HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Proiecte educaţionale între şcoli din România şi Turcia................................................... 4
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Romanya ve Türkiye’deki okullar arasındaki eğitim projeleri......................................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
UDTR a lansat la Constanţa un nou volum de poezie...................................................... 6
Vicepreşedinţi:
Coordonatorul TIKA Bucureşti, oaspete al preşedintelui UDTR.................................... 7
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER . ................................................................................. – Filiala Constanţa Dobrogea, de la Imperiul Otoman la Regatul României................................................... 8
OMER NAZIF . ................................................................................... – Filiala Constanţa
BORMAMBET VILDAN . .................................................... – Preşedinte Filiala Medgidia
Reorganizarea comisiei de femei.....................................................................................11
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin Milli Gemi Projesi.......................................................................................................... 12
GAVAZOGLU RIZA . ......................................................................... – Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa TCG Büyükada, a doua din corvetele naţionale turceşti, în vizită la Constanţa............ 13
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag
Oyun ve Müzik Ayrılmaz Bir Bütündür......................................................................... 14
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă 23 Aprilie – Ziua Copilului şi a Independenţei Naţionale a Republicii Turcia .............. 15
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti
UDTR i-a premiat pe elevii participanţi la Olimpiada naţională de religie islamică...... 16
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Berat Kandili....................................................................................................................17
Consiliul Naţional Geamia din Ada Kaleh.................................................................................................... 18
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
Ada Kaleh’nin Camisi..................................................................................................... 19
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin Împreună vom reuşi - familie, şcoală, comunitate.......................................................... 20
MEMET ŞUCRI.........– Preşedinte Filiala Castelu BORMAMBET VILDAN . ................ – Preşedinte
CERCHEZ BIRSEN.. – Preşedinte Filiala Călăraşi Filiala Medgidia Birlikte başaracağız - aile, okul, topluluk....................................................................... 20
MUSTAFA NAZIGHER...................... – Preşedinte MENSEIT ERGEAN......................... – Preşedinte
Filiala Constanţa
Filiala Techirghiol Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului..................................................................... 21
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna
SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea AHMET ENGUR.. – Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă:

str. Crişanei nr. 44, etaj 2
DIRECTOR
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN – telefon: 0241-550903
Panaitescu Nilgün Constanţa Redactor-şef
Religie ............................................................ – ISLAM REMZI 900573
– fax: 0341-440265
Secretar de redacţie: – e-mail: hakses@rdtb.ro IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN
Femei ............................................................... – ISMAIL FILIZ Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,

Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694
 3 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
23 Nisan Ulusal
Egemenlik ve Çocuk
Bayramı kutlu olsun!
23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayramı, Türkiye Cumhuriyeti'nin resmî tatil günlerinden ve ulusal
bayramlarından biridir. Türkiye Cumhuriyeti'nin kurucusu ve ilk cumhurbaşkanı Mustafa Kemal Atatürk tara-
fından çocuklara armağan edilmiştir. Aynı zamanda Dünyadaki Türk Toplumlarda bu günü kutluyorlar.
Bu bayram, TBMM'nin açılışının birinci yılında kutlanmaya başlanan 23 Nisan Millî Bayramı ve 1 Kasım
1922'de saltanatın kaldırılmasıyla, önce 1 Kasım olarak kabul edilen, sonra 1935'te 23 Nisan Millî Bayramı'yla
birleştirilen Hâkimiyet-i Milliye Bayramı ile Himaye-i Etfal Cemiyeti'nin 1927'de ilan ettiği ve ilki Atatürk'ün hi-
mayesinde düzenlenen 23 Nisan Çocuk Bayramı'nın kendiliğinden birleşmesiyle oluştu.
En son 1980 yılında Milli Güvenlik Konseyi, bu bayrama resmî olarak "23 Nisan Ulusal Egemenlik ve Çocuk
Bayramı" adını verdi.
Hakimiyet-i Milliye Bayramı (önceleri 1 Kasım, sonra 23 Nisan), saltanatın kaldırılışının ve Türkiye
Cumhuriyeti'nin kuruluşunu gerçekleştiren TBMM'nin açılışının egemenliği padişahtan alıp halka vermesini
kutlamak amacını taşırken, Çocuk Bayramı savaş sırasında yetim ve öksüz kalan yoksul çocukların bir ba-
har şenliği ortamında sevindirmek amacını taşımaktaydı. Günümüzde bayrama diğer ülkelerden çocuklar
katılmakta, çeşitli gösteriler hazırlanmakta, okullarda törenler ve çeşitli etkinlikler düzenlenmektedir. Ayrıca
1933'te Atatürk'le başlayan çocukları makama kabul etme geleneği günümüzde çocukların kısa süreliğine
devlet kurumlarının başındaki memurların yerine geçmesi şeklinde devam etmektedir.
Bizde Romanya Demokrat Türk Birliği olarak bu günü Romanya da sevinçle kutluyoruz.
Ervin İbraim

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

DIN ACŢIUNILE UNIUNII

Andrei Mehmet Akif
MUREŞANU ERSOY
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

Proiecte educaţionale între "Romanya ve Türkiye'deki okullar

şcoli din România şi Turcia
U niunea Democrată Turcă din România a derulat în
perioada 8-12 aprilie, la Istanbul, programul destinat
profesorilor de limba turcă, „Proiecte educaţionale între
şcoli din România şi Turcia”. În cadrul programului orga-
nizat de comisia de învăţământ a UDTR şi coordonat de
preşedinta comisiei, prof. Vildan Bormambet, au avut loc
întrevederi cu directori de instituţii de învăţământ dar
şi cu responsabili ai Inspectoratului Şcolar din Istanbul.
Delegaţia din România formată din profesori, directori
de şcoli, inspectori şcolari şi responsabili din cadrul MEN a
fost primită de inspectorul şcolar general adjunct, Men-
deres Kaya, la sediul Inspectoratului Şcolar din Istanbul.
În cadrul întrevederii, inspectorul şcolar general adjunct,
arasındaki eğitim projeleri"
Tot în cadrul proiectului organizat de UDTR a avut loc
semnarea protocolului de colaborare şi a acordului de
înfrăţire dintre Liceul Teoretic Băneasa şi Şcoala „Hamdul-
lah Suphi Tannöver” din Bakırkoy- Istanbul şi au fost puse
bazele pentru semnarea unui protocol de colaborare între
Grădiniţa „Mustafa Pars” din Bakırkoy- Istanbul şi Grădiniţa
„Ion Creangă” din Medgidia. În cadrul Grădiniţei „Mustafa
Pars” relaţia dintre copil şi familie este susţinută prin proiec-
te diverse, un exemplu în acest sens fiind broşura „Cartea
mea” care conţine desene ale copiilor şi explicaţii ale
acestora realizate de părinţi.
Din delegaţia din România, condusă de preşedintele
UDTR, Fedbi Osman, au făcut parte profesorii de limba

Menderes Kaya, le-a prezentat oaspeţilor detalii despre
organizarea sistemului educaţional din Republica Turcia,
despre modul în care se desfăşoară evaluarea elevilor
precum şi despre digitalizarea procesului educaţional
cu referire la sistemul „Fatih” şi platforma naţională
EBA. Toate şcolile din Turcia utilizează sistemul digital
„Fatih” care a fost implementat în trei etape: formarea
formatorilor, formarea profesorilor în 30 de ore de curs
şi achiziţionarea tabletelor. Programul este susţinut de
guvern, este gratuit şi se aplică elevilor din clasele a IX-a
şi a X-a. Responsabilul din cadrul Inspectoratului Şcolar
din Istanbul le-a vorbit membrilor delegaţiei din Româ-
nia despre modalitatea de integrare a elevilor imigranţi
şi despre modalităţile de recompensare a elevilor cu
rezultate deosebite la învăţătură.
R
turcă: Vildan Bormambet, Osman Melek, Firdes Musledin,
Nilgün Panaitescu, Merici Abduraman, Sibel Memet, Dilek
Agiacai, inspectorul şcolar din cadrul ISJ Constanţa, prof.
Icbal Anefi, directorul Şcolii Gimnaziale nr. 10 din Con-
stanţa, prof. Cătălina Dumbravă, directorul Colegiului „K.
Atatürk” din Medgidia, prof. Accan Mologani, directorul
Şcolii Gimnaziale „Spiru Haret”, prof. Alina Păvăleanu,
directorul Grădiniţei „Ion Creangă” din Medgidia, Tomris
Naim, conferenţiar universitar dr. Lacrămioara Berechet
de la Facultatea de Litere–UOC, conferenţiar universitar
dr. Alina Buzatu, director al Bibliotecii Universitare „Ion
Popişteanu”-UOC, prof. Georgiana Bolojan-CCD Bucureşti
şi directorul de cabinet al secretarului de stat din cadrul
MEN, Irina Kovacs, Zoltan Kovacs.
Sorina Asan
omanya Demokrat Türk Birliği Türkçe öğretmenleri için
8-12 Nisan tarihleri araında İstanbul'da "Romanya ve
Türkiye'deki okullar arasındaki eğitim projeleri" gerçekleşti.
RDTB Eğitim Komisyonu tarafından düzenlenen Profesör
Vildan Bormambet'in koordine ettiği programda, bazı okul
müdürleri ve İstanbul Okul Müfettişliği ile görüşmeler yapıldı.
Romanya'daki heyet türk dili öğretmenleri, okul müdür-
leri, müfettişleri ve Milli Eğitim Bakanlığı'dan gelen temsilciler,
İstanbul Genel Müfettiş Yardımcısı Sn. Menderes Kaya tara-
fından İstanbul Okul Müfettişliği'nde kabul edildi.
Toplantıda Genel Müdür Yardımcılığı Sn. Menderes
Kaya, konuklarına Türkiye Cumhuriyeti'ndeki eğitim sisteminin
organizasyonu, öğrencilerin değerlendirilmeleri ve "Fatih"
eğitim sistemine ve EBA milli platformu hakkında ayrıntılı
bilgi verdi. Türkiye'deki tüm okullar, üç aşamada uygulanan
"Fatih" eğitim dijital sistemini kullanmaktadır: eğiticilerin eği-
timi, öğretmenlerin 30 saatlık kurs eğitimi ve tablet edinmesi.
Bu program devlet tarafından destekleniyor ve lise 1 ve lise
2 öğrencilere ücretsiz uygulanır. İstanbul Genel Müfettiş
Yardımcısı, Romanya heyetine, göçmen öğrencilerin nasıl
entegre edileceği ve performanslı öğrencilerin program
sistemi hakkında konuştu.
Ayrıca RDTB tarafından düzenlenen projede
kardeş okul protokoleri Băneasa Teorik Lisesi ile Bakır-
köy-İstanbul'daki "Hamdullah Suphi Tannöver", Mustafa
Pars Anaokulu ve Medgidia'dan „İon Creangă“ Anao-
kulun arasında imzalandı. Mustafa Pars Anaokulu'nda
çocuk ve aile arasındaki ilişki çeşitli projelerle destek-
lenmektedir; örneğin, çocuk çizimlerini ve çocuklara
göre açıklamaları içeren „Benim kitap” broşürü her
yıl yayınlanır.
Romanya heyetinden: RDTB Başkanı Fedbi Os-
man, turk dili öğretmenleri: Vildan Bormambet, Osman
Melek, Firdes Musledin, Nilgün Panaitescu, Merici Ab-
duraman, Sibel Memet, Dilek Agiacai, Köstence'den
okul müfettişi, prof. Icbal Anefi, okul mudurleri , prof.
Cătălina Dumbravă, prof. Accan Mologani, prof. Alina
Păvăleanu, Tomris Naim ve Ovidius Universitesinden
Doç. Dr. Lacrămioara Berechet ve Doç.Dr Alina Bu-
zatu „Ion Popişteanu“ Kütüphanesinin müdürü, prof.
Georgiana Bolojan Bucureş -Öğretmen Yetiştirme ve
Geliştirme Genel Müdürlüğü ve Milli Eğitim kabine
müdürü Irina Kovacs ve Zoltan Kovacs.
Nilgün Panaitescu
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

UDTR a lansat o acordă UDTR promovării limbii şi culturii turce: Serin Türkoğlu, preşedinta comisiei de cultură a UDTR, Corina Apos-
toleanu, directorul Bibliotecii Judeţene „Iona N. Roman”
Constanţa, Geta Eftimie, director adj. Biblioteca „V.A.

la Constanţa Urechia” din Galaţi, Emin Emel traducătoarea volumului

şi Adi Secară Halil. Lansarea de carte s-a desfăşurat în

un nou volum
prezenţa: subprefectului judeţului Constanţa, Şenol Ali,
a subsecretarului de stat din cadrul DRI, Aledin Amet şi a
consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi

de poezie
Turan. Evenimentul a fost organizat de UDTR în colaborare
cu Biblioteca Judeţeană „Ioan N Roman” Constanţa şi
Biblioteca „V.A. Urechia” Galaţi şi a fost coordonat de

U niunea Democrată Turcă din România a lansat

volumul bilingv de poezie, română-turcă, „Poet
chemând derviş...” semnat de Adi Secară Halil, sâm-
preşedinta filialei UDTR Galaţi, Gülten Abdula.

Sorina Asan
bătă, 6 aprilie, la Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman”
din Constanţa. Volumul de poezie, tradus în limba
turcă de Emel Emin, a fost editat de UDTR la începutul Coordonatorul TIKA Bucureşti,
oaspete al
acestui an, la tipografia „Opanis” din Galaţi.
Autorul poeziilor, Adi Secară Halil, este absolvent
al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii

preşedintelui
„Dunărea de Jos” din Galaţi şi deţine un master în
Filozofie şi Spiritualitate Răsăriteană la aceeaşi univer-
sitate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România,
din anul 2000. Adi Secară este autorul a numeroase
cronici literare şi al cărţilor, „Versus. Viaţa şi alte vicii” şi
„De veghe şi de slăbiciune în mintea lui Secară”, volum
UDTR
premiat de Societatea Scriitorilor „Costache Negri”.
Volumul de poezie „Poet chemând derviş...”
C oordonatorul Biroului TIKA Bucureşti Yasemin Melez Biçer
a efectuat o vizită de lucru la Constanţa, în data de 18
aprilie. Cu acest prilej, coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti a
conţine 7 capitole, primele patru fiind secvenţe din
avut o întrevedere cu preşedintele Uniunii Democrate Turce
cartea „Poarta turcească“ prin care poetul reia
din România, ing. Fedbi Osman, la sediul central al UDTR din
potrivit declaraţiei sale: „firul liric şi epic din volumul
Constanţa.
precedent cu scopul de a reconecta cititorul la spiri-
Discuţiile din cadrul întrevederii s-au axat în principal pe
tualitatea musulmană.” „Poarta turcească din Galaţi”,
proiectele de investiţii care urmează să fie realizate la Radio
numele primului capitol, un vestigiu al sec. XIX, scăpat
T şi pe acţiunile ce vor fi organizate de UDTR în parteneriat
demolărilor comuniste şi rămas mărturie istorică între
cu TIKA pentru a marca Ziua Limbii Turce. Coordonatorul TIKA
blocuri, „poarta gălăţeană/ româno-turcească prin
Bucureşti a propus ca în cadrul spectacolului ce va fi organi-
destin/ de cărămizi, de stele”, nu este alta decât
zat pentru a marca în acest an Ziua Limbii Turce în data de 8
poarta destinului poetului care printr-un exerciţiu de
iunie, să ia parte şi ansambluri folclorice din ţările din Balcani
imaginaţie sau, de ce nu, de transcendere a eului,
în care există comunităţi de turci. În cadrul întrevederii a mai
face legătura între cele două lumi lirice şi istorice,
fost adusă în discuţie şi situaţia echipamentului tehnic aflat în
complet diferite. Autorul volumului, înţelege şi îmbină,
dotarea Radio T, echipament tehnic ce necesită schimbări şi
în mod salutar, sistemul silabic latin, cu sistemul transli-
îmbunătăţiri. Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, a mai afirmat în
terat şi al scrierii tana (scrierea arabă), în care primele
cadrul discuţiilor cu oficialul turc că noul Centru de Cultură şi
grafeme (h-v) derivă din sistemul de numeraţie, totul
Educaţie al UDTR necesită să fie dotat cu aparatură necesară
fiind posibil prin „îngerul baghetă”, cum ne spune
desfăşurării unor activităţi de conservare a tradiţiilor populare
chiar autorul. Gazelurile poetului G. Secară caută cu
turceşti şi a obţinut promisiunea coordonatorului TIKA Bucu-
forţă dar şi cu profunzime nevoia eului de cunoaştere
reşti, Yasemin Melez Biçer că va susţine utilarea centrului cu
a rădăcinilor în ideea aderării sufletului la o anumită
maşini de cusut şi brodat.
credinţă religioasă.
La discuţii au mai luat parte, preşedinta comisiei de
Discuţiile din cadrul lansării de carte au fost
învăţământ, prof. Vildan Bormambet şi preşedintele comisiei
moderate de Gülten Abdula, preşedinta filialei UDTR
de tineret, Harun Osman.
Galaţi. Au vorbit despre autor şi cartea sa, „Poet che-
mând derviş...” precum şi despre importanţa pe care Sorina Asan
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

Dobrogea,
schimbarea statului a fost să emigreze, într-o perioadă relativ scurtă aceştia s-au adaptat noilor realităţi”, a conclu-
zionat dr. Metin Omer.
Tot despre Dobrogea, după sfârşitul

de la Imperiul Otoman
administraţiei otomane, a vorbit şi dr.
Cezmi Karasu din Turcia. Istoricul turc a
afirmat că, „în urma războiului ruso-turc

la Regatul României
din 1878, Imperiul Otoman a pierdut
Dunărea, cel mai important element
defensiv din Rumelia. Împreună cu Du-
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost gazda conferinţei, „Dobrogea, de la Imperiul nărea, otomanii şi-au pierdut şi influenţa
Otoman la Regatul României. Administraţie, percepţii şi relaţii bilaterale (1878-1918)”, organizată în data de asupra regiunilor din jurul Dunării. După
8 aprilie, de Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”. Conferinţa a fost susţinută de conferenţiar universitar dr. 400 de ani de dominaţie otomană şi
Emanuel Plopeanu, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, de Dobrogea a fost pierdută. După criza
dr. Metin Omer, cercetător ştiinţific III la Institutul de Ştiinţă Cultură şi Spiritualitate „Ovidius” (UOC) şi de dintre România şi Rusia, Dobrogea a
lector universitar dr. Cezmi Karasu. revenit statului român.” În alocuţiunea

În
debutul manifestării, dr. Metin
Omer a vorbit despre „Dobro-
gea, de la Imperiul Otoman la sta-
tul român: provocări administrative”
(Imparatorluğu’ndan Romen devletine
Dobruca: idari zorluklar). Referindu-se
la perioada istorică imediat următoare
a Războiului de Independenţă al Româ-
niei, cercetătorul Metin Omer a decla-
rat: „Intrarea teritoriului dintre Dunăre şi
Mare între graniţele româneşti, punea
clasa politică de la Bucureşti într-o situ-
aţie nouă. Era pentru prima dată când
România avea între graniţele sale o
minoritate musulmană. Din acest motiv,
autorităţile centrale au fost nevoite să
gândească o strategie pentru a integra
acest teritoriu multietnic şi mai ales populaţia musulmană formată din turci şi tătari, puternic legată de Imperiul Oto-
man. Astfel, am putea identifica două faze ale acestei integrări. Prima, este una de «acomodare», în care autorităţile
centrale au adoptat măsuri pas cu pas pentru a nu destabiliza situaţia din recent încorporata provincie şi au încercat
treptat să adapteze instituţional şi administrativ Dobrogea de Nord la sistemul din restul ţării. Această perioadă s-a
încheiat odată cu adoptarea la 9 martie 1880 a Legii pentru organizarea Dobrogei, cunoscută şi drept «Constituţia
Dobrogei». A doua etapă este caracterizată de adoptarea unor măsuri legislative economice şi culturale în urma
cărora provincia s-a românizat.” Dr. Metin Omer s-a referit în continuare la dezbaterile cu privire la adoptarea Legii
de organizare a Dobrogei, punând accent pe perspectiva politicienilor români şi a celor otomani. „Ţinând cont de
prevederile Tratatului de la Berlin, dar în acelaşi timp, aşa cum vedea, de observaţiile Imperiului Otoman, pe plan
extern şi de propriile interese pe plan intern, autorităţile de la Bucureşti au luat o serie de măsuri în decursul a câţiva
ani pentru a integra Dobrogea. Aceste măsuri au cuprins o serie de iniţiative legislative, de activităţi culturale şi de
măsuri economice. Iniţiativele legislative au urmărit în principal să faciliteze trecerea de la un sistem organizaţional şi
instituţional specific otoman la cel românesc. De asemenea, prin măsurile luate, autorităţile de la Bucureşti au urmărit
în principal să faciliteze trecerea de la un sistem organizaţional şi insituţional specific otoman la cel românesc. De
asemenea, prin măsurile luate, autorităţile de la Bucureşti au urmărit evitarea creării unor probleme sociale, mai ales
că populaţia majoritară în regiune era una cu obiceiuri şi tradiţii total diferite faţă de restul ţării. Măsurile economice
au avut şi ele menirea să lege de restul ţării noul teritoriu intrat în graniţele româneşti”, a afirmat istoricul Metin Omer.
Referindu-se la motivul pentru care procesul de integrare administrativă a Dobrogei a durat mai mulţi ani, dr. Metin
Omer a spus că aceasta s-a datorat caracterului diferit din punct de vedere demografic şi al trecutului instituţional.
„Chiar dacă Dobrogea a devenit teritoriu al statului român după 1878, a existat un dialog diplomatic între Istanbul
şi Bucureşti în privinţa administrării provinciei. În ceea ce priveşte pe turci şi tătari, chiar dacă răspunsul imediat la
sa, dr. Gezmi Karasu a făcut referire la
discursul lui Carol I susţinut în data de 14
noiembrie 1878, la Brăila, la festivităţile
organizate cu ocazia unirii Dobrogei cu România. În discursul său, Carol I spunea: „Locuitori de orice naţionalitate şi
religie, Dobrogea de astăzi face parte din România. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi
apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă. Locuitori musulmani! Drept-
atea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune! Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o
potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecăto-
rilor aleşi din neamul şi legea voastră. Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu
anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de
a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta buna stare morală şi materială.”
Referitor la Legea de Organizare a Dobrogei adoptată în 1880, istoricul turc a afirmat că o dată cu ea, începea
cu adevărat administraţia românească în Dobrogea. Prin această lege a fost formată în primul rând diviziunea admi-
nistrativă a Dobrogei. Sangeacurile Constanţa şi Tulcea au fost transformate în judeţe, iar mecanismul administrativ a
fost adaptat Statului Român. Putem spune că partea administrativă a lucrurilor a fost realizată fără probleme. Numele
localităţilor au început să fie traduse în limba română începând cu anul 1920. Istoricul turc s-a mai referit în discursul
său la drepturile politice şi culturale ale dobrogenilor subliniind faptul că din 1878, dobrogenii au fost scutiţi de la
serviciul militar timp de 10 ani, apoi s-a decis ca aceştia să îşi îndeplinească serviciul militar ca şi dorobanţi. Soldaţii
militari au putut să îndeplinească serviciul militar în divizii separate, purtând fesuri, iar mâncarea lor era pregătită în
cazane separate.
Decanul Facultăţii de Istorie din cadrul UOC, conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu a ales ca temă
a discursului său, percepţia Dobrogei în presa americană în Primul Război Mondial reflectată în câteva din
publicaţiile din SUA, apărute între anii 1916–1918. În debutul discursului său, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu a
afirmat că, a discuta despre integrarea
Dobrogei la statul român după 1878,
este o excepţie rar întâlnită în istoria
europeană, „o provincie aflată timp
de 4 secole şi jumătate în componenţa
unui imperiu de altă factură religioasă
şi cu un alt sistem politic s-a integrat în
frontierele unui stat creştin cu o altă
structură politică, juridică şi administra-
tivă. Acest lucru a avut loc fără niciun
fel de convulsii de ordin social sau de
convulsii la nivelul relaţiilor bilaterale,
a fost subliniat cu tărie şi de antevorbi-
torii mei şi se regăseşte în istoriografia
românească din plin.”
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

În articolele publicate în periodicele americane, istoricul Emanuel Plopeanu a identificat referiri istorice şi geografice,
referiri la evoluţia războiului din Dobrogea şi poveşti de război. Aşa cum a declarat, conferenţiar universitar dr. Emanuel
Plopeanu, cele mai multe articole au apărut în perioada cuprinsă între jumătatea lunii septembrie 1916 şi vara lui 1918,
Reorganizarea comisiei de femei
adică în consecinţa Păcii de la Bucureşti-Buftea când Dobrogea a devenit un subiect de dispută între proaspeţii aliaţi
şi proaspeţii învingători în zonă, Bulgaria, Imperiul Otoman şi Germania, care avea caracter de mediator. Conf. univ Pe data de 29 martie 2019 comisia de femei
a Uniunii Democrate Turce din România
a organizat alegeri pentru funcţia de preşedinte.
dr. Emanuel Plopeanu a declarat: „imediat după intrarea României în război se regăsesc referiri la Dobrogea în presa
americană locală (Dakota, Clarcksburg, West Virginia etc.). Nu se ştie ce a generat aceste articole, dacă sunt parte a Alegerile s-au organizat în urma demisiei preşedin-
unui efort de propagandă, deoarece o misiune românească de propagandă a ajuns în SUA abia în vara lui 1917, sau telui de comisie, doamna Amet Melec. Mandatul
dacă sunt un rezultat al eforturilor comunităţii româneşti din America. Articolele apărute în presa americană nu sunt acesteia a cuprins perioada anilor 2006-2019 în care
semnate, nu fac referire la alte surse dar intersant este faptul că sunt identice. Ele reiau parţial, referiri la Dobrogea din- s-au derulat o serie de proiecte cu impact intern
tr-un buletin al Societăţii Naţionale de Geografie (National Geographic Society), un citat cu o descriere a Dobrogei în şi internaţional. S-au desfăşurat acţiuni cu tradiţie
care era prezentată drept o provincie total infertilă mlăştinoasă, fără un potenţial natural deosebit care a fost cedată pentru comisia de femei cum ar fi: „Simpozion In-
României în 1878, iar România a fost forţată să cedeze la rândul său, sudul Basarabiei.” Articolul continuă cu o descri- ternaţional Femeia Turcă din Balcani”, „Festival de
ere a progresului provinciei după 1878 în care succesul progresului provinciei revine statului român. De asemenea, în artă culinară”, „Datini şi obiceiuri la turcii dobrogeni”,
aceleaşi articole este subliniată importanţa geopolitică a Dobrogei, aducându-se în discuţie mărturii istorice precum „Ziua mamei în lumea turcă”, „Expoziţie de ţesături
menţionarea Valului lui Traian, a vechilor populaţii geto-dacice ale Dobrogei, a expediţiei regelui Filip al Macedoniei etc. tradiţionale turceşti”, „Seară turcească – poezii, po-
vestiri, parada costumelor naţionale”, „Revigorarea
Conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu este absolvent al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” din
tradiţiilor şi obiceiurilor specifice turceşti”, „Implica-
Constanţa (1998) şi deţine un doctorat susţinut la Universitatea „Alexandru I. Cuza” din Iaşi cu tema „Politica Statelor
rea femeii turce în societatea contemporană” dar şi
Unite faţă de Turcia între 1943 şi 1952”, publicat la Editura Institutul European, în 2009. Dr Emanuel Plopeanu este decan
proiecte noi precum „Educaţia în sănătate” care a
al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice (UOC), din anul 2012. Pe parcurusl carierei sale de istoric a avut preocupări în
reunit medici, cadre didactice şi personal medical
domeniul relaţiilor turco-americane de la începutul Războiului Rece dar şi în direcţia reevaluării raporturilor româno-
de specialiate care au venit în sprijinul doamnelor
turce în perioada interbelică şi a celui de-al Doilea Război Mondial, pe baza documentelor de arhivă româneşti şi a
aparţinând etniei turce şi nu numai.
istoriografiei turce; de asemenea, preocupări în direcţia publicării literaturii memorialistice turceşti despre România.
Conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu a efectuat stagii de cercetare la Ankara şi Istanbul şi este co-autor al Activităţile au avut ca scop consolidarea re-
unui volum de documente diplomatice româneşti, dedicat relaţiilor bilaterale româno-turce în perioada 1923-1938 laţiilor dintre femeile de etnie turcă din România şi
precum şi 1939-1944, ultimul aflându-se sub tipar. colaborarea cu reprezentante ale altor etnii.
Dr. Metin Omer este cercetător ştiinţific III la Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate „Ovidius”, Universitatea În urma alegerilor noua conducere a comisiei a
„Ovidius” din Constanţa. A obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea Hacettepe din Ankara, în anul 2018. Lucră- fost validată în şedinţa comitetului director a Uniunii
rile sale abordează evoluţia turcilor şi tătarilor din Dobrogea, în principal fenomenul emigraţiei interbelice şi relaţiile Democrate Turce din România din aprilie. Funcţia
româno-turce. A coordonat împreună cu Florin Anghel şi Gabriel Stelian Manea, volumul de studii, „Marea, loc al de preşedinte a revenit doamnei Filiz Ismail, membru
memoriei şi al desfăşurărilor geostrategice”, este co-editor, alături de Adriana Cupcea şi Manuela Marin, al volumului activ al UDTR, vicepreşedinte Accoium Durie, secre-
„Seminarul Musulman din Medgidia. Documente şi memorie”, apărut la Editura ISPMN, în anul 2016, iar în anul 2017 tar Gülten Abdula Nazare, membri Abdula Cader
a coordonat împreună cu Adriana Cupcea volumul „Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea”. Începând şi Fizula Cadrie.
din anul 2014, predă cursul de Istoria şi civilizaţia tătarilor, iar începând cu anul 2017, cursul Istoria şi civilizaţia turcilor Nurgean Ibraim
dobrogeni, în cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa.
Lect. univ. dr. Cezmi Karasu s-a născut în anul 1958 în Eskişehir unde a urmat şcoala gimnazială şi liceul. Dr. Ce-
zmi Karasu, deţine un masterat şi un
doctorat la Universitatea Ankara.
Din 1994, face parte din corpul pro-
fesoral al Universitatăţii Osmangazi
din Eskişehir, Facultatea de Istorie.
Între anii 2000–2001 a fost director
adjunct, fondator al Colegiului Pe-
dagogic „Kemal Ataturk” din cadrul
Universităţii „Ovidius” Constanţa.
Lucrările sale de cercetare s-au axat
pe Ţara Românească-Moldova şi
Dobrogea. Conferinţa s-a desfăşu-
rat în prezenţa consulului general al
Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi
Turan.

Sorina Asan
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

Milli Gemi Projesi TCG Büyükada, a doua din

Milli Gemi Projesi (MİLGEM) kapsamında yerli mühendislerinin eseri olarak üretilip Türk Deniz Kuvvetleri
bünyesinde katılan “TCG BÜYÜKADA” Köstence limanına ulaştı. corvetele naţionale turceşti,
24–27 Nisan tarihleri arasında
Köstence’de bulunan “TCG BÜYÜKA-
DA” askeri gemisi cuma günü 14.00-
Davetliler arasında Köstence
Valisi Dumitru Dan Jeacă, Vali Yrd.
Şenol Ali, Belediye Başkan Yrd.
în vizită la Constanţa
17.00 saatleri arasında kapılarını Cor veta TCG Büyükada a îşi îmbunătăţească performanţa şi
Costin Răsăuţeanu, Savunma Ge-
ziyaretçilere açtı. efectuat o escală de 3 zile în Por- capacitatea navală militară naţio-
nelkurmay Başkanı General Nico-
tul Constanţa,s în perioada 24-27 nală, diplomatul turc a afirmat: „Fre-
24 Nisan akşamı organize edi- lae Ciucă, Güneydoğu Çokuluslu
aprilie. Prezenţa navei turceşti la gata TCG Büyükada este a doua
len hoşgeldin resepsiyonuna Büyü- Komutanlığı Komutanı, Baş General
Daniel Petrescu, Filo Arka Amiralı, Constanţa se înscrie în contextul din corvetele naţionale. Datorită
kelçi Füsun Aramaz, Köstence Baş-
Daniel Căpăţână, Köstence İl Müf- unei vizite regionale de prezentare proiectului Milgem, Turcia se află
konsolosu Sulhi Turan, yerel yönetici-
fetişliği Genel Müdürü Zoia Gabriela dar şi a dezvoltării relaţiilor militare printre primele 10 ţări ale lumii care
ler ve Romanya Savunma Bakanlığı
Bucovală, Türk Dili Müffetişi Icbal bilaterale româno-turce. Militarii tur- îşi pot construi singure propriile nave
yetkilileri de katıldı.
Anefi, Kemal Atatürk Lisesi Müdürü ci au avut întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice militare. Dotată cu o tehnologie de vârf, această navă este
Türkiye Cumhuriyeti Bükreş locale, ai Comandamentului Flotei române precum şi ai în întregime opera inginerilor şi ofiţerilor turci. Simbolizează
Accan Mologani.
Büyükelcisi Sayın Füsun Aramaz Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa. poziţia fermă a Forţelor Navale Turce, sufletul apărării na-
konuşmasında şunları ifade etti: “TCG Büyükada” yüksek
În data de 24 aprilie, comandantul navei militare tur- ţionale, în faţa încercărilor contemporane şi ale secolului
“Karadeniz’in en önemli limanların- teknolojisiyle dikkati
ceşti, Berke Uraz, însoţit de o delegaţie de militari turci a fost XXI”. Ambasadorul Republicii Turcia în România, Füsun
dan olan Köstence limanını ziyaret çekiyor Aramaz a mai vorbit în alocuţiunea sa despre principiul de
primit de subprefectul judeţului Constanţa, Şenol Ali şi de
vesilesiyle bizleri Büyükada Fırkate- Milli Gemi Projesi (MİLGEM) bază al politicii externe a ţării sale şi despre rolul pe care
viceprimarul municipiului Constanţa, Costin Răsăuţeanu.
yinde ağırlamaktan büyük mutluluk kapsamında üretilip Türk Deniz Kuv- aceasta îl joacă în regiunea Mării Negre. Diplomatul turc
În cadrul discuţiilor a fost reiterată încă o dată stabilita-
duyuyoruz. Bu ziyaret ortak denizi- vetleri bünyesinde hizmete alınan a declarat: „Principiul lui Mustafa K. Atatürk, pace în ţară
tea relaţiilor dintre cele două state şi bunul parteneriat
mizdeki komşuluk ve dayanışmamızın “TCG Büyükada”, yerli mühendisle- pace în lume este principiul nostru de bază. Apărarea naţi-
strategic din cadrul NATO. La întâlnirea cu oficialităţile
güzel bir yansımasıdır. Büyükada rin eseri olması yanında teknolojik onală este alimentată de alianţele şi solidaritatea noastră.
române a luat parte şi consulul general al Republicii Turcia
Fırkateyini Milgem Korvetlerinin ikinci- özellikleri ve dünyada birkaç ülkenin Suveranitatea Republicii Turcia este una din garanţiile păcii
la Constanţa, Sulhi Turan.
sidir. Milgem projesi sayesinde Türkiye elinde bulunan dizaynıyla dikkati şi stabilităţii în regiune. Poziţia noastră demnă şi pacifistă
kendi savaş gemilerinin tasarlayıp çekiyor. În aceeaşi zi, ambasadorul Republicii Turcia în Ro-
la Marea Neagră este unul din stâlpii de susţinere al unui
yapabilen on ülke arasında yerini mânia, Füsun Aramaz şi comandantul corvetei, Berke
TCG Büyükada (F-512) MİLGEM viitor liber şi stabil pentru prietenii şi aliaţii noştri.”
almıştır. Üstün modern tehnolojiyle Uraz au oferit o recepţie de bun venit la bordul navei TCG
Projesi kapsamında üretilmiş Ada Corveta multirol TCG BÜYÜKADA (F-512) face parte din
donatılan gemimiz Türk mühendis- Büyükada la care au luat parte reprezentanţi ai autorităţilor
Sınıfı korvetlerinin ikinci gemisidir. 27 categoria corvetelor de clasă ADA din marina turcă. Aces-
lerinin ve Türk subaylarının eseridir. publice locale, ai Comandamentului Flotei române ai Con-
Eylül 2011 tarihinde denize indirilmiş tea sunt dezvoltate integral în Turcia, ca parte a proiectului
Ulusal savunmamızın gözbebeği, de- sulatului General al Republicii Turcia la Constanţa precum
ve 27 Eylül 2013 tarihinde Türk Deniz naţional de înzestrare MILGEM. Corvetele sunt dotate cu
niz kuvetlerimizin 21’nci yüzyıl ve çağ- şi membri ai comunităţilor turcă şi tătară. Printre invitaţi s-au
Kuvvetleri tarafından envantere tehnologii stealth şi pot efectua operaţiuni de căutare,
daş sınamaları karşısındaki yemin numărat: prefectul judeţului Constanţa, Dumitru Dan Jea-
alınmıştır. Türk Deniz Kuvvetleri'ndeki salvare, patrulare, observare şi război anti-submarin.
duruşunu temsil etmektedir. Büyük că, subprefectul Şenol Ali, viceprimarul Costin Răsăuţeanu,
radar görünürlüğü en düşük olan
lider Atatürk’ün çizdiği “Yurta barış, şeful Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă, TCG BÜYÜKADA poartă numele insulei Büyükada,
gemidir.
cihanda barış hedefi temel ikimizi comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie care face parte din arhipelagul Insulelor Prinţilor din Marea
TCG Büyükada, dünya üzerin- Sud-est, general maior Daniel Petrescu, contramiralul de Marmara, la sud-est de Istanbul.
oluşturmaktadır. Ulusal savunmamız
deki benzer örnekleriyle karşılaştırıl- flotilă Daniel Căpăţână, inspectorul şcolar general, prof.
müteffikliğimiz ve dayanışmamızdan Proiectată, dezvoltată şi construită pe şantierul naval
dığında oldukça düşük izler bıraktığı Gabriela Bucovală, inspectorul şcolar, prof. Icbal Anefi şi
güç almaktadır. Türkiye Cumhuriyeti- Tuzla (Istanbul), corveta TCG BÜYÜKADA a fost construită
için “hayalet gemi” olarak anılıyor. directorul Colegiului „K. Atatürk” din Medgidia, prof. Accan
nin egemenliğini bölgemizdeki barış la începutul lui 2008. Corveta multirol include sisteme de
ve istikrarın temınatlarından biridir. MİLGEM Proje Ofisi tarafından Mologani. La recepţie a participat şi consulul general al armament cu performanţe distinctive, cum ar fi radarul de
Karadeniz’deki vakur ve barışçıl du- dizayn ve entegrasyonu tamamen Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan şi consulul ge- căutare aeriană ASELSAN. TCG BÜYÜKADA a fost finalizată
ruşumuz dost ve müteffiklerimizinde milli imkanlarla yapılan TCG Büyü- neral adj. sHasan Akdogan. în 2011 şi, după numeroase probe maritime, a fost lansată
özgür ve istikrar içinde geleceğinin kada, Deniz Kuvvetleri Komutanlığı, oficial, pe 27 septembrie 2013. Nava militară a fost deschi-
Ambasadorul Republicii Turcia în România, Füsun
temel sütünlerinden biridir.” TUBİTAK ve milli firmalarca geliştirilen să şi vizitatorilor în data de 27 aprilie. În scopul prezentării
Aramaz a precizat în discursul său că, „această vizită
sistemler sayesinde emsallerine
Geminin yeteneklerinin sunumu este un frumos exemplu de vecinătate şi solidaritate în capabilităţilor navei şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor bila-
göre çok üstün özelliklere sahip
ve ikili ilişkileri geliştirmek amacıyla marea noastră comună”. Referindu-se la proiectul Mil- terale, militarii turci au organizat un antrenament pe mare
bulunuyor.
gerçekleşen ziyaret sırasında bir de gem, proiect prin care Turcia îşi propune să construiască alături de forţele navale române.
deniz eğitimi de düzenlendi. Nurcan Ibraim nave de război utilzând cât mai multe resurse locale şi să Sorina Asan
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

OYUN VE MÜZİK AYRILMAZ BİR

BÜTÜNDÜR
Müzik, oyun da (dansta) vazgeçilmez bir bütündür. Müzik dansta bu kadar önem arz ettiğine göre, takım çalış-
tıran antrenörlerimizin de bu konuda bir hayli bilgi, beceri, deneyime ihtiyacı vardır. Takım çalıştıran antrenörlerimiz
çalıştırdığı yörelerin oyun ve oyunlarına ne denli hakimse, çalıştırdığı yörenin oyun müziklerinede o denli hakim olması
gerekmektedir. Unutulmamalıdır ki hareket müzikle birleştiği zaman halk oyunu ve dansı olmaktadır. Çalıştırıcılarımızın
geneli olmasada büyük çoğunluğu müzik konusunda gerekli önem ve hassasiyeti göstermemektedir. Oynanan oyun-
lar çok başarılı iken müzikal kısım genelde eksik ve hatalı olmaktadır. Bir hayli emek ve zaman harcanarak hazırlanan
takımların, oynadıkları oyunları, dahada güzelleştirmek amacı ile konunun müzikal kısmına ait teknik konuları daha 23 Aprilie – Ziua Copilului
şi a Independenţei Naţionale
detaylı ve hassas bir şekilde ele almak gerekmektadir.
Çalıştırıcı işlediği yörenin oyun müziklerini en hassas şekilde araştırmalı ve
incelemelidir. Takım çalıştıran antrenörlerimiz çalıştırdığı yörenin oyunlarına ait

a Republicii Turcia
melodileri çok iyi bilmelidir. Oynattığı oyunun melodi varyantlarına (çeşitleme-
lerine) kadar inceleyip araştırmalıdır. Bu husus çok önemlidir. Oyunun müzikal
kısmını iyi bilmelidir ki çalıştığı, müzisyen ve müzisyenlere oyun müziklerini doğru
şekilde çaldırabilsin. Konunun teknik detayları ilerleyen bölümlerinde daha –Ayvalik-Turcia,
detaylı bir şekilde anlatılacak ve incelenecektir. Mustafa Kemal Atatürk în data de 23 aprilie 1927 a plină şi originalitatea dansurilor dar şi prin surpriza ce le-a
Temel ritim bilgisi. Ritim nedir? proclamat Ziua Copilului ca zi naţională iar în anul 1935 în făcut-o printr-un un dans românesc. În ziua de 23 Aprilie
Ritim, çeşitli aletlere vurarak çıkarılan, düzenli ve akıcı seslerin oluşturduğu Palatul Beyler Beyle ziua de 23 aprilie a fost sărbătorită ca a avut loc gala, într-un frumos amfiteatru dar înainte de
müziktir. Hayatımızdaki ritim ise: Evrende her şey, düzenli hareket halindedir. zi internaţională fiind invitaţi copii din Albania, România, spectacol formaţiile artistice au defilat prin centrul ora-
Yani evrenin hareketi ritmiktir. Ritmin durduğu yerde, veya bozulduğu yerde Bulgaria şi Grecia. Începând cu această dată, în fiecare şului Ayvalık. Steagurile româneşti, au fluturat alături de
yaşam biter. Ritim, Latince’de akış demektir. Hareketin durması, akışın kesilmesi, an 23 aprilie, a fost sărbătorită ca zi internaţională şi de steagurile din Bulgaria, Cipru şi Turcia.
rıtmin durmasıdır. Evrenin sürekliliği, hareketin ritmik yinelenmesine bağlıdır. fiecare dată au participat copii din România. Astfel a Copiii emoţionaţi şi curioşi totodată au fost cazaţi
Ritim, hareketin sayılarla anlatımıdır, bir sayı dilidir. Diğer bir tanımla, evren- devenit tradiţie pentru Uniunea Democrată Turcă din la un frumos hotel din Ayvalık. Elevii şcolii gazdă au fost
deki her hareket sayılarla açıklanabilir. Güneşin hareketi, dünyanın hareketi, România să sărbătorească Ziua Internaţională a Copilului, foarte prietenoşi şi au petrecut, pe parcursul celor patru
mevsimlerin tekrarı, gece gündüz, gibi. Güneşin dairesel ritmik hareketi ana din 23 aprilie, împreună cu copiii din alte ţări. Cu acest zile, momente deosebit de frumoase împreună cu copii
ritimdir ve biz, bu ana ritme bağlı olarak ortaya çıkan bir dizi ritim yumağının prilej s-a dat curs invitaţiei Prefecturii Ayvalık –Turcia, noştri cu care au legat strânse prietenii.
içerisinde yaşamaktayız. Evrendeki hareketin tutarlılığı insanda güven duygusu U.D.T.R fiind reprezentată de grupele de copii, „Şirinler”
Pentru copiii participaniţi festivităţile prilejuite de săr-
yaratır. Örneğin, güneş her gün doğar, tutarlı ve kararlı hareket eder. Onun bir şi „Fidanlar”. A devenită tradiţie ca an de an în perioada
bătoarea de 23 aprilie -”Ziua copilului şi a Independenţei
gün doğmayacağını düşünmeyiz, ona güveniriz. Güneşin her gün aynı yerden, 19- 24 aprilie să fim alături de copiii turci şi din alte ţări şi să
Na ţionale” a Republicii Turcia au reprezentat momente
aynı saatte doğacağı üzerine sayılarla ifade edebileceğimiz planlar yaparız. ne bucurăm de această sărbătoare. Proiectul prefecturii
de bucurie. Pe parcursul celor trei zile copiii noştri au par-
Bu plan güneşin ritmik hareketinden kaynaklanan güven duygusu üzerine din Ayvalik urmăreşte dezvoltarea relaţiilor interculturale şi
ticipat la spectacole grandioase pe platourile piaţetelor
kurulmuştur. Bir insanın ritim duygusunun eğitim yoluyla geliştirilmesi, onun apropierea între culturile lumii. Pe de altă parte se doreşte
şi pe platforme amenajate lângă prefectură încântând
doğa ile uyumunu, desteklemek ve güçlendirmek demektir. Bu nedenle, ritim crearea mediului propice a vieţii în bună înţelegere şi
publicul cu dansuri tradiţionale specifice zonei dobro-
eğitimi insanın temel gereksinimleri arasında kabul edilmelidir. Sanat eğitimi pace. De aceea toate ţările aflate în spaţiul balcanic sunt
gene. Şi de această dată steagul României a fluturat cu
bu ihtiyacı doğrudan karşılayan bir araçtır. Temel eğitim kurumlarında, ritim invitate să participe la această Sărbătoare a Copilului şi a
mândrie. copiii noştri culegând aplauzele şi admiraţia
eğitimi verilmesi bu nedenle gereklidir. Bu arada, ritmi en anlaşılır biçimde öğreten ders müzik dersidir. Ancak, müzik Independenţei Naţionale a Republicii Turcia sărbătorită,
publicului. Încă o dată am fost mândri că suntem fiii celor
derslerinde ritmi evrenin geçerli tek kuralı olarak öğretiyor muyuz? Ne yazık ki hayır. de altfel, an de an. Prezenţa delegaţiei noastre a adus
două ţări, România şi Turcia.
Bilinmelidir ki ritim, sadece müziğin konusu değildir. Ya da, dersi sadece müziğe değil, tüm alanlara hizmet eder. un plus de culoare evenimentului impresionând prin disci-
Öyleyse, müzik dersi ana sınıfından itibaren, zorunlu ders olmalıdır. Serin Türkoğlu
Yukarıda anlatılan bilgiler den de anlaşılacağı gibi ritim hem hayatımızda hemde oynanan oyunlarımız da çok
ama çok önemlidir. Yapılan hareketlerin belirli bir düzen içerisinde ki akışından oluşan oyun figürleri için ritmin önemi
sanırım anlaşılmıştır. Kısacası şudur ki: “Hareket var ritim yok ise bunun adı yalnızca hareket tir.” “Hareket var ritim var
ise bunun adı oyun ve danstır.”
Takım çalıştıran hakemlerimizin, oyunlardaki müzikleri nota, solfej, ve benzeri konularda bilme ve öğrenme gibi bir
zorunluğu olmayabilir lakin, oynattıkları oyunların ritimlerini çok ama çok iyi bilme zorunlulukları vardır. “Çünki dansın
temeli ritimdir.”

Melek Osman
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa
UDTR i-a premiat pe elevii
participanţi la Olimpiada
naţională de religie islamică
O limpiada naţională de religie - cultul musulman în
limba turcă, clasele VII–XII a fost găzduită în acest
an de Colegiul Naţional „K. Atatürk” din Medgidia, în
perioada 18–20 aprilie. Olimpiada a fost organizată de
Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu ISJ Con-
stanţa şi Uniunea Democrată Turcă din România. Con-
cursul şcolar destinat elevilor care studiază religia cultului
musulman în limba turcă s-a desfăşurat în conformitate
cu prevederile Metodologiei- cadru de organizare şi des-
făşurare a competiţiilor şcolare şi s-a adresat elevilor cu
aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru disciplina
religie islamică în limba turcă.
Festivitatea de premiere a olimpiadei a avut loc în
data de 19 aprilie în prezenţa deputatului Iusein Ibram, a
muftiului Cultului Musulman din România, Murat Iusuf şi a
consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi
Turan. Au obţinut nota 10 la Olimpiada de religie islamică,
elevii: Demir Erhan - clasa a VII-a Şcoala Gimnazială nr.
24 „Ion Jalea”, prof. Eynalli Aymer, Memet Merve Nur -
clasa a VIII-a, Liceul Cobadin, prof. Ustundag Vildan,
Sali Esra, clasa a X-a, Colegiul Comercial Carol I, prof.
Abdurahman Coşkun şi Serkan Yesa Furkan - clasa a XII,
16 17 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •
Colegiul Naţional „K. Atatürk”, prof. Durguter Husein.
Uniunea Democrată Turcă din România, prin
intermediul comisiei de religie, i-a premiat pe elevii
participanţi la faza naţională a olimpiadei de religie
cultul musulman. Premiile oferite de UDTR au fost în-
mânate de deputatul Iusein Ibram şi de preşedinta
comisiei de religie, prof. Firdes Musledin. Elevii au mai
primit premii în bani din partea Ministerului Educaţiei
Naţionale. La festivitatea de premiere au mai luat
parte: preşedinta comisiei de învăţământ a UDTR, prof.
Vildan Bormambet, ataşatul de cult islamic din cadrul
Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa,
Arif Cevlek, inspectorul şcolar Icbal Anefi şi directorul
Colegiului Naţional „K. Atatürk”, prof. Acccan Molo-
gani. În aceeaşi zi, comisia de religie a Uniunii Demo-
crate Turce din România i-a premiat şi pe elevii participanţi la concursul de desene şi eseuri intitulat, „Islamda Sevgi
Ve Barış” organizat de ISJ Constanţa în parteneriat cu UDTR.
Sorina Asan
BERAT KANDİLİ
B
erat, borçtan, kazadan ve günahtan kurtuluş anlamına gelmektedir. Müslümanların af olma beratını aldıkları, insan-
ların yaptıklarının takdir edildiği, rızıkların taksim olunduğu, müminlere
Allah’ın rahmet ve mağfiretinin bol, bol ihsan edileceği gecelerden biri de
berat gecesidir. Bu gece birçok mühim hadiselerin birbirinden ayrıştırıldığı,
gelecek seneye kadar kulların rızıklarının, ecellerinin, ve olacak hadiselerin
karara bağlandığı, özellikle Peygamber Efendimiz (sav)’e büyük şefaatin
verildiği mübarek bir gecedir.
Kur’an-ı Kerimde, Duhan suresinde :”Hâ Mîm! Helal ve haramı, hak ve
batılı açıkça bildiren bu kitaba yemin olsun ki şüphesiz biz Kur’an-ı Kerim-i
mübarek bir gecede indirdik. Gerçekten biz Kur’an’la uyarırız ve her hik-
metli iş o mübarek gecede ayırt edilir. Rabbin katından bir rahmet olarak
şüphesiz biz peygamberler gönderenlerdeniz. Gerçekten o Allah, işitendir
ve bilendir. „ buyurulmaktadır.
Anlaşılıyor ki Beraat Gecesi Kur’an-ı Kerimle şereflenen bir gecedir.
Kur’an-ı Kerim bu gecede Levh-i Mahfuz’dan dünya semasına topluca
indirilmiş ve kadir gecesi de ayet ayet Peygamber Efendimize nazil olma-
ya başlamıştır. O halde her Müslüman Kur’an-ı Kerim’in rehberliği altında
hayatına yeniden bir yön vermelidir. Hayrın, bereketin ve güzelliklerin bol
bol ihsan edileceği bu gecede ellerimizle beraber gönüllerimizi de açarak
manevi ziyafetlerden nasibimizi almalıyız. Bu geceye hazırlık için Efendimizin
sözüne kulak verelim: „Şaban ayının yarı gecesi olduğunda onu ibadetle
ve taatle geçirin, gündüzünü oruç tutun. Allah-u Teâla bu gece, güneşin
batışından itibaren dünya semasına rahmetle tecelli eder ve şöyle buyurur:
Yok mu bana istiğfar eden, onu mağfiret edeyim. Yok mu rızık isteyen, rızık
vereyim. Yok mu hastalığa yakalanan, ona şifa vereyim. Yok mu şunu- bunu
isteyen diye sabaha kadar devam eder.”
Mübarek Berat Gecesinin bizlerin ve bütün müminlerin beraatına
vesile olmasını yüce Mevlamızdan niyaz ediyor ve daima sevgi ve kardeşlik
duyguları içinde yaşayalım.
Hazırlayan: Firdes Musledin
 • Aprilie – Nisan •
Geamia din Ada Kaleh
G eamia din Ada Kaleh a fost un lăcaş de cult islamic
construit în 1722 pe insula Ada Kaleh (actualmente
inundată de apele Dunării). Geamia a fost transformată în
mănăstire romano-catolică de către călugării franciscani,
iar apoi în biserică parohială de către austrieci. În anul 1799
a devenit din nou geamie, fiindu-i construit un minaret de
10 m înălţime, cu orientarea spre Mecca. Clădirea a fost
construită deasupra întăriturilor aflate la 4 metri inălţime,
dominând insula prin înălţimea ei. La intrarea în geamie s-a
aflat un bazin de apă cu o pompă care servea credincio-
şilor la ritualul spălării mâinilor. Pe inscripţia bazinului se afla
notat anul 1913. În interiorul geamiei s-a aflat cel mai mare
covor din Europa, care a fost dăruit în anul 1904 de sultanul
turc Abdul Hamid al II-lea. Covorul a fost lucrat manual
timp de 17 ani la centrul artizanal Hereke din Turcia; el are
o lungime de 14 metri şi o lăţime de 9 metri, cântărind 490
de kilograme În anul 1965 covorul a fost dus la Moscheea
Carol I din Constanţa. Geamia din Ada
Kaleh, dinamitată înainte de scufunda-
rea insulei, a adăpostit un covor special,
primit cadou în anul 1904 din partea sul-
tanului turc Abdul Hamid al II-lea. În pre-
zent, covorul se află în Moscheea Carol
I din Constanţa. Clădirea a adăpostit în
anumite perioade şi câteva săli de clasă
pentru copii. Acoperişul geamiei s-a sur-
pat după iarna grea a anului 1954, fiind
ulterior refăcut. Minaretul a fost dinamitat
înainte de a fi scufundată insula, odată
cu ridicarea barajului de la Porţile de Fier
II. Insula Ada Kaleh, sau Carolina, cum
o numeau austriecii, a dispărut sub apele Dunării în anul
1970. Insula se găsea la aproximativ trei kilometri în aval
de Orşova şi avea o lungime de aproape doi kilometri.
Pe insulă trăiau circa şase sute de turci. A fost odată, în
mijlocul Dunării, o insulă în formă de stea. Ada-Kaleh -
„Insula Cetăţii”. Pentru ea s-au bătut secole de-a rândul
Imperiul Austro-Ungar şi cel Otoman. Căci cine stăpânea
Ada-Kaleh, „un mic Gibraltar”, cum l-au botezat istoricii,
controla circulaţia pe fluviu şi pe uscat, în zonă. Legendele
despre Ada-Kaleh pornesc din vremurile argonauţilor. Până
şi Hercule ar fi încercat, cândva, să cucerească cetatea
din mijlocul Dunării. Grecii au botezat-o Cotinusa - adică
pământul măslinilor sălbatici.
L EGENDE. În descrierile lui Herodot, insula apare cu
numele Cyraunis. Cornelius Nepos o numea Cerne. Pe
timpul cât a fost sub dominaţia austro-ungară, insula s-a
numit Carolina. După primul razboi mondial, în urma unui
referendum, insula cu populaţie musulmană a trecut la
Romania, conform dorinţei celor care o locuiau. Şi a ur-
pagina
sayfa
mat jumatate de secol de fericire pentru locuitorii de pe
insulă. S-au bucurat de protecţia lui Carol I, care se spune
ca avea legături strânse cu mai-marele „mafioţilor” de
atunci de pe insulă. Prin bunăvoinţa regelui, locuitorii de pe
Ada-Kaleh au fost scutiţi de taxe pentru comerţul pe care
îl făceau. Esenţele tari ale tutunului din ţigaretele făcute
pe Ada-Kaleh au ajuns celebre. La fel şi lokum-ul (rahat
turcesc) care se facea pe insula. „Toate lucrurile pe care
le faceau - lokum, dulceţuri de smochine, bijuterii - erau
minunate. Turcii de pe insulă erau migăloşi şi întotdeauna
produceau în cantităţi mici. Ca sa facă un pic de lokum,
învarteau două ore, fără să se oprească, la cazanul în care
puseseră zahăr şi petale de trandafiri”,
MĂSLINI, SMIRNĂ,
TUTUN
Cei care au supravieţuit după ce
insula dragă lor a fost înghiţită de ape
îşi aduc aminte că Ada-Kaleh mirosea a
iasomie şi a fructe coapte. Ca din fieca-
re curte te chema aroma de zahăr pus
la topit într-un cazan, în care mesteca
un turc, aruncând petale de trandafir şi
descântând până avea să se închege
deliciosul locum. Pe Ezarzia, strada princi-
pală, unde erau adunate mai toate pră-
valiile, te ademeneau arome puternice
de tutun, fugite din narghilelele la care
pufaiau turcii. Peste aromele de tutun
juca mirosul ceaiului tare şi al cafelei la
nisip. Călătorul, îmbătat de cafea şi de
rahatul tăvălit în susan, pe care i le oferea negustorul turc,
se aşeza pe divanul scund, împodobit cu perne. Pleca
încărcat de cutii cu ţigarete, podoabe minunate şi stofe
grele. Dar numai după ce afla povestea sultanului Kaleh şi a
soţiei sale, Ada. Se spune că femeia era atât de frumoasă,
încât i-a sucit cu totul minţile sultanului, care le-a parasit pe
celelalte neveste din harem. S-a izolat, împreună cu Ada,
pe insula din mijlocul Dunării, ca să aibă parte doar el de
frumuseţea ei. Nefericită, sultana s-a aruncat în Dunăre în
timpul unei călătorii. „Allah ekber...” - imamul din minaret
chemă la rugaciune. Pe Ezarzia se lasa liniste. Geamia care
mirosea a smirnă se umplea de turci îmbrăcaţi în şalvari şi
de turcoaice cu faţa acoperită de ferigea. Pe marginile
insulei, cetatea ridicată de austrieci din caramidă trainică
veghea la apus întoarcerea bărcilor. Lotcile, încarcate în
zori cu lokum şi ţigarete de vânzare, pentru cei de pe mal,
se întorceau goale.
sursa jurnalul.ro - Autor: Carmen Plesa
18 19 pagina
sayfa
Ada Kaleh’nin Camisi
A da Kaleh Camii, 1722 yılında Ada Kaleh Adası'na (şu
anda Tuna suların altında) inşa edilen İslami bir ibadet
yeriydi. Camii, Fransisken rahipleri tarafından ve sonra kilise
cemaatindeki Avusturyalılar tarafından bir Roma Katolik
manastırına dönüştürüldü. 1799 yılında tekrar Mekke'ye
bakan 10 metre yüksekliğinde bir minare inşa ettirerek cami
haline geldi.
Bina, dört metre yüksekliğinde, adaya egemen olan
takviye üzerine inşa edildi. Camiinin girişinde el yıkama ritü-
eline sadık hizmet veren, pompalı bir su havzası vardı. Hav-
zanın iç yazıtı 1913 yılı kaydedildi. Camiinin içinde, 1904'te
Türk sultanı Abdul Hamid II tarafından verilen Avrupa’nın
en büyük halısıydı.
Halı, 17 yıl boyunca Hereke'nin Türkiye'deki el sanatları
merkezinde el yapımıydı; 490 kilo
ağırlığında, 14 metre uzunluğunda
ve 9 metre genişliğinde. 1965 yılında
halı Köstence'deki Kıral Camisine
götürüldü.
Ada batmadan önce Ada
Kaleh'nin Camisine, 1904'te Türk
sultanı Abdul Hamid II tarafından
alınan özel bir halı hediye verdi.
Halen, halı Köstence'deki Kıral Ca-
misinde.
Bina ayrıca belirli zamanlarda
çocuklar için çeşitli sınıflar barındı-
rıyordu. Sır çatısı, 1954'teki yoğun
kıştan sonra çöktü ve ardından
yeniden inşa edildi. Minare, ada
batmadan önce dinamitle edildi
ve Demir Kapı barajı kaldırıldı.
Ada Kaleh Adası 1970 yılında
Tuna sularının altında kayboldu.
Ada, Orşova'nın aşağı akışının yaklaşık üç kilometre uza-
ğındaydı ve yaklaşık 2 kilometre uzunluğundaydı. Adada
yaklaşık 600 Türk yaşıyordu.
Bir zamanlar, Tuna'nın ortasında, yıldız şeklindeki bir
ada idi “Ada-Kaleh”. Yüzyıllar boyunca, Avusturya-Maca-
ristan ve Osmanlı İmparatorluğu bunun için mücadele etti.
Tarihçilerin vaftiz ettiği Ada-Kaleh'i “küçük bir Cebelitarık”
olarak yönetenler için, nehirdeki ve bölgedeki karadaki akışı
kontrol etti. Ada-Kaleh hakkındaki efsaneler Argonauts'tan
başlar. Herkül bile bir zamanlar Tuna'nın ortasındaki kaleyi
fethetmeye denemişti. Yunanlılar, yabani zeytin ağaçlarının
ülkesi olan Cotinusa'yı vaftiz ettiler.
EFSANELER. Herodot'un açıklamalarında ada Cyrau-
nis adıyla ortaya çıkar. Cornelius Nepos buna Cerne dedi.
Avusturya-Macaristan hakimiyeti altındayken, adaya Ca-
• Aprilie – Nisan •
rolina adı verildi. Birinci Dünya Savaşı'ndan sonra, referan-
dumun ardından, Müslüman nüfusun adası, yaşayanların
isteğine göre Romanya'ya geçti. Ve yarım asırlık mutluluk
adanın sakinleri için izledi. Adanın halkı ile sıkı bağları ol-
duğu söylenen Karol I'in korunmasından çok zevk aldılar.
Kralın iyi niyetine göre, Ada-Kaleh sakinleri yaptıkları ticaret
için ödedikleri vergilerden muaf tutuldular. Ada-Kaleh'de
yapılan sigaraların güçlü özü meşhur oldu ve adada yapılan
lokum da. “Yaptıkları her şey - lokum, incir reçeli, mücevher
- harikaydı ve adadaki Türkler sıradandı ve her zaman küçük
miktarlarda üretiyorlardı. Biraz lokum yapmak için, içine
şeker ve gül yaprakları koyduktan sonra, kazanı durmadan
iki saat döndürürler.”
Zeytin, Mür, Tütün
Hayatta kalanlar, sevgili ada-
ları suların altında kaldıktan sonra,
Ada-Kaleh'in yasemin ve olgun
meyve kokusu aldığını hatırlıyorlar.
Her bahçede olduğu gibi, kazanda
eriyen şekeri bir türk karıştırır, gül
yaprakları atar ve lezzetli lokuma
bitinceye kadar aroması iner.
Tüm dükkanların toplandığı
ana cadde olan Ezarzia'da, Türkle-
rin nargilelerinden çıkan dumanlar
sizi güçlü tütün lezzetleri ile cezbe-
der. Tütün aromaları üzerine sert
çay ve kumdaki kahvenin kokusunu
çaldı.
Türk tüccarının sunduğu kah-
veye ve susama batırılmış lokum
olan gezgin, yastıklarla dolmuş
kısa bir koltukta oturuyordu. Sigara
kutularıyla,
harika eşyalar ve ağır kumaşlarla çıkıyorlar. Ancak an-
cak Sultan Kaleh ve eşi Ada'nın hikayesini öğrendikten sonra.
Kadının o kadar güzel olduğu, haremin diğer eşlerini bırakan
padişahın tamamen büküldüğü söylenir. Tuna'nın ortasın-
daki adadaki Ada ile birlikte kendisini sadece güzelliği için
izole etti. Talihsiz padişah bir gezi sırasında Tuna'ya battı.
“Allah ekber...” - minarede imam dua çağrısında
bulunuyordu. Ezarzia sessizdir. Mür kokulu Camii, şalvarlı
erkeklerle ve fereceli kadınlarla doluyordu.
Adanın eteklerinde, engebeli tuğladaki yüksek katlı
kale, gemilerin dönüşünü izliyordu. Kıyıdakiler için, şafak
vakti yüklenen sandallar lokumlarla ve satılık sigaralarla,
adaya boş dönüyordular.
Traducere: Amet Melec
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

„Împreună vom reuşi Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului

- familie, şcoală, comunitate” ... dar şi cărturar şi poet al Orientului
În data de 27 Aprilie 2019, a avut loc prima Interesul sultanului nu se limita la operele de artă şi ale
ediţie a activităţii „Împreună vom reuşi - familie, literaturilor apusene. Mahomed al II-lea era un suveran al
şcoală, comunitate”, acţiunea a fost organizată Orientului musulman şi cultul a sa era, în primul rând, cea a
unui om al Răsărıtuluı. El cerea să-i fie copiate cărţi arabe şi
de UDTR, filiala Medgidia.
persane, făcea în aşa fel încât să-i fie dăruite astfel de cărti, le
La eveniment au participat, etnici turci, ca- cumpăra sau le pretindea ca răscumpărare, cum este cazul
dre didactice, părinţi, şcolari şi preşcolari. albumului pretins atunci când prinţul Ak Koiunlu, Yusuf Mârza,
Scopul principal al acţiunii a fost de a sti- a căzut prizonier în 1472. S-au regăsit mai mult de cincizeci
mula şi dezvolta abilităţile sociale şi atitudinea de manuscrise islamice dedicate lui Mabomed, printre care
copiilor dar si informarea parintilor despre modul numai un singur Coran; aproape toate celelalte sunt lucrări
de filosofie, de drept şi de medicină. Manuscrisele realizate
in care trebuie sa se implice pro-activ în colabo-
la Curte erau, cel mai adesea, opera unor scribi, caligrafi şi
rarea cu scoala şi comunitatea. Toţi copiii prezenţi
miniaturişti aduşi din Palestina, Egipt, Anatolia, dar mai ales
la acţiune au participat la concursul „Copii fericiţi
din oraşele Iranului Occidental- Şiraz, Tabriz, Isfahan- unde
pentru o lume mai frumoasă”. domneau suverani turcmeni, şi ei principi lummaţi. Aceste
influente vor îmbogăţi arta făuririi cărtilor şi a împodobirii
lor cu miniaturi. cunoscută deja în Imperiul otoman şi care
născuse încântătorul decor floral ce se va răspândi şi va
înfrumuseţa ceramica, ţesătunle, arta legătonei şi cea a
lemnului, culminând cu încântătoarele opere ale secolelor
al XVI-lea şi al XVII-lea, în vremea lui Soliman Magnificul şi a
primilor săi urmaşi.
Mahomed se arăta puternic interesat şi de teologia
musulmană. El purta îndelungi discuţu cu cărturari musulmani,
dar şi cu patriarhul Ghenadie şi cu alţi teeologi creştini. Îl
plăcea să adune în jurul său ulema-lele cu care dezbătea
chestiuni religioase, printre altele vestita dispută, inţiată de
ai-Ghazzăli, pro şi contra filosofiei care, după opnia teologului
din secolul al Xl-lea, trebuie să se plece în faţa gândirii mistice,
opinie respinsă de ibn-Sină (Avicenna). Epoca lui Mahomed,
care urma apariţiei unor noi ordine religioase musulmane,
mai ales în Anatolia, şi unei bogate literaturi mistice, cunoştea
o considerabilă producţie de culegeri şi lucrări religioase
răspândile în întregul imperiu, până în Crimeea, Kazan şi în
Asia Centrală. Protejându-i pe cei cu merite intelectuale,
Mahomed sprijinea implicit această mişcare de idei şi reli-
gioasă, chiar dacă personal nu era câtuşi de putin înclinat
spre mistică. Poeţii sufui care au urmat marilor nume- Yunus
Emre, Mevlana- vor da un nou elan literaturii mistice turceşti.
care se va desprinde treptat de influenţa arabă şi persană.
Cu toate acestea, influenţa persană va rămâne încă multă
vreme deosebit de puternică. Mahomed va cere să se scrie
o Şahname (Cartea Regilor) otomană, în limba persană şi,
până la sfârşitul secolului al XV-lea, aceasta va fi limba în care
vor fi redactate operele istorice, cum ar fi vestita Hişt Behişt a
istoricului kurd Idris din Bitlis.
Ca mulţi prinţi ai Orientului, Mahomed manifesta un viu
interes pentru poezie. De un lirism căutat, voit lacrimogen, cu
aluzii religioase sau literare, aceasta era închinată adesea
efebilor pentru a le dobândi favorurile. Ea aminteşte vizibil de
poezia persană dar şi de cea din epoca arabă a abbasizilor.
Vocabularul, în esenţă arabo-persan, este, cel mai adesea,
convenţional şi mult prea înflorit.
Sub numele de Avni (Milostivul), Mahorned a scris el
însuşi gazeluri, tipice pentru genul respectiv. Iată două dintre
ele.
Primul este închinat unui tânăr preot creştin din Istanbul:

„Am văzut un înger Nu este bărbat aceeaşi temă a Zefirul este Câţi bărbaţi înţelepţi

“Birlikte başaracağız
cu chip însorit, lună a de credinţă, ci cel dragostei pentru un neputincios să-ţi au înnebunit de
Universului. mai rătăcit dintre efeb: desfacă şuviţele de dorinţă pentru tine!
Negrele chiparoase îndrăgostiţi. păr.

- aile, okul, topluluk” ale părului

său cârlionţat
sunt suspinul
Celor ucişi de privirea
sa furişată buzele lui
„Trandafirii
obrajilor tăi mi-au
prefăcut glasul în
Nu, nu este la
îndemâna oricui să
învingă greutăţile!
La ce bun să mi se
spună: „Săgetile
genelor lui ucid”?
îndrăgostiţilor, le redau viaţa, privighetoare. Sunt oameni de
27 Nisan 2019'da “Birlikte başaracağız - aile, okul, Deşi acest dătător Şuviţele frunţii tale Oare ce s-a petrecut treabă neînvăţaţi, care
topluluk” etkinlik, Medgidia şubesi Romanya Demokrat Este ca luna de suflet merge m-au ameţit de între noi ca nectarul clevetesc astfel.
Türk Birliği tarafından ilk kez düzenlendi. strălucitoare pe drumul dorinţă. buzelor iubite,
Etkinliğe etnik türkler, öğretmenler, veliler, okul înveşmântată în Mântuitorului. Această otravă a O, Avui! Dacă ai
çocukları ve okul öncesi öğrenciler katıldı. negru, acest graţios Dacă fructul tristeţii, să fie pentru fi mers într-o zi în
Etkinliğin temel amacı, çocukların sosyal be- chiparos. O, Avni! nu te îndoi că iubirii este pentru mine ca halvaua de pelerinaj la templul
cerilerini ve tutumlarını teşvik etmek ve geliştirmek, Prin frumuseţe, este ţi se va supune acest îndrăgostiţi numai dulce, iar pentru magilor[= tavernă)
velilerinde okul ve toplumla proaktif bir şekilde nasıl cu adevărat regele om încântător! îngrijorare şi tristeţe, duşman, otrava
katılmaları konusunda bilgilendirmekti. ţării francilor. Tu eşti regele Mulţumesc ucigaşilor? Ai fi văzut flăcările
Etkinliğegelen tüm çocuklar “Daha Güzel Bir Stanbulului, el regele Domnului, numeroase vinului aprinzând
Dünya İçin Mutlu Çocuklar” yarışmasına katıldılar. Cine nu-şi anină Galatei!” au fost pentru noi Câţi bărbaţi luminaţi făcliile însoţirii!”
inima de cingătoarea Iată un alt poem a fructele iubirii tale. şi-au pierdut minţile
Abduraman Meric lui mănăstirească lui Mahomed având pentru dragostea ta!
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

Burçin Terzioğlu
O T
Burçin Terzioğlu, 9 Mart 1980 tarihinde İstanbul‘da doğmuştur. 2 kardeşi vardır. Çok küçük yaşlardan beri sine-

A D I
R
manın içindedir.

–
Müjdat Gezen Sanat Merkezi’nde Aktör Stüdyo – Özel Sahne

0 –
Diksiyon eğitimi aldı.
Burçin Terzioğlu, daha küçük yaşlarda “Çıplak Vatandaş”,

P 1 l i e
TO r i
“Hasretinle Yaşanmıyor”, “Yeniden Doğmak” gibi yapımlarda rol

p
almıştır. Ve daha çocuk sayılacak bir yaşta “Mahallenin Muhtar-
ları” gibi ses getiren bir dizide rol almıştır. Burçin Terzioğlu, “Çiçek
Taksi”de “Sinem”i canlandırırdı. “Üzgünüm Leyla”, “Güz Gülleri” ve
“Sırılsıklam” birçok yapımda rol alan başarılı oyuncu, “Kınalı Kar” – A
adlı yapımda “Pınar” karakterini başarılı bir şekilde canlandıran
oyuncu “Kadın İsterse” adlı yapımda da aynı başarıyı tekrarladı.
Burçin Terzioğlu, 2003 yılında “Taştan Kalp”te “Özlem” ka-
rakterini canlandıran oyuncu takvimler 2004’ün gösterdiğinde
“Aliye” ve “Melekler Adası” gibi iki büyük yapımda rol almayı
başardı. “Fırtına” adlı dizinin “Zeynep”i olan başarılı oyuncu
“Çemberin Dışında” adlı yapımda ise “Laçin” karakteriyle izleyi-
cinin karşısına geçti.
Burçin Terzioğlu, 2014 yılında İlker Kaleli ve Musa Uzunlar ile
başrolde olduğu “Poyraz Karayel” adlı dizide rol aldı.
2018 yılındaNetflix'in ilk Türk dizisi “Muhafız” filninde Çağatay
Ulusoy, Ayca Ayşim Turanö Hazar Ergüçlü, Mehmet Kertuluş, Burçin
Tuzığlu, Okan Yalabık, Cem Yiğit Üzümoğlu birlikte rol aldılar.
Burçin Terzioğlu, 20 Haziran 2008 tarihinde oyuncu Murat Yıldırım ile evlendi. 30 Haziran 2014 tarihinde boşandı.

Filmleri ve Dizileri:
2018 - Muhafız (Netflix), 2014 – Poyraz Karayel (Ayşegül Umman) (TV
Dizisi), 2013 – Merhamet (TV Dizisi), 2013 – Halam Geldi (Anne) (Sinema
Filmi), 2009 – 2010 – Ezel (TV Dizisi), 2009 – Ey Aşk Nerdesin (Zeliş) (TV Dizisi),
2007 – Çemberin Dışında (Laçin Sürmen) (TV Dizisi), 2006 – Fırtına (Zeynep) 10. Murat Boz................... - Öldür beni sevgilim
(TV Dizisi), 2004 – Melekler Adası (Ceren) (TV Dizisi) (2004), 2004 – Kadın
İsterse (Demet) (TV Dizisi), 2004 – Aliye (Ümit) (TV Dizisi), 2003 – Taştan Kalp 9. Irem Derici .......................................- Meftun
(Özlem)(TV Filmi), 2002 – Kınalı Kar (Pınar Beyoğlu) (TV Dizisi), 2002 – Anne
Babamla Evlensene (TV Dizisi), 2001 – Oyun (TV Filmi), 2001 – Güz Gülleri 8. Mehmet Erdem ............ - Sensiz ben olamam
(Nuray) (TV Dizisi), 2000 – Üzgünüm Leyla (TV Dizisi), 2000 – Oyun Bitti (Si-
nema Filmi), 2000 – Mırıl Mırıl Münevver (TV Dizisi), 2000 – Annem ve Ben 7. Bora Duran .................................- Sana doğru
(TV Filmi), 1999 – 2001 – Yılan Hikayesi (TV Dizisi), 1998 – Sırılsıklam (TV Dizisi),
1997 – Yasemince (TV Dizisi), 1997 – Kır Çiçekleri (Süheyla) (TV Filmi), 1996 – 6. Mabel Matiz ......- Mendilimde kırmızım var
Kızım ve Ben (TV Dizisi), 1996 – Kaldırım Çiçeği (TV Dizisi), 1995 – Çiçek Taksi
(Sinem) (TV Dizisi), 1994 – İkimiz De Sevmiştik (Sinema Filmi), 1994 – İki Küçük 5. Rafet El Roman & Derya ...- Unuturum elbet
Yaramaz (Sinema Filmi), 1992 – Mahallenin Muhtarları (Simge) (TV Dizisi),
1992 – Kavak Ailesi (Fındık Yeğen) (TV Dizisi), 1991 – Menekşe Koyu (Ayşe) 4. Yalın . ...............................- Deva bize sevişler
(Sinema Filmi), 1990 – Çiçekler Açmak İster (TV Dizisi), 1989 – Fazilet (Sinema
Filmi), 1989 – Doktorlar (Billur) (TV Dizisi), 1988 – Izdırap Çocukları (Sinema 3. Gülşen . ......................- Bir ihtimal biliyorum
Filmi), 1987 – Yeniden Doğmak (TV Dizisi), 1987 – Menekşeler Mavidir (Si-
nema Filmi), 1987 – Hayallerim, Aşkım Ve Sen (Rukiye) (Sinema Filmi), 1987 2. Buray . ...................................- Kabahat bende
– Evlat Acısı (Burçin) (Video), 1987 – Baba Yüreği (Aslı) (Sinema Filmi), 1986 – İki Milyarlık Bilet (Gül) (Sinema Filmi), 1986
– Yıkılmışım Ben (Sinema Filmi), 1986 – Perihan Abla (TV Dizisi), 1986 – Kumarbaz (Video), 1986 – Hasretinle Yaşanmıyor
(Burçin) (Sinema Filmi), 1985 – Çıplak Vatandaş (İbrahim’in Kızı) (Sinema Filmi), 1985 – Patron Duymasın (Sinema Filmi)
1. Ziynet Sali - Bana da söyle
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

FIRINDA ETLİ PATLICAN KEBABI KEBAB DE VINETE CU CARNE LA CUPTOR

Malzemeler Ingrediente:
1 kg patlıcan Un kg vinete
Üzeri için Pentru ornat:
2 adet domates ve 2 adet sivri biber 2 roşii şi 2 ardei iuţi
1 yemek kaşığı salça O lingura de paste de tomate
Etli Harç İçin Pentru compoziţia carne:
½ kuşbaşı kuzu eti ½ kg carne de miel tăiat bucăţele
2 adet domates Două roşii
2 adet sivri biber Doi ardei iuţi
1 adet soğan O ceapă
2-3 diş sarımsak 2-3 căţei de usturoi
Tuz Sare, piper
Karabiber

Hazırlanışı Mod de preparare:

1. Alaca soyduğunuz patlıcanları doğrayıp 1 saat tuzlu suda bekletin. Süzüp hafif pembeleşinceye
kadar kızartıp, havlu peçete serdiğiniz bir kaba alarak fazla yağını alın.
2. Bir tencerede kuşbaşı eti kavurun. Suyunu salınca soğanı ve sarımsağı ekleyip kavurun. İnce doğran-
mış sivri biberleri ekleyip birkaç dakika kavurduktan sonra kabuklarını soyulup küp küp doğranmış
domatesi de ekleyin. Tuzunu ve karabiberini de ilave edip pişirin.
3. Fırın kabına kızaran patlıcanların yarısını döşeyin. Üzerine etli harcı yayın. Etlerin üzerine kalan patlı-
canları döşeyin.
4. Kabuğu soyulup doğranmış domatesleri ve biberleri doğrayın, en üste serpin.
5. Bir kasede salçayı kaynar su ekleyip karıştırarak çözdürün. Tuzunu ilave edin ve yemeğin üzerine
gezdirin. Salçalı suyun üstteki patlıcanlarla aynı hizada olması gerektiğinden ihtiyaç varsa sıcak su
ekleyin.
6. Önceden ısıtılmış fırında 200 derecede mümkünse alttan ısıtmalı olarak pişirin.
1. Se curăţă vinetele în stil pijama şi se lasă pentru o oră în apă cu sare. Se scurg bine şi se prăjesc şi se
tamponează cu un servet de hârtie pentru a elimina surplusul de ulei.
2. Într-o oală se călesc bucăţile de carne, după care se adaugă ceapa şi usturoiul tăiate mărunt.
Ardeii şi roşiile spălate, curăţate şi tăie cubuleţe se pun la călit peste carne. Se condimentează şi se
lasă la sotat.
3. Într-o tavă de cuptor se pune jumătate din cantitatea de vinete peste care se toarnă compoziţia de
carne care va fi acoperită de vinetele rămase.
4. Pentru ornare se curăţă şi se taie mărunt roşiile şi ardeii şie se pun peste vinete.
5. Într-un castronaş se pun cele două linguri de pastă de tomate, sare şi se desfac cu apă fierbinte.
Acest sos se toarnă peste mancarea din tavă.
6. Introducem tava în cuptorul preîncălzit la 200 de grade

GAVURDAĞI SALATASI SALATĂ GAVURDAĞI

Malzemeler: Ingrediente:
3-4 adet domates 3-4 roşii
1 mor soğan O ceapă roşie
1-2 adet sivri biber 1-2 ardei lunguieţi
Yarım demet yeşil nane ve maydanoz Jumătate de legătură de pătrunjel şi mentă
1 su bardağı ceviz Un phar de apă cu miez de nucă
Tuz, sumak, nar ekşisi Sare, sumac şi oţet de rodie
Sızma zeytinyağı Ulei de măsline

Hazırlanışı Mod de preparare:

Domatesleri minik küpler şeklinde doğrayın, soğanı ince halkalar halinde kesin. Diğer malzemeyi 1. Se toacă roşile în cubuleţe mici iar ceapă în solzişori.
de ince ince kıyın. Tuz ve sumak atarak karıştırın. En son üzerine dilediğiniz kadar zeytinyağı ve nar ekşisi 2. Se toacă mărunt toate ingredientele.
ekleyerek servis yapın. 3. Într-un castron de salată se amestecă toate ingredientele şi se condimentează după gust.
 • Aprilie – Nisan •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Aprilie – Nisan •

Rumpelstiltskin Cüce önceki gecelerden çok daha hızlı şekilde ça-

lışmış ve tüm samanı altına dönüştürmüş. İşini bitirdikten
güldü ve hayır dedi.
–Bugünlük bu kadar yeter. Yarın yine geleceğim.
hemen sonra yine gülerek ortadan kaybolmuş. Sabah Hazırlıklı olun.
Bir zamanlar karanlık bir ormanın kıyısında küçük bir –Teşekkür ederim küçük adam. Kimsin öğrenebilir olduğunda kral gelmiş ve işin istediği gibi tamamlandığını
İkinci gün kraliçe komşu krallıklara elçi gönderip
krallık varmış. Ormanda yaşayan kötü bir varlıkla ilgili hika- miyim, adın nedir? görmüş. ondan en sıra dışı, en benzersiz isimleri araştırmasını istedi.
yeler anlatılırmış. Yinede insanlar bu krallıkta genç kralın Cüce gülmüş ve biranda ortadan kaybolmuş. Gü- –Ohh vay canına. Kendini fazlasıyla kanıtladın. Seninle Cüce akşam geri geldi. Kraliçe listesini hazırlamıştı.
bilgece yönetimi altında mutlu yaşarmış. Burada kızıyla neş doğunca kral gelmiş, altını görünce şaşkınlıktan dili yarın evlenmek istiyorum. –Belki adın Abuzer’dir.
yaşayan yoksul bir değirmenci varmış. Kızı çok güzel ve çeki- tutulmuş. Değirmencinin güzel kızı kraliçe oldu. Bir yıl sonrada –Adım o değil.
ciymiş. Değirmenci ise biraz gevezeymiş, her şeyi abartarak
–Oh, aman tanrım. Palavracı babanın bana yalan dünyaya bir çocuk getirdi. Ama cüceye verdiği sözü unut-
anlatma alışkanlığına sahipmiş. Değirmenci birçok kişiyi –Murtaza mı?
söylediğini sanmıştım. Şimdi git ve biraz dinlen. Akşam muştu. Bir gün odasındayken birdenbire cüce belirdi.
birçok kez kandırmış. Bu yüzden onu krala şikayet etmişler. –Hayır değil.
görüşeceğiz. –Verdiğin sözü unut-
Kral ona bir ders vermeye karar vermiş ve değirmenciyi
Değirmencinin kızı kralın onu ödüllendireceğini ve tun mu kraliçem? –Timuçin?
davet etmiş.
evine dönmesine izin vereceğini düşünmüş. Ama akşam –Hayır, hala hatır- –Hayır.
–Yüce majesteleri, sizinle tanışma fırsatı için teşekkür
olunca açgözlü kral onu saman dolu başka bir odaya gö- lıyorum ama bebeğimi Kraliçe listesindeki tüm isim-
ederim. Hakkımda bir şey bilmediğiniz için size kendimden
türmüş. Burası önceki odadan çok daha büyükmüş. çok ama çok seviyorum. leri saydı ama her isimden sonra
ve kızımdan bahsetmek isterim.
–Canına ve babanın canına değer veriyorsan bu Senden bir ricam olabilir cüce hayır dedi.
–Lütfen, bahset hadi.
gece bunları altına dönüştürmelisin. mi? artık kraliçeyim, be- -Yarın son gününüz krali-
–Benim kızım inanın dünyanın en güzel kızıdır. Ama
Kız ne yapacağını bilememiş, yine ağlamaya başla- beğim dışında benden çem. Bebeğinizi kurtarabilece-
dahası samanı eğirip altına dönüştürür.
mış. Çok geçmeden cüce yine odada ortaya çıkmış. her şeyi isteyebilirsin. Her ğinizi sanmıyorum.
–Beni çok mutlu eden bir yetenek bu. Kızın söylediğin ne istersen sana verebi-
–Ağlamayı kes kızım. Eğer bu samanı altına dönüştü- Kraliçe endişelendi ama
kadar zekiyse onu sarayıma getir. Bunu kanıtlamasını isterim. lirim.
rürsem bana ne vereceksin? üçüncü günde elçisinden garip
–Aaaa evet, evet tabii majesteleri. – Hayır, bir canlıyı bir şey duydu.
Kız biraz düşündü, sonra parmağındaki altın yüzük
Değirmenci eve gitmiş ve kızına olanları anlatmış. aklına geldi. Ona verebileceği son değerli eşyaydı. doğrusu dünyadaki tüm -Yeni tek bir isim dahi bu-
–Sana hep söylüyorum baba, kimseye yalan söyleme. hazinelere tercih ederim. lamadım efendim ancak or-
–Parmağımdaki yüzüğü verebilirim.
Bak yalanın ayağına dolaştı. –Ohh küçük adam, mandan geçerken tam yüksek
Cüce hemen yüzüğü alıp çıkrık makinesinde hararetle
Babasının nutku tutulmuş, kendinden utanmış. Kendi- sana yalvarıyorum. Lüt- bir tepeye vardığımda küçük
çalışmaya başlamış. Sabah olduğunda, tüm saman sapsarı
lerini bekleyen felaketle yüzleşmek için ikisi kaleye doğru fen bebeğimi bana bı- bir ev olduğunu gördüm. Evin
altına dönüşmüş.
yola çıkmış. rak, lütfen. önünde ateş yanıyordu. Ateşin
–Çok teşekkür ederim küçük adam. Kim olduğunu etrafında dans eden komik bir
–Ohh, hoş geldin değirmenci, hoş geldiniz güzel Cüce ona acımış,
öğrenebilir miyim, lütfen? cüce vardı. Sürekli sıçrıyor ve
bayan. Babanızın anlattığı kadar güzelmişsiniz. Umarım ondan adını tahmin et-
Cüce güldü ve ortadan kayboldu. Kral geldiğinde şarkı söylüyordu.
samandan altın eğirebilirsiniz. Vakit kaybetmeyelim. Be- mesini istemiş ama birde
gördüğü manzara onu her şeyden çok sevindirdi. -Bugün ekmek yaparııım,
nimle gelin. koşul koymuş.
–Ah tanrım. Bu krallık için bir nimetsin. Yeteneğine artık yarın yemeeeek… ertesi gün kraliçenin çocuğu gelece-
Kral kızı samanla dolu odaya bizzat götürmüş. Ona –Sana üç gün vereceğim. Eğer üç gün içinde adımı
diyecek lafım yok. Lütfen git ve biraz uyu. Akşama seninle eeekkk… nasılda mutluyuum, kimse bilmiyor adımın Rum-
bir çıkrık ve çark vermiş. bilemezsen bebeğini bana vermen gerekiyor.
görüşeceğim. pelstiltskin olduğunuuu….
–Hadi, işe koyulun bakalım. Eğer sabaha kadar bu –Teşekkür ederim küçük adam, saygın adını bulaca-
Güneş batarken kral yine kıza geldi ve onu saman -İşte bu. Ne kadar rahatladığımı hiç bilemezsin.
samanları eğirip altına çeviremezsen babanda sende ğım, bulacağım.
dolu daha da büyük bir odaya götürdü. Kraliçe hemen kolyesini çıkardı ve ödül olarak elçiye
ölürsünüz. Nöbet tutun. Kız sakın bir yere kaçmasın. –Peki, o zaman. Yarın yine geleceğim.
–Bunları da bir gecede eğirmen gerekiyor. Eğer bunu hediye etti. Bir süre sonra, cüce ortaya çıktı.
Değirmencinin zavallı kızı ne yapacağını bilememiş. Kraliçe bütün geceyi hayatı boyunca duyduğu isimleri
da başarırsan eşim olacaksın güzel bayan. Dünyada sen- -Kraliçem, benim adım nedir?
Canı o kadar sıkılmış ki ağlamaya başlamış. Aniden parlak düşünerek geçirmiş. Ertesi gün ülkedeki tüm isimleri araştır-
den iyisini bulabileceğimi sanmıyorum.
bir ışık belirmiş ve korkunç görünen bir cüce ortaya çıkmış. ması için bir elçi göndermiş. Cüce geri gelmiş. -Acaba adın Jack mi?
Kız odada yalnız kalır kalmaz cüce üçüncü kez ortaya
–İyi akşamlar, değirmencinin kızı. Neden ağlıyorsun? –Adımı bulabildiniz mi? -Hayır…
çıktı.
–Samanı eğirip altın yapmalıyım ama nasıl yapılaca- –Evet, senin adın Caspar mı? -Peki, adın Harry mi? O zaman belki de adın Rum-
–Eğer bunları da eğirirsem bu sefer bana ne vere-
ğını bilmiyorum. pelstiltskin?
ceksin? –Adım o değil.
–Hmmm…. Senin için ben yaparsam ne verirsin? -Sana şeytan söylemiştir, şeytan söylemiş olmalı…
–Verebileceğim hiçbir şey kalmadı. –Peki, adın Melchior mu?
–Sana kolyemi verebilirim. Öfke içinde sağ ayağını büyük bir hışımla yere vurdu
–Tamam, tamam ağlama. O zaman kraliçe olunca –Adım oda değil.
Cüce kolyeyi almış. Çarkın karşısına oturmuş ve işe ve ayağı dizine kadar yerin içine girdi. Sonra iki eliyle sol
doğacak ilk çocuğunu bana vereceğine söz vereceksin. –Balthazar mı?
koyulmuş. Wırrr… wırrr… wırrr… üç seferde makara dol- bacağını kavradı, öyle haşince tuttu ki bacağı ayrıldı ve
Kızın kabul etmek dışında bir seçeneği yoktu. –Hayır…. Rumpelstiltskin orada öldü.
muş. Biraz daha saman almış wırrr.. wırr… wırrr.. üç seferde
makara dolmuş. Sabaha kadar buna devam etmiş. Tüm –Verdiğin sözü unutmayacağına dair bana söz ver. Kraliçe bildiği bütün isimleri sıraladı, elçinin ona verdiği Kraliçeyse çocuğu ve kralla mutlu bir yaşam sürdür-
samanları eğirmiş, tüm makaraları altınla doldurmuş. –Evet, söz veriyorum. listedeki isimleri de saydı ama cüce her tahmininden sonra dü…
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primaria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primaria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primaria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea“ al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administratia Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
Direcţia Regionala Vamală
S.C. ENEL S.A.
Constanţa Sucursala de Distribuţie a
B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
str. Traian 31 tel: 0241.606572
de Apa Constanţa
tel: 0241.606591, 606597, 606598
str. Călăraşi nr. 22-24
fax: 0241.551342, 551343
tel: 0241.664046, 661940, 664444
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
Deranjamente
str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Alte servicii
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
Inspectoratul Teritorial de
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
tel: 0241.691254, 693 951
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
Ministerul Sănătăţii
JANDARMERIE ............................... 956
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
str. Mihai Eminescu nr. 2
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa Mihail Kogălniceanu
str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
tel: 0241.613207, 0241.619626
cod 907195, jud. Constanţa
fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820