"Ne mutlu türküm diyene"

HAKSES
ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR
PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
 Conducerea U.D.T.R.
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Mustafa Kemal Ataturk.................................................................................................... 4
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Întrevederea ministrului Afacerilor Interne cu ambasadorul Turciei............................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
Büyükelçi Füsun Aramaz İçişleri Bakanı Marcel Vela’yı ziyaret etti.............................. 5
Vicepreşedinţi:
Sucursalele UDTR din Galaţi şi Brăila vizitate de consulul general al Turciei................ 6
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER . .......................................................................... – Sucursala Constanţa R.D.T.B.’in Galaţi ve Brăila şubeleri Türkiye Başkonsolosu tarafından ziyaret edildi..... 7
OMER NAZIF . ............................................................................ – Sucursala Constanţa
BORMAMBET VILDAN . ............................................. – Preşedinte Sucursala Medgidia Mustafa Ali Mehmet – Hepimizin Türklük Hocası.......................................................... 8
RAIM NAIM . ................................................................ – Preşedinte Sucursala Cobadin
Comemorare Atatürk la fiecare 10 noiembrie................................................................. 10
GAVAZOGLU RIZA . .................................................................. – Sucursala Techirghiol
OSMAN ZIA ................................................................ – Preşedinte Sucursala Băneasa Ziua Dobrogei................................................................................................................. 12
MOLOGANI ACCAN ................................................... – Director Colegiul Kemal Ataturk
MEMET REDVAN ........................................................ – Preşedinte Sucursala Hârşova Povestea fesului…........................................................................................................... 13
MUSA CAIDAR ........................................................ – Preşedinte Sucursala Cernavodă
Misafirperverlik.............................................................................................................. 14
ŞEMSI TURHAN . ....................................................... – Preşedinte Sucursala Bucureşti
Aspecte ale vieţii cultural-religioase a musulmanilor dobrogeni
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX......................... 15
Consiliul Director
Türkiye’de Görebilecek Eşsiz Arkeolojik Eserler........................................................... 18
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de sucursale:
MUSTAFA NAZIGHIAR........ – Preşedinte Sucursala ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Sucursala Galaţi Cele mai importante situri arheologice care se pot vizita în Turcia................................ 18
Constanţa SULIMAN ILMI..... – Preşedinte Sucursala Mangalia
RUSTEM SEVIM........ – Preşedinte Sucursala Brăila TALIP LEMAN .......... – Preşedinte Sucursala Măcin Osmanlı Mutfağında Hardal........................................................................................... 20
MEMET ŞUCRI....... – Preşedinte Sucursala Castelu MENSEIT ERGEAN............. – Preşedinte Sucursala
Muştar în bucătăria otomană.......................................................................................... 21
MEMET ULKER.... – Preşedinte Sucursala Babadag Techirghiol
BARI MUSELIM....– Preşedinte Sucursala Cumpăna SALIM LEVENT...........– Preşedinte Sucursala Tuzla
Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
AZIS AZIS............ – Preşedinte Sucursala Dobromir CURTI ŞAIP ....................... – Preşedinte Sucursala
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Sucursala Eforie Valu lui Traian Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
OSMAN SULIMAN .. – Preşedinte Sucursala Făurei HALIL NAZMIE....– Preşedinte Sucursala Adamclisi
MEMET SEBATIN .............. – Preşedinte Sucursala MUSTAFA BEZAT........– Preşedinte Sucursala Lazu
Fântâna Mare ALIŞ CHEMAL..........– Preşedinte Sucursala Ostrov

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate

COLECTIVUL REDACŢIONAL
Comisia de Învăţământ .................... – BORMAMBET VILDAN
Redactor șef-adjunct:
Comisia de Religie ...................................... – IBRAIM TEMUR
Panaitescu Nilgün
Comisia de Cultură . .............................. – TÜRKOĞLU SERIN
Secretar de redacţie:
Comisia de Femei ............................................ – ISMAIL FILIZ
Comisia de Tineret ..................................... – OSMAN HARUN Accoium Evrens
Comisia de Cenzori . ................................ – ACCOIUM DURIE Redactori:
Osman Melek, Türkoğlu Serin,
Departament Financiar . ................... – DRAGOMIR NICUŞOR Ibraim Nurgean,
Departament Juridic........................... – ABDURAMAN MERIC Musledin Firdes,
Departament Administrator............................. – ACCOIUM ALI Sorina Asan, Amet Melec
Adresa de corespondenţă: DIRECTOR
str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
– telefon: 0241-550903
Constanţa Redactor-şef
– fax: 0341-440265
900573 IBR AIM ERVIN
– e-mail: hakses@rdtb.ro
publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
grafica: Fârtat Cicero
I.S.S.N. 1224-4694

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Andrei
MUREŞANU
3 pagina
sayfa
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Mehmet Akif
ERSOY
• Noiembrie – Kasım •
24 Kasım
Öğretmenler Günü
Gününüz kutlu olsun sevgili öğretmenim,
24 Kasım Öğretmenler günü… Sizin gününüz… Çok özel, çok yüce bir mesleğin sahibisiniz. Bedeli
hiçbir maddi karşılıkla ölçülemeyecek kadar saygın. Sevgi ve fedakârlık mesleği. Sınırları okul ve sınıf du-
varlarıyla çizilemeyecek, zil ile başlayıp bitmeyecek kadar ağır bir sorumluluk gerektiren kutsal bir görev.
Bu mesleğin tarih boyunca da böyle görüldüğünü, “bilgelik mesleği” olarak kabul edildiğini, değerinin
ve öneminin her dönemde vurgulandığını biliyoruz. Atatürk diyor ki “Dünyanın her yerinde öğretmenler
toplumun en özverili ve en saygıdeğer öğeleridir.” Yüzyılar öncesinde Diyojen, “Yeryüzünde öğretmen-
likten daha şerefli bir meslek tanımıyorum.” demiştir. Socrates ise öğretmenin ve öğretmenliğin önemini,
“Dünyada her şeye değer biçilebilir, ama öğretmenin eserine değer biçilemez. Çünkü onun eseri hem
her şeydir hem de hiçbir şeydir.” diye belirtmektedir. Hz. Ali, öğretmenliğin paha biçilmez değerini en
kısa ve etkili biçimde, “Bana bir harf öğretenin kırk yıl kölesi olurum.” diyerek ifade etmektedir. Bu şekilde
ünlüleri ve sözlerini çoğaltarak pekçok örnek sıralamak mümkün. Bilim ve aklın ışığında, sevgi dolu yolun
açık olsun fedakâr öğretmenim.
Ervin İbraim
Mesajul Preşedintelui
UDTR, Fedbi Osman, cu
prilejul Zilei Profesorului
„Ziua de 24 noiembrie este o zi specială pentru
cadrele didactice de etnie turcă deoarece anual,
în această zi, se sărbătoreşte Ziua profesorului în
Republica Turcia. Este primul an, din cei 30 de existenţă,
în care Uniunea Democrată Turcă din România nu
organizează un eveniment dedicat cadrelor didactice,
datorită condiţiilor speciale în care ne aflăm din
cauza pandemiei de Covid 19. Cu toate acestea,
gândul nostru se îndreaptă astăzi către toate cadrele
didactice de etnie turcă, ce îşi fac meseria cu dăruire
şi profesionalism pentru a forma generaţia tânără. Fie
că sunt profesori de limba maternă, fie că predau în şcoli sau universităţi, profesorii sunt un model demn
de urmat şi o mândrie pentru întreaga noastră comunitate. Vă felicit, cu prilejul Zilei Profesorului şi mă
înclin cu respect în faţa tuturor pentru efortul pe care îl depuneţi zi de zi, să transmiteţi cunoştinţele
voastre elevilor. Vă doresc să aveţi parte de succes în plan profesional şi de recunoştinţă din partea
elevilor! La mulţi ani!"
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Mustafa Kemal Ataturk Întrevederea ministrului

Afacerilor Interne cu
ambasadorul Turciei
M inistrul Afacerilor Interne, Marcel Vela a avut o
întrevedere cu ambasadorul Republicii Turcia la
Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz, în data de 12 noiembrie. În
cadrul discuţiilor purtate de cei doi oficiali a fost subliniată
importanţa acordată de ambele părţi cooperării bilate-
rale în domeniul afacerilor interne.
Reprezentanţii celor două state, România şi Turcia, au
discutat despre principalele repere ale relaţiei bilaterale
Aşa cum se arată în cadrul unui comunicat de presă,
transmis de Ministerul Afacerilor Interne, „ambasadorul
Republicii Turcia în România, E.S. Fusun Aramaz a transmis
aprecierea deosebită pentru cooperarea substanţială în
cadrul Parteneriatului Strategic cu Turcia şi intenţia de a
marca, în anul 2021, cei 10 ani de la semnarea acestuia.”
La rândul său, ministrul Ion Marcel Vela a asigurat-
o pe E.S. doamna Füsun Aramaz de sprijinul Ministerului

În data de 10 Noiem- şi despre obiectivele de interes comun, subliniind buna Afacerilor Interne pentru îndeplinirea obiectivelor man-
brie s-au comemorat cooperare de la nivelul structurilor de Poliţie şi Jandarme- datului său.
82 de ani de când s-a stins rie dintre cele două ţări, precum şi în domeniul situaţiilor La întrevederea cu ministrul Afacerilor Interne, Mar-
din viaţă primul preşedinte de urgenţă. Cu acest prilej, ambele părţi şi-au exprimat cel Vela, a luat parte şi Ali Kılıçarslan Topuz consilier în
al Republicii Turcia, Mustafa disponibilitatea de a contribui la extinderea cooperării în cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti.
Kemal Atatürk. Ne înclinăm domeniul afacerilor interne.
Sorina Asan
în semn de respect pentru
liderul militar şi politic care
a transformat Turcia într-
un stat democrat, laic şi
modern şi păstrăm în suflet
admiraţia noastră pentru
Părintele Turcilor, fiind una
din marile figuri ale sec. XX,
Atatürk („Părintele turcilor”).
În urma tuturor eforturilor, a
făcut din Turcia o republică
modernă pentru care este şi astăzi venerat de poporul
turc. A reuşit să redea conaţionalilor săi mândria de a
fi turci, împletită cu un nou sens al împlinirii naţionale în
contextul lumii moderne. În următoarele două decenii, Büyükelçi Füsun Aramaz
İçişleri Bakanı Marcel Vela’yı
Atatürk a creat un stat modern care avea să continue
să se transforme şi sub conducerea succesorilor săi într-o
democraţie viabilă.
Cu acest prilej, preşedintele UDTR, Fedbi Osman,
secretarul general, prof. Ervin Ibraim, împreună cu pre-
şedinta şi vicepreşedinta Sucursalei Medgidia, Vildan
ziyaret etti
Bormambet, respectiv, Meric Abduraman, au depus o
coroană de flori şi au păstrat un moment de reculegere
T ürkiye Cumhuriyeti'nin Bükreş Bü-
yükelçisi Füsun Aramaz, Romanya
İçişleri Bakanı Marcel Vela’yı 12 Kasım
arasındaki Polis ve Jandarma yapıları
düzeyinde ve acil durumlar alanında
çisi Sayın Füsun Aramaz'a, görevinin
amaçlarının gerçekleştirilmesi için
İçişleri Bakanlığı'nın desteğine gü-
la bustul lui Mustafa Kemal iyi bir işbirliği konuları görüşüldüğü de
tarihinde makamında ziyaret etti. Gö- belirtildi. Açıklamada, her iki ülkenin vence verdi.
Evenimentul a fost organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, la Medgidia. La cere-
rüşmede gündemdeki işbirliği konuları de içişleri alanında işbirliğinin geniş-
monialul de depunere de coroane de flori au mai participat: muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, Türkiye Cumhuriyeti'nin Bükreş
ele alındı. İki yetkili arasındaki görüş-
primarul oraşului Medgidia, Valentin Vrabie şi directorul Colegiului Naţional K. Atatürk, Accan Mologani. Evenimentul lemesine katkıda bulunmaya hazır Büyükelçiliği Danışmanı Ali Kılıçarslan
melerde, iki tarafın içişleri alanında
s-a desfăşurat în prezenţa Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, a directorului Centrului oldukları da ifade edildi. Topuz’ da İçişleri Bakanı Marcel Vela
ikili işbirliğine verdiği önemi vurguladı.
Cultural Turc „Yunus Emre" Constanţa, Tuna Balkan, şi a reprezentanţilor TIAD Dobrogea. ile görüşmeye katıldı.
Yetkililerin, ikili ilişkilerin ana noktaları Buna karşılık, Bakan Ion Marcel
Prof Turkoglu Serin ve ortak menfaatin amaçları, iki ülke Vela, Türkiye Cumhuriyeti Büyükel- Nurcan İbraim
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Sucursalele UDTR R.D.T.B.’in Galaţi ve Brăila

din Galaţi şi Brăila vizitate de şubeleri Türkiye Başkonsolosu
consulul general al Turciei tarafından ziyaret edildi
Consulul general a Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, a avut o serie de întrevederi cu reprezentanţi
ai autorităţilor locale din Brăila şi Galaţi, la începutul lunii noiembrie, prilej cu care a vizitat şi sucursalele Uniunii De-
mocrate Turce din România din cele două municipii, reşedinţe de judeţ, şi s-a întâlnit cu membrii UDTR.
Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa,
Emre Yurdakul, a fost primit la Galaţi de prefectul judeţului,
Eugen Hristache. În cadrul convorbirilor purtate, cei doi
oficiali şi-au exprimat dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre
România şi Republica Turcia. În centrul discuţiilor s-au aflat
evoluţia şi impactul pandemiei de Covid 19 asupra judeţului
Galaţi, prilej cu care diplomatul turc a remarcat că au fost
luate măsuri bune de prevenire astfel încât, incidenţa infec-
tărilor în rândul populaţiei să se menţină la un nivel scăzut.
Consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre
Yurdakul, a avut întrevederi şi cu preşedintele Consiliului
Judeţean Galaţi, Costel Fotea, şi cu primarul municipiului
Galaţi, İonuţ Pucheanu.
Tot la Galaţi, diplomatul turc s-a întâlnit cu preşedinta Türkiye Cumhuriyeti'nin Köstence Başkonsolosu Emre ve Etkileşim" başlıklı Uluslararası Konferans'ta gerçekleşti-
Sucursalei UDTR din localitate, Gülten Abdula Nazare. Preşe- Yurdakul, Kasım ayı başında Brăila ve Galaţi'taki yerel ma- rildi. Faaliyette "Babadağ şehri tarihçi ve sosyolog Kemal
dinta Sucursalei UDTR Galaţi i-a prezentat consulului general kamların temsilcileriyle bir dizi görüşme yaptı. Bu vesileyle Karpat'ın gözünden " adlı çalışmayı sundu.
al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul, câteva din şubeleri ziyaret ederek üyeleri ile bir araya geldi. R.D.T.B. Galaţi şubesi başkanın son başarısı Türkiye
proiectele derulate specificând faptul că nu a renunţat
Türkiye Cumhuriyeti'nin Köstence Başkonsolosu Emre Cumhuriyeti’nde dordüncü kez basılan Römen yazarı Gala
la activităţi nici în perioada pandemiei, participând la
Yurdakul, Galaţi valisi Eugen Hristache tarafından kabul Galaction’un “Mahmud’un Terlikleri“ adlı eserinin tercü-
acestea on line. Cea mai recentă participare a doamnei
edildi. Görüşmelerde iki yetkili, Romanya ile Türkiye Cum- mesi oldu. Ziyaretin sonunda Türk diplomatı R.D.T.B.’nin
Gülten Abdula a avut loc la sfârşitul lunii octombrie, la
huriyeti arasındaki ilişkileri geliştirme arzularını dile getirdi. Galaţi Şubesi şeref kitabına yazdı.
Conferinţa Internaţională, „Istorie, spiritualitate, cultură,
Tartışmaların merkezinde Covid 19 salgınının Galati ilçesin- Aynı zamanda Türkiye Cumhuriyeti'nin Köstence
dialog şi interactivitate" unde a prezentat lucrarea, „Oraşul
deki gelişimi ve etkisi yer alırken, bu vesileyle Türk diplomat, Başkonsolosu Emre Yurdakul, Brăila Vali Yrd. Vasilica Vâlcu
Babadag văzut prin ochii lui Kemal Karpat, istoric şi socilog".
halk arasında enfeksiyonun düşük tutulması için iyi önleyici ve Simona Drăghicescu tarafından kabul edildi ve neza-
O altă realizare recentă a preşedintei Sucursalei UDTR Galaţi
tedbirlerin alındığını kaydetti. ket ziyaretinde bulundu. Türk diplomat ayrıca Brăila İlçe
este reeditarea pentru a patra oară în Republica Turcia a
Türkiye Cumhuriyeti'nin Köstence Başkonsolosu Emre Meclisi başkanı Francisk Iulian Chiriac ve Brăila Belediye
romanului lui Gala Galaction, „Papucii lui Mahmut”, tradus
Yurdakul, Galaţi İlçe Meclisi Başkanı Costel Fotea ve Galaţi Başkanı Viorel Marian Dragomir ile görüşmelerde bulundu.
în limba turcă de Gülten Abdula. La finalul vizitei, diplomatul
Belediye Başkanı İonuţ Pucheanu ile görüştü. Yine Brăila'da Türk diplomat Türk Şehitler Mezarlığı'nda
turc a scris în cartea de onoare a Sucursalei UDTR Galaţi.
Yine Galaţi şeh- Türk şehitlerin anısına
Totdată, consulul general a Republicii Turcia la Constanţa, Emre
rinde Türk diplomatı bir dakikalık saygı du-
Yurdakul, a efectuat o vizită de curtoazie la sediul Instituţiei Prefectului-
R.D.T.B.’nin şube baş- ruşunda bulundu ve
Judeţul Brăila unde a fost primit de subprefecţii, Vasilica Vâlcu şi Simona
kanı Gülten Abdula R.D.T.B. Brăila Şubesi'nin
Drăghicescu. Diplomatul turc a mai purtat discuţii cu preşedintele Con-
Nazare ile bir araya üyeleri ile görüştü.
siliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac şi cu primarul municipiului
geldi. R.D.T.B. Galaţi Kasım ayında, Tür-
Brăila, Viorel Marian Dragomir. Tot la Brăila, diplomatul turc a păstrat un
Şubesi Başkanı Türki- kiye Cumhuriyeti'nin
moment de reculegere în memoria militarilor turci, la Cimitirul Eroilor şi
ye Cumhuriyeti Kös- Köstence Başkonsolosu
s-a întălnit cu câţiva membri ai Sucursalei UDTR Brăila.
tence Başkonsolosu Emre Yurdakul, Manga-
Tot în luna noiembrie, consulul general al Republicii Turcia la Con-
Emre Yurdakul'a, pandemi sırasında bile faaliyetlerinden lia, Medgidia ve Călăraşi'taki yerel makamların temsilci-
stanţa, Emre Yurdakul a purtat o serie de convorbiri cu reprezentanţi ai
vazgeçmediğini belirterek gerçekleştirdiği projelerden leriyle görüşmeler yaptı.
autorităţilor locale din Mangalia, Medgidia şi Călăraşi.
bazılarını online olarak sundu. Gülten Abdula'nın en son
Nurcan Ibraim
Sorina Asan katılımı Ekim ayı sonunda "Tarih, Maneviyat, Kültür, Diyalog
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

MUSTAFA ALİ MEHMET – başyapıt değerindeki eserinde Mustafa Ali Mehmet, bir dönem Balkanlardaki Osmanlı hakimiyetini vurgulamış,
Osmanlı himayesinin bu coğrafya da bulunan toprakların korunmasındaki şüphesiz rolünü ve böylece Romanya

HEPİMİZİN TÜRKLÜK HOCASI

dahil olmak üzere gelecekteki ülkelerin sınırlarını olumlu etkilediğini tarihi yazılar ve kaynaklarla ispat etmiştir.
Küçükleri unutmayıp, Dil ve
Edebiyat’larını tanıyıp anlamaları

Bu sene, 26 Ekim’ de Romanya Türkleri’nin değerli Hocası ve dava adamı- Türkolog Mustafa Ali Mehmet için, çalışmaktan asla yorulmayan
hayata gözlerini yummuş, tüm soydaşlarımızı derin bir hüzüne boğmuştu. Şüphesiz ki Hocamız bizlere usanmayan Mustafa Ali Mehmet
Türklüğü en saf ve doğru haliyle anlatan ve öğreten isimlerin önde gelenlerindendir, böylece her birimizin kül- Hocamız 1.inci sınıftan 8.inci sınıfa
türel değerlerimizi korumaya sınırsız katkısı olmuş, Romanya’ da yaşayan her Türk ailesinin büyüğü- yol gösteren kadar Türkçe ders kitabı yazan 2
ferdi olmuştur. kişiden biridir. Ayrıca, manevi de-
ğerleri olmadan bir toplumun kimliği
Birinci dünya savaşı sonrasında
hakkında bahsedilemediğinin kana-
tüm dünya değerlerinin ve düzen-
atinde olan büyük Türkolog, Kur’ an-ı
lerinin dinamik olarak değişiminin
Kerim’ in Romence mealini yayınla-
yaşandığı bir dönemde- 1924 yılın-
yarak, Romanya’ da yaşayan Türk
da o zamanlar Romen toprakları
soydaşlarımızın dinlerini daha kolay
olan Pazarcık Sancağında bir Türk
anlamasına ve Romenlerin İslam
ailesinin oğlu- Mustafa dünyaya
dininin presiplerini tanımasında da
geliyordu. O bir tek anne ve baba-
önemli katkıda bulunmuştur.
sının değil, tüm Türk toplumunun
hayırlı evladı olacaktı. İlkokuldan Kendini topluma ve kültürel de-
hemen sonra, mualim olma hayali ğerlerimize adayan bir birey olarak,
ile 1937- 1945 senelerinde Mecidiye en büyük hayali: tüm soydaşlarımızın
Medresesi’nde öğrenimine devam buluşma noktası olacak bir derneğin
etmiştir. Bu dönemde geçimini sağ- ve saf Türkçe yazılmış bir gazetenin
lamak için, ağır koşullarda çalışarak kurulmasıydı, 1989 devriminden az
eğtim hayatını sürdürmüş ve mezun süre sonra gerçek oldu.
olmuştur. Sonrasında ise tüm öğ- Bir tek kültürel ve akademik
rendiklerini ufak soydaşlarıyla pay- yönleriyle değil, aynı zamanda 1956
laşmak maksadıyla, Dobruca’ daki da Ayşe Hanımla beraber kurduğu
farklı Türk Okullarında öğretmenlik aile hayatında da hem eş, hem
ve müdürlük yapmıştır. baba olarak, onu tanıyan herkes için daima bir model teşkil etmiştir. 26 Kasım 2020de aramızdan ayrılarak üyesi
Öğrenme ve ilim sahibi olma olduğu büyük Türklük ailesi ve ilim yollarını aydınlattığı tüm geçleri yasa boğmuştur, ancak geride bıraktığı öğret-
arzusu ile 1950’de Bükreşteki Felse- men ve yol açan figürü ve hayatı boyunca dik, kararlı ve merhametli duruşu, soyut kavramları yenecek güçtedir.
fe Fakültesi’nin sınavını kazanmış, Bu yıl, Aralık ayının 14 ünde Hocamız 96 yaşını dolduracaktı, ancak kutlamak değil, kendilerini doğum
1954’te de önde gelen mezunların- gününde rahmetle anmak nasip olmuştur… Mustafa Ali Mehmet Hocayı anlatmaya malesef kelimeler güçsüz
dan olmayı başarmıştır. Bu arada, kalır, bunu en iyi de onu tanıyanlar bilir. Mustafa isminin anlamını başarıyla temsil etmiş, öğrenmeye ve öğret-
eski Türkçe’yi nadir tanıyanlardan meye aşık, tam bir seçilmiş kişi niteliğinde hayatını ve çalışmalarını sürdürmüştür. Romanya’ da yaşayan tüm Türk
olduğundan dolayı, eski Osmanlı toplumu böylesine mesleki ve ahlaki değerleri yüksek bir birey ile daima gurur duydu ve duyacaktır, Mustafa Ali
tarhi kaynaklarına yansıyan Romen Mehmet Hocamızı unutmadı, unutmayacaktır!
tarihini keşfetmek ve Romen tarihine Okuduğunuz yazı, Mustafa Ali Mehmet Hocamızın kıymetli ailesi tarafından onaylanmıştır. Sağladıkları
bu bölümleri kazandırmak amaçlı, Romanya Bilim Akademisi Mustafa Ali Mehmet hocanın bilgisine başvurmuş- destek için sonsuz teşekkürler!
tur. Bunu hem kendini geliştirmek hem de tarihin saf ve objektif bir şekilde tanınmasında vazgeçilemez bir fırsat
olduğunu anlamış, tereddüt etmeden kaynakların tercümesini sağlamıştır. Bu projedeki üstün başarısı, Romen Hazırlayan: Dr. Hayat MEMİŞ
Tarih Enstitüsü’nün Türkolog Oryentalist görevi ile taçlandırılmış, gelecek çalışmaların her iki halk için önem ve Kardiyoloji Uzmanı, Şair
anlamını tasdik etmiştir. Bunun akabinde, 1965 senesinde henüz kurulan Güney Doğu Avrupa Enstitüsü’nde araş- Romanya Demokrat Türk Birliği- Bükreş Şubesi, Gençlik Kolları Üyesi
tırmalarına devam etti ve bir sene sonra İstanbul’a gitmiş, arşivleri dikkatle inceleyip ve Romen tarihiyle alakalı
olan kısımlarını tercüme ederek kazandırma görevine üstenmiştir. Bilgi kaynakları:
Araştırmaları sonucunda edindiği bilgileri 1966 da yazmaya başladığı Türklerin Tarihi, dönemin siyasi duru- Değerli Mustafa Ali Mehmet Hocamızla ve aiesi ile sohbetler
mundan kaynaklanan sebeplerle anca 1976 da yayınlanmıştır ve büyük ses getirmiştir. Bu eserin yüksek tarihi bilgi “Türklerin Tarihi”, Mustafa Ali Mehmet
kalitesi ve tarafsız anlatımı, komunist döneminde de olsa basılmasına ve tanıtılmasına mani olunamamıştır. Bu TRT Avaz Türk Dünyasının Enleri programı
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Seni duyuyorum yılların ötesinden, MUSTAFA KEMALLER TÜKENMEZ

Kan ve ölüm kokan soğuk mevzilerde…
Hakkın ve bağımsızlığın erkekçe direnişi; Tükenir elbet gökte yıldız, denizde kum tükenir.
İnönü’den, Sakarya’dan, Kocatepe’den…” Bu vatan, bu topraklar cömert…
Kutsal bir ateşim ki ben sönmez;

Comemorare Atatürk
İnanın, Mustafa Kemaller tükenmez!..
Ben de etten kemiktendim elbet.
Ben de bir gün göçecektim elbet.

la fiecare 10 noiembrie
İki Mustafa Kemal var iyi bilin:
Ben, işte o, ikincisi, sonsuzlukta;
Ruh gibi bir şey, görünmez;

În acest an trist, 2020, la a 82-a comemorare a măreţului Gazi Mustafa Kemal Atatürk, data de 10 noiembrie
nu a fost o zi de tristeţe. Dimpotrivă, ca şi în anii precedenţi, 10 noiembrie, este în conştiinţa noastră, ziua
care ne aminteşte lupta şi credinţa lui Mustafa Kemal Atatürk pentru naţiunea turcă. Chiar dacă au trecut 82 de
İnanın, Mustafa Kemaller tükenmez !..

Hep kardeşliğe, bolluğa giden yolda;

ani de la decesul Marelui Conducător, acesta a rămas cel mai important exemplu de viaţă dedicată turcilor din Bilimin yapıcılığın aydınlığında;
întreaga lume. În cei 57 de ani de viaţă a construit spiritul de unitate al naţiuni turce şi a arătat lumii întregi că naţi- Güzel düşüncelerde, soyut fikirlerde ben!..
unea turcă are rădăcini puternice şi strămoşi destoinici, chiar de la începuturile omenirii, precum Adam urmat de Evrensel yepyeni buluşlarda ben!..
Noe, tatăl turcilor. În toată istoria lor, turcii au dat dovadă de cinste, decenţă şi curaj. Moralitatea şi inima lor bună Geriliği kovmuşum ben, dönmez!..
a arătat lumii întregi ca turcul este om de încredere pe care te poţi baza şi de la care poţi învăţa multe lucruri, un İnanın, Mustafa Kemaller tükenmez!..
bun vecin şi un prieten de nădejde. Başın mı dertte, beni hatırla!..
Datoria noastră, acum, este să protejăm încrederea lui Mustafa Kemal Atatürk şi a tovarăşilor săi şi să conti- Duy beni en sıkıldığın an!..
nuăm pe drumul deschis de aceştia. Să ne păstrăm drepturile şi libertăţile, pentru care şi-au dat viaţa înaintaţii Baştan sona herşeyiyle bu vatan;
noştri. Au militat pentru dreptul la viaţă şi educaţie în egalitate deplină şi respect pentru toţi fără diferenţiere de Sakın ağlamasın Kasım'larda…
rasă, sex sau vârstă. Doar păstrând aceste repere vom atinge nivelul civilizaţiei perfecte, indestructibile, în acest Fatihler, Kanunîler ölmez!
nou mileniu. İnanın, Mustafa Kemaller tükenmez!..
Cu aceste gânduri, la cea de-a 82-a comemorare, voi spune cu cel mai mare respect ALLAH RAHMET EYLESİN
Halim YAĞCIOGLU
lui Mustafa Kemal Atatürk, eroilor noştri şi tuturor martirilor noştri. Locurile umbrite să se umple de lumină, iar raiul
să fie veşnic în sufletele oamenilor.

Melek Osman

MUSTAFA KEMAL'İ DÜŞÜNÜYORUM

Mustafa Kemal'i düşünüyorum: Mustafa Kemal'i düşünüyorum:
Yeleleri alevden al bir ata binmiş; Ölmemiş bir Kasım sabahı…
Aşıyor yüce dağları, engin denizleri… Yine bizimle beraber her yerde.
Altın saçları dalgalanıyor rüzgârda, Yaşıyor dört köşesinde vatanın.
Işıl ışıl yanıyor mavi gözleri... Yaşıyor damar damar yüreklerde…

Mustafa Kemal'i düşünüyorum: Mustafa Kemal'i düşünüyorum:

Yanmış, yıkılmış savaş meydanlarında; Altın saçları dalgalanıyor rüzgârda.
Destanlar yaratıyor cihanın görmediği … Mavi gözleri ışıl ışıl görüyorum;
Arkasından dağ dağ ordular geliyor; Uykularıma giriyor her gece.
Her askeri Mustafa Kemal gibi… Ellerinden öpüyorum…

Mustafa Kemal'i düşünüyorum:

Gelmiş geçmiş kahramanlara bedel. Ü.Yaşar OĞUZCAN
Hükmediyor uçsuz bucaksız göklere.
Al bir ata binmiş yalın kılıç;
Koşuyorlar zaferden zafere...
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Ziua Dobrogei
Pe data de 14 noiembrie, am marcat Ziua Dobrogei, moment important atât pentru români, cât şi pentru mi-
norităţile entice când, în anul 1878 Dobrogea a revenit la teritoriul naţional. Unirea Dobrogei cu România a
Povestea fesului…
avut loc în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878 şi a fost consfinţită prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878.
Chiar dacă această perioadă dificilă ne-a împiedicat să sărbătorim în mod solemn aceast important eveniment, nu D acă priviţi cu atenţie o imagine cu tulceni pe la 1870, cu siguranţă veţi vedea cel puţin câţiva care
poartă în vârful capului un fel de cipilică în formă de trunchi de con, de culoare roşie. Acestea
erau faimoasele fesuri otomane, purtate bineânţeles de către toată populaţia masculină musulmană,
ne rămâne decât să facem o retrospectivă în istorie.
La 14 noiembrie 1878, principele Carol I a dat citire unei de la mic la mare. Doar ici, acolo, mai puteai întâlni câte un bătrân sau un tătar foarte sărac care nu-
proclamaţii, adresată dobrogenilor, în care se afirma: „voi de şi putea permite să-şi cumpere un fes, şi atunci umbla purtând înfăşurat în jurul capului o bucată de
acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai pânză, aşa cum făcuseră osmanlâii sute de ani.
legea dezbătută şi încuviinţată de Naţiune hotărăşte şi cârmu- Povestea fesului este plină de mister şi aventuri.
ieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, În primul rând nu prea se ştie exact cine a inspirat
onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţii forma şi dimensiunile sale. Unele voci afirmă că este
pe care ne-o râvnesc multe naţiuni noastre şi nimeni nu le va de inspiraţie grecească, existând mărturii în acest
putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă[...] Locuitori musul- sens că un fel de bonete tronconice, cu şnur, purtate
mani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam de greci încă de acum 2000 de ani. Turcii susţin că
şi de religiune! Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate este de fapt vorba despre o piesă din ţinuta militară
deopotrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei a soldaţilor otomani, un fel de mini cască de oţel,
vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor pe care ienicerii o purtau pe cap, sub zale, pentru
aleşi din neamul şi legea voastră [....] Şi creştini şi musulmani, a-i proteja împotriva loviturilor de sabie din această
primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu anume zonă a corpului.
însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care
aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra persoana, Mahmut II inventatorul fesului
averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta Ceea ce se ştie precis este faptul că în în anul 1826, Sultanul Mahmud al II-lea, în încercarea de
buna stare morală şi materială. În curând, provincia voastră, pe a moderniza armata otomană, impune uniforme noi soldaţilor, inspirate după cele occidentale şi ca
cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va acoperământ pentru cap, fesul. El însuşi poartă pentru prima dată un fes, care era ce-i drept, ceva mai
ţine seamă de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza voluminos decât tichiuţile purtate de ceilalţi supuşi. De la armată, apoi la funcţionarii otomani, obligaţi
pe temelii statornice poziţia voastră cetăţenească. Până atunci, să poarte fes împreună cu un fel de redingotă tunică, faimosul fes s-a răspândit la întrega populaţie
autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndes- bărăbătească musulmană din întreg imperiul.
tula trebuinţele voastre, de a îngriji bunul vostru trai, de a vă face Analizat cu atenţie, fesul este o realizare destul de bizară pentru un european, în primul rând pare
a iubi ţara la a cărei soartă acum este lipită şi soarta voastră”. un fel de pălărie neterminată, pe care orice vânt mai puternic ţi-o putea smulge de pe cap şi care
Pentru oricine lecturează cu atenţie proclamaţia din 14 nici nu te apăra prea grozav de canicula verilor otomane, ploaie sau frig (ce-i drept, mai rare). Chiar
noiembrie, şi încearcă să o contrapună evoluţiei viitoare a otomanii au recunoscut, că de fapt fesul este un fel de pălărie fără boruri, pentru a nu-i incomoda pe
provinciei, poate să constate existenţa unui adevărat program, credincioşi atunc83-59i când fac cele cinc rugăciuni zilnice, atingând pământul cu fruntea. O pălărie
expus în cuvinte puţine dar semnificative. Drepturile cetăţeneşti ar fi fost o adevărată piedică în cadrul acestui ritual.
au primit ocrotirea statului român, prin legi de organizare a Cu trecerea timpului, fesul a început să capete forme mai
provinciei, chiar dacă acordarea drepturilor politice a trebuit rafinate, astfel, militarii purtau fesuri cu şnur lung şi gros, funcţionarii
să mai aştepte trei decenii. Apoi, protecţia etnică şi religioasă cu un şnur mai scurt şi subţire iar oamenii de rând doar simplul fes.
a fost o constantă a viziunii statului român. Mii de ateliere, din întreg Imperiul Otoman, fabricau fesuri, dar cele
Devine astfel evident faptul că datoria noastră, a urmaşilor, este să apărăm această ţară unde trăim în liber- mai bune erau importate de la Viena. În 1908, în urma anexării
tate, respect şi pace, cu onoare şi mândrie. Trăim cu speranţa într-un viitor mai luminos, fără a compromite valorile Bosniei-Herţegovina de către Imperiul Austro-Ungar, otmanii boi-
şi unitatea pe care naţiunea noastră le-a câştigat. De aceea nu putem avea decât gânduri şi sentimente sincere cotează importul de mărfuri austriece, inclusiv a fesurilor, în istorie
de respect, dragoste şi speranţă pentru o Românie în care toate provocările şi obstacolele au trecut cu uşurinţă iar acest boicot economic fiind cunoscut cu numele de Fez Boycott.
pentru a-i schimba viitorul noi îi oferim dragostea noastră mare. Obstacolele provocatoare sperăm să ne dea putere Povestea fesului se încheie în 1925, după ce ajunsese să fie
însutită pentru a le depăşi. Spiritul naţiunii noastre poate fi de neînfrânt iar drumul nostru în unitate este sigur garanţia un adevărat simbol al orientalismului. Mustafa Kemal Ataturk, în
libertăţii şi fericirii noastre. cadrul seriei de reforme care aveau să transfome Turcia într-un
Aici ne-am configurat identitatea şi, păstrându-ne particularităţile originii, ale culturii turce şi islamice, am devenit stat modern, interzice portul fesului pe care îl considera un fel de
cetăţeni români. Ne - am făcut datoria şi ne - am integrat. Amprenta existenţei noastre este evidentă, dar nu dorim pălărie grecească.
să fim asimilaţi, să fim „românizaţi“. Noi dorim să rămânem turcii din România, respectând tradiţia, pentru a o păstra
sursa: mistereledunarii
vie şi în acelaşi timp pentru a reuni şi consolida relaţiile de orice fel, de limbă turcă şi religie islamică.

Türkoğlu Serin
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Misafirperverlik
- Ben yolcuyum. Buranın yabancısıyım, aç ve yorgunum, dedi. O da :
- Ben halifenin davetlisiyim, gel beraber gidelim, dediyse de misafir:
- Benim halife ile ne işim olacak. Senin bana vereceğin bir tas çorban varsa ver, yoksa bırak, deyince fazla ilgi-
Değerli okuyucularım Allah’ın Selamı, Rahmeti, Bereketi üzerinize olsun.
lenmeyip saraya doğru yöneldi.
Bir atasözümüzle giriş yapmak istiyorum: MISAFIR KISMERTİ İLE GELİR.
Davetten sonra dönüşte, baktı ki, adam bir kenara kıvrılmış uyuyor. Uyandırmak istemedi ve sabah uyanacağı
Inaçlaramıza ve geleneklerimize göre, vakitte gelir ve karnını doyururum diye düşündü, evine gitti, yattı ve uyudu.
yolcuya, konuğa gerekli hassasiyeti göstermeyi
O gece bir rüya gördü. Kendisi bir çöldeydi, yüzünden ışıklar saçılan büyük bir kalabalık ve o kalabalığın önünde
ve ikramda bulunmayı emreder. Bu bakımdan
de nurlu bir zat bulunuyordu. Bunların kimler olduğunu sordu. Kendisine:
evimizi, gönlümüzü misafirlere açmalıyız. Misa-
firleri külfet görmemeliyiz, gelen kişileri Allah´ın - Bunlar 124 bin Peygamberdir. En önde olan da son Peygamber Hazreti Muhammed Mustafa (s.a.v) dır dediler.
misafirleri olduğunu düşünerek ağırlarsak zor- Hemen Peygamber Efendimizin elini öpmek istediyse de, Peygamberimiz elini vermedi. Ve buyurdu ki:
lanmayız. Allah’ın izniyle evimiz bereket dolar, - Biz, sevdiklerimizden bir tas çorbayı esirgeyenlere elimizi vermeyiz.
çünkü misafire ikram edene Yüce Allah misliyle Uyanır uyanmaz hemen akşamki yabancıyı bulmak için koştu. O, kalkmış ve yola koyulmuştu. Geri çevirmeye
verir. Yani misafir on kısmetiyle gelir, birini alır, uğraştı ve ne olur bir tas çorbamı iç diye yalvardı. Yabancı adam ısrarlara rağmen kabul etmedi ve şöyle dedi:
dokuzunu hane sahibine bırakır.
- Senin bir tas çorba vermin için illa da 124 bin Peygamberi seferber mi etmek lazım? O güçte olmayanlar ne
Ihtiyaç sahiplerine yemek yedirmek, sela- yapacaklar?
mı yaymak, insanların görmediği yerlerde iyilikte
Bundan sonra o zat rastladığı hiç bir misafire yemek ikram etmeden göndermezdi. Hatta kendisine misafir olup
bulunmak, insanlar uykuda iken gece ibadet
yemeğini yemesi için yalvarırdı.
yapmak, Islam’ın güzel gördüğü hasletlerdendir.
Peygamber Efendimiz (S.A.V) şöyle buyurdular: Hulasa olarak önemli olan, gerçek iytiyaç sahiplerini bulup, onların ihtiyaçlarını karşılamaktır.
Allah Teala’nın, Ibrahim (a.s)’mı kendisine dost Prof.Dr. Firdes Musledin
edinmesinin sebebi, onun yemek yedirmesi, selamı yayması ve insanlar uyurken kalkıp namaz kılmasıdır.

Aspecte ale vieţii cultural-

Efendimiz(s.a.v) şöyle buyurdular: Allah’a ve ahiret gününe iman eden kişi misafirlerine ikram etsin. Misafirin he-
diyesi, onu bir gün ve gece güzelce ağırlamaktır. Misafirlik üç gün olup üç günden sonrası için misafire ikram etmek
sadaka sevabı kazandırır.
Ata (rahimehullah) demiştir ki: Ibrahim aleyhisselam yemek ikram etmek istediği ve böyle birini de bulamadığı
zaman, kendisiyle birlikte oturup yemek, yiyecek birini bulabilmek için bazan bir mil, bazen de iki mil yol giderdi. religioase a musulmanilor
dobrogeni la sfârşitul secolului
Ikrime(r.a) ise Ibrahim (a.s) hakkında, misafirlerin babası olarak adlandırılmıştı. Onun konağında tam kırk tane
kapı bulunurdu. Hangisinden bir kişi girecek diye beklerdi demiştir.
Muminlerin emiri Hz Ali (r.a) ise, din kardeşlerimi bir araya toplayıp bir kaç lokmayı onlarla paylaşmak, şu çarşıya
çıkıp bir köle satın alarak onu azat etmekten daha değerlidir demiştir.
Ibni Omer (r.a) bir yemek yaptığı zaman ve yakından hali vakti yerinde biri geçtiği zaman onu yemeğe davet
al XIX-lea şi în primele decenii
ale secolului XX
etmezdi, ancak yoksul biri geçtiği zaman onu çağırırdı.
Ebu Hureyre’ den (r.a) rivayet ediyor: Resulullaha(s.a.v)’e insanların en çok cennete girmelerine sebeb olan amel
hangisidir? diye soruldu, buyurdular ki:
- Allah’a karşı takvalı olmak ve güzel ahlak.( TAKVA:1, Allah’tan korkmak 2, Dinin yasakladığı ve haram kıldığı Muzeograf dr. Delia Cornea
şeylerden uzak durup, din tarafindan buyurulan şeyleri yerine getirmek). Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Bir kişi evine misafir çağırdığı zaman, misafirin ve ev sahibinin uyması gereken kurallar vardır. Ev sahibini dikkat
etmesi gerekenler: Profesor Serin Turkoglu
1- misafire gücünün yetmeyeceği şeyleri yapması için zorlamamak ve bu hususta adet olan şeyleri dışına çıkmamak Uniunea Democrată Turcă din România
2- helal olmayan şey ikram etmemek
Misafirin dikkat etmesi gerekenler: Numirea lui Hafiz Rifat ca muftiu al Constanţei a fost funcţii, petiţionarul solicita permisiunea ministrului Cultelor
1- Eve girdiği zaman oturması, ayakta gezinmemesi însă contestată de către Cadiul Tribunalului mahomedan pentru a avansa în noua funcţie.
2- Kendisine ikram edilene razı olması din oraş, Ibraim Cadâr Muedin, care, într-o petiţie înainta- Din acest document reies clar două aspecte: pe
3- Misafirlikten ayrılırken ev sahibine hayır ve bereket dualarında bulunması tă ministrului Cultelor, Spiru Haret, arată că timp de zece timpul vacanţelor postului exista un muftiu girant care
Rasulullah (s.a.v) efendimiz buyuruyor: Kim malının zekatını verir, misafire ikramda bulunur ve darda kalan yakın- ani deţinuse funcţia de judecător, calitate în care a fost deţinea conducerea intermediară, fiind cel mai adesea
larına yardımda bulunursa, nefsinin cimriliğinden korunmuş olur. de două ori muftiu girant pe timpul vacantelor postului numit chiar cadiul Tribunalului mahomedan. Al doilea
(respectiv în 1899, după moartea muftiului Seid Amer lucru este legat de modalitatea de avansare în funcţie
KISSADAN HISSE: Bechir şi după 20 mai 1908, după moartea muftiului Husein – nu trebuie să uităm că atât cadiul cât şi muftiul era con-
Eskilerden biri, akşam yemeğini sarayda yemek üzere Halifenin davetlisiydi. Hızlı hızlı Saraya doğru giderken önüne Ali). Arătând că atât studiile teologice, cât şi experienţa sideraţi de statul român funcţionari, fiind remuneraţi şi puşi
biri çıktı. Önüne çıkan adama kim olduğunu sordu. Adam: deja acumulată îl recomandau pentru ocuparea acestei sub autoritatea ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.
 • Noiembrie – Kasım •
Un document ulterior, datat 23 martie 1919 şi trimis
preşedintelui Consiliului de Miniştrii de trimisul român de la
Constantinopol, vine să aducă lămuriri cu privire la aceas-
tă situaţie. Se specifica în textul telegramei: „Cu ocazia
vizitei personale ce am făcut-o Şeik-ului Islamului, Alteţa
Sa m-a rugat să intervin pe lângă Guvernul Regal pentru
ca departamentul român competent să binevoiască a
numi, în mod definitiv, în calitate de muftiu de Constanţa,
pe dl. Ibrahim Cadâr, actualul cadiu al Tribunalului religios
mahomedan şi muftiu interimar de Constanţa”. Şi, din nou,
se ridica problema intervenţiei liderului religios în chesti-
unile administraţiei româneşti, făcându-se următoarea
precizare: „M-am abţinut de a spune Alteţei Sale dacă
guvernul nostru poate recunoaşte în momentele actuale
menşurul (întărirea religioasă) a Şeik-ului pentru calitatea
de Muftiu de Constanţa a dl. Ibrahim Cadâr, (...), ţinând
cont de înaltul post ce Şeik-ul Islamului îl ocupă în Imperiu
şi de calitatea sa de vicepreşedinte al partidului care este
astăzi la putere”.
Situaţia comunităţii musulmane din Dobrogea
suferă unele schimbări începând cu 1913, odată cu in-
tegrarea în statul român a Cadrilaterului. Începând cu
această dată comunitatea musulmană din Dobrogea va
avea asigurate patru posturi de muftii, unul fiind al jude-
ţului Durostor, şi altul al judeţului Caliacra. Aşa se face că
în ianuarie 1914 locuitorii din Dobrici aleseseră ca muftiu
al judeţului pe Hasan Mustafa Cocimarli, care nu a primit
însă învoire din partea Şeikului Islamului pentru că, deşi
„este o persoană de o onorabilitate incontestabilă, nu
este diplomat al şcoalei »naibilor« (judecători religioşi)
şi nici nu posedă cunoştinţele necesare în materie de
»Şeriat«”. Pentru a ocupa această funcţie importantă
în interiorul comunităţii musulmane a fost recomandat
ulterior Halil Fehin H. Abdurain, profesor de limba şi lite-
ratură arabă al Seminarului Musulman din Medgidia,
care, conform raportului întocmit de Ministerul Cultelor,
întrunea condiţiile pentru acest post. Pentru postul de
muftiu al judeţului Durostorum, Ministerul Afacerilor
Străine aducea la cunoştinţă ministrului Cultelor, la 27
februarie 1914, că Şeik-ul Islamului conferise menşurul
(diploma) de recunoaştere lui Mustafa Sabri Husein
Efendi, Cadiul din Silistra.
Cel puţin până la izbucnirea Primului Război Mon-
dial – momentul terminus avut în vedere de studiul de
faţă - organizarea şi funcţionarea instituţiei muftiatului
Învăţământul islamic în Dobrogea –
Seminarul Musulman de la Medgidia
O altă problematică abordată în subsidiar de pre-
zentul studiu se referă la promovarea şi susţinerea învăţă-
mântului în rândul populaţiei musulmane din Dobrogea
şi avem în vedere, în mod deosebit, evoluţia Seminarului
pagina
sayfa
din Dobrogea au rămas neschimbate. Se impun însă
câteva concluzii.
În primul rând, instituţia Muftiatului a jucat un rol im-
portant în organizarea vieţii musulmanilor dobrogeni, fapt
ce a determinat autorităţile române locale şi centrale să
acorde o mare atenţie bunei sale funcţionări. Principala
reprezentare a muftiilor, aşa cum rezultă din Instrucţiunile
elaborate de Şeik-ul Islamului de la Constantinopol cu pri-
vire la organizarea vieţii religioase a comunităţilor musul-
mane din Balcani, era aceea de a fi intermediarul comu-
nităţii musulmane în raportul cu Şeik-ul Islamatului (art. 19).
Conform aceluiaşi document intrarea în funcţiune a unui
muftiu era confirmată prin primirea de la Constantinopol a
unui Menşur. (art. 20), fapt ce consfinţea primatul Şeik-ului
Islamului în chestiunile religioase ale etnicilor musulmani
din Dobrogea, precum şi strânsa lor legătură menţinută şi
după integrarea acestei provincii statului român.
Totodată, amintitul document stipula organizarea
unui Consiliu al comunităţilor musulmane în oraşul de
reşedinţă al fiecărui muftiu, acesta îndeplinind şi funcţia
de preşedinte al Consiliului comunităţii.
Urmând prescripţiile Şeik-ului Islamului, muftiul co-
munităţii dobrogene, Hussein Ali, a înaintat Prefecturii
Constanţa cererea de înfiinţare a unei asociaţiuni musul-
mane, cerere primită de prefectul judeţului Constanţei, D.
Quintescu. Ca dovadă a organizării temeinice a acestei
comunităţi, în acelaşi an apărea la Constanţa broşura
Statutele Societăţii Mahomedane din Judeţul Constan-
ţa, care, în art. 1 preciza: „Se constituie o societate sub
denumirea de Comunitatea Musulmană, compusă din
musulmanii judeţului Constanţa", scopul acesteia fiind
acela de „a ajuta prin toate mijloacele posibile întreţine-
rea geamiilor şi şcolilor particulare musulmane din judeţ,
îngrijirea imobilelor proprietate a geamiilor, întreţinerea
personalului lor şi a ajuta pe cei săraci şi infirmi”.
Rolul instituţiei muftiatului a fost, fără îndoială, foarte
pregnant în toată această perioadă, muftii fiind, alături
de preşedinţii Tribunalelor mahomedane (cadii), figuri
marcante care au coagulat viaţa culturală şi religioasă
a comunităţilor musulmane din Dobrogea. În rândul lor
regăsim personalităţi musulmane importante, care se
bucurau de un mare prestigiu pe plan local, mulţi dintre
ei fiind iluştrii învăţaţi ce proveneau de pe băncile Semi-
narului musulman de la Medgidia şi care îşi desăvârşiseră
pregătirea la Constantinopol.
Musulman de la Medgidia. Aşa cum bine se cunoaşte, re-
ţeaua de învăţământ din Imperiul Otoman cuprindea un
număr însemnat de şcoli primare şi seminarii, aşa că este
de presupus că şi Dobrogea, parte integrată a Imperiului
16 17 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •
până la 1878, a beneficiat de un învăţământ temeinic
organizat, chiar dacă vorbim, pentru epoca respectivă,
de un învăţământ eminamente religios.
Evident, reţeaua şcolară cuprindea în primul rând
şcoli elementare (mekteb-i sűbyan) şi şcoli gimnaziale
(rűştiye), cu durata procesului instructiv-educativ de trei
ani şi al căror număr, în perioada evului mediu, era foarte
mare în raport cu Occidentul european, aşa cum sublinia
un călător francez din secolul al XVI-lea. Încă din timpul
lui Orhan au apărut şi primele şcoli medii şi superioare,
numite „medrese”, ulterior, în timpul lui Mehmed al II-
lea Cuceritorul, fiind create şi alte forme de învăţământ
superior - „seminariile”, ale căror cursuri se adresau unor
oameni ce făcuseră mai înainte numeroşi ani de studii,
unii din ei având şi opere proprii.
În cursul secolului al XV-lea învăţământul de stat
din Imperiul Otoman a fost reorganizat în timpul Marelui
vizir Mahmud-paşa în şcoli elementare de cultură musul-
mană, şcoli de grad mediu şi şcoli superioare, organizare
ce s-a perpetuat până la începutul secolului al XIX-lea.
În timpul domniei lui Mahmud al II-lea (1808-1939), sultan
adept al unor idei europene, învăţământul s-a bucurat
de o atenţie deosebită, dar medresele şi seminariile au
rămas totuşi strâns legate de religie (Ekrem 1981: 171-174).
Şi în Dobrogea integrată Imperiului Otoman au func-
ţionat un număr semnificativ de şcoli elementare, iar pe
lângă fiecare moschee exista câte o şcoală confesională
ce pregătea personalul de cult musulman (imami), cât
şi o şcoală gimnazială ce pregătea învăţători sau cadre
pentru administraţia locală - secretari, notari, socotitori,
arhivari, funcţionari etc. (Ibram 1998: 146).
Fără îndoială însă, una dintre cele mai vechi şi pu-
ternice şcoli confesionale ale etniei turco-tătare din Do-
brogea a fost Seminarul Musulman din Medgidia. Înfiinţat
iniţial în 1872 la Babadag, ca instituţie confesională de
stat, era o continuare a Seminarului Musulman fondat în
1610 şi întreţinut prin donaţia testamentară a generalului
turc Gazi Ali Paşa, comandantul corpului de armată al
garnizoanei oraşului Babadag (Ibram 1993: 55). După in-
stalarea administraţiei române în această provincie, a fost
reînfiinţat, la 1889, Seminarul Musulman de la Babadag,
spre a transpune în realitate articolul 21 din Legea orga-
nică a Dobrogei (7 martie 1880) (Rădulescu - Bitoleanu,
1998: 355), ce prevedea pregătirea personalului religios
şi a corpului de învăţători pentru şcolile confesionale
musulmane: „Se va înfiinţa în oraşul Babadag un seminar
musulman cu menirea de a forma capii moscheelor şi a
preda principiile religiunii musulmane. Această şcoală se
va întreţine de stat” (Alecu 1928: 179).
Raţiunile care au determinat înfiinţarea acestui
aşezământ de cultură religioasă musulmană la Babadag
va urma
ţineau, în bună măsură, de importanţa pe care târgul o
avusese în secolele trecute, de o concentrare mai mare
a etnicilor musulmani în partea de nord a Dobrogei,
precum şi de faptul că aici exista deja o tradiţie în acest
sens – Seminarul musulman fondat şi întreţinut din dona-
ţia testamentară a generalului turc Gazi Ali Paşa (Ilioniu
1928: 638).
Utilitatea creării unei astfel de instituţii era cu atât
mai mare cu cât numărul clericilor musulmani scăzuse
simţitor după 1878, fie din cauze naturale (decese), fie în
urma emigrării în Turcia a unei părţi importante din rândul
etnicilor musulmani. Pentru a răspunde necesităţilor reale
ale cultului mahomedan, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii
Publice, Petru Poni, urmând propunerea revizorului şcolar
al Dobrogei, Ioan Bănescu, a pus în aplicare, pentru pri-
ma dată, dispoziţiile articolului 21 din Legea organică a
Dobrogei. Astfel se înfiinţa, în 1889, Seminarul Musulman
de la Babadag, a cărui funcţionare a fost stipulată într-un
Regulament compus din patru articole.
În primii ani de funcţionare, ca materii de studiu se
predau limba arabă, interpretarea Coranului şi legislaţia
musulmană religioasă, iar începând cu anul 1895 (15
septembrie) s-a introdus şi o catedră de limbă română,
titular fiind numit profesorul Alexandru Alecu.
La finele secolului al XIX-lea, pe fondul scăderii sim-
ţitoare a populaţiei musulmane din regiunea Babadag,
cursurile seminarului s-au mutat la Medgidia, rămânând
însă sub controlul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publi-
ce. Doi ani mai târziu, în 1901, în urma decesului primului
director al seminarului, Demirgean Efendi, imamul mos-
cheii de la Babadag, este numit în fruntea instituţiei ca
director profesorul Alexandru Alecu, în vreme ce direcţia
studiilor clericale a fost încredinţată profesorului Ali Hagi
Mustafa.
În perioada când portofoliul Ministerului Cultelor şi
Instrucţiunii Publice a fost deţinut de Spiru Haret, Seminarul
va cunoaşte o perioadă de reorganizare, fiind însărcinat
cu această misiune, directorul administrativ Alexandru
Alecu. Acesta sublinia într-o scrisoare „Aş dori domnule
director, ca ţinând socoteală de mijloacele bugetare
foarte restrânse de care dispunem, seminariştii să poată
căpăta o instrucţiune cât mai intensă, pentru ca astfel,
servindu-ne de ei, să putem chema, cu un moment mai
curând, populaţia musulmană la o viaţă vie; (...) Ţin foarte
mult ca în programa şcoalei, pe lângă studiile de cultură
generală şi cele profesionale, să se introducă şi Şeriatul (le-
gislaţia religioasă). Educaţia morală şi adaptarea elevilor
trebuinţelor noastre de stat va face – bineînţeles – obiectul
celor mai vii preocupări din partea comisiunii. Pun toată
nădejdea în destoinicia şi patriotismul dumitale, că vei
duce la bun sfârşit lucrarea ce o aştept”(Alecu 1928: 183).
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 18 19 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Türkiye’de Görebilecek Eşsiz purtau tunici scurte sau pelerine, soldaţii persani purtau cămăşi cu mânecă lungă, pantaloni şi diademe care-şi
acopereau capul, deoarece nu aveau voie să-şi expună corpul, cu excepţia feţei şi a vârfurilor degetelor conform
tradiţiilor lor. Despre această scenă a războiului se crede că reprezintă bătălia de la Issus, pe care a câştigat-o

Arkeolojik Eserler
İskender Lahdi - İstanbul Arkeoloji Müzeleri
İskender Lahdi, üzerindeki betimlemeleri ve tarihsel anlatımıyla dikkat çekici özelliktedir. MÖ 4. yüzyıla sonuna
tarihlenen eserin İssos Savaşı sonrasında İskender tarafından Sidon tahtına oturtulan Abdalonymus’a ait olduğu dü-
şünülmektedir.
Lahit adını eserin kabartmasında yer alan Büyük İskender figüründen alır.
Dünyaca ünlü olan lahit Türk müzecilik tarihinde önemli bir yere sahiptir. Eser, İstanbul Arkeoloji Müzeleri’nin en
nadide parçalarından biri olarak sergilenmektedir.
Büyük Artemis Heykeli - İzmir Efes Müzesi
Artemis, Yunan mitolojisinde Zeus ile Leto’nun kızı, Apollon’un kız kardeşi olarak bilinmektedir. Roma mitolojisindeki
adı Diana’dır. Vahşi doğanın, ormanın, avcılığın ve ayın tanrıçasıdır.
Büyük Artemis Heykeli, Anadolu’nun tarih öncesi çağlardan beri ana tanrıçası olan Kybele ile özdeşleşmiş olan
bereketi temsil eder. Efes’te Prytaneum’da bulunmuş olan kolosal heykel Efes’li Artemis’in tüm özelliklerini taşır.
Tanrıçanın elbisesi, dikdörtgenimsi bölmelere yerleştirilmiş Efes’in simgesi olan arı ile aslan, koç, geyik, grifon ve
rozet kabartmalarıyla süslenmiştir.
Bu bezemeler tanrıçanın hayvanlar üzerindeki hâkimiyetinin göstergesidir.
Kaynak: https://www.kulturportali.gov.tr
în 333 şi a deschis uşa către fenicieni şi Siria. Una dintre consecinţele acestui război este că Abdalonymos, despre
care se crede că se află în sarcofag, şi-a schimbat destinul şi a devenit regele Sidonului după un timp. Sarcofagul
îşi ia numele după figura lui Alexandru cel Mare de pe relieful operei. Pe a doua latură lungă a sarcofagului, sunt
prezentate două scene de vânătoare, un leu şi celălalt cerb. Figurile au fost sculptate de parcă ar fi fost aproape
desprinse de corpul sarcofagului. O vânătoare de pantere a fost văzută pe partea scurtă a sarcofagului. Hainele
vânătorilor arată că toate sunt tipuri orientale. Pe cealaltă parte scurtă a sarcofagului, există trei scene de luptă
fără legătură. Capacul sarcofagului este, de asemenea, decorat cu scene de război şi cu toate acestea, reliefurile
de aici nu au fost studiate la fel de delicat ca celelalte. Pe capacul sarcofagului, sunt aşezate capete feminine
care amintesc de zeiţa mamă; şi un leu a fost aşezat în colţ ca protector. Împrejurimile sarcofagului sunt decorate
cu motive geometrice şi broderii florale.
O altă caracteristică importantă al mormântului lui Alexandru se referă la dimensiunea lui ca fiind cel mai mare
sarcofag din lume cântărind exact 25 de tone.
Lucrarea de renume mondial are un loc important în muzeu şi este expusă ca una dintre cele mai preţioase
piese ale muzeelor de
​​ arheologie din Istanbul.
Marea statuie Artemis - Muzeul Efes din Izmir
Artemis este cunoscută în mitologia greacă ca fiica lui Zeus şi Leto, şi sora lui Apollo. Numele ei în mitologia
romană este Diana zeiţa pustiei, pădurii, vânătorii şi lunii. Statuia mare a lui Artemis reprezintă fertilitatea care a fost
identificată cu Kybele, zeiţa mamă a Anatoliei încă din preistorie. Statuia colosală găsită în Prytaneum din Efes poartă
toate caracteristicile lui Artemis din Efes.
Respectul faţă de femei reiese prin existenţa unor zeiţe principale cărora
le venerau ca fiind sacre. Cei care au făcut acest lucru au fost efesieni, iar zeiţa

Cele mai importante

lor mamă a fost ARTEMIS... De fapt, în antichitate au existat două culturi Artemis.
Prima este Artemis, marea zeiţă a mitologiei greceşti, ocrotitoarea anima-
lelor sălbatice şi o zeiţă care a ucis femeile însărcinate cu arcul şi săgeata ei.

situri arheologice care se pot vizita A doua a fost Artemis din Efes, pe care efesenii au încoronat-o şi este zeiţa
naturii şi a animalelor şi mai ales mama protectoare a fetelor tinere.

în Turcia Efes Artemis este o zeiţă a naturii; simbolizează fertilitatea, productivitatea

şi fertilitatea. Dar îndatoririle zeiţei nu se limitează la aceasta. Uitându-ne la
trăsăturile şi semnificaţiile sale structurale şi privind această lucrare magnifică
Mormântul lui Alexandru (İskender) observăm că pe capul statuii există un templu în formă de turn cu trei etaje.
- Muzeul de arheologie din Istanbul Este un simbol al protecţiei acestor oraşe. Gâtul ei este înconjurat de un disc
în formă de lună plină, semn al virginităţii sale. Semiluna de pe frunte este un
Sarcofagul lui Alexandru (İskender) este considerat cel mai important exponat din Muzeul de Arheologie din
semn că este zeiţa lunii. Există cinci grifoni, sau lei cu cap de vultur, de ambele
Istanbul şi a fost găsit în cimitirul regilor din oraşul Sidon în 1887.
părţi ale discului. Fusta sa în şase straturi este împărţită în plăci de formă drept-
Deşi este denumit Mormântul lui Alexandru, se crede că de fapt îi aparţine regelui Abdalonymos din Sidon şi nu unghiulară. Leii, taurii, caprele, grifoanele, sfinxurile şi albinele sunt descrise în
lui Alexandru. relief în interiorul fiecărui cadran, aşezate in secţiuni dreptunghiulare. Acestea
Alexandru este arătat pe calul său în partea din faţă sunt considerate simboluri ale dominaţiei lui Artemis asupra naturii. Aceste de-
a sarcofagului şi este descris cu pielea leului nemean pe coraţiuni şi simboluri indică dominanţa zeiţei asupra naturii.
cap, deoarece crede că este descendent din Heracles. Pe sute de inscripţii găsim descrierea lui Artemis din Efes ca fiind o „Întemeietoare, salvatoare, călăuzitoare,
În plus, lângă urechea sa, se vede un corn de berbec, invincibilă, sfătuitoare, convingătoare, ascultătoare, plină de har, liberă, legiuitoar,e regină, regină a lumii, glorioasă,
simbolul zeului egiptean Ammon. Datorită acestei descrieri cu faţă albă, zeiţa destinului, de neatinsă, mereu gata, moaşă, vânătoare de căprioare şi frumoasa fiică a lui Zeus”.
a sarcofagului, numele este integrat cu Alexandru. De fapt,
Unul dintre simbolurile sacre neschimbabile ale statuii Artemis este numărul trei. Cu acest număr, se exprimă
Alexandru a murit în Babilon, iar trupul său a fost trimis în
triplul caracter al lui Artemis: fecioară, femeie şi mamă.
Alexandria. Se ştie că sarcofagul este un antropoid, adică
Locuitorii din Efes erau atât de devotaţi zeiţei lor, încât acesta este motivul pentru care efesenii au arătat cea
un sarcofag în formă de om.
mai mare rezistenţă la această situaţie în perioada în care creştinismul a început să fie stabilit.
Există o scenă de luptă între persani şi greci pe una
Templul Artemis din Efes, una dintre cele 7 minuni ale lumii, a fost construit în numele acestei zeiţe.
dintre laturile lungi ale sarcofagului. Grecii şi soldaţii per-
sani pot fi uşor distinşi prin hainele lor. În timp ce grecii Melek Amet
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Osmanlı Mutfağında Hardal Muştar în bucătăria otomană

Osmanlı mutfağında hardalın Fatih Sultan Mehmed’in çok sevdiği hardallı şalgam turşusu gibi pek çok içecek
ve yiyecekte kullanıldığı biliniyor.
Beyazı, siyahı ve kırmızısı olan hardalın Osmanlı mutfağında beyaz türünün kullanımına rastlanır. Tadı keskin ve acı
olan hardal Osmanlı yiyecek ve içeceklerinde tohum olarak veya tohumlarının ezilmesiyle hazırlanan karışım şeklinde
kullanılmıştır. Kullanımına ayrıca etlerde, dolmalarda, turşularda, pekmezde ve şerbetlerde de bolca rastlarız.
Osmanlı mutfağında hardallı pekmez ve şıra yapımına ilişkin kayıtlar mevcut. Üzüm, şalgam ve lahana turşularının
hardal eklenerek yapıldığı, hatta Fatih Sultan Mehmed’in hardallı şalgam turşusunu sevdiği biliniyor.
Saraya, 1489-1490 tarihlerinde 84,5 kantar hardal yağı ile 74 testi hardal alındığı tespit edilmiştir. XVI. yüzyılda
İstanbul'u ziyaretinde Dernschwam, Osmanlıların eti hardal sosu ile yediklerini anlatmıştır. XVIII. yüzyılda da bumbar
ve dolmaların hardal ile yenildiği bilinmektedir.
II. Abdülhamid döneminde Yıldız Sarayı’nda meclis üyelerine verilen ziyafetlerde hardal soslu levrek ikramı da
kayıtlarda geçmektedir.
Sindirime, mide ve bağırsağa faydası olan hardalı, hazır soslar hâlinde tüketmek yerine mutfaklarda kolaylıkla
yapılabilir hâle getirmek için Mekteb-i Tıbbiye-i Adliye-i Şahane hocalarından hekim Mehmed Kâmil tarafından 1844
yılında yayımlanan Melceü’t-Tabbâhîn (Aşçıların Sığınağı) kitabında yer alan “Tertib-i hardal” isimli hardal sosunun iki
tarifini sizler için günümüz mutfağına uyarladık.
Se ştie că în bucătăria otomană, muştarul era folosit în multe băuturi şi feluri de mâncare, cum ar fi murăturile
de nap cu muştar, pe care sultanul Mehmed al II-lea le-a plăcut atât de mult.
Muştarul este de trei tipuri alb, negru şi roşu, dar în bucătaria otomană era folosit frecvent cel alb. Muştarul, care
are un gust intens şi amar, a fost folosit fie sub forma de seminţe întregi sau zdrobit sub formă de pastă şi era amestec
în mâncarea şi băuturile otomane. Se folosea la preparatele din carne, preparate din carne tocată, murături, melasă
şi şerbet.
Există scrieri otomane despre prepararea melasei cu muştar şi suc de struguri în bucătăria otomană. Se ştie că
strugurii, sucul de nap şi murăturile de varză sunt făcute cu adaos de muştar şi chiar Mehmed al II - lea era un împă-
timit al napului murat cu muştar.
S-a stabilit că între 1489-1490 la Palat au fost cumpărate 84,5 l de ulei de muştar şi 74 de kg de muştar testat. În
timpul vizitei sale la Istanbul din secol XVI, Dernschwam a spus că otomanii mâncau carne cu sos de muştar. În sec.
al – XVIII se ştie că mai multe feluri de mâncare erau consumate cu muştar.
În timpul domniei lui Abdulhamid al- II-lea, în Palatul Yıldız la banchetele date membrilor consiliului era servit
lupul de mare cu sos de muştar.
Muştarul este benefic pentru digestie, stomac şi intestin. Publicăm două retete incluse în cartea Melceü't-Tabbâhîn
(Adăpostul bucătarilor) publicată în 1844 de medicul Mehmed Kamil, unul dintre profesorii Mekteb-i Tıbbiye-i Adliye-i
Şahane, pentru a-l consuma nu sub formă de sos gata preparat ci de sos preparat de noi.

Hardal Hardal (Dolma ve Muştar (pentru carne Muştar

(Izgara Etler İçin)
8 kişilik
100 gr tane hardal / 1/2 çay kaşığı toz tarçın /
1/2 çay kaşığı ezilmiş karanfil / 1/2 çay bardağı sirke /
6-7 adet çekirdeksiz siyah üzüm
Hardalı ve çekirdeksiz üzümü havanda iyice ezin.
Toz tarçın ve karanfili ilave edip iyice karıştırın. En son
sirkeyi ilave ederek kıvam aldırın ve istediğiniz ızgara etin
yanında tüketin.
Bumbar İçin) la grătar) (pentru cârnaţi)
8 persoane 5 persoane
5 kişilik
100 g seminţe de muştar / 1/2 linguriţă scorţişoară 100 g seminţe de muştar / 1 linguriţă zahăr tos /
100 gr tane hardal / 1 tatlı kaşığı toz şeker /
măcinată / 1/2 linguriţă cuişoare zdrobite / 1/2 ceai pahar cu oţet / apă
1/2 çay bardağı sirke / Su
1/2 pahar de ceai cu oţet / Bateţi bine muştarul în mojar şi amestecaţi-l cu zahăr
Hardalı iyice dövüp toz şekerle karıştırın. Sonra sirke
6-7 struguri negri fără seminţe tos. Apoi adăugaţi oţet şi amestecaţi bine. Dacă este
ilave edip iyice karıştırın. Eğer çok koyu kıvamlı olursa
Zdrobiţi muştarul şi strugurii fără seminţe bine în mo- prea gros, adăugaţi câteva linguri de apă. Consumaţi-l
birkaç kaşık su ilave edin. Dolma ve bumbar yemeğinin
jar. Adăugaţi scorţişoară şi praf de cuişoare şi amestecaţi cu carnaţi.
yanında tüketin.
bine. În cele din urmă, adăugaţi oţetul pentru a-l îngroşa
Traducere Nilgun Panaitescu
Yunus Emre Akkor şi consumaţi-l cu carnea la grătar.
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Engin Akyürek
TOP 10
Engin Akyürek, 1981 doğumludur. Kameralar karşısına ilk kez 2004 yılında yayınlanan Türkiye'nin
Yıldızları adlı yetenek yarışması ile geçen Engin Akyürek hakkında merak edilenler haberimizde... Engi- – R a d ıo T –
Noiembrie
nAkyürek nereli ve kaç yaşında?
Şu sıralar Star TV ekranlarında yayınlanan Sefirin Kızı dizisinde Sancar Efeoğlu karakterini canlandıran
Engin Akyürek hakkında bilmek istediğiniz
tüm detayları haberimizde bulabilirsiniz…
Engin Akyürek kimdir? Nerede doğdu, kaç
yaşında, boyu, kilosu, oynadığı diziler ve
filmler…

ENGİN AKYÜREK KİMDİR?

Engin Akyürek, 12 Ekim 1981 tarihinde
Ankara’da dünyaya gelmiştir. Aslen Erzincan
Tercan’lıdır. Babası memur, annesi ise ev
hanımıdır. Ankara üniversitesi Dil Tarih-Coğ-
rafya Fakültesi Tarih bölümünden mezun
olmuştur.
İlk oyunculuk deneyimini Yabancı
Damat dizisi ile gerçekleştirmiş, Kader, Kara
Yılan, Bir Bulut Olsam, Fatmagül’ün Suçu
Ne?, Bi Küçük Eylül Meselesi, Ölene Kadar,
Çocuklar Sana Emanet, Bir Aşk İki Hayat gibi
yapımlarda rol almıştır.
Şimdilerde Star TV ekranlarında yayın-
lanan Sefirin Kızı dizisinde Sancar karakteri-
ne hayat vermektedir. Engin Akyürek, 1.87
metre boyunda, 83 kilo ve Terazi burcudur. 1-KAFAMDA KENTSEL DÖNÜŞÜMLER-İKİYE ON KALA
Engin Akyürek’in rol aldığı
diziler ve filmler: 2-KÜÇÜK BİR YOL-HADİSE
2019 – Sefirin Kızı (Sancar) (TV Dizisi)
2018 – Bir Aşk İki Hayat (Umut) (Sinema 3-HEYECANDAN-OĞUZHAN KOÇ
Filmi)
2018 – Çocuklar Sana Emanet (Kerem) 4-DAMAR-MUSTAFA SANDAL
(Sinema Filmi)
2017 – Ölene Kadar (Dağhan) (TV Dizisi) 5-KALBIM TATILDE-ZIYNET SALI
2014-2015 – Kara Para Aşk (Ömer) (TV
Dizisi) 6-DELİ KIZ-BURAY
2014 – Bir Eylül Meselesi (Tekin) (Sinema
Filmi) 7-BİR SEBEBİ VAR-İKİLEM
2010-2011 – Fatmagül’ün Suçu Ne? (Kerim)
(TV Dizisi)
8-TOY-MABEL MATİZ
2009 – Bir Bulut Olsam (Mustafa) (TV Dizisi)
2007 – Kara Yılan (Nizipli) (TV Dizisi)
9-DARGIN-ZEYNEP BASTIK & EMİRCAN İĞREK
2006 – Kader (Cevat) (Sinema Filmi)
2004 – Yabancı Damat (Kadir) (TV Dizisi)
10-NİMET-DİDOMİDO & EGLO G
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

MURADİYE ÇORBASI CIORBĂ MURADİYE

Kullanılacak Malzemeler (4 Kişilik) Ingrediente (pentru 4 persoane)
• 7 su bardağı su • 7 pahare cu apă
• 1 adet tavukgöğsü • 1 piept de pui
• 1 adet yemeklik kabak • 1 dovlecel
• 1 adet havuç • 1 morcov
• 1 adet kereviz • 1 ţelină
• 1 adet patates • 1 cartof
• 4 yemek kaşığı yoğurt • 4 linguri de iaurt
• 2 yemek kaşığı un • 2 linguri de făină
• 2 yemek kaşığı pirinç • 2 linguri de orez
• 2 yemek kaşığı arpa şehriye • 2 linguri de orzişor
• 1 yumurta • 1 ou
• Yarım limon • o jumătate de lămâie
• 1 diş sarımsak • un căţel de usturoi
• ½ çay kaşığı karabiber • ½ linguriţă de piper negru
• 1 yemek kaşığı tereyağı • 1 lingură de unt
Mod de preparare
İşlem Basamakları 1. Legumele se curăţă, se spală şi se taie cuburi.
1. Sebzeler ayıklanır yıkanır ve küp küp doğranır. 2. Pieptul de pui este tăiat cubuleţe.
2. Tavukgöğsü küp küp doğranır. 3. În primul rând se sotează pieptul de pui într-o lingură de unt după care se adugă treptat celelalte
3. Önce tavukgöğsü 1 kaşık tereyağında sotelenir; sonra diğer sebzeler sırasıyla eklenerek sotelemeye legume.
devam edilir. 4. Într-o cratiţă separată se fierb 7 pahare de apă şi se toarnă peste legumele sotată.
4. Diğer taraftan 7 bardak su kaynatılır ve sotelenen malzemenin üzerine dökülür. 5. Iaurtul, făina, oul, usturoiul, sucul de lămâie se amestecă bine. Orezul şi orzişorul sunt adăugate pes-
5. Yoğurt, un, yumurta, sarımsak, limon suyu çırpılıp hazırlanır. Kaynayan malzemelerin içine arpa, şehri- te ingredientele care fierb.
ye ve pirinçte atılır. 6. De îndată ce toate ingredientele sunt fierte, focul aragazului este redus la minim şi se adaugă trep-
6. Tüm malzemelerin pişmesine yakın ocağın ateşi iyice kısılır yoğurtlu bulamaç ılıştırılarak karıştırılır. tat amestecul de iaurt.
7. Tuz ve karabiberi ilave edilip 10 dk daha pişirilerek servise hazır hale getirilir. 7. Se condimentează după gust cu sare şi piper negru şi se lasă pentru încă 10 minute la fiert.

AYVA BORANİSİ PREPARAT DIN CARNE DE MIEL CU GUTUIE

Kullanılacak Malzemeler Ingrediente
• 3 çorba kaşığı tereyağı • 3 linguri de unt
• 200 gram kuşbaşı kuzu eti • 200 de grame de carne de miel
• 1 su bardağı pekmez • 1 pahar de melasă
• 4 su bardağı su • 4 pahare de apă
• Tuz • sare
• 2-3 adet ayva • 2-3 buc. gutui
Mod de preparare:
İşlem Basamakları 1. Topiţi untul într-o tigaie.
1. Yağ bir tencerede eritilir. 2. Prăjiţi carnea în untul topit până când se evaporă apa.
2. Yağda etler suyunu çekinceye kadar kavrulur. 3. Adăugaţi apă, fierbeţi până dă în clocot, îndepărtaţi spuma.
3. Su eklenip bir taşım kaynatılır, köpüğü alınır. 4. Acoperă tigaia cu un capac, şi lăsaţi la gătit aproximativ 30 de minute la foc mic.
4. Kapağı kapatılır, kısık ateşte yaklaşık 30 dakika pişirilir. 5. Curăţaţi gutuile şi tăiaţi-le în felii.
5. Ayvaların kabukları soyulup ikiye bölünür, çekirdek yatakları alınıp, dilimlenir. 6. Feliile de gutui se adaugă peste carnea gătită, după care se adaugă melasa şi se amestecă.
6. Ayva dilimleri pişen etlere katılır. Pekmez eklenip karıştırılır. 7. Se condimentează după gust după care este gătită timp de aproximativ 20 de minute la foc mediu
7. Tuzu ayarlanır, yumuşayıncaya kadar orta ateşte yaklaşık 20 dakika pişirilir. până se înmoaie.
8. Ateşten alınıp sıcak olarak servis edilir. 8. Se serveşte fierbinte.
• Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primăria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
A dr es e U t ile
Primăria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primăria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea” al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administrația Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor
Publice Medgidia
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385
Direcţia Regionala Vamală
Constanţa
B-dul Tomis nr. 312 A
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Ministerul Justiţiei
Curtea de Apel Constanţa
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003
Tribunalul Judeţean
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială
str. Traian 31 tel: 0241.606572
tel: 0241.606591, 606597, 606598
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
str. Independenţei nr. 14
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
Inspectoratul Teritorial de
Muncă Constanţa
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
tel: 0241.691254, 693 951
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa
str. Mihai Eminescu nr. 2
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060
Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român
Constanţa
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa
str. Lacului nr. 14
tel: 0241.613207, 0241.619626
fax: 0241.673840
Oficiul Judeţean pentru
Protecţia Consumatorilor
Constanţa
str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
S.C. ENEL S.A.
Sucursala de Distribuţie a
Energiei Electrice
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
tel: 0241.805999
fax: 0241.616340
Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Regia Autonomă Judeţeană
de Apa Constanţa
str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.664046, 661940, 664444
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Deranjamente
DERANJAMENTE POSTURI
TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Alte servicii
DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
JANDARMERIE ............................... 956
TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Serviciul unic pentru
apeluri de urgenţă ......... 112
Centrul de Educaţie şi
Cultură Turcă – UDTR
Bd. Al. Lăpușneanu nr. 71, bl. LV1 parter
tel: 0241.512528, 0341.432634
Mihail Kogălniceanu
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
cod 907195, jud. Constanţa
telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820