Sunteți pe pagina 1din 16
adresa: Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573
adresa:
Constanţa - România
str. Crişanei, nr. 44
cod 900573
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.rdtb.ro
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.rdtb.ro
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.rdtb.ro
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.rdtb.ro
telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.rdtb.ro e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca
telefon: 0241/550.903
fax: 0341/440.274
web: www.rdtb.ro
e-mail: office@rdtb.ro
facebook.com/UniuneaTurca
e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@rdtb.ro facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT
ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR
PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

CONDUCEREA U.D.T.R.

Comitetul Director

Preşedinte:

Prim-vicepreşedinte:

Secretar General:

Deputat:

OSMAN FEDBI

IUSEIN GEMAL

IBRAIM ERVIN

IBRAM IUSEIN

HUSEIN CADIR IAŞAR ENVER OMER NAZIF BORMAMBET VILDAN RAIM NAIM GAVAZOGLU RIZA OSMAN ZIA MOLOGANI ACCAN MEMET REDVAN MUSA CAIDAR ŞEMSI TURHAN

Vicepreşedinţi:

– Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa – Filiala Constanţa – Filiala Constanţa – Preşedinte Filiala Medgidia – Preşedinte Filiala Cobadin – Filiala Techirghiol – Preşedinte Filiala Băneasa – Preşedinte Filiala Babadag – Preşedinte Filiala Hârşova – Preşedinte Filiala Cernavodă – Preşedinte Filiala Bucureşti

Preşedinte de onoare: ASAN MURAT

Consiliul Naţional

Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:

RUSTEM SEVIM

Preşedinte Filiala Brăila

SULMAN EMIN

MEMET ŞUCRI

Preşedinte Filiala Carvăn

– Preşedinte Filiala Castelu

CERCHEZ BIRSEN– Preşedinte Filiala Călăraşi

BARI MUSELIM AZIS AZIS OMER AIDIN OSMAN SULIMAN MEMET SEBATIN

– Preşedinte Filiala Dobromir

Preşedinte Filiala Cumpăna

– Preşedinte Filiala Eforie – Preşedinte Filiala Făurei – Preşedinte Filiala

Fântâna Mare ABDULA GHIULTEN .– Preşedinte Filiala Galaţi OMER MEMNUNE .– Preşedinte Filiala Isaccea

SULIMAN ILMI

TALIP LEMAN

– Preşedinte Filiala Medgidia – Preşedinte Filiala Techirghiol

– Preşedinte Filiala Tuzla

CURTI ŞAIP – Preşedinte Filiala Valu lui Traian

– Preşedinte Filiala Amzacea Preşedinte Filiala Adamclisi – Preşedinte Filiala Lazu Preşedinte Filiala Ostrov

SALIM LEVENT

MENSEIT ERGEAN

BORMAMBET VILDAN

– Preşedinte Filiala Mangalia – Preşedinte Filiala Măcin

FEMI SUAT HALIL NAZMIE MUSTAFA BEZAT ALIŞ CHEMAL

– AHMET ENGUR .– Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate

Învăţământ

– BORMAMBET VILDAN

Religie

– ISLAM REMZI

Cultură

– TÜRKOĞLU SERIN

Femei

– AMET MELEC

Tineret

– OSMAN HARUN

Financiar

– DRAGOMIR NICUŞOR

Cenzori

– ACCOIUM DURIE

Juridic

– ABDURAMAN MERIC

Administrator

– ACCOIUM ALI

Cuprins

Editorial

3

10 noiembrie 1938, Memorial Mustɑfɑ Kemɑl Atɑtürk

4

UDTR dezvoltă parteneriatele educaţionale cu Republica Turcia

5

Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României

6

«Proclamaţia către dobrogeni»

6

Dobrogea – Dincolo de fotografie

7

Mesajul Preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, cu prilejul Zilei Dobrogei

7

Directorul TİKA Balcani şi Europa de Est oaspete al liderilor UDTR

8

Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Direktörü Mahmut Çevik Romanya’da

8

Conferinţa „Viaţa Profetului”

9

Rămas bun, domnule Ambasador Osman Koray Ertaş

10

Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş Veda Resepsyonu Verdi

11

Prelegerile despre Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni reluate în anul universitar 2018-2019

12

Interviu cu doamna Gülten Abdula-Nazare, preşedintele filialei Galaţi

13

Şedinţă festivă a Colegiului Prefectural Constanţa, pentru a celebra 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român

16

Sunt minoritar, deci contez!

17

Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat

18

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti

19

Köstence Hünkar Camii’de Mevlid Kandili programı

20

Sărbătoarea Mevlid la geamia Hunkar din Constanţa

20

Tabăra Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate

21

Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului

22

Yemek Tarifleri

24

Çocuk Sayfası

26

COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: DIRECTOR str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI Redactor
COLECTIVUL REDACŢIONAL
Adresa de corespondenţă:
DIRECTOR
str. Crişanei nr. 44, etaj 2
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
– telefon:
0241-550903
Constanţa
Panaitescu
Nilgün
Redactor-şef
– fax:
0341-440265
900573
Secretar de redacţie:
IBRAIM ERVIN
Accoium
Evrens
– e-mail: hakses@rdtb.ro
publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Redactori:
Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
grafica: Fârtat Cicero
Osman Melek, Türkoğlu Serin,
Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,
Omer Minever, Musledin Firdes,
Asan Sorina
I.S.S.N. 1224-4694
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, „Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

– Kahraman Ordumuza – Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O
benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O
benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?

Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl

Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…

Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!

Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!

Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!

Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet

Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei

Mehmet Akif

MUREŞANU

ERSOY

istiklâl! Andrei Mehmet Akif MUREŞANU ERSOY pagina 3 sayfa • Noiembrie – Kasım • 24 Kasım
istiklâl! Andrei Mehmet Akif MUREŞANU ERSOY pagina 3 sayfa • Noiembrie – Kasım • 24 Kasım
pagina 3 sayfa • Noiembrie – Kasım • 24 Kasım Öğretmenler Günü Gününüz kutlu olsun
pagina
3
sayfa
• Noiembrie – Kasım •
24 Kasım
Öğretmenler Günü
Gününüz kutlu olsun sevgili öğretmenim,
24 Kasım Öğretmenler günü… Sizin gününüz… Çok özel, çok yüce bir mesleğin sahibisiniz. Bedeli
hiçbir maddi karşılıkla ölçülemeyecek kadar saygın. Sevgi ve fedakârlık mesleği. Sınırları okul ve sınıf du-
varlarıyla çizilemeyecek, zil ile başlayıp bitmeyecek kadar ağır bir sorumluluk gerektiren kutsal bir görev.
Bu mesleğin tarih boyunca da böyle görüldüğünü, “bilgelik mesleği” olarak kabul edildiğini, değerinin
ve öneminin her dönemde vurgulandığını biliyoruz. Atatürk diyor ki “Dünyanın her yerinde öğretmenler
toplumun en özverili ve en saygıdeğer öğeleridir.” Yüzyılar öncesinde Diyojen, “Yeryüzünde öğretmen-
likten daha şerefli bir meslek tanımıyorum.” demiştir. Socrates ise öğretmenin ve öğretmenliğin önemini,
“Dünyada her şeye değer biçilebilir, ama öğretmenin eserine değer biçilemez. Çünkü onun eseri hem
her şeydir hem de hiçbir şeydir.” diye belirtmektedir. Hz. Ali, öğretmenliğin paha biçilmez değerini en
kısa ve etkili biçimde, “Bana bir harf öğretenin kırk yıl kölesi olurum.” diyerek ifade etmektedir. Bu şekilde
ünlüleri ve sözlerini çoğaltarak pekçok örnek sıralamak mümkün. Bilim ve aklın ışığında, sevgi dolu yolun
açık olsun fedakâr öğretmenim.
Ervin İbraim
Ţ
Ţ
yolun açık olsun fedakâr öğretmenim. Ervin İbraim Ţ Başsağlığı Romanya Demokrat Türk Birliği kurucu
yolun açık olsun fedakâr öğretmenim. Ervin İbraim Ţ Başsağlığı Romanya Demokrat Türk Birliği kurucu

Başsağlığı

Romanya Demokrat Türk Birliği kurucu üyesi ve Şura Islam üyesi olan

FERAT RAMİ

aramızdan ayrıldı.

Kendisini kaybetmenin derin üzüntüsü içersindeyiz. Ailesine başsalığı dileriz.

• Noiembrie – Kasım • pagina 4 sayfa 10 noiembrie 1938, Memorial Mustɑfɑ Kemɑl Atɑtürk

• Noiembrie – Kasım •

pagina

4

sayfa

10 noiembrie 1938, Memorial Mustɑfɑ Kemɑl Atɑtürk

O ameni precum marele lider Mustafa Kemal Atatürk nu mor niciodată, ei trăiesc veşnic în inimile noastre. Marele

general poate dormi liniştit, sămânţa laicităţii şi a democraţiei a fost bine încredinţată. Ştim acum că tot ce a făcut,

a fost făcut din dragoste pentru semeni şi pentru drepturile lor legitime. Tocmai acesta este motivul pentru care pe data

de 10 Noiembrie la ora 09:05 toţi ochii s-au întristat şi toate sirenele au sunat ca într-un bocet prelung în toată Turcia.

Republica Turcia este „Cea mai mare lucrare a mea” pe care a încredinţat-o naţiunii turce. Acest an, 2018, la 80 de ani de la pierderea marelui conducător Mustafa Kemal Atatürk, noi ca păstrători ai republicii, am simţit nevoia să ne îndreptăm încă o dată gândurile şi dragostea spre acest geniu al lumii care a schimbat cursul unei civilizaţii, a unei întregi istorii.

Anul acesta programul activităţilor săptămănii comemorative

a constat în organizarea unui simpozionul comemorativ, Memorialul

în organizarea unui simpozionul comemorativ, Memorialul „M.K. Ataturk, model pentru tânăra generaţie” care a
în organizarea unui simpozionul comemorativ, Memorialul „M.K. Ataturk, model pentru tânăra generaţie” care a
în organizarea unui simpozionul comemorativ, Memorialul „M.K. Ataturk, model pentru tânăra generaţie” care a

„M.K. Ataturk, model pentru tânăra generaţie” care a fost realizat, în data de 9 noiembrie, începând cu ora 12.00, la sediul central UDTR. În această zi programul a fost condus de preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, care a susţinut lucrarea tematică „Turcii din România, înainte şi după Mustafa Kemal Atatürk”, în care au fost reamintite momente din viaţa şi activitatea regretatului lider naţional şi universal Mustafa Kemal Atatürk dovedind încă o dată importanţa acestuia în istoria omenirii.

Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi vicepreşedintele filialei Medgidia, Meriç Abduraman au participat la ceremonialul depunerii de coroane la bustul lui M.K. Atatürk din Medgidia, organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, în data de 10 noiembrie. Au fost depuse coroane de flori şi din partea Primăriei Medgidia, a Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, a Colegiului Naţional „M.K. Atatürk”, TIAD Dobrogea. La ceremonial au mai luat parte: preşedintele filialei UDTR Tuzla, Levent Salim, preşedintele filalei UDTR Băneasa, Osman Zia şi preşedintele filialei UDTR Castelu, Memet Şucri.

În acelaşi timp, pe data de 10 noiembrie, la Bucureşti, membrii filialei UDTR Bucureşti, au participat la ceremonialul depunerii de coroane la bustul lui M.K. Atatürk din Bucureşti, organizat de Am- basada Republicii Turcia.

Pe data de 11 noiembrie, de la ora 15.00, la sediul Centrului de Educaţie şi Cultură UDTR din Constanţa, Uniunea Democrată Turcă din România, prin comisia de cultură şi comisia de tineret, a organizat un al doilea simpozion comemorativ dedicat memoriei ilustrului comandant Atatürk, fondatorul Turciei moderne. Marele

Lider Mustafa Kemal Ataturk, la 80 de ani de la trecerea în nefiinţă,

a primit semnele recunoştinţei noastre, în discursuri şi mesaje. Me-

morialul 10 noiembrie Atatürk demonstrează de fiecare dată că marele om Atatürk va trăi mereu în inimile noastre.

În cadrul programului din data de 11 noiembrie, organizat în colaborare cu comisia de tineret, au fost invitaţi copii şi tineri, membrii ai grupurilor folclorice din Constanţa. Având aceiaşi temă ca şi în data de 10 noiembrie, dis- cursul doamnei Serin Türkoğlu a fost transformat într-un fel de documentar poveste, deoarece cei care o urmăreau cu o deosebită atenţie erau copii şi tineri. În continuare doamna Osman Melek, s-a adresat participanţilor reuşind să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemorativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.

Melek Osman

plin de mesaje, gânduri şi sentimente. Melek Osman   pagina 5 sayfa • Noiembrie – Kasım
 

pagina

5

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

  pagina 5 sayfa • Noiembrie – Kasım • UDTR dezvoltă parteneriatele educaţionale cu Republica

UDTR dezvoltă parteneriatele educaţionale cu Republica Turcia

dezvoltă parteneriatele educaţionale cu Republica Turcia O delegaţie de profesori condusă de preşedintele UDTR,

O delegaţie de profesori condusă de preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a participat în perioada

19–24 noiembrie, la o serie de întrevederi cu responsabili din cadrul inspectoratelor şcolare şi directori de instituţii de învăţământ din Republica Turcia. Din delegaţie au făcut parte: preşedinta comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, preşedintele Sindicatului Învă- ţământului Constanţa, prof. Mitică Iosif, inspectorii şcolari Icbal Anefi şi Oana Pahon, directori de şcoli şi profesori de limba turcă.

Delegaţia de profesori din România a avut o întreve- dere la Bursa, cu inspectorul general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar, prof. Mustafa Bilici, dar şi cu pre- şedintele Sindicatului Învăţământului (TES) din localitate. Profesorii din România au vizitat Şcolile Gimnaziale „Nilufer Koç” şi „Vahide Aktuğ” şi au purtat discuţii cu directorii celor două instituţii de învăţământ. În cadrul întrevederii, au fost semnate protocoalele de colaborare între Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” din Medgidia şi Şcoala Gimnazială „Nilüfer Koç” din Bursa de către cei doi direc- tori, prof. Zişan Şicu şi prof. Muharrem Keskin, precum şi între

Zişan Şicu şi prof. Muharrem Keskin, precum şi între Şcolile Gimnaziale „Mircea Dragomirescu” din Medgidia
Zişan Şicu şi prof. Muharrem Keskin, precum şi între Şcolile Gimnaziale „Mircea Dragomirescu” din Medgidia

Şcolile Gimnaziale „Mircea Dragomirescu” din Medgidia

şi „Vahide Aktuğ” din Bursa.

Conform declaraţiei preşedintei comisei de învăţă- mânt a UDTR, prof. Vildan Bormambet, la Istanbul, profesorii au fost primiţi de inspectorul şcolar general, prof. Bayram Eracan – Inspectoratul Şcolar Esenler şi de preşedintele Sin- dicatului Învăţământului (TES) din Istanbul, Ibrahim Ender Aktan. Delegaţia de profesori a vizitat Şcoala Gimnazială „Halil Bedii Yönetken”, din Istanbul, instituţie de învăţământ care derulează activităţi în parteneriat cu Şcoala Gimna- zială nr. 1 din Mangalia. Tot la Istanbul, membrii delegaţiei au participat la festivităţile organizate de Sindicatul Învăţă-

mântului (TES) cu prilejul Zilei Profesorului, sărbătorită anual

în Republica Turcia, în data de 24 noiembrie.

Proiectul a fost organizat de comisia de învăţământ

a UDTR şi face parte din seria de proiecte educaţionale

realizate de Uniunea Democrată Turcă din România cu scopul de a dezvolta parteneriatele din domeniul învă- ţământului cu Republica Turcia.

Sorina Asan

din România cu scopul de a dezvolta parteneriatele din domeniul învă - ţământului cu Republica Turcia.
din România cu scopul de a dezvolta parteneriatele din domeniul învă - ţământului cu Republica Turcia.
• Noiembrie – Kasım • pagina sayfa 6 Dobrogea, la 140 de ani de la

• Noiembrie – Kasım •

pagina

sayfa

6

Dobrogea, la 140 de ani de la

revenirea pe harta

României

S-au împlinit 140 de ani de când, la Brăila, a fost citită „Proclamaţia către dobrogeni” a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfinţea preluarea de către România a administraţiei Dobrogei.

S-au împlinit 140 de ani de când, la Babadag, Tulcea şi Constanţa, au fost întâmpinate cu entuziasm primele unităţi ale armatei române, de numeroşi dobrogeni, de etnii diferite: români, turci, tătari şi bulgari care au adresat Guvernului României, de dragul acestui loc binecuvân- tat, din care îşi trag rădăcinile, telegrame de felicitare în care îşi exprimau adeziunea faţă de actul istoric la care luau parte.

Tocmai de aceea, în data de 23 noiembrie 2018, în sala Remus Opreanu a palatului administrativ Constanţa,

s-a desfăşurat şedinţa colegiului prefectural, o şedinţă fes- tivă, centrată pe tematica revenirii Dobrogei la România

şi celebrarea anului centenar. Festivitatea a fost deschisă

de Gafar Alev, vicepreşedintele comisiei de tineret a UDTR, care a interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbes- cu şi un cântec tradiţional turcesc numit Sarı Gelin. Ca

o prezentare a comorilor folclorice au fost expuse două

costume tradiţionale turceşti alături de toate celelalte costume tradiţionale ale etniilor dobrogene.

Sunt mândră că sunt dobrogeancă! Cu ocazia ani- versării Dobrogei noastre, vă transmit cele mai calde şi bune gânduri. La mulţi ani, Dobrogeni!

Întorcându-ne în timp, în aceşti 140 de ani, provincia dintre Dunăre şi Mare a devenit
Întorcându-ne în timp, în aceşti 140 de ani, provincia
dintre Dunăre şi Mare a devenit un model de convieţuire
multietnică, armonioasă, de simbioză culturală şi spiritu-
ală.
Melek Osman
«Proclamaţia către dobrogeni»
„Marile puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Noi nu intrăm în
hotarele voastre trase de Europa, ca cuceritori, dar o ştiţi şi voi: mult sânge românesc s-a vărsat pentru
desrobirea popoarelor din dreapta Dunării.
Locuitori de orice naţionalitate şi religiune! Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân şi
a lui Ştefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa
arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de Naţiune hotărăşte şi cârmuieşte. Cele mai sfinte şi
mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţii pe
care ne-o râvnesc multe naţiuni noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă.
Locuitori musulmani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune! Credinţa
voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor
fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.
Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu anume însărcinare
de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra
persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta buna stare morală şi materială.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menţinea ordinea, şi, model
de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii.
În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine
seamă de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţeneas-
că. Până atunci, autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre,
de a îngriji bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a cărei soartă acum este lipită şi soarta voastră.
Datu-s-a în Brăila, la 14 Noiembrie, anul graţiei 1878, şi al 13-lea al domniei noastre. CAROL I”

7

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

7 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Mesajul Preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, cu prilejul

Mesajul Preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, cu prilejul Zilei Dobrogei

„Etnicii turci sărbătoresc la 14 noiembrie, alături de români şi de toate comunităţile etnice, Ziua Do- brogei, instituită prin Legea 230/2015. Data de 14 noiembrie este cea la care, în anul 1878, în urma Războiul de Independenţă, Dobrogea a revenit la teritoriul naţional. Afirmarea pe plan social, politic şi administrativ a etnicilor turci a fost încurajată de legile date de guvernul român după 1878. Este vorba despre Legea de organizare a Dobrogei din 1880 şi de Legea pentru regularizarea proprietăţii imobiliare în Dobrogea în anul 1882. Lor li se adaugă legi ale învăţământului date la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX dar şi promisiunea, lui Carol I, făcută atunci când, în fruntea armatei sale, a pus piciorul în Dobrogea, de a acorda „aceleaşi drepturi pentru toate etniile trăitoare în teritoriul revenit ţării”. Astăzi, comunitatea turcă din România trăieşte în Dobrogea într-un climat de toleranţă şi armonie inter-religioasă, lipsit de conflicte, un veritabil mozaic multicultural care merită să fie promovat în afara graniţelor ţării şi contribuie prin valo- rile sale identitare la îmbogăţirea patrimoniul cultural al României. La mulţi ani Dobrogei şi dobrogenilor ei indiferent de etnie !”

Fedbi Osman, Preşedinte UDTR

cultural al României. La mulţi ani Dobrogei şi dobrogenilor ei indiferent de etnie !” Fedbi Osman,

Dobrogea – Dincolo de fotografie

P entru o săptămână, în perioada 14–20 noiembrie, a avut loc la sediul Centrului European Cultural

şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, din Bucureşti, proiectul, dezvoltat în anul 2018 prin colaborare cu Uniunea Elenă, Comunitatea Ruşilor Lipoveni şi Uniunea Democrată Turcă din România, „Dobrogea – Dincolo de fotografie”, expoziţie de fotografie semnată de Lucia Simion, artist vizual – grafician şi fotograf, inspirat de oamenii pe care i-a întâlnit semnatara expoziţiei, în câteva excursii fotografice făcute în perioada 2013–2017 în satele din centrul şi sudul Dobrogei. Printre localnicii care au impresionat-o prin amabilitatea lor, prin faptul că au acceptat cu zâmbetul pe buze, prietenoşi, relaxaţi, să fie subiectul unei fotografii, s-au numărat şi membii UDTR – filiala Fântâna Mare. Deschiderea acestora către dialog au inspirat-o să realizeze această expoziţie care îndrumă atenţia privitorilor dincolo de fotografia în sine, dincolo de chipul care apare în imagine, către omul care îţi zâmbeşte deşi încă nu te cunoaşte personal.

Expoziţia, dedicată sărbătoririi a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la teritoriul naţional, ilustrează existenţa relaţiilor interumane bazate pe respect reciproc, relaţii interumane bazate pe existenţa umanităţii reale din fiecare dintre noi. Mesajul expoziţiei subliniază respectul reciproc între comunităţi, între culturi, care există în Dobrogea

expoziţiei subliniază respectul reciproc între comunităţi, între culturi, care există în Dobrogea Melek Osman

Melek Osman

expoziţiei subliniază respectul reciproc între comunităţi, între culturi, care există în Dobrogea Melek Osman
• Noiembrie – Kasım • pagina sayfa 8 Directorul TİKA Balcani şi Europa de Est

• Noiembrie – Kasım •

pagina

sayfa

8

Directorul TİKA Balcani şi Europa de Est oaspete al liderilor UDTR

Directorul Departamentului Balcani şi Europa de Est din cadrul Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA), Mahmut Çevik s-a aflat în vizită oficială în România, în perioada 18–22 noiembrie. Primul obiectiv de pe agenda programului său în România l-a constituit vizita la Constanţa la sediul central al Uniunii Democrate Turce din România unde s-a întâlnit cu lideri ai uniunii şi cu preşedinţi ai comisiilor de specialitate. Oaspetele din Republica Turcia a fost primit de preşedintele UDTR, Fedbi Osman şi de secretarul general, prof. Ervin Ibraim. Oficialul turc a fost însoţit de coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer, de responsabilul pentru proiecte TIKA în România, Filiz Şahinci şi de Mustafa Ata, director tehnic (TIKA). Discuţiile s-au axat în principal pe propuneri de investiţii în proiecte care vor fi derulate de UDTR în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă din Constanţa, în domeniul educaţiei şi la Radio T. Au prezentat propuneri de proiecte destinate comunităţi turce:preşedinta comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, preşedinta comsiei de femei, Melek Amet şi vicepreşedinta comisiei de cultură, prof. Melek Osman. La discuţii au mai luat parte:

preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedintele comisiei de tineret, Harun Osman, precum şi vicepreşedinţii comisiilor de religie şi tineret, prof. Firdes Musledin şi Alev Gafar. Directorul Departamentului Balcani şi Europa de Est al Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA), Mahmut Çevik a spus că aşteaptă în continuare propuneri de pro- iecte din partea liderilor UDTR. Oficialul turc şi coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti au mai vizitat Centrul de Educaţie şi Cultură Turcă dar şi Radio T unde au avut o întrevedere cu personalul tehnic şi redacţional.

avut o întrevedere cu personalul tehnic şi redacţional. Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordinasyon

Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Direktörü Mahmut Çevik Romanya’da

Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordi- nasyon Ajansı (TİKA) Direktörü Mahmut Çevik, 18-22 Kasım tarihleri arasında Romanya'ya resmi bir ziyarette bulundu. Romanya'daki program gündeminin ilk hedefi, Romanya Demokratik Birliği Genel Merkezi'nde, birliğin liderleri ve ihtisas komisyonları başkanları ile bir araya geldi.

Türkiye Cumhuriyeti'nin konuğu UDTR başkanı Fedbi Osman ve genel sekreter Ervin Ibraim tarafından kabul edildi. Türk yetkiliye TİKA Bükreş Koordinatörü, Yasemin Melez Biçer Proje Müdürü, TİKA Romanya Proje Müdürü, Filiz Şahinci ve Teknik Direktör Mustafa Ata eşlik etti. Tar- tışmalar ağırlıklı olarak RDTB tarafından Köstence'deki Türk Eğitim ve Kültür Merkezi, eğitim ve Radyo T'de yürü- tülecek projeler için yatırım önerileri üzerinde yoğunlaştı.

Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Başkanlı- ğı, milli kütüphane dijital depolama sistemi, hijyen mer- kezi ve ortopedi cerrahi ünitesi projesi ile Romanya'ya destek sağladı.

ünitesi projesi ile Romanya'ya destek sağladı.   pagina 9 sayfa • Noiembrie – Kasım •
 

pagina

9

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

  pagina 9 sayfa • Noiembrie – Kasım • Vizita Directorului Departamentului Balcani şi Europa de

Vizita Directorului Departamentului Balcani şi Europa de Est al Agenţiei de Cooperare şı Coordonare Turcă, Mahmut Çevik, a avut ca scop inaugurarea a trei proiecte finalizate de TIKA la Bucureşti, la Biblioteca Naţională, la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” şi la un centru de igienă din sectorul 5. În data de 21 noiembrie, oficialul turc a participat la inaugurarea sistemelor profesionale de scanare şi stocare furnizate de TIKA, Bibliotecii Naţi- onale a României. Cu ajutorul acestora cele 65.000 de lucrări aflate în secţiunea Colecţii speciale vor deveni accesibile de la distanţă pentru cercetătorii din întreaga lume. Reprezentanţii Agenţiei de Cooperare şi Coordo- nare Turcă au mai inaugurat echipamentele medicale şi un aparat de anestezie puse la dispoziţie Spitalului de Urgenţă Sfântul „Pantelimon” dar şi un centru de igienă din sectorul 5 destinat elevilor, studenţilor şi cetăţenilor fără adăpost. În aceeaşi zi, Mahmut Çevik a luat parte la recepţia de rămas bun oferită de Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, cu prilejul încheierii mandatului său diplomatic în România.

Sorina Asan

mandatului său diplomatic în România. Sorina Asan TİKA, üç yeni proje ile Romanya Milli

TİKA, üç yeni proje ile Romanya Milli Kütüphanesi'ne dijital depolama sistemi, hijyen merkezi ve Pantelimon Hastanesi'nin ortopedi cerrahi ünitesinin modernleştirmesini gerçekleştirdi. Ameliyathanenin açılışı T.C. Bükreş Büyükelçi- si Koray Ertaş, TİKA Balkanlar ve Doğu Avrupa Daire Başkanı Dr. Mahmut Çevik, Pantelimon Hastanesi Genel Müdürü Dr. Dragos-Virgil Davtoiu, Medikal Müdürü Dr. Costel Sorin Stamate, Ortopedi Bölümünün Başhekimi Dorel Bratu, TİKA Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer, hastane yetkilileri ve STK temsilcilerinin katıldığı bir tören ile gerçekleştirildi.

Başkent Bükreş'te üç projenin gerçekleştirilmesi ne- deniyle düzenlenen törene, Türkiye'nin Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş, TİKA Balkanlar ve Doğu Avrupa Daire Başkanı Mahmut Çevik, TİKA Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer ve üst düzey yöneticiler katıldı.

Törende konuşan Çevik, Romanya Milli Kütüphanesi'ne kazandırılan dijital depolama sisteminin her iki ülke ortak hafızasının gelecek nesillere ulaştırılmasına katkı sağlaya- cağını ifade etti.

Nurcan Ibraim

katkı sağlaya - cağını ifade etti. Nurcan Ibraim Conferinţa „Viaţa Profetului” În data de 19 noiembrie

Conferinţa „Viaţa Profetului”

În data de 19 noiembrie 2018, comunitatea musulmană din România a sărbătorit Mevlid Kandili, în traducere Noaptea Nasterii Profetului Muhammed (PbuH).

Cu acest prilej, Muftiatul Cultului Musulman din România în colaborare cu Biroul Consilierului pe probleme de cult din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti au organizat o conferinţa în acest sens.

Duminică, 18 noiembrie, la Salonul Metropolitan din Municipiul Bucureşti s-a ţinut conferinţa ce a avut ca şi temă „Viaţa Profetului (PbuH)” susţinută de muftiul general al Istanbulului, Prof. Dr. Hasan Kâmil Yılmaz şi cu participarea Ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, Muftiul Cultului Musulman din Romania, Murat Iusuf, consilierul pe probleme de cult din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucuresti, Yunus Akkaya, ataşatul pe probleme de cult din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanta, Arif Cevlek, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti, Güven Güngör, Vice Muftiul Istanbulului, Veysel Işıldar, profesori şi elevi ai Colegiului Naional „Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane.

Prof. Firdes Musledin

Naional „Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane. Prof. Firdes Musledin
Naional „Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane. Prof. Firdes Musledin
Naional „Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane. Prof. Firdes Musledin
Naional „Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane. Prof. Firdes Musledin
Naional „Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane. Prof. Firdes Musledin
• Noiembrie – Kasım • pagina 10 sayfa Rămas bun, domnule Ambasador Osman Koray Ertaş

• Noiembrie – Kasım •

pagina

10

sayfa

Rămas bun, domnule Ambasador Osman Koray Ertaş

Ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Ertaş, şi-a încheiat cei 4 ani de mandat diplomatic în ţara noastră, prilej cu care a oferit o recepţie de rămas bun, la sediul ambasadei, în data de 21 noiembrie. Oaspeţii, lideri ai comunităţii turce şi oameni de afaceri turci care îşi desfăşoară activitatea în România, au fost întâmpinaţi de Ambasadorul Republicii Turcia, Osman Koray Ertaş şi de soţia sa.

La recepţia de rămas bun, oferită de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a luat parte şi o delegaţie condusă de secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim. Din de- legaţia UDTR au făcut parte: preşedintele filialei Bucureşti, Şemsi Turhan, preşedinta filialei Galaţi, Gülten Abdula, Şenol Ali, propus de Uniunea Democrată Turcă din România pentru funcţia de sub- prefect al Judeţului Constanţa precum şi membri ai comisiei de tineret din Bucureşti. La recepţie a participat şi secretarul general adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri şi Antrepre- noriat, Levent Mustafa Accoium şi subsecretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin Amet.

Secretarul general, prof. Ervin Ibraim, i-a oferit E.S. Ambasado- rului Republicii Turcia, Osman Koray Ertaş, o plachetă cu însemnele uniunii, în semn de apreciere a activităţii sale diplomatice şi de mulţumire pentru sprijinul material şi moral acordat comunităţii turce, în cei 4 ani de mandat diplomatic.

În discursul său, diplomatul turc a mărturisit că cei 4 ani pe- trecuţi în România au trecut foarte repede datorită ritmului rapid

în care s-au desfăşurat activităţile. „Pe parcursul mandatului meu

diplomatic în România, am avut numeroase momente plăcute dar şi unele mai puţin plăcute şi chiar dacă sarcina mea a fost în primul rând să îmi îndeplinesc misiunea de serviciu, am pus suflet în tot ceea ce am realizat şi sper că acest lucru l-aţi simţit şi dumnea- voastră. Am lucrat aici în echipă şi ţin să le mulţumesc membrilor Ambasadei şi celor din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa. În perioada mandatului meu diplomatic în România, am fost alături de etnicii turci, participând la acţiunile

fost alături de etnicii turci, participând la acţiunile organizate de ei dar şi alături de cetăţenii
fost alături de etnicii turci, participând la acţiunile organizate de ei dar şi alături de cetăţenii

organizate de ei dar şi alături de cetăţenii turci care îşi desfăşoară activitatea profesională în România, a afirmat E.S. Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş. Diplomatul turc

a mai spus că, „diplomaţia este în continuă schimbare, că există

noi direcţii în politica externă a Republicii Turcia iar comunicarea are un rol desosebit de important în diplomaţia publică. Diploma- tul turc a mai declarat: „În perioada mandatului meu diplomatic am participat la alături de demnitari turci şi români la numeroase evenimente care au contribuit la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre Turcia şi România şi sunt mândru că am luat parte la aceste momente unice. În România am legat prietenii speciale, am găsit aici prieteni apropiaţi care m-au sprijint şi sper să păstrăm aceste prietenii în continuare.”

După rostirea discursului, ambasadorul Osman Koray Ertaş s-a întreţinut cu oaspeţii într-o atmosferă cordială.

Sorina Asan

cu oaspeţii într-o atmosferă cordială. Sorina Asan 11 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım •

11

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

11 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Osman Koray

Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş Veda Resepsyonu Verdi

Yakında Romanya’daki görevini tamamlayarak Ankara’ya dö- necek olan Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş 21 Kasım tarihinde Büyükelçilikte veda resepsiyonu verdi.

Büyükelçilik ikametgahında vatandaş ve soydaşlara yönelik olarak verilen resepsiyona Türk ve soydaş sivil toplum örgütleri temsil- cilerinin yanı sıra çok sayıda vatandaş ve soydaş katıldı.

RDTB Genel Sekreteri Ervin Ibraim başkanlığındaki heyet, Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi elveda resepsiyonuna katıldı. Katılanlar ise RDTB Bükreş şube başkanı Şemsi Turhan, Galaţi şube başkanı Gülten Abdula ve Şenol Ali Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından önerilen

Köstence vali yardımcısı. Diğer katılanlar ise İş ve Girişimcilik Çevre Başkanlığı genel sekreter yardımcısı Mustafa Levent Accoium ve Etnik İlişkiler Dairesi Müsteşarı Aledin Amet.

Genel Sekreter, Profesör Ervin Ibraim, E.S. Türkiye Cumhuriyeti Büyükelçisi Osman Koray Ertaş’a 4 yıllık diplomasi görevinde Türk toplumuna verilen maddi ve manevi destek için minnettarlığın göstergesi bir plaket sundu.

Resepsiyonda yapılan konuşmalarda pek çok duygusal anlar yaşandı. Yaptığı konusmasında Büyükelçi Sayın Osman Koray Ertaş şunları ifade etti: “Dört yıl çok çabuk geçti, hatta dört yılıda geçtik, ilk geldiğim günleri hatırlıyorum, insan yoğun olunca daha da hızlı geçiyor. Bu dört yıl boyunca bir çoğunuzla birebir temasta bulundum, görüştük, bir çok farklı yetkinlikte bir araya geldik. Toplumuzun güzel anılarına şahit oldum, üzünlü anılarımız da oldu. Üzündede kederdede elimden geldiğimce sizler ile beraber olmaya çalıştım. Bütün bu vazifeleri yaparken bunu bir görev şuğu- ruyla, saadece bir görev şuğuruyla değil bunun ötesinde içimde gerçekten insani olarak, gönülden gelen bir duyguyla yaptım, sanıyorum bir çoğunuzda bunu hissetmişsinizdir. Dört yıl bir ekip halinde çalıştık yanlız başına bu işler mümkün değil, Konsoloslukta çalışan arkadaşlarımız ile birlikte bütün mesai arkadşlarımızla çalıştık ve sizlere minettarım ki iyi niyetimden hiç bir zaman şuphe duymadınız ve bütün sorunları birlikte çözdük. Artık değişen dünyada diplomaside değişti, bizlerde ayak uydurmak zorundayız, her şeyin başı artık iletişm, insanlarla nasıl iletişim kurduğumuz çok önemli, bizlerde burada iletişim kurarken iki hedef kitlemiz vardı biri römen kamu biri de buradaki, canımız vatandaşlarımız oldu. Römen kamuya yönelik mesajlar tabi bizim meslek olarak zaten yapmamız gereken bir alan, elimizden geldiğince çabaladık ama toplumuza karşı olan esasen özel bir deneyimiz bir tecrubemiz yok onuda artık gölümden geldiği gibi becerebildiğim kadar yaptım. Romanya’ dan ayrıldığıma üzülüyorum, sebeplerden biri kurduğum dostluklar, en zor zamanlarda bile bir telefon mesafesinde olan arkadaşlarım oldu umarım bu dostlukları gittiğimdede sürdürebilirim. Çok kolay günler geçirmedik, biliyorsunuz netice ihtibari ile sizler kendinizi nasıl konulandırırsanız konulandırın özellikle vatandaşlarımızın bakımından Türkiye’de yaşadığımız en ufak bir kriz sizleride doğrudan etkiliyor, özellikle darbe girişimi hatırlayın çok zor günlerden geçtik. O dönemde bana vermiş olduğunuz destek için gerçekten minettarlık duyuyorum. Devletimize, büyükelçiliğimize destek verdiniz, eksik olmayın, aile olarak hareket ettik ve bu zor günlerdende ilerlemeye başardık. Burada gürdüğüm başarı hikâyeleri beni gururlandırdı. Çok sayıda buradaki büyük şirketlerimizin ziyaretlerine gittim. Çoğu zaman Römen devlet adamlarına eşlik ettim, başbakanlığına eşlik ettim ve bu ziyaretlerde gerçekten duyduğum gururu anlatamam. Hep bahsettim bir husus birlik, beraberlik bunun çok zor olduğunu biliyorum ama somut konular söz konusu olduğunda, kurumlarımız söz konusu olduğunda örneğin birliklerimiz ve sayre söz konusu olduğunda Parlamento’da koltuğumuz söz konusu olduğunda birlik beraberlik orada çalışması lazım çünkü orada yaşanabilecek sıkıntılar bütün toplumuza zarar verecek hale geliyor. Ben inanıyorum ki bundan sonrada buraya kim gelirse gelsin bu başarınız artarak ilelebet devam edecektir.”

Büyükelçi Ertaş, yabancılara yönelik olarak da bir resepsiyon verdi. Bu resepsiyona Romanya Başbakan yardımcısı da katıldı.

yönelik olarak da bir resepsiyon verdi. Bu resepsiyona Romanya Başbakan yardımcısı da katıldı. Nurcan İbraim

Nurcan İbraim

yönelik olarak da bir resepsiyon verdi. Bu resepsiyona Romanya Başbakan yardımcısı da katıldı. Nurcan İbraim
• Noiembrie – Kasım • pagina 12 sayfa Prelegerile despre Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni

• Noiembrie – Kasım •

pagina

12

sayfa

Prelegerile despre Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni reluate în anul universitar 2018-2019

turcilor dobrogeni reluate în anul universitar 2018-2019 La mijlocul lunii noiembrie, au debutat prelegerile

La mijlocul lunii noiembrie, au debutat prelegerile susţinute de dr. Metin Omer, cercetător ştiinţific III la Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate „Ovidius”din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, proiect care se va derula în anul universitar 2018-2019. Proiectul, realizat de Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu

Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa în premieră, anul trecut, a fost reluat în baza unui nou protocol de parteneriat încheiat de UDTR cu UOC şi FISP pe o perioadă de 4 ani, între 2018- 2022. Parteneriatul vizează acordarea sprijinului reciproc

în realizarea unor programe şi proiecte culturale de interes

comun, de promovare a istoriei, culturii şi civilizaţiei turce, cu precădere din Dobrogea.

Potrivit declaraţiei titularului cursului, dr. Metin Omer, temele abordate sunt diverse: de la etnogeneza turcilor la aspecte privind integrarea lor în societatea românească. Prelegerile respectă rigoarea ştiinţifică dar sunt accesibile tuturor indiferent de vârstă.

Preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a declarat:

„am reluat şi în acest an prelegerile despre Istoria şi civili- zaţia turcilor dobrogeni, un proiect educaţional care face parte din seria de acţiuni derulate de UDTR cu scopul de

a promova valorile identitare ale comunităţii turce. Sun-

tem şi în acest an un partener serios pentru Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, pentru Universitatea «Ovidius» din Constanţa care a reînnoit protocolul de parteneriat cu in-

stituţia noastră.” La rândul său, decanul Facultăţii de Istorie

şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, con-

sideră că reluarea cursului de „Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni” constituie o firească dezvoltare a colaborării cu UDTR şi îşi propune să aducă în atenţia generaţiei de

şi îşi propune să aducă în atenţia generaţiei de astăzi aspecte importante din istoria comunităţii turce

astăzi aspecte importante din istoria comunităţii turce de pe teritoriul Dobrogei şi nu numai. „Este un demers impor- tant având în vedere calitatea de comunitate istorică pe care o are comunitatea turcă din Dobrogea participantă direct la peisajul etnic al provinciei de multe secole. Spe- răm că prelegerile vor atrage cât mai mulţi membri ai

comunităţii şi nu numai, indiferent de vârstă şi pregătire”,

a declarat conferenţiar univ. dr. Emanuel Plopeanu.

Referindu-se la reluarea cursului de Istoria şi civili- zaţia turcilor dobrogeni, dr. Metin Omer a afirmat: „este îmbucurător că acest proiect continuă. Acest lucru de- monstrează că atât în mediul academic, cât şi în rândul comunităţii turce, s-a conştientizat importanţa studierii istoriei turcilor din Dobrogea. De altfel, comunitatea turcă este printre cele mai vechi şi numeroase comuni- tăţi etnice din Dobrogea. Nu în ultimul rând, cursul este un proiect care contribuie la consolidarea colaborării dintre FISP şi UDTR”.

În anul universitar 2018-2019, cursanţii vor studia ur- mătoarele teme propuse de titularul prelegerilor: Aspecte

ale etnogenezei turcilor, Turcii în perioada preislamică, Aspecte politice şi culturale, Cultura islamică şi turcii, Stabilirea lui Sarı Saltuk în Dobrogea, Imperiul Otoman

şi turcii din Dobrogea, Dobrogea în timpul administraţi- ei otomane, Evoluţii în Dobrogea otomană, Mişcări de populaţie în Dobrogea otomană, Turcii din Dobrogea şi

administraţia românească (1878-1909), Emigrarea turcilor, Învăţământul la turcii din Dobrogea, Atatürk şi turcii din Dobrogea, Presa turcă din Dobrogea, Rolul turcilor din Dobrogea în relaţiile româno-turce, Turcii din Dobrogea

în perioada comunistă.

Sorina Asan

Turcii din Dobrogea în perioada comunistă. Sorina Asan 13 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım

13

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

13 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Interviu cu doamna Gülten Abdula-Nazare, preşedintele

Interviu cu doamna Gülten Abdula-Nazare, preşedintele filialei Galaţi

Reporter: Vă rog să vă prezentaţi cititorilor noştri.

Gülten Abdula: Nu cred că mai trebuie să mă prezint. Sunt deja o persoană cunoscută. Totuşi pentru cei tineri mă voi prezinta. Mă numesc Gülten Abdula-Nazare, născută la Galaţi în anul 1946, 31 martie, unicul copil al unei familii cu dragoste de cultură şi istorie turcă. Poate de aceea, astăzi continui să duc mai departe un vis, în special al tatălui meu, acela de a transmite valorile spirituale ale unei culturi încă necunoscută, în totalitatea ei, poporului român. Profesia de bază este de institutor de limbă română, la care adaug, după 1990 cea de autor de carte, traducător şi cercetător în domeniul etno-folcloric şi mitologic privind cultura lumii turcice. În cadrul Uniunii Democrate Turce din România, am deţinut funcţia de vicepreşedintă, redactor şef al ziarului Hakses, preşedintele comisiei de cultură şi preşedinta Comisiei de Cultură, Culte şi Mass Media din cadrul Consiliului pentru Minorităţile Naţionale şi bineînţeles, preşedinta UDTR - filiala Galaţi. Fără falsă modestie, pot spune că mi-am pus semnătura în multe proiecte naţionale şi internaţionale. Lucrările prezentate în cadrul simpozioanelor internaţionale din ţară şi Turcia au fost publicate în resviste de prestigiu. Pentru întreaga activitate am primit două medalii de aur (una oferită de Comisia Europeană din România şi alta de APAR), iar Universitatea Celal Bayard un Manisa mi-a oferit înalta distincţie „OMUL ANULUI” pentru activitatea de promovare

a culturii şi istoriei turce din Balcani. Anul acesta, am fost impresionată, când universitatea „Katip Celebi” din Izmir a propus ca numele unei şcoli să-mi poarte numele.

Veţi crede că încerc să mă laud, dar nu vă spun toate acestea, decât pentru a impulsiona tinerii noştri, cadrele didactice de limbă turcă, să se afirme participând cu lucrări care să trezească interesul organizatorilor şi al mediului academic.

Cred că este suficient. Totuşi, am uitat să menţionez că sunt mamă a doi fii şi două nepoate cu care mă mândresc.

mamă a doi fii şi două nepoate cu care mă mândresc. Reporter: Vă rog să îmi

Reporter: Vă rog să îmi prezentaţi istoricul comunităţii din Galaţi.

Gülten Abdula: Până în anul 1990, comunitatea noastră

a fost numită „Comunitatea Musulmană din Galaţi”,

deoarece comunităţile erau recunoscute doar din

punct de vedere religios. Ca să puteţi înţelege viaţa comunitară a musulmanilor turci din Galaţi va trebui să vă prezint edificiul religios cunoscut sub denumirea de Geamia Hamidiye şi cimitirul musulman din Galaţi aşa cum istoricul Marius Mitrof o prezintă cu documentele aferente. „Există o geamie, construită de sultanul Abdul Hamid II, în anul 1884. De fapt, sultanul construise două geamii; una la Galaţi şi alta la Ismail(azi în Ucraina). Partea interesantă este faptul că la Ismail, unde nu există nici un musulman, geamia este în picioare (muzeu), pe când cea de la Galaţi, în toamna anului 1994 a fost demolată în mod sama- volnic. E o întreagă poveste.” Comunitatea turcă, trecută prin avatarurile evenimentelor istorice din Galaţi,(cei 500 omorâţi de eterie în 1821), număra, la 1890, doar 115 membri, dintr-un total de 55.321de locuitori cât avea oraşul. Deşi condiţiile politice şi sociale se schimbase, prin drepturile acordate musulmanilor de pe teritoriul României de către guvernul român, printre care se număra şi libertatea cultelor, puţinii etnici turci din Galaţi nu se puteau bucura de locuri de întrunire, de menţinere a tradiţiilor. Nici navigatorii ori comercianţii musulmani care soseau cu vasele în portul gălăţean nu aveau posibilitatea de a-şi respecta datinile atunci când coborau pe malul Dunării.

După aproximativ patru ani, în 1889, luna august, Consulatul Turciei la Galaţi, condus de către consulul Maxim Efendi, cumpăra pentru suma de 2400 lei noi un teren viran situat în valea oraşului Galaţi, str. Biserica Sf. Apostoli, de la Spiro Gh. Sfaelo, comerciant în acest oraş. Dimensiunile acestui teren le aflăm din actul de vânzare, încheiat la 1886, între Neculai Calivra şi Spiro Gh. Sfaelo. Astfel, terenul avea mărimea de „6 stânjini 6 palme faţa la amiadă zi, 8 stânjini 6 palme altă faţă spre apusu (amândouă feţele la uliţe)”, ceea ce înseamnă că latura sudică a terenului avea o lungime de aproximativ 15,05 m, iar cea vestică era de 20,07 m, suprafaţa întregului teren vândut fiind de 302,05 mp.

• Noiembrie – Kasım • pagina 14 sayfa Peste trei ani, în luna mai, noul

• Noiembrie – Kasım •

pagina

14

sayfa

Peste trei ani, în luna mai, noul consul al Consulatului general al Turciei la Galaţi, M. Azarian, printr-o adresă redactată în limba franceză, se adresa Primarului oraşului Galaţi, solicitând aprobarea pentru construirea unei „maisonette” în două etaje, în curtea moscheii din Galaţi. În acest an este folosit, aşadar, cuvântul „moscheie” (la mosqueé) pentru edificiul construit de către Consulatul turc la Galaţi.

Clădirea pe care Consulatul general al Turciei dorea să o construiască în curtea moscheii, avea destinaţia de locu- inţă pentru imamul acestei moschei. (De aceea, în 1917, tata şi bunica, refugiaţi din Bulgaria au fost repartizaţi aici, deoarece bunica era profesoară de Coran, iar tata fusese imam în Bulgaria). Consulul turc ataşa şi un plan al acestei clădiri, pe care, din nefericire, nu a fost de găsit printre documentele de arhivă cercetate, exprimându-şi dorinţa ca, după aprobare, acest plan să îi fie returnat. Solicitarea a primit aprobarea Primăriei Galaţi de abia un an mai târziu, fiind emisă autorizaţia nr. 4105 din luna mai 1894, pentru construirea unei case în curtea din strada Sf. Apostoli.

Reporter: Din aceste documente reiese că moscheea era edificată, înainte de anul 1893.

Gülten Abdula: În anul 1894, la o dată rămasă, deocamdată, necunoscută, Theodor Malcoci din Smirna, dona moscheii din Galaţi, o cişmea artistic lucrată dintr-un singur bloc de marmură, de formă cubică, având, pe două dintre feţele laterale, înscrise, cu litere latine şi arabe, numele binefăcătorului donator: ”THEODOR MALCOCIDE SMYRNE BIENFAITEUR SUJET DE L’EMPIRE OTTOMAN ET UN DE GRANDS NEGOIANTS, AB 1894” În anul 1897, Consulatul general al Turciei din Galaţi, era autorizat de către guvernul Imperial Otoman, să execu- te, pe cheltuiala sa, modificarea cupolei, acoperişului, precum şi reparaţii necesare la moscheea din Galaţi. Ca urmare a acestei împuterniciri, consulul turc M. Azarian s-a adresat Primăriei Galaţi cu o cerere pentru aprobarea acestor lucrări la moscheea situată pe strada Sf. Apostoli, vis-à-vis de Comisariatul nr.1 de Poliţie. La această solicitare, consulul anexa şi planul pentru care a primit autorizaţia nr. 4913 din 16 mai 1897.

Geamia Hamidie era cu totul deosebită arhitectural faţă de celelalte geamii existente în acea perioadă în România. Avea stilul vechilor geamii din Turcia doar că nu avea minaret, fiind asemănătoare cu geamia din Ismail, diferenţa constând în dimensiunea acesteia, cea din Galaţi fiind mai mică.

În anul 1883, consulatul turc din Galaţi solicita Primăriei comunei Galaţi un teren pentru amenajarea unui cimitir mu- sulman. Primăria Galaţi ceda, la 1885, cu titlu gratuit, terenul din prelungirea cimitirului ortodox de pe strada Covurlui, astăzi strada George Coşbuc. La 1885, potrivit tradiţiei, pe acest teren s-a construit o locuinţă pentru intendent cu spaţiu rezervat ritualului religios de îngropăciune (musluk). Casa era construită din cărămidă roşie şi acoperită cu tablă zincată. Intrarea în cimitirul musulman era separată de restul cimitirului ortodox, pe strada Covurlui, spre latura de nord a gardului cimitirului se putea vedea o poartă mare, din fier forjat, care avea deasupra o semilună.”

Azi, din păcate nu mai avem nici cimitir. O altă durere. Nimeni, nu s-a interesat şi nici nu se interesează de soarta noastră. Am rămas nişte orfani, care doar activităţilor desfăşurate ne facem să ne auzim glasul.

activităţilor desfăşurate ne facem să ne auzim glasul. Reporter: Care sunt tradiţiile şi obiceiurile păstrate

Reporter: Care sunt tradiţiile şi obiceiurile păstrate în cadrul comunităţii?

Gülten Abdula: Până la demolarea geamiei şi desfiinţarea cimitirului musulman comunitatea noastră, care ajunsese la circa 280 de persoane avea o viaţă liniştită şi legăturile dintre membrii ei erau stânse. În fiecare sâmbătă, prin rotaţie ne adunau la câte o familie şi petreceam. Unii cântau cântece vechi, dansau, spuneau ghicitori sau depănau amintiri din copilărie. Cele mai frumoase erau zilele de iarnă, când noi, copiii urcaţi în vârful patului priveam la părinţii noştri şi ascultam basme. Tata era o tolbă plină cu basme, povestiri sau cimilituri. Toţi ascultau când el vorbea despre Yunus Emre, Mevlana sau lumea turcă. Poate că atunci au apărut mugurii interesului pentru cunoaşterea lumii turce. De Nevruz, tata o punea pe mama să vopsească ouăle în foi de ceapă, iar de Hidrellez ne adunam la tanti Aişe unde scoteam martufar. Ziba Abla cânta câte o manea, iar eu scoteam cu ochii legaţi obiectele din căldăruşă. Erau frumoase şi nunţile, dar cel mai mult ne bucuram când fiecare familie se întrecea la „gelin cikarma”, o petrecere pentru tinerii căsătoriţi. Zilele de Bayram erau şi ele mult aşteptate. Cel puţin, în dimineaţa de Bayram, cu o tavă plină cu rahat şi apă aşteptam cu emoţie să iasă bărbaţii de la namaz şi să le urez „Bayram şerifiniz Mubarek Olsun!” şi să le ofer rahat cu apă sau cafea.

Reporter: Care este situaţia comunităţii turce după revoluţie îndeosebi a tinerilor?

Gülten Abdula: După revoluţie, mai ales lipsa geamiei şi a cimitirului, i-a făcut pe mulţi să se mute în Dobrogea. Am rămas mai puţini. Viaţa comunitară nu mai este ca altă dată. Tinerii au plecat în căutare de lucru. Filiala noastră, caută să facă tot posibilul ca viaţa comunitară să nu se uite.

15

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

15 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Reporter: Ce ne puteţi spune despre învăţământul

Reporter: Ce ne puteţi spune despre învăţământul în limba turcă?

Gülten Abdula: Credeam că aţi terminat cu interviul şi mă grăbeam să vă mulţumesc dv. şi cititorilor dv pentru timpul pe care, probabil l-am răpit. Desigur, fără învăţământ, educaţie şi cultură un popor sau un grup etnic nu-şi poate continua identitatea. Mă voi opri la perioada de după 1989. După cum ştiţi, la început exista doar Uniunea Democrată Turco-Tătară Musulmană din România având ca deputat de reputatul istoric, Prof. Thasin Gemil. Galaţiul, un centru puternic universitar, avea şi un număr respectabil de studenţi turci şi tătari din Constanţa şi împrejurimile ei.

Acesta a fost şi motivul ca în anul 1992 să deschidem cursurile de limbă turcă în prezenţa domnului deputat Tahsin Gemil. Au urmat cursurile de limbă turcă la şcoala Nr. 28 din Galaţi. Apoi, mai târziu, în cadrul şcolii nr. 43, „Dan Barbi- lian” am înfiinţat clubul „Mihai Eminescu – Yunus Emre” în cadrul căreia, benevol, am început să predau pentru copiii noştri şi români, limba şi cultura turcă. Cu ocazia unei lecţii model, ne-am bucurat chiar de prezenţa profesorilor de la Colegiul „Kemal Ataturk” din Medgidia şi altă dată de un grup de doamne din Medgidia, în cadrul unui schimb de experienţă. Din păcate, clubul nu a mai putut continua la această şcoală, cu toate că multe şcoli vin şi fac proiecte comune cu noi. Ne-am redus doar la şcoala comunitară desfăşurată la sediul filialei, tot fără plată…

Cam aşa se desfăşoară învăţământul în limba turcă la Galaţi. Iarna e cam frig, dar… continuăm. Sper să vă mulţu- mească , în mare parte răspunsurile mele.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură la „Dunărea de Jos” pe care l-aţi înfiinţat dvs. şi care este scopul acestui centru?

Gülten Abdula: Despre Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos”? bună întrebare. Acest centru este o prelungire a UDTR – filiala Galaţi. La 14 august 1998, la Galaţi s-a semnat actul de înfiinţare a Eu- roregiunii, de către preşedinţii celor trei state; România, Ucraina şi Moldova, Euroregiune format din judeţele Galaţi, Tulcea şi Brăila (România), regiunea Odesa (Ucraina) şi 5 judeşe din Moldova. Galaţiul fiind ales central cultural al acesteia. Era un moment propice să ne punem în mişcare, având în vedere că în această zonă trăiau trei ramuri de turci: turci anatolieni, crimeeni şi găgăuzi. În acelaşi an, la iniţiativa mea în colaborare cu Consiliul Judeţean am re- alizat Primul Fesival interethnic din Euroregiune. Tot aşa am realizat Primul Forum Intertenic al Tineretului din România. Paralel cu activităţile filialei organizăm din banii noştrii personali acţiuni culturale. Avem proiecte comune cu şcolile din Galaţi, primim oaspeţi din Turcia, scoteam revista „Tuna Mektupları”, revistă cu gir internaţional, dar din lipsă de fonduri, momentan avem o pauză.

Sper să vă mulţumească, în mare parte răspunsurile mele. Acum pregătim o expoziţie fotodocumentară „România în viziunea Plasticienilor români“.

Reporter: Vă muţumim pentru timpul acordat interviului şi vă dorim multă sănătate, ani lungi şi realizări frumoase pe aceste meleaguri gălăţene unde considerăm că sunteţi un izvor de inspiraţie pentru comunitatea de aici.

Prof. Firdes Musledin

gălăţene unde considerăm că sunteţi un izvor de inspiraţie pentru comunitatea de aici. Prof. Firdes Musledin
• Noiembrie – Kasım • pagina 16 sayfa Şedinţă festivă a Colegiului Prefectural Constanţa, pentru

• Noiembrie – Kasım •

pagina

16

sayfa

Şedinţă festivă a Colegiului Prefectural Constanţa, pentru a celebra 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român

„O zi importantă a istoriei noastre, 23 noiembrie 1878, povestea românească a Constanţei începe atunci când

se păşeşte într-o altă epocă a istoriei. Cu acest prilej, am fost onorat să răspund invitaţiei domnului prefect Dumitru Jeacă, de a participa la şedinţa festivă prin care celebrăm şi 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la Statul Român. Consider că avem o ţară cu care să ne mândrim, iar regiunea în care trăim este cu adevărat specială. Cred că este esenţial să cinstim memoria strămoşilor noştri, să fim oneşti, să ne iubim ţara şi să trăim în armonie, indiferent de judeţ, religie sau statutul social”, a transmis preşedintele CJC, Marius Horia Ţu- ţuianu. Colegiu prefectural festiv a sărbătorit pe data de 23 noiembrie 2018, în sala Remus Opreanu a palatului administrativ Constanţa, şedinţa colegiului prefectural, o şedinţă festivă, centrată pe tematica revenirii

o şedinţă festivă, centrată pe tematica revenirii Dobrogei la România şi celebrarea anului centenar.

Dobrogei la România şi celebrarea anului centenar. Prefectul judeţului Constanţa, domnul Dumitru JEACĂ, a deschis întâlnirea spunând că „La 140 de ani de când trupele române au intrat în Constanţa, în Kustenge, pe 23 noiembrie, noi ne aflăm aici, împreună, dorind să fim continuatori ai eforturilor primului prefect – Remus Opreanu – şi ai oamenilor vremii de a face din Constanţa, din Dobrogea, o structură administrativ terito- rială modernă, organizată în baza legilor, legi ce vor perpetua paşnica convieţuire interetnică, valorificarea potenţialului zonei şi a populaţiei ei.” În continuare, au fost prezentate materiale tematice astfel:

• 140 de ani de la Reintegrarea Dobrogei la Statul Român de către şeful Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, domnul Constantin Cheramidoglu

• Ziua Dobrogei sub semnul Centenarului, inspectorul general al Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, doamna Zoia Gabriela Bucovală

• Rolul minorităţilor naţionale în cultura dobrogeană, prof. Metin Omer Uniunea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani din Româ- nia. Aerul festiv al întâlnirii a fost dat si momentele de muzică clasică interpretate, la finalul şedinţei de colegiu, de diferite etnii, care au în- cântat auditoriul cu instrumentele şi vocile lor, iar costumele populare autentice expuse au fost admirate de către toţi invitaţii.

Momentele artistice au fost susţinute de Alev Gafar, reprezentan- tul UDTR, care a interpretat la vioară Baladă de Ciprian Porumbescu şi balada Sari Gelin, Diana Neagu, reprezentanta Comunităţii Elene Elpis, a cântat la bouzooki, Nicuşor Banu, de la Palatul Copiilor, la acordeon, Lorena Babaşcu, reprezentantă a comunităţii aromâne a interpretat „Ochiu a tau masina lai” şi „Hlambura”, iar Voicu Ştefania şi Bulz Ioana - duet flaut - Colegiul Naţional de Artă „Regina Maria” – Pastorala de Carmen Petrea Basacopol.

Türkoğlu Serin

– Pastorala de Carmen Petrea Basacopol. Türkoğlu Serin 17 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım
– Pastorala de Carmen Petrea Basacopol. Türkoğlu Serin 17 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım
– Pastorala de Carmen Petrea Basacopol. Türkoğlu Serin 17 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım

17

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

17 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Sunt minoritar, deci contez! D epartamentul pentru
17 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Sunt minoritar, deci contez! D epartamentul pentru
17 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Sunt minoritar, deci contez! D epartamentul pentru

Sunt minoritar, deci contez!

D epartamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat cea de a doua etapă a proiectului interetnic de educaţie civică intitulat, „Sunt minoritar, deci contez!”, în data de 24 noiembrie, la Constanţa. Seminarul a reunit elevi apar-

ţinând minorităţilor naţionale care studiază în liceele în care se asigură studiul limbii materne, din estul şi sud-estul ţării. La proiect s-au înscris 30 de elevi de etnie turcă, tătară, greacă, romă şi aparţinând comunităţii ruşilor -lipoveni. Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la proiect de elevii: Elif Apti (Liceul Teoretic „E. Palade”), Güneş Berkant (Liceul Teoretic „Ovidius”), Nur Husein (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”), Aylin Ibraim (Liceul Te- oretic „Decebal”) şi Sali Emir Gean (Liceul Teoretic „G. Călinescu”). La eveniment a participat şi subsecretarul de stat din cadrul DRI, Aledin Amet şi consilierul superior, Aidun Curt-Mola.

Proiectul s-a înscris în seria de acţiuni care ţin seama de recomandările Organizaţiei pentru Securitate şi Coo- perare în Europa, referitoare la necesitatea intensificării eforturilor depuse de instituţiile statului român pentru infor- marea cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi la necesitatea organizării unor programe de educaţie civică pe scară largă. Potrivit declaraţiei organizatorilor, „scopul programului educaţional a fost acela de a încuraja şi de a spori participarea activă a tinerilor cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale la viaţa democratică a statului român, având în vedere că persoanele aparţinând minorităţilor au dreptul de a lua decizii la nivel naţional, la nivel local şi în probleme cu relevanţă pentru minoritatea căreia îi aparţin sau pentru regiunile în care trăiesc.” Programul a mai urmărit conştientizarea importanţei pe care o are implicarea fiecăruia, independent şi voluntar, în alegerea repre- zentanţilor precum şi sporirea încrederii în procesele democratice şi conştientizarea rolului tinerilor în cadrul acestora.

Elevii participanţi la proiect au avut posibilitatea să interacţioneze cu lideri ai comunităţilor etnice, cu formatori de opinie şi cercetători, precum şi cu invitaţi din mediul academic, reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniul drepturilor omului, minorităţi naţionale şi ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Cei 5 tineri care au reprezentat UDTR au fost însoţiţi de profesorul de limba turcă, Subihan Iomer.

Cei 5 tineri care au reprezentat UDTR au fost însoţiţi de profesorul de limba turcă, Subihan

Sorina Asan

Cei 5 tineri care au reprezentat UDTR au fost însoţiţi de profesorul de limba turcă, Subihan
Cei 5 tineri care au reprezentat UDTR au fost însoţiţi de profesorul de limba turcă, Subihan
• Noiembrie – Kasım • pagina 18 sayfa Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat

• Noiembrie – Kasım •

pagina

18

sayfa

Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat

sayfa Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat V olumul „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul

V olumul „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otomano- române 1878-1908”, semnat de lector universitar dr. Silvana Rachieru,

a fost lansat la Constanţa, în data de 15 noiembrie. Evenimentul a fost

organizat de Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii

„Ovidius” din Constanţa şi a reunit, profesori universitari, istorici, jurnalişti şi numeroşi studenţi. La lansarea de carte a fost prezent şi consulul general

al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan.

Aşa cum mărturisea decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu în debutul evenimentului,” nu putea exista o aniversare mai adecvată

a Zilei Dobrogei decât lansarea cărţii Silvanei Rachieru, „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otoma-

no-române 1878-1908.” Referindu-se la volumul lansat, conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu a specificat că relaţiile româno-otomane sunt analizate de Silvana Rachieru după stabilirea legalităţii juridice dintre cele două state, adică după 1878 şi până la primul război mondial. „Din această perspectivă, doamna profesor Silvana Rachieru este un deschizător de drumuri. Istoricii români au abordat fie perioada medievală fie cea de după 1923. Astfel, intervalul 1878–1914 este ca o hartă albă despre al cărei contur ştim că este corect dar nu ştim ce este înlăuntrul ei. Doamna Rachieru este un istoric angajat în promovarea şi dezvoltarea acestui subiect de cercetare, amintesc că domnia sa conduce în prezent Centrul de Studii Turce din cadrul Universităţii din Bucureşti şi aproape un deceniu, a girat condu- cerea ICR din Istanbul în calitate de director adj. şi director, o instituţie cu rol major în promovarea istoriei României şi evident şi a istoriei bilaterale”, a afirmat decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu.

Cartea Silvanei Rachieru reprezintă un demers inedit în istoriografia română şi are la bază Teza de doctorat a autoarei susţinută la Universitatea din Bucureşti în 2010. Aşa cum mărturiseşte şi autoarea cărţii în Introducere, alegerea temei s-a datorat interesului pentru analiza evoluţiei relaţiilor dintre Imperiul Otoman şi România după recunoaşterea Independenţei statului român. Silvana Rachieru a cercetat un fond documentar inedit, respectiv documentele Mi- nisterului Afacerilor Străine Otomane referitoare la România şi a pătruns în Arhiva Otomană a Preşedinţiei Consiliului de Miniştri din Istanbul, arhivă ce adăposteşte cea mai importantă colecţie de documente otomane. Sistemul politic românesc, situaţia musulmanilor din România, schimburile comerciale dintre România şi Turcia se regăsesc constant

în corespondenţa diplomatică otomană.

Dr. Metin Omer, cercetător la Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate „Ovidius” a realizat o analiză succintă

a volumului „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otomano-române 1878–1908.” În discursul său, dr.

Metin Omer a afirmat: „Am fost atras pe măsură ce am parcurs volumul, de trei aspecte principale: tema propusă, perspectiva abordării şi sursele folosite. Este singurul volum monografic atât din istoriografia română cât şi din cea turcă ce pune în discuţie acest subiect, relaţiile diplomatice româno-turce în perioada 1878–1908, până acum exis- tând doar articole scrise, care au tratat această temă sau teme conexe, şi aici ţin să îl menţionez pe istoricul Nicolae Ciachir şi, intenţii neconcretizate ale unor cercetători de a pregăti un volum. Cartea aduce în discuţie 3 teme mari:

cea a modernizării otomane având ca studiu de caz aparatul diplomatic, cea a relaţiilor bilaterale şi a modernizării româneşti, cu accent pe perspectiva otomană.”

Referindu-se la transformările pe care le-a suferit diplomaţia otoma- nă, dr. Metin Omer a spus: „Fundaţia cărţii este în opinia mea panorama transformării diplomaţiei otomane pe care autoarea o realizează în pri- mul capitol. De altfel, demersul este cu atât mai necesar în perioada în care România independentă stabileşte relaţii pe picior de egalitate cu fostul suzeran, Imperiul Otoman care îşi pregătise un cu totul alt organism de funcţionare al aparatului diplomatic. Otomanii au pus bazele unor structuri ale diplomaţiei formate din diplomaţi de carieră.”

ale diplomaţiei formate din diplomaţi de carieră.” 19 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım •

19

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

19 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Deschiderea relaţiilor diplomatice dintre Imperiul Otoman

Deschiderea relaţiilor diplomatice dintre Imperiul Otoman şi România în toamna anului 1878, după recunoaşterea independenţei prin Tratatul de la Berlin, marchează oficial schimbarea de statut a României şi modificarea dinamicii între cele două state. După secole de raportare suzeran-vasal, otomanii descoperă, treptat, un tânăr stat modern aflat în permanentă dezvoltare.

Despre diplomaţia otomană a vorbit şi Silvana Rachieru. „Până în 1916, Imperiul Otoman a fost reprezentat di- plomatic în România de legaţia de la Bucureşti sprijinită de un lanţ de consulate şi viceconsulate. Analiza relaţiilor dintre cele două state prin prisma problematicii diplomaţilor şi a supuşilor otomani în România este o provocatoare incursiune atât în subiectul modernizării şi extinderii serviciului diplomatic otoman cât şi într-o lume a istoriilor individu- ale şi a destinelor modificate de decizii luate la masa tratativelor de către Marile Puteri,” a afirmat Silvana Rachieru.

Cartea Silvanei Rachieru este un fragment de istorie a relaţiilor diplomatice a relaţiilor româno-otomane, un volum care surprinde trei decenii din istoria modernă a României, privite cu precădere din perspectiva otomană.

Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti

U niunea Democrată Turcă din România a organizat în data de 23 noiembrie o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti.

Comisia de femei a UDTR a expus articole de vestimentaţie lucrate manual, ţesături şi broderii utilizate în ornamentarea locuinţelor, multe dintre acestea păstrate în lăzile de zestre ale bunicilor, având o vechime considerabilă, de zeci de ani.

În cadrul aceluiaşi eveniment a fost organizat şi un concurs cu premii în care participantele şi-au arătat măiestria în realizarea de broderii şi cusături tradiţionale turceşti. În urma jurizării premiul întâi la secţiunea goblen a revenit doamnei Memet Keamile, premiul întai la secţiunea croşetat a fost câştigat de doamna Borseit Aiten iar la secţi- unea tricotaj Raşid Mieser.

La eveniment au participat reprezentante ale „Asociaţiaţiei de Ţesături Dobrogene” membre ale filialelor Uniunii Democrate Turce din Mangalia, Cumpăna, Cobadin, Fântâna Mare, Medgidia, Cernavodă, Hârşova, Măcin şi Constanţa iar evenimentul a fost coordonat de preşe- dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie.

coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim

Nurgean Ibraim

coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim
coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim

Sorina Asan

coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim
coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim
coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim
coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim
coordonat de preşe - dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie. Nurgean Ibraim
• Noiembrie – Kasım • pagina sayfa 20 Köstence Hünkar Camii’de Mevlid Kandili programı “Ben

• Noiembrie – Kasım •

pagina

sayfa

20

Köstence Hünkar Camii’de Mevlid Kandili programı

“Ben güzel ahlakı tamamlamak için gönderildim” buyuran peygamberimiz, miladın 571'inci yılı, kameri aylardan Rebiulevvel'in 12'nci Pazartesi gecesi sabaha karşı Mekke'de dünyaya geldi. Şüphesiz O'nun doğumu, beşeriyetin saadeti açısından, insanlık tarihinin en önemli olayıdır.

Kuran-ı Kerimde buyurulduğu gibi O, alemlerin Rab- binden, alemlere rahmet olarak gönderildi (Enbiya, 107). Onun doğum nedeniyle tüm müslümanlar dünyada onun doğumunu kutladılar.

Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya’da tüm camilerde programlar yapılarak Mevlid Kandili kutlan- dı. İmamlar mevlitler okuyup programlar hazırladılar. Köstence’de program Hunkar camiide yapıldı. Program ikindi namazından sonra başlayarak sohpet, mevlid, ilahiler ve dua ile devam etti. Programa Romanya Müslümanlar Müftüsü Sn. Murat Yusuf ve Köstence imamları katıldılar. Köstence cemaati yoğun ilgi göstererek Hunkar Camiyi doldurdular.

İstanbul Müftüsü Prof. Dr. Hasan Kamil Yılmaz konuş- macı olarak katıldı. Programa T.C Köstence Başkonsolosu, Sulhi Turan, T.C Bükreş Büyükelçiliği Din Hizmetleri Muşaviri, Yunus Akkaya, T.C Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşesi, Arif Cevlek, Dobruca TİAD Başkanı, Omer Kara- hasanoglu, Istanbul Müftü Yardımıcısı, Veysel Isıldar ve müslüman toplum üyeleri.

Birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi do- yasıya idrak ettik. Bu mubarek gecede yapılan dualar, okunan mevlitler ve söylenen ilahiler kabul olmasını niyaz ederiz ve hocalarımızın söylemiş oldukları ilahileri ve oku- dukları mevlitlerli Allah kabul etsin. Peygamberimizi ve in- sanlığa getirdiği en büyük hediye Kur’an’ı Kerimi yakından tanımamıza ve nuru etrafında birleşmemize vesile olmasını Yüce Mevla’dan niyaz ederim.

Sărbătoarea Mevlid la geamia Hunkar din Constanţa

În data de 19 noiembrie 2018 musulmanii din România au celebrat sărbătoarea Mevlid Kandili, Noaptea naşterii Profetului Muhammed. Evenimentul marcat în a 12-a noapte din luna Rebiul Evvel a calendarului islamic, a fost prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani, care de altfel sunt denumite Kandil. Nopţile sfinte din calendarul musulman au primit denumirea Kandil, în timpul Sultanului Selim al II-lea (sec. XVI) când acesta a decis în mod oficial iluminarea minaretelor moscheilor cu lumânări pentru a vesti credincioşilor caracterul sfânt al acestora.

Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teri- toriale ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoţie Naşterea Profetului Muhammed. În această zi plină de înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Hunkar din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători şi-au deschis sufletele şi s-au rugat într-o linişte deplină.

La programul organizat de Muftiatul Cultului Musulman la Constanţa a fost invitat muftiul general al Istanbulului, Prof. Dr. Hasan Kamil Yılmaz pentru a conferenţia despre viaţa pro- fetului. Prezenţi la activitate au fost: muftiul cultului musulman din România, d-nul Iusuf Murat, Consululul General al Republicii Turcia la Constanta, Sulhi Turan, muftiul Cultului Musulman din Romania, Murat Iusuf, consilierul pe probleme de religie din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucuresti, Yunus Akkaya, atasatul pe probleme de religie din cadrul Consulatului Gene- ral al Republicii Turcia la Constanta, Arif Cevlek, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea, Omer Karahasanoglu, vice muftiul Istanbulului, Veysel Isıldar şi membri ai comunităţii musulmane. Imamul a recitat versete din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni pă- rinţi, vecini, prieteni, să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii.

prof. Firdes Musledin

rezolvarea problemelor comunităţii. prof. Firdes Musledin 21 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım •
rezolvarea problemelor comunităţii. prof. Firdes Musledin 21 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım •
rezolvarea problemelor comunităţii. prof. Firdes Musledin 21 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım •
rezolvarea problemelor comunităţii. prof. Firdes Musledin 21 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım •

21

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

21 pagina   sayfa • Noiembrie – Kasım • Tabăra Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate

Tabăra Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate

„Limbajul muzical este cea mai nobilă formă de eliminare a diferenţelor sociale, etnice, religioase şi rasiale.” Ion Marin - dirijor, fondator Cantus Mundi.

Staţiunea Durău renumită pentru legendele sale şi tradiţiile ma- gice este recomandată pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Localitatea se află într-o regiune montană frecventată încă din secolul al XVIII-lea şi este situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km SV de comuna Ceahlău. Atmosfera de aici este ozonată, fără praf sau particule alergice.

Acest an, în perioada 31 Octombrie - 4 Noiembrie, Departa- mentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) şi Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin prin Programul Naţional Cantus Mundi, cu sprijinul Primariei Bucuresti, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educationale şi Sportive, au ales acest loc, staţiunea Durău, pentru organizarea Taberei Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate, unde au participat şaizeci de copii şi tineri din 18 comunităţi etnice. Organizatorii taberei corale au dorit să promoveze diversitatea ling- vistică şi etnoculturală, cultivarea valorilor comune, a toleranţei şi a dialogului intercultural. Programul Naţional Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, iniţiat de reputatul dirijor Ion Marin şi derulat cu sprijinul membrilor Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 7 ani de activitate, peste 950 de coruri, 30.000 de copii, alături de dirijorii lor, participă la promovarea cântului coral pe întreg teritoriul României.

UDTR a participat la acest eveniment cu un grup de şase per- soane selectate din cadrul ansamblului Delikanlılar UDTR. Selecţia a fost făcută pe bază de competenţe muzicale dar şi ca o răsplată a muncii prestate de aceşti tineri în cadrul ansamblului. Cei şase tineri care au fost aleşi să participe la acest proiect: Güneş Berna, Coteanu Francesca Ioana, Peta Melec, Linţ Nicolae Daniela, Sali Emirgean, Raşid Selin Yasmin au avut posibilitatea, timp de cinci zile, să cunoas- că tineri din mai multe comunităţi etnice, să le cunoască muzica şi să participe la o varietate de activităţi educativ-culturale: drumeţii, proiecţii video tematice, ateliere de dicţie şi respiraţie, ateliere de cor şi de creaţie, teatru de

şi respiraţie, ateliere de cor şi de creaţie, teatru de improvizaţie, etc. Pe data de 3
şi respiraţie, ateliere de cor şi de creaţie, teatru de improvizaţie, etc. Pe data de 3
şi respiraţie, ateliere de cor şi de creaţie, teatru de improvizaţie, etc. Pe data de 3
şi respiraţie, ateliere de cor şi de creaţie, teatru de improvizaţie, etc. Pe data de 3

improvizaţie, etc. Pe data de 3 noiembrie, la Casa Pelerinul a avut loc Spectacolul „Scena talentelor” în cadrul căruia copiii şi tinerii au avut posibilitatea de a prezenta publicului cunoştinţele dobândite în această tabără.

De la coordonatorul grupului UDTR, Raşid Selin Yasmin, membră a co- misiei de tineret, am aflat că pe lângă aceste activităţi au avut posibilitatea să viziteze o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău, au putut admira cascada Duruitoarea, 25 m înălţime, cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor, de unde îşi trage şi numele. În altă zi au avut ocazia de a efectua excursii pe Ceahlău: Ocolaşu Mare-1907 m şi Toaca-1904 m.

Osman Melek

numele. În altă zi au avut ocazia de a efectua excursii pe Ceahlău: Ocolaşu Mare-1907 m
• Noiembrie – Kasım • pagina 22 sayfa Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului Putea fi

• Noiembrie – Kasım •

pagina

22

sayfa

Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului Putea fi convertit sultanul? Vestea căderii Imperiului Comnenilor din
Mahomed al II-lea,
Cuceritorul Bizanţului
Putea fi convertit sultanul?
Vestea căderii Imperiului Comnenilor din Trapezunt stârni. o dată mai mult, o mare tulburare în Europa.
Sultanul îşi urma neabătut drumul spre stăpânirea pământurilor creştine. De această dată lovise în Răsărit. Dis-
punea acum, în Marea Neagră, de două baze militare pe care le putea folosi oricând împotriva ţărilor creştine
din Europa de Răsărit, ca şi împotriva perşilor şi a emirilor din Anatolia, priviţi cu simpatie în Apus ca potenţiali
aliaţi împotriva „noului bici al neamului omenesc”.
Pius al II-lea era depăşit de evenimente. Nimeni nu răspundea chemărilor sale, decât prin vorbe frumoase
şi promisiuni ce se dovedeau întotdeauna zadarnice. Dar, mai ales, nu mai avea bani. Papa cunoştea interesul
manifestat de ltahomed faţă de doctrina creştină. S-a gândit el oare cu adevărat că acest itteres ar putea merge
mai departe? Decât o l uptă pe care nimeni în Europa a o dorea şi pe care el însuşi nu avea cu ce să o susţină
material, nu era mai bine să încerce convertirea sultanului la creştinism? Ca urmare. papa îi trimise lui Mahomed
o scrisoare, în care zugrăvea toate avantajele pe care acesta le-ar dobândi dacă s-ar creştiniza. „Un lucru de
nimic este de ajuns pentru a te face cel mai mare, cel mai puternic şi cel mai ilustru dintre toţi muritorii. Mă vei
întreba care este acela. Nu este greu de aflat şi tu îl ai la îndemână: un strop de apă pentru a te boteza. Conti-
nuarea luptei împotriva Europei creştine nu te poate conduce decât la un dezastru, pe când, creştinizându-te,
vei avea alături de tine întreaga Europă. Dacă ai proceda astfel, nu ar exista pe pământ principe a cărui glorie
să o întreacă pe a ta şi a cărui putere să se poată asemui cu a ta. Noi vom face din tine împăratul grecilor şi al
Răsăritului şi, atunci, tot ce ai smuls prin forţă şi păstrezi pe nedrept vei deţine cu drepturi depline. Noi Ne vom
folosi de braţul tău împotriva celor care uzurpă drepturile Bisericii Romane şi îşi întorc coarnele împotriva maicii
lor
tău
În mijlocul marilor necazuri ale Bisericii, Noi Ne vom sprijini pe tine şi vom şti să răsplătim cu dărnicie ajutorul
Vom vedea din nou Vârsta de Aur a lui Augustus, atât de lăudată de poeţi. Dacă Ni te vei alătura Nouă,
întregul Răsărit se va întoarce în curând cu faţa spre Hristos. Numai o singură voinţă ar putea aduce pacea pe
întregul pământ. Aceasta este voinţa ta
Totul pe lume este trecător. Oamenii mor, regatele se risipesc, gloria
se pierde. Rămâne doar mântuirea întru Hristos.”
Simplu exerciţiu literar al unui mare umanist al Renaşterii sau o încercare disperată de a îndepărta catastrofa
care ameninţa creştinătatea? Probabil şi una şi alta. Scrisorile către turci nu erau rare în acea epocă. Scriitorii
amatori se supuneau adesea acestei mode. Ei alcătuiau şi Răspunsuri, ca din partea turcilor. Unii reprezentanţi
ai Bisericii nu erau totuşi departe de gândul că, decât lupta cu armele, trebuia căutată mai bine o înţelegere
cu sultanul. Unii apropiaţi ai papei, cardinalii Juan de Segovia şi Nicolaus Cusanus mai ales, îşi exprimau deschis
aceste opinii şi probabil că sub influenţa lor a întocmit suveranul pontif această scrisoare. Fără îndoială, el nu
se aştepta să obţină vreun rezultat, dar era o uşurare pentru propria sa conştiinţă, într-un moment când, după
eşecul întâlnirij de la Mantova şi prăbuşirea. de nimeni împiedicată. A ultimului bastion al Imperiului Bizantin, era
limpede că Apusul lăsa în voia sorţii ţările Mediteranei şi ale Europei de Răsărit, atât de râvnite de sultan.
Mahomed, care nu a primit niciodată această scrisoare, deoarece ea nu i-a fost niciodată trimisă, dar
despre care a aflat desigur prin iscoadele sale, a surâs probabil citind frumosul text al papei. El acorda un viu
interes religiei, în special religiei creştine, cea mai apropiat~ de Islam. Ca multi musulmani cultivaţi, sultanul era
pasionat de discuţiile teologice. Încă de tânăr, la Edirne, el purtase îndelungi discuţii cu un derviş hurufi ale cărui
idei se pare că le împărtăşea, dar pe care le părăsi atunci când ulema-lele îl acuzară pe derviş de erezie. La
îndemnul sultanului, Ghenadie Scholarios, patriarhul ortodox. a scris două Tratate asupra creştinismului, traduse
apoi în arabă, limbă pe care Mahomed o cunoştea mai bine decât greaca. Cei doi au purtat şi două înde-
lungi discuţii, în care au comparat religia creştină cu lslamul. Spre sfârşitul domniei, patriarhul Maximos al li-lea
va întocmi pentru el o exegeză a Crezului. Această curiozitate a sultanului faţă de religii este mai cu seamă o
dovadă a deschiderii sale spirituale – deşi numeroase alte mărturii ne oferă stranii perspective asupra unei laturi
a personalităţii sale, neaşteptată la un conducător de oşti orientat spre scopuri străine credinţei în supranatural.
 

pagina

23

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

  pagina 23 sayfa • Noiembrie – Kasım • Sfaturi practice Pratik Cilt Bakım Önerileri pentru
Sfaturi practice Pratik Cilt Bakım Önerileri pentru Ciltteki gözeneklerin temizlenmesi ıngrijirea pielii
Sfaturi
practice
Pratik Cilt
Bakım Önerileri
pentru
Ciltteki gözeneklerin
temizlenmesi
ıngrijirea
pielii
Mască pentru faţă
Se amestecă făina de ovăz cu apă până
devine o pastă, se aplică pe faţă şi se lasă să se
usuce. Când se usucă, se îndepărtează de pe faţă
cu mişcări înainte şi înapoi şi veţi scapa de piele
moartă şi puncte negre.
Küçük bir tencere de kaynatılmış su içine yarım
limon kabuğu veya suyunu, bir avuç naneyi, may-
danoz ve adaçayını ekleyin. Saçlarınızı toplayarak,
gözlerinizi kapatın ve yüzünüzü bu karışımın buharına
tutun. Sonra porların kapanması için yüzünüzü bol su
ile yıkayın. Not(!): Bu yöntemi haftada bir defadan fazla
uygulamayın, cildinizin doğal yağ dengesi bozulur ve
cildiniz kurur.
Yüz maskesi
Tratament aromat
îndulcit pentru
îngrijirea pielii
Yulaf ezmesini suyla karıştırıp macun kıvamına
getirin, yüzünüze sürüp kurumasını bekleyin. Kurudu-
ğu zaman, ileri-geri hareketlerle yüzünüzden çıkarın,
bu uygulama ile ölü derilerden ve siyah noktalardan
kurtulmuş olursunuz.
Îndepărtaţi punctele de grăsime de pe faţă
cu soluţia rezultată prin amestecul unei linguriţe de
zahăr pudră cu spumă de săpun şi veţi fi uimiţi de
rezultat. O linguriţă de zahăr sau de gelatină dizol-
vată în apă caldă este o soluţie uşor de folosit. Sau
se foloseşte bere când se pune părul pe moaţe.
Cilt sorunlarına şekerli
tadlandırma bakımı
Ciltteki yağlı noktaları, bir çay kaşığı toz şeker ile
sabun köpüğünü karıştırarak elde ettiğiniz solüsyonla
temizleyin, sonuca şaşıracaksınız.
Mască de păr
Bir çay kaşığı şeker veya jelatini ılık suda eriterek
kullanımı kolay bir mizampli losyonu hazırlayabilirsiniz
Ya da saçlarınızı sararken bayat bira sürün.
Pentru păr uscat este recomandat maio-
neză,1/2 de ceaşcă de maioneză se aplică pe
părul nespălat şi se acoperă părul cu o pungă
de plastic, aşteptând 15 minute. Spălaţi cu multă
apă înainte de şamponare.
Saç maskesi
Mayonez kuru saçlar için çok iyi gelir, 1/2 su bar-
dağı mayonezi kuru yıkanmamış saçlarınıza sürün, plas-
tik bir torba ile saçlarınızı sarın ve 15 dakika bekleyin.
Şampuanlamadan önce bol su ile yıkayın.
Cremă de ochi
Göz kremi
Înainte de culcare, aplicaţi ulei de ricin sub
pleoape. Preferabil ar fi inodor.
Yatmadan önce göz altlarınıza hint yağı sürü-
nüz(!) Fakat kokusuz olanını tercih edin.
Îngrijirea unghiilor
Tırnak bakımı
Adăugaţi 1/2 suc de lămâie la o cană de apă
caldă, înmuiaţi unghiile in acest amestec timp de 5
minute. După uscare împingeţi pieliţa cu o pilă de
unghii. Apoi frecaţi unghiile cu o coajă de lămâie
şi ştergeţile cu un prosop.
Melec Amet
1 su bardağı ılık suya 1/2 limon suyunu ekleyin,
tırnaklarınızı 5 dakika bu suda bekletin. Kuruladıktan
sonra tırnaklarınızın etlerini törpü ile geriye doğru itin.
Daha sonra limon kabuğu ile tırnaklarınızı ovun ve
yumuşak bir bezle tırnaklarınızı parlatın
• Noiembrie – Kasım • pagina 24 sayfa   pagina 25 sayfa • Noiembrie –

• Noiembrie – Kasım •

pagina

24

sayfa

 

pagina

25

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

  pagina 25 sayfa • Noiembrie – Kasım • Peynirli Erişte Malzemeler 1 su bardağı kıyılmış
  pagina 25 sayfa • Noiembrie – Kasım • Peynirli Erişte Malzemeler 1 su bardağı kıyılmış
Peynirli Erişte Malzemeler 1 su bardağı kıyılmış ceviz 3/4 paket köy eriştesi 3 yemek kaşığı
Peynirli Erişte
Malzemeler
1 su bardağı kıyılmış ceviz
3/4 paket köy eriştesi
3 yemek kaşığı zeytinyağı
1 su bardağı beyaz peynir
maydanoz
Hazırlanışı
1 Tencerede suyu kaynatın erişteleri atmadan önce zeytinyağını ve tuzunu ekleyin.
2 Erişteleri kaynar suya atın ve 6-7 dakika kaynatın.
3 Pişen eriştelerin suyunu süzün ve servis tabağına alın.
4 Kıyılmış maydonoz, ceviz ve beyaz peyniri ekleyerek servis yapın.
Çin Böreği
Malzemeler:
• 1 adet ortaboy soğan
• 1 adet havuç
• 100 gr taze fasulye
• 100 gr lahana
• 2 diş sarımsak
• 1 adet tatlı kırmızı biber
• 1 adet tatlı yeşil biber
• 2 adet yufka
• 1 kahve fincanı soya sosu
• 1 su bardağı galeta unu
• 1 adet yumurta
• 3 yemek kaşığı sıvıyağ
• + Kızartmak için sıvıyağ
Yapılışı:
1. Soğan, sarımsak ve kalan tüm sebzeleri ince ince kıyın. Sıvıyağı tavaya alarak kızdırın ve sebzeleri hafif-
çe ölünceye kadar soteleyin.
2. Soya sosunu ekleyerek suyunu çekinceye kadar kısık ateşte pişirmeye devam edin.
3. Pişen sebzeleri soğuması için kenara alın ve yufkayı tezgaha sererek 8 parçaya ayırın.
4. Yufkaları Sebzeli içi bol koyarak kalınca sarın.
5. Bir kaba yumurtayı kırın ve çırpın, börekleri önce çırpılmış yumurtaya sonra da galeta ununa bulayın.
6. Kızgın yağda önlü arkalı kızartın. İsteğe göre sıcak ve soya sosuyla sevis yapın.
Tăieţei cu branză Ingrediente: un pahar de apă cu nucă pisată taieţei făcuţi în casă
Tăieţei cu branză
Ingrediente:
un pahar de apă cu nucă pisată
taieţei făcuţi în casă
3 linguri de ulei de măsline
un pahar de apă de brânză rasă
pătrunjel
Mod de preparare:
1. Se pune apă la fiert într-o oală unde
se adaugă şi uleiul şi sarea.
2. Când apă dă în fiert se adaugă
tăieţeii care se lasă la fiert pentru 6-7
minute.
3. Când s-au fiert tăieţeii se scurg cu
ajutorul unei strecurători.
4. Peste tăieţei se adaugă branza rasă,
pătrungelul tocat şi nuca pisată.
Pacheţele chinezeşti
Ingrediente
o ceapă medie
un morcov
100
gr fasole verde
100
gr varză
doi căţei de usturoi
un ardei roşu
un ardei verde
două foi de yufka (se găseşte în magazine alimentare)
o ceaşcuţă de sos de soia
un pahar de apă cu pesmet
un ou
3 linguri de ulei floarea soarelui
ulei pentru prăjit
Mod de preparare
1. Se toacă mărunt toate legumele şi se sotează în puţin ulei.
2. După ce am sotat legumele adăugăm sosul de soia si lăsăm compoziţia la foc mic până se evaporă
toată apa.
3. Se lasă compoziţia de legume la răcit şi în acest timp tăiem în 8 bucăţi foile de yufka.
4. În fiecare bucată de yufka se pune umplutura de legume şi se rulează.
5. Într-un castron se bate oul. Se trec pacheţelele prin oul bătut după care se tăvălesc prin pesmet.
6. Aceste pacheţele se prăjesc în uleiul încins. Se servesc calde cu sos de soya.
care se tăvălesc prin pesmet. 6. Aceste pacheţele se prăjesc în uleiul încins. Se servesc calde
care se tăvălesc prin pesmet. 6. Aceste pacheţele se prăjesc în uleiul încins. Se servesc calde
• Noiembrie – Kasım • pagina sayfa 26 Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı 27 pagina

• Noiembrie – Kasım •

pagina

sayfa

26

• Noiembrie – Kasım • pagina sayfa 26 Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı 27 pagina  
Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı
Keloğlan ve Çilli Tavuk
Masalı

27

pagina

 

sayfa

• Noiembrie – Kasım •

• pagina sayfa 26 Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı 27 pagina   sayfa • Noiembrie –
• pagina sayfa 26 Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı 27 pagina   sayfa • Noiembrie –
• pagina sayfa 26 Keloğlan ve Çilli Tavuk Masalı 27 pagina   sayfa • Noiembrie –

ADRESE

UTILE

Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti

Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti

tel-fax: 021.2124849

Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa

B-dul Ferdinand nr. 82, tel: 0241.607910, fax: 0241.615367

Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa

Biroul Ataşatului comercial

B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa

tel: 0341.147212

fax: 0341.146635

kostence@ekonomi.gov.tr

Muftiatul Cultului Musulman din România

str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa tel: 0241.611390

T.I.A.D. - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea

str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa tel-fax: 0241.629841

T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti

str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: 021.2501877, 021.2504593

TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România

B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: 021.3262548

Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ Bilaterală România-Turcia

str. Austrului nr. 58, sector 2, Bucureşti tel: 021.3269722, fax: 021.3263667

Colegiul Naţional

Kemal Ataturk

str. Română nr. 2, Medgidia tel: 0241.811522, 0241.820577

Consiliul Judeţean

Constanţa

B-dul Tomis nr. 51 tel.: 0241.488404, 0241.708404 fax: 0241.708453

Prefectura Judeţului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

fax: 0241.615672

tel: 0241.617788, 0241.615065

Primaria Municipiului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

tel: 0241.708100

Primaria Municipiului Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905

Primaria Municipiului Medgidia

Str. Decebal nr. 35

tel: 0241.812300

Primăria Tulcea Prefectura Tulcea

tel. 0240.511440

Consiluiul Judeţean Tulcea

str. Păcii nr. 20

tel: 0240.512640

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: 0241.618969, 956

Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Dobrogea“ al judeţului Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 110

tel: 0241.617381

fax: 0241.616342

B-dul Tomis nr. 67

tel: 0241.611666

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa

B-dul Mamaia 104

tel: 0241.611364

Poliţia Municipiului Constanţa

B-dul Mamaia nr. 104-106 tel: 0241.502374

Poliţia Municipiului Mangalia

Şos. Constanţei nr. 1 tel: 0241.751305

fax: 0241.751307

Poliţia Municipiului Medgidia

str. Republicii nr. 15 tel: 0241.810730

fax: 0241.810434

Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa

str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19 tel: 0241.618136, 0241.611678 fax: 0241.618962

Ministerul Culturii şi Cultelor

Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: 0241.613008

Ministerul Finanţelor Publice

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa

B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708010

fax: 0241.708011

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa

B-dul I. Gh. Duca nr. 18

tel: 0241.488010

fax: 0241.488011

Administratia Finanţelor Publice Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.753795

fax: 0241.755005

Administraţia Finanţelor Publice Medgidia

str. Decebal nr. 37

tel: 0241.810334

tel-fax: 0241.814766, 0241.810385

Direcţia Regionala Vamală Constanţa

B-dul Tomis nr. 312 A tel: 0241.519244

fax: 0241.692408

Ministerul Justiţiei

 

Curtea de Apel Constanţa

str. Traian nr. 35.C tel: 0241.615248

tel-fax: 0241.616003

Tribunalul Judeţean

Constanţa

Secţia Civilă – Comercială

tel: 0241.606572

tel: 0241.606591, 606597, 606598 fax: 0241.551342, 551343

Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: 0241.619628

str. Traian 31

Judecătoria Mangalia

str. Mircea cel Bătrân nr. 4

tel: 0241.755 567

tel-fax: 0241.755568

Judecătoria Medgidia

str. Independenţei nr. 14

tel: 0241.810287

tel-fax: 0241.810687

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa

str. Decebal nr. 13 C tel: 0241.612597

fax: 0241.694337

Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa

str. Decebal nr. 13.C

fax: 0241.694317

tel: 0241.691254, 693 951

Ministerul Sănătăţii

Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa

str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: 0241.694443, 0241.616176 fax: 0241.512060

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

Registrul Auto Român Constanţa

B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: 0241.690040 tel-fax: 0241.690055, 0241.690085

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa

str. Lacului nr. 14 tel: 0241.613207, 0241.619626 fax: 0241.673840

Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa

str. Poporului nr. 121 bis tel: 0241.550550

S.C. ENEL S.A.

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa

str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: 0241.805999 fax: 0241.616340

Congaz S.A.

str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: 0241.508238 fax: 0241.542969

Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa

str. Călăraşi nr. 22-24 tel: 0241.664046, 661940, 664444

RADET

B-dul Tomis nr. 107, Constanţa tel/fax: 0241.616937

Deranjamente

DERANJAMENTE POSTURI

TELEFONICE

0800.880800

INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI 118932

INFORMAŢII DIVERSE

118800

Alte servicii

DERANJAMENTE APĂ-CANAL

924

DERANJAMENTE CONGAZ

928

DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ

929

INFORMATII

952

POLIŢIA ClRCULAŢIE

954

JANDARMERIE

956

TELEGRAME TELEFONATE

957

POLIŢIA DE FRONTIERĂ

959

ASISTENŢA SOCIALĂ

979

PROTECŢIA CIVILĂ

982

Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă

112

982 Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă 112 Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod

Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod 907195, jud. Constanţa

telefon: 00 40 241 256456 00 40 241 255100 int. 820

10: Mabel Matiz - Sarmaşık 9. Merve Özbey - Vuracak 8. Rafel El Roman feat
10: Mabel Matiz
- Sarmaşık
9.
Merve Özbey
- Vuracak
8.
Rafel El Roman feat
Derya
- Unuturum Elbet
7.
Emrah Karaduman ve
Demet Akalın
- Ses Kes
6.
Feride Akın ve
Ilyas Yalçintaş
- Şehrin Yolu
5.
Tarkan
- Kedi Gibi
4.
Emrah Karaduman ve
Derya Uluğ
- Sürgün Aşkımız
3.
Buray
- Aşk Bitsin
2.
Emrah Karaduman ve
Aleyna Tilki
- Dipsiz Kuyu
1. Simge - Öpücem