HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI 10 noiembrie 1938, Memorial Mustɑfɑ Kemɑl Atɑtürk .................................................. 4
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL UDTR dezvoltă parteneriatele educaţionale cu Republica Turcia.................................... 5
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României ............................................. 6
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN «Proclamaţia către dobrogeni»......................................................................................... 6
Vicepreşedinţi: Dobrogea – Dincolo de fotografie..................................................................................... 7
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
Mesajul Preşedintelui UDTR, Fedbi Osman, cu prilejul Zilei Dobrogei.......................... 7
IAŞAR ENVER . ................................................................................. – Filiala Constanţa Directorul TİKA Balcani şi Europa de Est oaspete al liderilor UDTR............................ 8
OMER NAZIF . ................................................................................... – Filiala Constanţa Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Direktörü
BORMAMBET VILDAN . .................................................... – Preşedinte Filiala Medgidia Mahmut Çevik Romanya’da.............................................................................................. 8
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin Conferinţa „Viaţa Profetului”............................................................................................ 9
GAVAZOGLU RIZA . ......................................................................... – Filiala Techirghiol Rămas bun, domnule Ambasador Osman Koray Ertaş.................................................. 10
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
Türkiye Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag
Veda Resepsyonu Verdi................................................................................................11
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă
Prelegerile despre Istoria şi civilizaţia turcilor dobrogeni
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti reluate în anul universitar 2018-2019.............................................................................. 12
Interviu cu doamna Gülten Abdula-Nazare, preşedintele filialei Galaţi......................... 13
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT Şedinţă festivă a Colegiului Prefectural Constanţa,
Consiliul Naţional pentru a celebra 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român..................... 16
Sunt minoritar, deci contez!.............................................................................................17
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat.................................................................. 18
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia Expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti....................................................................... 19
SULMAN EMIN.........– Preşedinte Filiala Carvăn TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin
BORMAMBET VILDAN . ..... – Preşedinte Filiala Köstence Hünkar Camii’de Mevlid Kandili programı.................................................... 20
MEMET ŞUCRI........ – Preşedinte Filiala Castelu
CERCHEZ BIRSEN.– Preşedinte Filiala Călăraşi Medgidia Sărbătoarea Mevlid la geamia Hunkar din Constanţa.................................................... 20
BARI MUSELIM....– Preşedinte Filiala Cumpăna MENSEIT ERGEAN.............. – Preşedinte Filiala Tabăra Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate................................................. 21
Techirghiol
AZIS AZIS............ – Preşedinte Filiala Dobromir
SALIM LEVENT...........– Preşedinte Filiala Tuzla
Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului..................................................................... 22
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OSMAN SULIMAN .. – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT........... – Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . ............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT........ – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN..– Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL...........– Preşedinte Filiala Ostrov
OMER MEMNUNE..– Preşedinte Filiala Isaccea AHMET ENGUR..– Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: DIRECTOR

str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN Redactor șef-adjunct:
Constanţa – telefon: 0241-550903
Religie ............................................................ – ISLAM REMZI Panaitescu Nilgün
– fax: 0341-440265
Redactor-şef
Secretar de redacţie: 900573 IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN – e-mail: hakses@rdtb.ro
Femei ............................................................. – AMET MELEC Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,

Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Andrei
MUREŞANU
3 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •
24 Kasım
Öğretmenler Günü
Gününüz kutlu olsun sevgili öğretmenim,
24 Kasım Öğretmenler günü… Sizin gününüz… Çok özel, çok yüce bir mesleğin sahibisiniz. Bedeli
hiçbir maddi karşılıkla ölçülemeyecek kadar saygın. Sevgi ve fedakârlık mesleği. Sınırları okul ve sınıf du-
varlarıyla çizilemeyecek, zil ile başlayıp bitmeyecek kadar ağır bir sorumluluk gerektiren kutsal bir görev.
Bu mesleğin tarih boyunca da böyle görüldüğünü, “bilgelik mesleği” olarak kabul edildiğini, değerinin
ve öneminin her dönemde vurgulandığını biliyoruz. Atatürk diyor ki “Dünyanın her yerinde öğretmenler
toplumun en özverili ve en saygıdeğer öğeleridir.” Yüzyılar öncesinde Diyojen, “Yeryüzünde öğretmen-
likten daha şerefli bir meslek tanımıyorum.” demiştir. Socrates ise öğretmenin ve öğretmenliğin önemini,
“Dünyada her şeye değer biçilebilir, ama öğretmenin eserine değer biçilemez. Çünkü onun eseri hem
– Kahraman Ordumuza – her şeydir hem de hiçbir şeydir.” diye belirtmektedir. Hz. Ali, öğretmenliğin paha biçilmez değerini en
kısa ve etkili biçimde, “Bana bir harf öğretenin kırk yıl kölesi olurum.” diyerek ifade etmektedir. Bu şekilde
ünlüleri ve sözlerini çoğaltarak pekçok örnek sıralamak mümkün. Bilim ve aklın ışığında, sevgi dolu yolun
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, açık olsun fedakâr öğretmenim.
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak. Ervin İbraim
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
DIN ACŢIUNILE UNIUNII
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Mehmet Akif
ERSOY
Başsağlığı
Romanya Demokrat Türk Birliği kurucu üyesi ve Şura Islam üyesi olan
FERAT RAMİ
aramızdan ayrıldı.
Kendisini kaybetmenin derin üzüntüsü içersindeyiz. Ailesine başsalığı dileriz.
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

10 noiembrie 1938, UDTR dezvoltă

Memorial Mustɑfɑ Kemɑl Atɑtürk parteneriatele educaţionale
O ameni precum marele lider Mustafa Kemal Atatürk nu mor niciodată, ei trăiesc veşnic în inimile noastre. Marele
general poate dormi liniştit, sămânţa laicităţii şi a democraţiei a fost bine încredinţată. Ştim acum că tot ce a făcut,
a fost făcut din dragoste pentru semeni şi pentru drepturile lor legitime. Tocmai acesta este motivul pentru care pe data
cu Republica Turcia
de 10 Noiembrie la ora 09:05 toţi ochii s-au întristat şi toate sirenele au sunat ca într-un bocet prelung în toată Turcia.
Republica Turcia este „Cea mai mare lucrare a mea” pe care a încredinţat-o naţiunii turce. Acest an, 2018, la
80 de ani de la pierderea marelui conducător Mustafa Kemal Atatürk, noi ca păstrători ai republicii, am simţit nevoia
să ne îndreptăm încă o dată gândurile şi dragostea spre acest geniu al lumii care a schimbat cursul unei civilizaţii, a
unei întregi istorii.
Anul acesta programul activităţilor săptămănii comemorative
a constat în organizarea unui simpozionul comemorativ, Memorialul
„M.K. Ataturk, model pentru tânăra generaţie” care a fost realizat,
în data de 9 noiembrie, începând cu ora 12.00, la sediul central
UDTR. În această zi programul a fost condus de preşedinta comisiei
de cultură, Serin Türkoğlu, care a susţinut lucrarea tematică „Turcii
din România, înainte şi după Mustafa Kemal Atatürk”, în care au
fost reamintite momente din viaţa şi activitatea regretatului lider
naţional şi universal Mustafa Kemal Atatürk dovedind încă o dată O delegaţie de profesori condusă de preşedintele
UDTR, ing. Fedbi Osman, a participat în perioada
19–24 noiembrie, la o serie de întrevederi cu responsabili
Şcolile Gimnaziale „Mircea Dragomirescu” din Medgidia
şi „Vahide Aktuğ” din Bursa.
importanţa acestuia în istoria omenirii. Conform declaraţiei preşedintei comisei de învăţă-
din cadrul inspectoratelor şcolare şi directori de instituţii mânt a UDTR, prof. Vildan Bormambet, la Istanbul, profesorii
Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, secretarul general, prof. Ervin
de învăţământ din Republica Turcia. Din delegaţie au au fost primiţi de inspectorul şcolar general, prof. Bayram
Ibraim şi vicepreşedintele filialei Medgidia, Meriç Abduraman au
făcut parte: preşedinta comisiei de învăţământ a UDTR, Eracan – Inspectoratul Şcolar Esenler şi de preşedintele Sin-
participat la ceremonialul depunerii de coroane la bustul lui M.K.
prof. Vildan Bormambet, preşedintele Sindicatului Învă- dicatului Învăţământului (TES) din Istanbul, Ibrahim Ender
Atatürk din Medgidia, organizat de Consulatul General al Republicii
ţământului Constanţa, prof. Mitică Iosif, inspectorii şcolari Aktan. Delegaţia de profesori a vizitat Şcoala Gimnazială
Turcia la Constanţa, în data de 10 noiembrie. Au fost depuse coroane
Icbal Anefi şi Oana Pahon, directori de şcoli şi profesori „Halil Bedii Yönetken”, din Istanbul, instituţie de învăţământ
de flori şi din partea Primăriei Medgidia, a Consulatului General al
de limba turcă. care derulează activităţi în parteneriat cu Şcoala Gimna-
Republicii Turcia la Constanţa, a Colegiului Naţional „M.K. Atatürk”,
TIAD Dobrogea. La ceremonial au mai luat parte: preşedintele filialei Delegaţia de profesori din România a avut o întreve- zială nr. 1 din Mangalia. Tot la Istanbul, membrii delegaţiei
UDTR Tuzla, Levent Salim, preşedintele filalei UDTR Băneasa, Osman dere la Bursa, cu inspectorul general adjunct din cadrul au participat la festivităţile organizate de Sindicatul Învăţă-
Zia şi preşedintele filialei UDTR Castelu, Memet Şucri. Inspectoratului Şcolar, prof. Mustafa Bilici, dar şi cu pre- mântului (TES) cu prilejul Zilei Profesorului, sărbătorită anual
şedintele Sindicatului Învăţământului (TES) din localitate. în Republica Turcia, în data de 24 noiembrie.
În acelaşi timp, pe data de 10 noiembrie, la Bucureşti, membrii
Profesorii din România au vizitat Şcolile Gimnaziale „Nilufer Proiectul a fost organizat de comisia de învăţământ
filialei UDTR Bucureşti, au participat la ceremonialul depunerii de
Koç” şi „Vahide Aktuğ” şi au purtat discuţii cu directorii a UDTR şi face parte din seria de proiecte educaţionale
coroane la bustul lui M.K. Atatürk din Bucureşti, organizat de Am-
celor două instituţii de învăţământ. În cadrul întrevederii, realizate de Uniunea Democrată Turcă din România cu
basada Republicii Turcia.
au fost semnate protocoalele de colaborare între Şcoala scopul de a dezvolta parteneriatele din domeniul învă-
Pe data de 11 noiembrie, de la ora 15.00, la sediul Centrului
Gimnazială „Constantin Brâncuşi” din Medgidia şi Şcoala ţământului cu Republica Turcia.
de Educaţie şi Cultură UDTR din Constanţa, Uniunea Democrată
Gimnazială „Nilüfer Koç” din Bursa de către cei doi direc-
Turcă din România, prin comisia de cultură şi comisia de tineret, a
tori, prof. Zişan Şicu şi prof. Muharrem Keskin, precum şi între
Sorina Asan
organizat un al doilea simpozion comemorativ dedicat memoriei
ilustrului comandant Atatürk, fondatorul Turciei moderne. Marele
Lider Mustafa Kemal Ataturk, la 80 de ani de la trecerea în nefiinţă,
a primit semnele recunoştinţei noastre, în discursuri şi mesaje. Me-
morialul 10 noiembrie Atatürk demonstrează de fiecare dată că marele om Atatürk va trăi mereu în inimile noastre.
În cadrul programului din data de 11 noiembrie, organizat în colaborare cu comisia de tineret, au fost invitaţi
copii şi tineri, membrii ai grupurilor folclorice din Constanţa. Având aceiaşi temă ca şi în data de 10 noiembrie, dis-
cursul doamnei Serin Türkoğlu a fost transformat într-un fel de documentar poveste, deoarece cei care o urmăreau
cu o deosebită atenţie erau copii şi tineri. În continuare doamna Osman Melek, s-a adresat participanţilor reuşind să
încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemorativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.

Melek Osman
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Dobrogea, la 140 de ani de la

revenirea pe harta României
S-au împlinit 140 de ani de când, la Brăila, a fost citită
„Proclamaţia către dobrogeni” a Principelui României
Carol I de Hohenzollern, care consfinţea preluarea de
către România a administraţiei Dobrogei.
S-au împlinit 140 de ani de când, la Babadag, Tulcea
şi Constanţa, au fost întâmpinate cu entuziasm primele
unităţi ale armatei române, de numeroşi dobrogeni, de
etnii diferite: români, turci, tătari şi bulgari care au adresat
Guvernului României, de dragul acestui loc binecuvân-
tat, din care îşi trag rădăcinile, telegrame de felicitare în
care îşi exprimau adeziunea faţă de actul istoric la care
luau parte.
Întorcându-ne în timp, în aceşti 140 de ani, provincia
dintre Dunăre şi Mare a devenit un model de convieţuire
multietnică, armonioasă, de simbioză culturală şi spiritu-
ală.
Tocmai de aceea, în data de 23 noiembrie 2018, în
sala Remus Opreanu a palatului administrativ Constanţa,
s-a desfăşurat şedinţa colegiului prefectural, o şedinţă fes-
tivă, centrată pe tematica revenirii Dobrogei la România
şi celebrarea anului centenar. Festivitatea a fost deschisă
de Gafar Alev, vicepreşedintele comisiei de tineret a UDTR,
care a interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbes-
cu şi un cântec tradiţional turcesc numit Sarı Gelin. Ca
o prezentare a comorilor folclorice au fost expuse două
costume tradiţionale turceşti alături de toate celelalte
costume tradiţionale ale etniilor dobrogene.
Sunt mândră că sunt dobrogeancă! Cu ocazia ani-
versării Dobrogei noastre, vă transmit cele mai calde şi
bune gânduri. La mulţi ani, Dobrogeni!
Melek Osman
Mesajul Preşedintelui UDTR,
Fedbi Osman,
cu prilejul Zilei Dobrogei
„Etnicii turci sărbătoresc la 14 noiembrie, alături de români şi de toate comunităţile etnice, Ziua Do-
brogei, instituită prin Legea 230/2015. Data de 14 noiembrie este cea la care, în anul 1878, în urma Războiul
de Independenţă, Dobrogea a revenit la teritoriul naţional. Afirmarea pe plan social, politic şi administrativ
a etnicilor turci a fost încurajată de legile date de guvernul român după 1878. Este vorba despre Legea de
organizare a Dobrogei din 1880 şi de Legea pentru regularizarea proprietăţii imobiliare în Dobrogea în anul
1882. Lor li se adaugă legi ale învăţământului date la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX
dar şi promisiunea, lui Carol I, făcută atunci când, în fruntea armatei sale, a pus piciorul în Dobrogea, de a
acorda „aceleaşi drepturi pentru toate etniile trăitoare în teritoriul revenit ţării”. Astăzi, comunitatea turcă
din România trăieşte în Dobrogea într-un climat de toleranţă şi armonie inter-religioasă, lipsit de conflicte,
un veritabil mozaic multicultural care merită să fie promovat în afara graniţelor ţării şi contribuie prin valo-
rile sale identitare la îmbogăţirea patrimoniul cultural al României. La mulţi ani Dobrogei şi dobrogenilor ei
indiferent de etnie !”
Fedbi Osman, Preşedinte UDTR

«Proclamaţia către dobrogeni»

„Marile puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Noi nu intrăm în
hotarele voastre trase de Europa, ca cuceritori, dar o ştiţi şi voi: mult sânge românesc s-a vărsat pentru
Dobrogea
desrobirea popoarelor din dreapta Dunării.
Locuitori de orice naţionalitate şi religiune! Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân şi – Dincolo de fotografie
P
a lui Ştefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa
entru o săptămână, în perioada 14–20 noiembrie,
arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de Naţiune hotărăşte şi cârmuieşte. Cele mai sfinte şi
a avut loc la sediul Centrului European Cultural
mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţii pe şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”,
care ne-o râvnesc multe naţiuni noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă. din Bucureşti, proiectul, dezvoltat în anul 2018 prin
Locuitori musulmani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune! Credinţa colaborare cu Uniunea Elenă, Comunitatea Ruşilor
voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor Lipoveni şi Uniunea Democrată Turcă din România,
fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră. „Dobrogea – Dincolo de fotografie”, expoziţie de
fotografie semnată de Lucia Simion, artist vizual –
Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu anume însărcinare
grafician şi fotograf, inspirat de oamenii pe care
de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra
i-a întâlnit semnatara expoziţiei, în câteva excursii
persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta buna stare morală şi materială. fotografice făcute în perioada 2013–2017 în satele
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menţinea ordinea, şi, model din centrul şi sudul Dobrogei. Printre localnicii care
de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. au impresionat-o prin amabilitatea lor, prin faptul
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. că au acceptat cu zâmbetul pe buze, prietenoşi,
relaxaţi, să fie subiectul unei fotografii, s-au numărat şi membii UDTR – filiala Fântâna Mare. Deschiderea acestora
În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine
către dialog au inspirat-o să realizeze această expoziţie care îndrumă atenţia privitorilor dincolo de fotografia în sine,
seamă de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţeneas- dincolo de chipul care apare în imagine, către omul care îţi zâmbeşte deşi încă nu te cunoaşte personal.
că. Până atunci, autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre,
Expoziţia, dedicată sărbătoririi a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la teritoriul naţional, ilustrează existenţa
de a îngriji bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a cărei soartă acum este lipită şi soarta voastră.
relaţiilor interumane bazate pe respect reciproc, relaţii interumane bazate pe existenţa umanităţii reale din fiecare
Datu-s-a în Brăila, la 14 Noiembrie, anul graţiei 1878, şi al 13-lea al domniei noastre. CAROL I” dintre noi. Mesajul expoziţiei subliniază respectul reciproc între comunităţi, între culturi, care există în Dobrogea

Melek Osman
 • Noiembrie – Kasım •
Directorul TİKA Balkan ve Doğu
Balcani şi Europa
Avrupa Türk
de Est oaspete al İşbirliği ve
liderilor UDTR Koordinasyon
Ajansı (TİKA)
Directorul Departamentului Balcani şi Europa de Est
din cadrul Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă
(TIKA), Mahmut Çevik s-a aflat în vizită oficială în România,
Direktörü
în perioada 18–22 noiembrie. Primul obiectiv de pe agenda
programului său în România l-a constituit vizita la Constanţa
Mahmut Çevik
la sediul central al Uniunii Democrate Turce din România
unde s-a întâlnit cu lideri ai uniunii şi cu preşedinţi ai comisiilor
de specialitate. Oaspetele din Republica Turcia a fost primit
Romanya’da
de preşedintele UDTR, Fedbi Osman şi de secretarul general,
prof. Ervin Ibraim. Oficialul turc a fost însoţit de coordonatorul
Biroului TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer, de responsabilul
pentru proiecte TIKA în România, Filiz Şahinci şi de Mustafa
Ata, director tehnic (TIKA). Discuţiile s-au axat în principal
pe propuneri de investiţii în proiecte care vor fi derulate de
UDTR în cadrul Centrului de Educaţie şi Cultură Turcă din
Constanţa, în domeniul educaţiei şi la Radio T. Au prezentat
propuneri de proiecte destinate comunităţi turce:preşedinta
comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, preşedinta
comsiei de femei, Melek Amet şi vicepreşedinta comisiei de
cultură, prof. Melek Osman. La discuţii au mai luat parte:
preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, preşedintele
comisiei de tineret, Harun Osman, precum şi vicepreşedinţii
comisiilor de religie şi tineret, prof. Firdes Musledin şi Alev
Gafar. Directorul Departamentului Balcani şi Europa de Est al
Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA), Mahmut
Çevik a spus că aşteaptă în continuare propuneri de pro-
iecte din partea liderilor UDTR. Oficialul turc şi coordonatorul
Biroului TIKA Bucureşti au mai vizitat Centrul de Educaţie şi
Cultură Turcă dar şi Radio T unde au avut o întrevedere cu
personalul tehnic şi redacţional.
pagina
sayfa
Balkan ve Doğu Avrupa Türk İşbirliği ve Koordi-
nasyon Ajansı (TİKA) Direktörü Mahmut Çevik, 18-22
Kasım tarihleri arasında Romanya'ya resmi bir ziyarette
bulundu. Romanya'daki program gündeminin ilk hedefi,
Romanya Demokratik Birliği Genel Merkezi'nde, birliğin
liderleri ve ihtisas komisyonları başkanları ile bir araya
geldi.
Türkiye Cumhuriyeti'nin konuğu UDTR başkanı Fedbi
Osman ve genel sekreter Ervin Ibraim tarafından kabul
edildi. Türk yetkiliye TİKA Bükreş Koordinatörü, Yasemin
Melez Biçer Proje Müdürü, TİKA Romanya Proje Müdürü,
Filiz Şahinci ve Teknik Direktör Mustafa Ata eşlik etti. Tar-
tışmalar ağırlıklı olarak RDTB tarafından Köstence'deki
Türk Eğitim ve Kültür Merkezi, eğitim ve Radyo T'de yürü-
tülecek projeler için yatırım önerileri üzerinde yoğunlaştı.
Türk İşbirliği ve Koordinasyon Ajansı (TİKA) Başkanlı-
ğı, milli kütüphane dijital depolama sistemi, hijyen mer-
kezi ve ortopedi cerrahi ünitesi projesi ile Romanya'ya
destek sağladı.
8 9 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •
Vizita Directorului Departamentului Balcani şi Europa
de Est al Agenţiei de Cooperare şı Coordonare Turcă,
TİKA, üç yeni proje ile Romanya Milli Kütüphanesi'ne
dijital depolama sistemi, hijyen merkezi ve Pantelimon
Mahmut Çevik, a avut ca scop inaugurarea a trei proiecte
Hastanesi'nin ortopedi cerrahi ünitesinin modernleştirmesini
finalizate de TIKA la Bucureşti, la Biblioteca Naţională, la gerçekleştirdi. Ameliyathanenin açılışı T.C. Bükreş Büyükelçi-
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” şi la un centru si Koray Ertaş, TİKA Balkanlar ve Doğu Avrupa Daire Başkanı
de igienă din sectorul 5. În data de 21 noiembrie, oficialul
turc a participat la inaugurarea sistemelor profesionale
de scanare şi stocare furnizate de TIKA, Bibliotecii Naţi-
Dr. Mahmut Çevik, Pantelimon Hastanesi Genel Müdürü
Dr. Dragos-Virgil Davtoiu, Medikal Müdürü Dr. Costel Sorin
Stamate, Ortopedi Bölümünün Başhekimi Dorel Bratu, TİKA
onale a României. Cu ajutorul acestora cele 65.000 de Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer, hastane yetkilileri
lucrări aflate în secţiunea Colecţii speciale vor deveni ve STK temsilcilerinin katıldığı bir tören ile gerçekleştirildi.
accesibile de la distanţă pentru cercetătorii din întreaga
Başkent Bükreş'te üç projenin gerçekleştirilmesi ne-
lume. Reprezentanţii Agenţiei de Cooperare şi Coordo-
deniyle düzenlenen törene, Türkiye'nin Bükreş Büyükelçisi
nare Turcă au mai inaugurat echipamentele medicale
Osman Koray Ertaş, TİKA Balkanlar ve Doğu Avrupa Daire
şi un aparat de anestezie puse la dispoziţie Spitalului de
Başkanı Mahmut Çevik, TİKA Bükreş Koordinatörü Yasemin
Urgenţă Sfântul „Pantelimon” dar şi un centru de igienă
Melez Biçer ve üst düzey yöneticiler katıldı.
din sectorul 5 destinat elevilor, studenţilor şi cetăţenilor
fără adăpost. În aceeaşi zi, Mahmut Çevik a luat parte la
recepţia de rămas bun oferită de Ambasadorul Republicii
Törende konuşan Çevik, Romanya Milli Kütüphanesi'ne
kazandırılan dijital depolama sisteminin her iki ülke ortak
Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, cu prilejul încheierii
mandatului său diplomatic în România.
hafızasının gelecek nesillere ulaştırılmasına katkı sağlaya-
cağını ifade etti.
Sorina Asan Nurcan Ibraim
Conferinţa „Viaţa Profetului”
În data de 19 noiembrie 2018, comunitatea musulmană din România a sărbătorit Mevlid Kandili, în traducere
Noaptea Nasterii Profetului Muhammed (PbuH).
Cu acest prilej, Muftiatul Cultului Musulman din România în colaborare cu
Biroul Consilierului pe probleme de cult din cadrul Ambasadei Republicii Turcia
la Bucureşti au organizat o conferinţa în acest sens.
Duminică, 18 noiembrie, la Salonul Metropolitan din Municipiul Bucureşti
s-a ţinut conferinţa ce a avut ca şi temă „Viaţa Profetului (PbuH)” susţinută de
muftiul general al Istanbulului, Prof. Dr. Hasan Kâmil Yılmaz şi cu participarea
Ambasadorului Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, Muftiul Cultului
Musulman din Romania, Murat Iusuf, consilierul pe probleme de cult din cadrul
Ambasadei Republicii Turcia la Bucuresti, Yunus Akkaya, ataşatul pe probleme de
cult din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanta, Arif Cevlek,
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti, Güven Güngör,
Vice Muftiul Istanbulului, Veysel Işıldar, profesori şi elevi ai Colegiului Naional
„Mustafa Kemal Atatürk” din Medgidia cât şi membrii comunităţii musulmane.
Prof. Firdes Musledin
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Rămas bun, domnule Türkiye Cumhuriyeti Bükreş

Ambasador Osman Koray Ertaş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş
Ambasadorul Republicii Turcia în România, Osman Koray Ertaş, şi-a încheiat cei 4 ani de mandat diplomatic în
ţara noastră, prilej cu care a oferit o recepţie de rămas bun, la sediul ambasadei, în data de 21 noiembrie. Oaspeţii,
lideri ai comunităţii turce şi oameni de afaceri turci care îşi desfăşoară activitatea în România, au fost întâmpinaţi de
Veda Resepsyonu Verdi
Ambasadorul Republicii Turcia, Osman Koray Ertaş şi de soţia sa. Yakında Romanya’daki görevini tamamlayarak Ankara’ya dö-
necek olan Bükreş Büyükelçisi Osman Koray Ertaş 21 Kasım tarihinde
La recepţia de rămas bun, oferită de ambasadorul Republicii
Büyükelçilikte veda resepsiyonu verdi.
Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, a luat parte şi o delegaţie
condusă de secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim. Din de- Büyükelçilik ikametgahında vatandaş ve soydaşlara yönelik
legaţia UDTR au făcut parte: preşedintele filialei Bucureşti, Şemsi olarak verilen resepsiyona Türk ve soydaş sivil toplum örgütleri temsil-
Turhan, preşedinta filialei Galaţi, Gülten Abdula, Şenol Ali, propus cilerinin yanı sıra çok sayıda vatandaş ve soydaş katıldı.
de Uniunea Democrată Turcă din România pentru funcţia de sub- RDTB Genel Sekreteri Ervin Ibraim başkanlığındaki heyet, Türkiye
prefect al Judeţului Constanţa precum şi membri ai comisiei de Cumhuriyeti Bükreş Büyükelçisi elveda resepsiyonuna katıldı. Katılanlar
tineret din Bucureşti. La recepţie a participat şi secretarul general ise RDTB Bükreş şube başkanı Şemsi Turhan, Galaţi şube başkanı Gülten
adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri şi Antrepre- Abdula ve Şenol Ali Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından önerilen
noriat, Levent Mustafa Accoium şi subsecretarul de stat din cadrul Köstence vali yardımcısı. Diğer katılanlar ise İş ve Girişimcilik Çevre
Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin Amet. Başkanlığı genel sekreter yardımcısı Mustafa Levent Accoium ve Etnik İlişkiler Dairesi Müsteşarı Aledin Amet.
Secretarul general, prof. Ervin Ibraim, i-a oferit E.S. Ambasado- Genel Sekreter, Profesör Ervin Ibraim, E.S. Türkiye Cumhuriyeti Büyükelçisi Osman Koray Ertaş’a 4 yıllık diplomasi
rului Republicii Turcia, Osman Koray Ertaş, o plachetă cu însemnele görevinde Türk toplumuna verilen maddi ve manevi destek için minnettarlığın göstergesi bir plaket sundu.
uniunii, în semn de apreciere a activităţii sale diplomatice şi de Resepsiyonda yapılan konuşmalarda pek çok duygusal anlar yaşandı. Yaptığı konusmasında Büyükelçi Sayın
mulţumire pentru sprijinul material şi moral acordat comunităţii Osman Koray Ertaş şunları ifade etti: “Dört yıl çok çabuk geçti, hatta dört yılıda geçtik, ilk geldiğim günleri hatırlıyorum,
turce, în cei 4 ani de mandat diplomatic. insan yoğun olunca daha da hızlı geçiyor. Bu dört yıl boyunca bir çoğunuzla birebir temasta bulundum, görüştük, bir
În discursul său, diplomatul turc a mărturisit că cei 4 ani pe- çok farklı yetkinlikte bir araya geldik. Toplumuzun güzel anılarına şahit oldum, üzünlü anılarımız da oldu. Üzündede
trecuţi în România au trecut foarte repede datorită ritmului rapid kederdede elimden geldiğimce sizler ile beraber olmaya çalıştım. Bütün bu vazifeleri yaparken bunu bir görev şuğu-
în care s-au desfăşurat activităţile. „Pe parcursul mandatului meu ruyla, saadece bir görev şuğuruyla değil bunun ötesinde içimde gerçekten insani olarak, gönülden gelen bir duyguyla
diplomatic în România, am avut numeroase momente plăcute yaptım, sanıyorum bir çoğunuzda bunu hissetmişsinizdir. Dört yıl bir ekip halinde çalıştık yanlız başına bu işler mümkün
dar şi unele mai puţin plăcute şi chiar dacă sarcina mea a fost în değil, Konsoloslukta çalışan arkadaşlarımız ile birlikte bütün mesai arkadşlarımızla çalıştık ve sizlere minettarım ki iyi
primul rând să îmi îndeplinesc misiunea de serviciu, am pus suflet în niyetimden hiç bir zaman şuphe duymadınız ve bütün sorunları birlikte çözdük. Artık değişen dünyada diplomaside
tot ceea ce am realizat şi sper că acest lucru l-aţi simţit şi dumnea- değişti, bizlerde ayak uydurmak zorundayız, her şeyin başı artık iletişm, insanlarla nasıl iletişim kurduğumuz çok önemli,
voastră. Am lucrat aici în echipă şi ţin să le mulţumesc membrilor bizlerde burada iletişim kurarken iki hedef kitlemiz vardı biri römen kamu biri de buradaki, canımız vatandaşlarımız
Ambasadei şi celor din cadrul Consulatului General al Republicii oldu. Römen kamuya yönelik mesajlar tabi bizim meslek olarak zaten yapmamız gereken bir alan, elimizden geldiğince
Turcia la Constanţa. În perioada mandatului meu diplomatic în çabaladık ama toplumuza karşı olan esasen özel bir deneyimiz bir tecrubemiz yok onuda artık gölümden geldiği gibi
România, am fost alături de etnicii turci, participând la acţiunile becerebildiğim kadar yaptım. Romanya’ dan ayrıldığıma üzülüyorum, sebeplerden biri kurduğum dostluklar, en zor
organizate de ei dar şi alături de cetăţenii turci care îşi desfăşoară zamanlarda bile bir telefon mesafesinde olan arkadaşlarım oldu umarım bu dostlukları gittiğimdede sürdürebilirim.
activitatea profesională în România, a afirmat E.S. Ambasadorul Çok kolay günler geçirmedik, biliyorsunuz netice ihtibari ile sizler kendinizi nasıl konulandırırsanız konulandırın özellikle
Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş. Diplomatul turc vatandaşlarımızın bakımından Türkiye’de yaşadığımız en ufak bir kriz sizleride doğrudan etkiliyor, özellikle darbe girişimi
a mai spus că, „diplomaţia este în continuă schimbare, că există hatırlayın çok zor günlerden geçtik. O dönemde bana vermiş olduğunuz destek için gerçekten minettarlık duyuyorum.
noi direcţii în politica externă a Republicii Turcia iar comunicarea Devletimize, büyükelçiliğimize destek verdiniz, eksik olmayın, aile olarak hareket ettik ve bu zor günlerdende ilerlemeye
are un rol desosebit de important în diplomaţia publică. Diploma- başardık. Burada gürdüğüm başarı hikâyeleri beni gururlandırdı. Çok sayıda buradaki büyük şirketlerimizin ziyaretlerine
tul turc a mai declarat: „În perioada mandatului meu diplomatic gittim. Çoğu zaman Römen devlet adamlarına eşlik ettim, başbakanlığına eşlik ettim ve bu ziyaretlerde gerçekten
am participat la alături de demnitari turci şi români la numeroase duyduğum gururu anlatamam. Hep bahsettim bir husus birlik, beraberlik bunun çok zor olduğunu biliyorum ama somut
evenimente care au contribuit la dezvoltarea relaţiilor bilaterale konular söz konusu olduğunda, kurumlarımız söz konusu olduğunda örneğin birliklerimiz ve sayre söz konusu olduğunda
dintre Turcia şi România şi sunt mândru că am luat parte la aceste Parlamento’da koltuğumuz söz konusu olduğunda birlik beraberlik orada çalışması lazım çünkü orada yaşanabilecek
momente unice. În România am legat prietenii speciale, am găsit sıkıntılar bütün toplumuza zarar verecek hale geliyor. Ben inanıyorum ki bundan sonrada buraya kim gelirse gelsin bu
aici prieteni apropiaţi care m-au sprijint şi sper să păstrăm aceste başarınız artarak ilelebet devam edecektir.”
prietenii în continuare.” Büyükelçi Ertaş, yabancılara yönelik olarak da bir resepsiyon verdi. Bu resepsiyona Romanya Başbakan yardımcısı
După rostirea discursului, ambasadorul Osman Koray Ertaş s-a întreţinut cu oaspeţii într-o atmosferă cordială. da katıldı.

Sorina Asan Nurcan İbraim

 • Noiembrie – Kasım •
Prelegerile despre
Istoria şi civilizaţia
turcilor dobrogeni reluate
în anul universitar 2018-2019
La mijlocul lunii noiembrie, au debutat prelegerile
susţinute de dr. Metin Omer, cercetător ştiinţific III la
Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate „Ovidius”din
cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, proiect care se va
derula în anul universitar 2018-2019. Proiectul, realizat de
Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu
Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii
„Ovidius” din Constanţa în premieră, anul trecut, a fost
reluat în baza unui nou protocol de parteneriat încheiat
de UDTR cu UOC şi FISP pe o perioadă de 4 ani, între 2018-
2022. Parteneriatul vizează acordarea sprijinului reciproc
în realizarea unor programe şi proiecte culturale de interes
comun, de promovare a istoriei, culturii şi civilizaţiei turce,
cu precădere din Dobrogea.
Potrivit declaraţiei titularului cursului, dr. Metin Omer,
temele abordate sunt diverse: de la etnogeneza turcilor la
aspecte privind integrarea lor în societatea românească.
Prelegerile respectă rigoarea ştiinţifică dar sunt accesibile
tuturor indiferent de vârstă.
Preşedintele UDTR, ing. Fedbi Osman, a declarat:
„am reluat şi în acest an prelegerile despre Istoria şi civili-
zaţia turcilor dobrogeni, un proiect educaţional care face
parte din seria de acţiuni derulate de UDTR cu scopul de
a promova valorile identitare ale comunităţii turce. Sun-
tem şi în acest an un partener serios pentru Facultatea de
Istorie şi Ştiinţe Politice, pentru Universitatea «Ovidius» din
Constanţa care a reînnoit protocolul de parteneriat cu in-
stituţia noastră.” La rândul său, decanul Facultăţii de Istorie
şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, con-
sideră că reluarea cursului de „Istoria şi civilizaţia turcilor
dobrogeni” constituie o firească dezvoltare a colaborării
cu UDTR şi îşi propune să aducă în atenţia generaţiei de
pagina
sayfa
astăzi aspecte importante din istoria comunităţii turce de
pe teritoriul Dobrogei şi nu numai. „Este un demers impor-
tant având în vedere calitatea de comunitate istorică pe
care o are comunitatea turcă din Dobrogea participantă
direct la peisajul etnic al provinciei de multe secole. Spe-
răm că prelegerile vor atrage cât mai mulţi membri ai
comunităţii şi nu numai, indiferent de vârstă şi pregătire”,
a declarat conferenţiar univ. dr. Emanuel Plopeanu.
Referindu-se la reluarea cursului de Istoria şi civili-
zaţia turcilor dobrogeni, dr. Metin Omer a afirmat: „este
îmbucurător că acest proiect continuă. Acest lucru de-
monstrează că atât în mediul academic, cât şi în rândul
comunităţii turce, s-a conştientizat importanţa studierii
istoriei turcilor din Dobrogea. De altfel, comunitatea
turcă este printre cele mai vechi şi numeroase comuni-
tăţi etnice din Dobrogea. Nu în ultimul rând, cursul este
un proiect care contribuie la consolidarea colaborării
dintre FISP şi UDTR”.
În anul universitar 2018-2019, cursanţii vor studia ur-
mătoarele teme propuse de titularul prelegerilor: Aspecte
ale etnogenezei turcilor, Turcii în perioada preislamică,
Aspecte politice şi culturale, Cultura islamică şi turcii,
Stabilirea lui Sarı Saltuk în Dobrogea, Imperiul Otoman
şi turcii din Dobrogea, Dobrogea în timpul administraţi-
ei otomane, Evoluţii în Dobrogea otomană, Mişcări de
populaţie în Dobrogea otomană, Turcii din Dobrogea şi
administraţia românească (1878-1909), Emigrarea turcilor,
Învăţământul la turcii din Dobrogea, Atatürk şi turcii din
Dobrogea, Presa turcă din Dobrogea, Rolul turcilor din
Dobrogea în relaţiile româno-turce, Turcii din Dobrogea
în perioada comunistă.
Sorina Asan
12 13 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •
Interviu cu doamna
Gülten Abdula-Nazare,
preşedintele filialei Galaţi
Reporter: Vă rog să vă prezentaţi cititorilor noştri.
Gülten Abdula: Nu cred că mai trebuie să mă prezint. Sunt deja o persoană cunoscută. Totuşi pentru cei tineri mă voi
prezinta. Mă numesc Gülten Abdula-Nazare, născută la Galaţi în anul 1946, 31 martie, unicul copil al unei familii cu
dragoste de cultură şi istorie turcă. Poate de aceea, astăzi continui să duc mai departe un vis, în special al tatălui
meu, acela de a transmite valorile spirituale ale unei culturi încă necunoscută, în totalitatea ei, poporului român.
Profesia de bază este de institutor de limbă română, la care adaug, după 1990 cea de autor de carte, traducător şi
cercetător în domeniul etno-folcloric şi mitologic privind cultura lumii turcice. În cadrul Uniunii Democrate Turce din
România, am deţinut funcţia de vicepreşedintă, redactor şef al ziarului Hakses, preşedintele comisiei de cultură şi
preşedinta Comisiei de Cultură, Culte şi Mass Media din cadrul Consiliului pentru Minorităţile Naţionale şi bineînţeles,
preşedinta UDTR - filiala Galaţi.
Fără falsă modestie, pot spune că mi-am pus semnătura în multe proiecte naţionale şi internaţionale. Lucrările
prezentate în cadrul simpozioanelor internaţionale din ţară şi Turcia au fost publicate în resviste de prestigiu. Pentru
întreaga activitate am primit două medalii de aur (una oferită de Comisia Europeană din România şi alta de APAR),
iar Universitatea Celal Bayard un Manisa mi-a oferit înalta distincţie „OMUL ANULUI” pentru activitatea de promovare
a culturii şi istoriei turce din Balcani. Anul acesta, am fost impresionată, când universitatea „Katip Celebi” din Izmir a
propus ca numele unei şcoli să-mi poarte numele.
Veţi crede că încerc să mă laud, dar nu vă spun
toate acestea, decât pentru a impulsiona tinerii
noştri, cadrele didactice de limbă turcă, să se afirme
participând cu lucrări care să trezească interesul
organizatorilor şi al mediului academic.
Cred că este suficient. Totuşi, am uitat să menţionez
că sunt mamă a doi fii şi două nepoate cu care mă
mândresc.
Reporter: Vă rog să îmi prezentaţi istoricul comunităţii
din Galaţi.
Gülten Abdula: Până în anul 1990, comunitatea noastră
a fost numită „Comunitatea Musulmană din Galaţi”,
deoarece comunităţile erau recunoscute doar din
punct de vedere religios. Ca să puteţi înţelege viaţa
comunitară a musulmanilor turci din Galaţi va trebui
să vă prezint edificiul religios cunoscut sub denumirea de Geamia Hamidiye şi cimitirul musulman din Galaţi aşa cum
istoricul Marius Mitrof o prezintă cu documentele aferente.
„Există o geamie, construită de sultanul Abdul Hamid II, în anul 1884. De fapt, sultanul construise două geamii; una
la Galaţi şi alta la Ismail(azi în Ucraina). Partea interesantă este faptul că la Ismail, unde nu există nici un musulman,
geamia este în picioare (muzeu), pe când cea de la Galaţi, în toamna anului 1994 a fost demolată în mod sama-
volnic. E o întreagă poveste.” Comunitatea turcă, trecută prin avatarurile evenimentelor istorice din Galaţi,(cei 500
omorâţi de eterie în 1821), număra, la 1890, doar 115 membri, dintr-un total de 55.321de locuitori cât avea oraşul. Deşi
condiţiile politice şi sociale se schimbase, prin drepturile acordate musulmanilor de pe teritoriul României de către
guvernul român, printre care se număra şi libertatea cultelor, puţinii etnici turci din Galaţi nu se puteau bucura de
locuri de întrunire, de menţinere a tradiţiilor. Nici navigatorii ori comercianţii musulmani care soseau cu vasele în portul
gălăţean nu aveau posibilitatea de a-şi respecta datinile atunci când coborau pe malul Dunării.
După aproximativ patru ani, în 1889, luna august, Consulatul Turciei la Galaţi, condus de către consulul Maxim Efendi,
cumpăra pentru suma de 2400 lei noi un teren viran situat în valea oraşului Galaţi, str. Biserica Sf. Apostoli, de la Spiro
Gh. Sfaelo, comerciant în acest oraş. Dimensiunile acestui teren le aflăm din actul de vânzare, încheiat la 1886, între
Neculai Calivra şi Spiro Gh. Sfaelo. Astfel, terenul avea mărimea de „6 stânjini 6 palme faţa la amiadă zi, 8 stânjini
6 palme altă faţă spre apusu (amândouă feţele la uliţe)”, ceea ce înseamnă că latura sudică a terenului avea o
lungime de aproximativ 15,05 m, iar cea vestică era de 20,07 m, suprafaţa întregului teren vândut fiind de 302,05 mp.
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Peste trei ani, în luna mai, noul consul al Consulatului general al Turciei la Galaţi, M. Azarian, printr-o adresă redactată
în limba franceză, se adresa Primarului oraşului Galaţi, solicitând aprobarea pentru construirea unei „maisonette” în
două etaje, în curtea moscheii din Galaţi. În acest an este folosit, aşadar, cuvântul „moscheie” (la mosqueé) pentru
edificiul construit de către Consulatul turc la Galaţi.
Clădirea pe care Consulatul general al Turciei dorea să o construiască în curtea moscheii, avea destinaţia de locu-
inţă pentru imamul acestei moschei. (De aceea, în 1917, tata şi bunica, refugiaţi din Bulgaria au fost repartizaţi aici,
deoarece bunica era profesoară de Coran, iar tata fusese imam în Bulgaria). Consulul turc ataşa şi un plan al acestei
clădiri, pe care, din nefericire, nu a fost de găsit printre documentele de arhivă cercetate, exprimându-şi dorinţa ca,
după aprobare, acest plan să îi fie returnat. Solicitarea a primit aprobarea Primăriei Galaţi de abia un an mai târziu,
fiind emisă autorizaţia nr. 4105 din luna mai 1894, pentru construirea unei case în curtea din strada Sf. Apostoli.
Reporter: Din aceste documente reiese că moscheea era
edificată, înainte de anul 1893.
Gülten Abdula: În anul 1894, la o dată rămasă, deocamdată,
necunoscută, Theodor Malcoci din Smirna, dona moscheii
din Galaţi, o cişmea artistic lucrată dintr-un singur bloc
de marmură, de formă cubică, având, pe două dintre
feţele laterale, înscrise, cu litere latine şi arabe, numele
binefăcătorului donator: ”THEODOR MALCOCIDE SMYRNE
BIENFAITEUR SUJET DE L’EMPIRE OTTOMAN ET UN DE GRANDS
NEGOIANTS, AB 1894”
În anul 1897, Consulatul general al Turciei din Galaţi, era
autorizat de către guvernul Imperial Otoman, să execu-
te, pe cheltuiala sa, modificarea cupolei, acoperişului,
precum şi reparaţii necesare la moscheea din Galaţi. Ca
urmare a acestei împuterniciri, consulul turc M. Azarian
s-a adresat Primăriei Galaţi cu o cerere pentru aprobarea
acestor lucrări la moscheea situată pe strada Sf. Apostoli, vis-à-vis de Comisariatul nr.1 de Poliţie. La această solicitare,
consulul anexa şi planul pentru care a primit autorizaţia nr. 4913 din 16 mai 1897.
Geamia Hamidie era cu totul deosebită arhitectural faţă de celelalte geamii existente în acea perioadă în România.
Avea stilul vechilor geamii din Turcia doar că nu avea minaret, fiind asemănătoare cu geamia din Ismail, diferenţa
constând în dimensiunea acesteia, cea din Galaţi fiind mai mică.
În anul 1883, consulatul turc din Galaţi solicita Primăriei comunei Galaţi un teren pentru amenajarea unui cimitir mu-
sulman. Primăria Galaţi ceda, la 1885, cu titlu gratuit, terenul din prelungirea cimitirului ortodox de pe strada Covurlui,
astăzi strada George Coşbuc. La 1885, potrivit tradiţiei, pe acest teren s-a construit o locuinţă pentru intendent cu
spaţiu rezervat ritualului religios de îngropăciune (musluk). Casa era construită din cărămidă roşie şi acoperită cu
tablă zincată. Intrarea în cimitirul musulman era separată de restul cimitirului ortodox, pe strada Covurlui, spre latura
de nord a gardului cimitirului se putea vedea o poartă mare, din fier forjat, care avea deasupra o semilună.”
Azi, din păcate nu mai avem nici cimitir. O altă durere. Nimeni, nu s-a interesat şi nici nu se interesează de soarta
noastră. Am rămas nişte orfani, care doar activităţilor desfăşurate ne facem să ne auzim glasul.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre învăţământul în limba turcă?
Gülten Abdula: Credeam că aţi terminat cu interviul şi mă grăbeam să vă mulţumesc dv. şi cititorilor dv pentru timpul
pe care, probabil l-am răpit.
Desigur, fără învăţământ, educaţie şi cultură un popor sau un grup etnic nu-şi poate continua identitatea. Mă voi opri
la perioada de după 1989. După cum ştiţi, la început exista doar Uniunea Democrată Turco-Tătară Musulmană din
România având ca deputat de reputatul istoric, Prof. Thasin Gemil. Galaţiul, un centru puternic universitar, avea şi un
număr respectabil de studenţi turci şi tătari din Constanţa şi împrejurimile ei.
Acesta a fost şi motivul ca în anul 1992 să deschidem cursurile de limbă turcă în prezenţa domnului deputat Tahsin
Gemil. Au urmat cursurile de limbă turcă la şcoala Nr. 28 din Galaţi. Apoi, mai târziu, în cadrul şcolii nr. 43, „Dan Barbi-
lian” am înfiinţat clubul „Mihai Eminescu – Yunus Emre” în cadrul căreia, benevol, am început să predau pentru copiii
noştri şi români, limba şi cultura turcă. Cu ocazia unei lecţii model, ne-am bucurat chiar de prezenţa profesorilor de
la Colegiul „Kemal Ataturk” din Medgidia şi altă dată de un grup de doamne din Medgidia, în cadrul unui schimb de
experienţă. Din păcate, clubul nu a mai putut continua la această şcoală, cu toate că multe şcoli vin şi fac proiecte
comune cu noi. Ne-am redus doar la şcoala comunitară desfăşurată la sediul filialei, tot fără plată…
Cam aşa se desfăşoară învăţământul în limba turcă la Galaţi. Iarna e cam frig, dar… continuăm. Sper să vă mulţu-
mească , în mare parte răspunsurile mele.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură la „Dunărea de Jos” pe care
l-aţi înfiinţat dvs. şi care este scopul acestui centru?
Gülten Abdula: Despre Centrul de Cercetare, Dezvoltare, Educaţie şi Cultură Turcă „Dunărea de Jos”? bună întrebare.
Acest centru este o prelungire a UDTR – filiala Galaţi. La 14 august 1998, la Galaţi s-a semnat actul de înfiinţare a Eu-
roregiunii, de către preşedinţii celor trei state; România, Ucraina şi Moldova, Euroregiune format din judeţele Galaţi,
Tulcea şi Brăila (România), regiunea Odesa (Ucraina) şi 5 judeşe din Moldova. Galaţiul fiind ales central cultural al
acesteia. Era un moment propice să ne punem în mişcare, având în vedere că în această zonă trăiau trei ramuri de
turci: turci anatolieni, crimeeni şi găgăuzi. În acelaşi an, la iniţiativa mea în colaborare cu Consiliul Judeţean am re-
alizat Primul Fesival interethnic din Euroregiune. Tot aşa am realizat Primul Forum Intertenic al Tineretului din România.
Paralel cu activităţile filialei organizăm din banii noştrii personali acţiuni culturale. Avem proiecte comune cu şcolile
din Galaţi, primim oaspeţi din Turcia, scoteam revista „Tuna Mektupları”, revistă cu gir internaţional, dar din lipsă de
fonduri, momentan avem o pauză.
Sper să vă mulţumească, în mare parte răspunsurile mele. Acum pregătim o expoziţie fotodocumentară „România
în viziunea Plasticienilor români“.
Reporter: Vă muţumim pentru timpul acordat interviului şi vă dorim multă sănătate, ani lungi şi realizări frumoase pe
aceste meleaguri gălăţene unde considerăm că sunteţi un izvor de inspiraţie pentru comunitatea de aici.
Prof. Firdes Musledin

Reporter: Care sunt tradiţiile şi obiceiurile păstrate în cadrul comunităţii?

Gülten Abdula: Până la demolarea geamiei şi desfiinţarea cimitirului musulman comunitatea noastră, care ajunsese la
circa 280 de persoane avea o viaţă liniştită şi legăturile dintre membrii ei erau stânse. În fiecare sâmbătă, prin rotaţie
ne adunau la câte o familie şi petreceam. Unii cântau cântece vechi, dansau, spuneau ghicitori sau depănau amintiri
din copilărie. Cele mai frumoase erau zilele de iarnă, când noi, copiii urcaţi în vârful patului priveam la părinţii noştri şi
ascultam basme. Tata era o tolbă plină cu basme, povestiri sau cimilituri. Toţi ascultau când el vorbea despre Yunus Emre,
Mevlana sau lumea turcă. Poate că atunci au apărut mugurii interesului pentru cunoaşterea lumii turce. De Nevruz, tata
o punea pe mama să vopsească ouăle în foi de ceapă, iar de Hidrellez ne adunam la tanti Aişe unde scoteam martufar.
Ziba Abla cânta câte o manea, iar eu scoteam cu ochii legaţi obiectele din căldăruşă. Erau frumoase şi nunţile, dar
cel mai mult ne bucuram când fiecare familie se întrecea la „gelin cikarma”, o petrecere pentru tinerii căsătoriţi. Zilele
de Bayram erau şi ele mult aşteptate. Cel puţin, în dimineaţa de Bayram, cu o tavă plină cu rahat şi apă aşteptam cu
emoţie să iasă bărbaţii de la namaz şi să le urez „Bayram şerifiniz Mubarek Olsun!” şi să le ofer rahat cu apă sau cafea.
Reporter: Care este situaţia comunităţii turce după revoluţie îndeosebi a tinerilor?
Gülten Abdula: După revoluţie, mai ales lipsa geamiei şi a cimitirului, i-a făcut pe mulţi să se mute în Dobrogea. Am rămas
mai puţini. Viaţa comunitară nu mai este ca altă dată. Tinerii au plecat în căutare de lucru. Filiala noastră, caută să
facă tot posibilul ca viaţa comunitară să nu se uite.
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 16 17 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Şedinţă festivă a Colegiului

Prefectural Constanţa, pentru a
celebra 140 de ani de la reintegrarea
Dobrogei la statul român
„O zi importantă a istoriei noastre, 23 noiembrie 1878, povestea românească a Constanţei începe atunci când
se păşeşte într-o altă epocă a istoriei. Cu acest prilej, am fost onorat să răspund invitaţiei domnului prefect Dumitru
Jeacă, de a participa la şedinţa festivă prin care celebrăm şi 140 de
ani de la reintegrarea Dobrogei la Statul Român. Consider că avem o

Sunt minoritar, deci contez!

ţară cu care să ne mândrim, iar regiunea în care trăim este cu adevărat
specială. Cred că este esenţial să cinstim memoria strămoşilor noştri, să
fim oneşti, să ne iubim ţara şi să trăim în armonie, indiferent de judeţ,

D
religie sau statutul social”, a transmis preşedintele CJC, Marius Horia Ţu- epartamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat cea de a doua etapă a proiectului interetnic de educaţie
ţuianu. Colegiu prefectural festiv a sărbătorit pe data de 23 noiembrie civică intitulat, „Sunt minoritar, deci contez!”, în data de 24 noiembrie, la Constanţa. Seminarul a reunit elevi apar-
2018, în sala Remus Opreanu a palatului administrativ Constanţa, şedinţa ţinând minorităţilor naţionale care studiază în liceele în care se asigură studiul limbii materne, din estul şi sud-estul
colegiului prefectural, o şedinţă festivă, centrată pe tematica revenirii ţării. La proiect s-au înscris 30 de elevi de etnie turcă, tătară, greacă, romă şi aparţinând comunităţii ruşilor -lipoveni.
Dobrogei la România şi celebrarea anului centenar. Prefectul judeţului Uniunea Democrată Turcă din România a fost reprezentată la proiect de elevii: Elif Apti (Liceul Teoretic „E. Palade”),
Constanţa, domnul Dumitru JEACĂ, a deschis întâlnirea spunând că „La Güneş Berkant (Liceul Teoretic „Ovidius”), Nur Husein (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”), Aylin Ibraim (Liceul Te-
140 de ani de când trupele române au intrat în Constanţa, în Kustenge, oretic „Decebal”) şi Sali Emir Gean (Liceul Teoretic „G. Călinescu”). La eveniment a participat şi subsecretarul de stat
pe 23 noiembrie, noi ne aflăm aici, împreună, dorind să fim continuatori din cadrul DRI, Aledin Amet şi consilierul superior, Aidun Curt-Mola.
ai eforturilor primului prefect – Remus Opreanu – şi ai oamenilor vremii
Proiectul s-a înscris în seria de acţiuni care ţin seama de recomandările Organizaţiei pentru Securitate şi Coo-
de a face din Constanţa, din Dobrogea, o structură administrativ terito-
perare în Europa, referitoare la necesitatea intensificării eforturilor depuse de instituţiile statului român pentru infor-
rială modernă, organizată în baza legilor, legi ce vor perpetua paşnica
marea cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi la necesitatea organizării unor programe de educaţie civică
convieţuire interetnică, valorificarea potenţialului zonei şi a populaţiei
pe scară largă. Potrivit declaraţiei organizatorilor, „scopul programului educaţional a fost acela de a încuraja şi de a
ei.” În continuare, au fost prezentate materiale tematice astfel:
spori participarea activă a tinerilor cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale la viaţa democratică a statului român,
• 140 de ani de la Reintegrarea Dobrogei la Statul Român de către având în vedere că persoanele aparţinând minorităţilor au dreptul de a lua decizii la nivel naţional, la nivel local şi
şeful Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, domnul în probleme cu relevanţă pentru minoritatea căreia îi aparţin sau pentru regiunile în care trăiesc.” Programul a mai
Constantin Cheramidoglu urmărit conştientizarea importanţei pe care o are implicarea fiecăruia, independent şi voluntar, în alegerea repre-
• Ziua Dobrogei sub semnul Centenarului, inspectorul general al zentanţilor precum şi sporirea încrederii în procesele democratice şi conştientizarea rolului tinerilor în cadrul acestora.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, doamna Zoia Gabriela
Elevii participanţi la proiect au avut posibilitatea să interacţioneze cu lideri ai comunităţilor etnice, cu formatori
Bucovală
de opinie şi cercetători, precum şi cu invitaţi din mediul academic, reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniul drepturilor
• Rolul minorităţilor naţionale în cultura dobrogeană, prof. Metin
omului, minorităţi naţionale şi ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Cei 5 tineri care au reprezentat UDTR au
Omer Uniunea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani din Româ-
fost însoţiţi de profesorul de limba turcă, Subihan Iomer.
nia.
Sorina Asan
Aerul festiv al întâlnirii a fost dat si momentele de muzică clasică
interpretate, la finalul şedinţei de colegiu, de diferite etnii, care au în-
cântat auditoriul cu instrumentele şi vocile lor, iar costumele populare
autentice expuse au fost admirate de către toţi invitaţii.
Momentele artistice au fost susţinute de Alev Gafar, reprezentan-
tul UDTR, care a interpretat la vioară Baladă de Ciprian Porumbescu şi
balada Sari Gelin, Diana Neagu, reprezentanta Comunităţii Elene Elpis,
a cântat la bouzooki, Nicuşor Banu, de la Palatul Copiilor, la acordeon,
Lorena Babaşcu, reprezentantă a comunităţii aromâne a interpretat
„Ochiu a tau masina lai” şi „Hlambura”, iar Voicu Ştefania şi Bulz Ioana
- duet flaut - Colegiul Naţional de Artă „Regina Maria” – Pastorala de
Carmen Petrea Basacopol.

Türkoğlu Serin
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 18 19 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Diplomaţi şi supuşi
Deschiderea relaţiilor diplomatice dintre Imperiul Otoman şi România în toamna anului 1878, după recunoaşterea
independenţei prin Tratatul de la Berlin, marchează oficial schimbarea de statut a României şi modificarea dinamicii
între cele două state. După secole de raportare suzeran-vasal, otomanii descoperă, treptat, un tânăr stat modern

otomani aflat în permanentă dezvoltare.

Despre diplomaţia otomană a vorbit şi Silvana Rachieru. „Până în 1916, Imperiul Otoman a fost reprezentat di-

în vechiul regat
plomatic în România de legaţia de la Bucureşti sprijinită de un lanţ de consulate şi viceconsulate. Analiza relaţiilor
dintre cele două state prin prisma problematicii diplomaţilor şi a supuşilor otomani în România este o provocatoare
incursiune atât în subiectul modernizării şi extinderii serviciului diplomatic otoman cât şi într-o lume a istoriilor individu-

V olumul „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otomano- ale şi a destinelor modificate de decizii luate la masa tratativelor de către Marile Puteri,” a afirmat Silvana Rachieru.
române 1878-1908”, semnat de lector universitar dr. Silvana Rachieru, Cartea Silvanei Rachieru este un fragment de istorie a relaţiilor diplomatice a relaţiilor româno-otomane, un
a fost lansat la Constanţa, în data de 15 noiembrie. Evenimentul a fost volum care surprinde trei decenii din istoria modernă a României, privite cu precădere din perspectiva otomană.
organizat de Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii
Sorina Asan
„Ovidius” din Constanţa şi a reunit, profesori universitari, istorici, jurnalişti şi
numeroşi studenţi. La lansarea de carte a fost prezent şi consulul general
al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan.

Expoziţie
Aşa cum mărturisea decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice,
conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu în debutul evenimentului,” nu putea exista o aniversare mai adecvată
a Zilei Dobrogei decât lansarea cărţii Silvanei Rachieru, „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otoma-
no-române 1878-1908.” Referindu-se la volumul lansat, conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu a specificat că
relaţiile româno-otomane sunt analizate de Silvana Rachieru după stabilirea legalităţii juridice dintre cele două state, de ţesături
tradiţionale turceşti
adică după 1878 şi până la primul război mondial. „Din această perspectivă, doamna profesor Silvana Rachieru este
un deschizător de drumuri. Istoricii români au abordat fie perioada medievală fie cea de după 1923. Astfel, intervalul
1878–1914 este ca o hartă albă despre al cărei contur ştim că este corect dar nu ştim ce este înlăuntrul ei. Doamna
Rachieru este un istoric angajat în promovarea şi dezvoltarea acestui subiect de cercetare, amintesc că domnia sa
conduce în prezent Centrul de Studii Turce din cadrul Universităţii din Bucureşti şi aproape un deceniu, a girat condu-
cerea ICR din Istanbul în calitate de director adj. şi director, o instituţie cu rol major în promovarea istoriei României şi
U niunea Democrată Turcă din România a organizat în data de 23
noiembrie o expoziţie de ţesături tradiţionale turceşti.

evident şi a istoriei bilaterale”, a afirmat decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu. Comisia de femei a UDTR a expus articole de vestimentaţie lucrate
manual, ţesături şi broderii utilizate în ornamentarea locuinţelor, multe
Cartea Silvanei Rachieru reprezintă un demers inedit în istoriografia română şi are la bază Teza de doctorat a
dintre acestea păstrate în lăzile de zestre ale bunicilor, având o vechime
autoarei susţinută la Universitatea din Bucureşti în 2010. Aşa cum mărturiseşte şi autoarea cărţii în Introducere, alegerea
considerabilă, de zeci de ani.
temei s-a datorat interesului pentru analiza evoluţiei relaţiilor dintre Imperiul Otoman şi România după recunoaşterea
Independenţei statului român. Silvana Rachieru a cercetat un fond documentar inedit, respectiv documentele Mi- În cadrul aceluiaşi eveniment a fost organizat şi un concurs cu
nisterului Afacerilor Străine Otomane referitoare la România şi a pătruns în Arhiva Otomană a Preşedinţiei Consiliului premii în care participantele şi-au arătat măiestria în realizarea de
de Miniştri din Istanbul, arhivă ce adăposteşte cea mai importantă colecţie de documente otomane. Sistemul politic broderii şi cusături tradiţionale turceşti. În urma jurizării premiul întâi la
românesc, situaţia musulmanilor din România, schimburile comerciale dintre România şi Turcia se regăsesc constant secţiunea goblen a revenit doamnei Memet Keamile, premiul întai la
în corespondenţa diplomatică otomană. secţiunea croşetat a fost câştigat de doamna Borseit Aiten iar la secţi-
unea tricotaj Raşid Mieser.
Dr. Metin Omer, cercetător la Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate „Ovidius” a realizat o analiză succintă
a volumului „Diplomaţi şi supuşi otomani în vechiul regat. Relaţii otomano-române 1878–1908.” În discursul său, dr. La eveniment au participat reprezentante ale „Asociaţiaţiei de
Metin Omer a afirmat: „Am fost atras pe măsură ce am parcurs volumul, de trei aspecte principale: tema propusă, Ţesături Dobrogene” membre ale filialelor Uniunii Democrate Turce din
perspectiva abordării şi sursele folosite. Este singurul volum monografic atât din istoriografia română cât şi din cea Mangalia, Cumpăna, Cobadin, Fântâna Mare, Medgidia, Cernavodă,
turcă ce pune în discuţie acest subiect, relaţiile diplomatice româno-turce în perioada 1878–1908, până acum exis- Hârşova, Măcin şi Constanţa iar evenimentul a fost coordonat de preşe-
tând doar articole scrise, care au tratat această temă sau teme conexe, şi aici ţin să îl menţionez pe istoricul Nicolae dinta comisiei de femei Melec Amet şi vicepreşedinte Accoium Durie.
Ciachir şi, intenţii neconcretizate ale unor cercetători de a pregăti un volum. Cartea aduce în discuţie 3 teme mari: Nurgean Ibraim
cea a modernizării otomane având ca studiu de caz aparatul diplomatic, cea a relaţiilor bilaterale şi a modernizării
româneşti, cu accent pe perspectiva otomană.”
Referindu-se la transformările pe care le-a suferit diplomaţia otoma-
nă, dr. Metin Omer a spus: „Fundaţia cărţii este în opinia mea panorama
transformării diplomaţiei otomane pe care autoarea o realizează în pri-
mul capitol. De altfel, demersul este cu atât mai necesar în perioada în
care România independentă stabileşte relaţii pe picior de egalitate cu
fostul suzeran, Imperiul Otoman care îşi pregătise un cu totul alt organism
de funcţionare al aparatului diplomatic. Otomanii au pus bazele unor
structuri ale diplomaţiei formate din diplomaţi de carieră.”
 • Noiembrie – Kasım •
Köstence
Hünkar Camii’de
Mevlid Kandili
programı
“Ben güzel ahlakı tamamlamak için gönderildim”
buyuran peygamberimiz, miladın 571'inci yılı, kameri
aylardan Rebiulevvel'in 12'nci Pazartesi gecesi sabaha
karşı Mekke'de dünyaya geldi. Şüphesiz O'nun doğumu,
beşeriyetin saadeti açısından, insanlık tarihinin en önemli
olayıdır.
Kuran-ı Kerimde buyurulduğu gibi O, alemlerin Rab-
binden, alemlere rahmet olarak gönderildi (Enbiya, 107).
Onun doğum nedeniyle tüm müslümanlar dünyada onun
doğumunu kutladılar.
Her sene olduğu gibi bu sene de Romanya’da tüm
camilerde programlar yapılarak Mevlid Kandili kutlan-
dı. İmamlar mevlitler okuyup programlar hazırladılar.
Köstence’de program Hunkar camiide yapıldı. Program
ikindi namazından sonra başlayarak sohpet, mevlid, ilahiler
ve dua ile devam etti. Programa Romanya Müslümanlar
Müftüsü Sn. Murat Yusuf ve Köstence imamları katıldılar.
Köstence cemaati yoğun ilgi göstererek Hunkar Camiyi
doldurdular.
İstanbul Müftüsü Prof. Dr. Hasan Kamil Yılmaz konuş-
macı olarak katıldı. Programa T.C Köstence Başkonsolosu,
Sulhi Turan, T.C Bükreş Büyükelçiliği Din Hizmetleri Muşaviri,
Yunus Akkaya, T.C Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri
Ataşesi, Arif Cevlek, Dobruca TİAD Başkanı, Omer Kara-
hasanoglu, Istanbul Müftü Yardımıcısı, Veysel Isıldar ve
müslüman toplum üyeleri.
Birlik duygusunun güçlendirdiği bu özel geceyi do-
yasıya idrak ettik. Bu mubarek gecede yapılan dualar,
okunan mevlitler ve söylenen ilahiler kabul olmasını niyaz
ederiz ve hocalarımızın söylemiş oldukları ilahileri ve oku-
dukları mevlitlerli Allah kabul etsin. Peygamberimizi ve in-
sanlığa getirdiği en büyük hediye Kur’an’ı Kerimi yakından
tanımamıza ve nuru etrafında birleşmemize vesile olmasını
Yüce Mevla’dan niyaz ederim.
pagina
sayfa
Sărbătoarea
Mevlid la
geamia Hunkar
din Constanţa
În data de 19 noiembrie 2018 musulmanii din România
au celebrat sărbătoarea Mevlid Kandili, Noaptea naşterii
Profetului Muhammed. Evenimentul marcat în a 12-a noapte
din luna Rebiul Evvel a calendarului islamic, a fost prima dintre
cele cinci nopţi luminate pentru musulmani, care de altfel sunt
denumite Kandil. Nopţile sfinte din calendarul musulman au
primit denumirea Kandil, în timpul Sultanului Selim al II-lea (sec.
XVI) când acesta a decis în mod oficial iluminarea minaretelor
moscheilor cu lumânări pentru a vesti credincioşilor caracterul
sfânt al acestora.
Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teri-
toriale ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoţie Naşterea
Profetului Muhammed. În această zi plină de înţelepciune şi
iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Hunkar
din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei
sărbători şi-au deschis sufletele şi s-au rugat într-o linişte deplină.
La programul organizat de Muftiatul Cultului Musulman
la Constanţa a fost invitat muftiul general al Istanbulului, Prof.
Dr. Hasan Kamil Yılmaz pentru a conferenţia despre viaţa pro-
fetului. Prezenţi la activitate au fost: muftiul cultului musulman
din România, d-nul Iusuf Murat, Consululul General al Republicii
Turcia la Constanta, Sulhi Turan, muftiul Cultului Musulman din
Romania, Murat Iusuf, consilierul pe probleme de religie din
cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucuresti, Yunus Akkaya,
atasatul pe probleme de religie din cadrul Consulatului Gene-
ral al Republicii Turcia la Constanta, Arif Cevlek, presedintele
Asociatiei Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea, Omer
Karahasanoglu, vice muftiul Istanbulului, Veysel Isıldar şi membri
ai comunităţii musulmane. Imamul a recitat versete din Coran
şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fie buni pă-
rinţi, vecini, prieteni, să-şi respecte semenii, să muncească mai
mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezolvarea
problemelor comunităţii.
prof. Firdes Musledin
20 21 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •
Tabăra Cantus Mundi –
diversitate si multiculturalitate
„Limbajul muzical este cea mai nobilă formă de eliminare a diferenţelor sociale, etnice, religioase şi rasiale.”
Ion Marin - dirijor, fondator Cantus Mundi.
Staţiunea Durău renumită pentru legendele sale şi tradiţiile ma-
gice este recomandată pentru refacerea după eforturi psihice sau
intelectuale. Localitatea se află într-o regiune montană frecventată
încă din secolul al XVIII-lea şi este situată la 100 km de Piatra Neamţ
şi la 6 km SV de comuna Ceahlău. Atmosfera de aici este ozonată,
fără praf sau particule alergice.
Acest an, în perioada 31 Octombrie - 4 Noiembrie, Departa-
mentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) şi Corul Naţional de Cameră
Madrigal – Marin Constantin prin Programul Naţional Cantus Mundi,
cu sprijinul Primariei Bucuresti, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte
Educationale şi Sportive, au ales acest loc, staţiunea Durău, pentru
organizarea Taberei Cantus Mundi – diversitate si multiculturalitate,
unde au participat şaizeci de copii şi tineri din 18 comunităţi etnice.
Organizatorii taberei corale au dorit să promoveze diversitatea ling-
vistică şi etnoculturală, cultivarea valorilor comune, a toleranţei şi a
dialogului intercultural. Programul Naţional Cantus Mundi este cel mai
mare program de integrare socială prin muzică din România, iniţiat
de reputatul dirijor Ion Marin şi derulat cu sprijinul membrilor Corului
Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 7 ani de
activitate, peste 950 de coruri, 30.000 de copii, alături de dirijorii lor,
participă la promovarea cântului coral pe întreg teritoriul României.
UDTR a participat la acest eveniment cu un grup de şase per-
soane selectate din cadrul ansamblului Delikanlılar UDTR. Selecţia a
fost făcută pe bază de competenţe muzicale dar şi ca o răsplată a
muncii prestate de aceşti tineri în cadrul ansamblului. Cei şase tineri
care au fost aleşi să participe la acest proiect: Güneş Berna, Coteanu
Francesca Ioana, Peta Melec, Linţ Nicolae Daniela, Sali Emirgean,
Raşid Selin Yasmin au avut posibilitatea, timp de cinci zile, să cunoas-
că tineri din mai multe comunităţi etnice, să le cunoască muzica şi
să participe la o varietate de activităţi educativ-culturale: drumeţii,
proiecţii video tematice, ateliere de dicţie şi respiraţie, ateliere de
cor şi de creaţie, teatru de
improvizaţie, etc. Pe data
de 3 noiembrie, la Casa Pelerinul a avut loc Spectacolul „Scena talentelor”
în cadrul căruia copiii şi tinerii au avut posibilitatea de a prezenta publicului
cunoştinţele dobândite în această tabără.
De la coordonatorul grupului UDTR, Raşid Selin Yasmin, membră a co-
misiei de tineret, am aflat că pe lângă aceste activităţi au avut posibilitatea
să viziteze o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza.
Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău, au putut admira cascada
Duruitoarea, 25 m înălţime, cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor,
de unde îşi trage şi numele. În altă zi au avut ocazia de a efectua excursii
pe Ceahlău: Ocolaşu Mare-1907 m şi Toaca-1904 m.
Osman Melek
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Mahomed al II-lea, Sfaturi Pratik Cilt

Cuceritorul Bizanţului practice Bakım Önerileri
Putea fi convertit sultanul?
pentru Ciltteki gözeneklerin
Vestea căderii Imperiului Comnenilor din Trapezunt stârni. o dată mai mult, o mare tulburare în Europa.
temizlenmesi
Sultanul îşi urma neabătut drumul spre stăpânirea pământurilor creştine. De această dată lovise în Răsărit. Dis-
punea acum, în Marea Neagră, de două baze militare pe care le putea folosi oricând împotriva ţărilor creştine ıngrijirea Küçük bir tencere de kaynatılmış su içine yarım
limon kabuğu veya suyunu, bir avuç naneyi, may-
din Europa de Răsărit, ca şi împotriva perşilor şi a emirilor din Anatolia, priviţi cu simpatie în Apus ca potenţiali

pielii
danoz ve adaçayını ekleyin. Saçlarınızı toplayarak,
aliaţi împotriva „noului bici al neamului omenesc”.
gözlerinizi kapatın ve yüzünüzü bu karışımın buharına
Pius al II-lea era depăşit de evenimente. Nimeni nu răspundea chemărilor sale, decât prin vorbe frumoase
tutun. Sonra porların kapanması için yüzünüzü bol su
şi promisiuni ce se dovedeau întotdeauna zadarnice. Dar, mai ales, nu mai avea bani. Papa cunoştea interesul
manifestat de ltahomed faţă de doctrina creştină. S-a gândit el oare cu adevărat că acest itteres ar putea merge Mască pentru faţă ile yıkayın. Not(!): Bu yöntemi haftada bir defadan fazla
uygulamayın, cildinizin doğal yağ dengesi bozulur ve
mai departe? Decât o l uptă pe care nimeni în Europa a o dorea şi pe care el însuşi nu avea cu ce să o susţină Se amestecă făina de ovăz cu apă până
cildiniz kurur.
material, nu era mai bine să încerce convertirea sultanului la creştinism? Ca urmare. papa îi trimise lui Mahomed devine o pastă, se aplică pe faţă şi se lasă să se
o scrisoare, în care zugrăvea toate avantajele pe care acesta le-ar dobândi dacă s-ar creştiniza. „Un lucru de usuce. Când se usucă, se îndepărtează de pe faţă Yüz maskesi
nimic este de ajuns pentru a te face cel mai mare, cel mai puternic şi cel mai ilustru dintre toţi muritorii. Mă vei cu mişcări înainte şi înapoi şi veţi scapa de piele
Yulaf ezmesini suyla karıştırıp macun kıvamına
întreba care este acela. Nu este greu de aflat şi tu îl ai la îndemână: un strop de apă pentru a te boteza. Conti- moartă şi puncte negre.
getirin, yüzünüze sürüp kurumasını bekleyin. Kurudu-
nuarea luptei împotriva Europei creştine nu te poate conduce decât la un dezastru, pe când, creştinizându-te,
vei avea alături de tine întreaga Europă. Dacă ai proceda astfel, nu ar exista pe pământ principe a cărui glorie Tratament aromat ğu zaman, ileri-geri hareketlerle yüzünüzden çıkarın,
bu uygulama ile ölü derilerden ve siyah noktalardan
să o întreacă pe a ta şi a cărui putere să se poată asemui cu a ta. Noi vom face din tine împăratul grecilor şi al
Răsăritului şi, atunci, tot ce ai smuls prin forţă şi păstrezi pe nedrept vei deţine cu drepturi depline. Noi Ne vom
îndulcit pentru kurtulmuş olursunuz.

folosi de braţul tău împotriva celor care uzurpă drepturile Bisericii Romane şi îşi întorc coarnele împotriva maicii îngrijirea pielii Cilt sorunlarına şekerli
lor... În mijlocul marilor necazuri ale Bisericii, Noi Ne vom sprijini pe tine şi vom şti să răsplătim cu dărnicie ajutorul Îndepărtaţi punctele de grăsime de pe faţă
tău... Vom vedea din nou Vârsta de Aur a lui Augustus, atât de lăudată de poeţi. Dacă Ni te vei alătura Nouă, cu soluţia rezultată prin amestecul unei linguriţe de tadlandırma bakımı
întregul Răsărit se va întoarce în curând cu faţa spre Hristos. Numai o singură voinţă ar putea aduce pacea pe zahăr pudră cu spumă de săpun şi veţi fi uimiţi de Ciltteki yağlı noktaları, bir çay kaşığı toz şeker ile
întregul pământ. Aceasta este voinţa ta... Totul pe lume este trecător. Oamenii mor, regatele se risipesc, gloria rezultat. O linguriţă de zahăr sau de gelatină dizol- sabun köpüğünü karıştırarak elde ettiğiniz solüsyonla
se pierde. Rămâne doar mântuirea întru Hristos.” vată în apă caldă este o soluţie uşor de folosit. Sau temizleyin, sonuca şaşıracaksınız.
Simplu exerciţiu literar al unui mare umanist al Renaşterii sau o încercare disperată de a îndepărta catastrofa se foloseşte bere când se pune părul pe moaţe. Bir çay kaşığı şeker veya jelatini ılık suda eriterek
care ameninţa creştinătatea? Probabil şi una şi alta. Scrisorile către turci nu erau rare în acea epocă. Scriitorii kullanımı kolay bir mizampli losyonu hazırlayabilirsiniz...
amatori se supuneau adesea acestei mode. Ei alcătuiau şi Răspunsuri, ca din partea turcilor. Unii reprezentanţi Mască de păr Ya da saçlarınızı sararken bayat bira sürün.
ai Bisericii nu erau totuşi departe de gândul că, decât lupta cu armele, trebuia căutată mai bine o înţelegere Pentru păr uscat este recomandat maio-
cu sultanul. Unii apropiaţi ai papei, cardinalii Juan de Segovia şi Nicolaus Cusanus mai ales, îşi exprimau deschis neză,1/2 de ceaşcă de maioneză se aplică pe Saç maskesi
aceste opinii şi probabil că sub influenţa lor a întocmit suveranul pontif această scrisoare. Fără îndoială, el nu părul nespălat şi se acoperă părul cu o pungă Mayonez kuru saçlar için çok iyi gelir, 1/2 su bar-
se aştepta să obţină vreun rezultat, dar era o uşurare pentru propria sa conştiinţă, într-un moment când, după de plastic, aşteptând 15 minute. Spălaţi cu multă dağı mayonezi kuru yıkanmamış saçlarınıza sürün, plas-
eşecul întâlnirij de la Mantova şi prăbuşirea. de nimeni împiedicată. A ultimului bastion al Imperiului Bizantin, era apă înainte de şamponare. tik bir torba ile saçlarınızı sarın ve 15 dakika bekleyin.
limpede că Apusul lăsa în voia sorţii ţările Mediteranei şi ale Europei de Răsărit, atât de râvnite de sultan.
Şampuanlamadan önce bol su ile yıkayın.
Mahomed, care nu a primit niciodată această scrisoare, deoarece ea nu i-a fost niciodată trimisă, dar Cremă de ochi
despre care a aflat desigur prin iscoadele sale, a surâs probabil citind frumosul text al papei. El acorda un viu Înainte de culcare, aplicaţi ulei de ricin sub Göz kremi
interes religiei, în special religiei creştine, cea mai apropiat~ de Islam. Ca multi musulmani cultivaţi, sultanul era pleoape. Preferabil ar fi inodor. Yatmadan önce göz altlarınıza hint yağı sürü-
pasionat de discuţiile teologice. Încă de tânăr, la Edirne, el purtase îndelungi discuţii cu un derviş hurufi ale cărui nüz(!) Fakat kokusuz olanını tercih edin.
idei se pare că le împărtăşea, dar pe care le părăsi atunci când ulema-lele îl acuzară pe derviş de erezie. La Îngrijirea unghiilor
îndemnul sultanului, Ghenadie Scholarios, patriarhul ortodox. a scris două Tratate asupra creştinismului, traduse Adăugaţi 1/2 suc de lămâie la o cană de apă Tırnak bakımı
apoi în arabă, limbă pe care Mahomed o cunoştea mai bine decât greaca. Cei doi au purtat şi două înde- caldă, înmuiaţi unghiile in acest amestec timp de 5 1 su bardağı ılık suya 1/2 limon suyunu ekleyin,
lungi discuţii, în care au comparat religia creştină cu lslamul. Spre sfârşitul domniei, patriarhul Maximos al li-lea minute. După uscare împingeţi pieliţa cu o pilă de tırnaklarınızı 5 dakika bu suda bekletin. Kuruladıktan
va întocmi pentru el o exegeză a Crezului. Această curiozitate a sultanului faţă de religii este mai cu seamă o unghii. Apoi frecaţi unghiile cu o coajă de lămâie sonra tırnaklarınızın etlerini törpü ile geriye doğru itin.
dovadă a deschiderii sale spirituale – deşi numeroase alte mărturii ne oferă stranii perspective asupra unei laturi şi ştergeţile cu un prosop. Daha sonra limon kabuğu ile tırnaklarınızı ovun ve
a personalităţii sale, neaşteptată la un conducător de oşti orientat spre scopuri străine credinţei în supranatural.
Melec Amet yumuşak bir bezle tırnaklarınızı parlatın...
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Peynirli Erişte Tăieţei cu branză

Malzemeler Ingrediente:
1 su bardağı kıyılmış ceviz un pahar de apă cu nucă pisată
3/4 paket köy eriştesi taieţei făcuţi în casă
3 yemek kaşığı zeytinyağı 3 linguri de ulei de măsline
1 su bardağı beyaz peynir un pahar de apă de brânză rasă
maydanoz pătrunjel

Hazırlanışı Mod de preparare:

1 Tencerede suyu kaynatın erişteleri atmadan önce zeytinyağını ve tuzunu ekleyin. 1. Se pune apă la fiert într-o oală unde
2 Erişteleri kaynar suya atın ve 6-7 dakika kaynatın. se adaugă şi uleiul şi sarea.
3 Pişen eriştelerin suyunu süzün ve servis tabağına alın. 2. Când apă dă în fiert se adaugă
4 Kıyılmış maydonoz, ceviz ve beyaz peyniri ekleyerek servis yapın. tăieţeii care se lasă la fiert pentru 6-7
minute.
3. Când s-au fiert tăieţeii se scurg cu
ajutorul unei strecurători.
4. Peste tăieţei se adaugă branza rasă,
pătrungelul tocat şi nuca pisată.

Çin Böreği Pacheţele chinezeşti

Malzemeler: Ingrediente
• 1 adet ortaboy soğan o ceapă medie
• 1 adet havuç un morcov
• 100 gr taze fasulye 100 gr fasole verde
• 100 gr lahana 100 gr varză
• 2 diş sarımsak doi căţei de usturoi
• 1 adet tatlı kırmızı biber un ardei roşu
• 1 adet tatlı yeşil biber un ardei verde
• 2 adet yufka două foi de yufka (se găseşte în magazine alimentare)
• 1 kahve fincanı soya sosu o ceaşcuţă de sos de soia
• 1 su bardağı galeta unu un pahar de apă cu pesmet
• 1 adet yumurta un ou
• 3 yemek kaşığı sıvıyağ 3 linguri de ulei floarea soarelui
• + Kızartmak için sıvıyağ ulei pentru prăjit

Yapılışı: Mod de preparare

1. Soğan, sarımsak ve kalan tüm sebzeleri ince ince kıyın. Sıvıyağı tavaya alarak kızdırın ve sebzeleri hafif-
çe ölünceye kadar soteleyin.
2. Soya sosunu ekleyerek suyunu çekinceye kadar kısık ateşte pişirmeye devam edin.
3. Pişen sebzeleri soğuması için kenara alın ve yufkayı tezgaha sererek 8 parçaya ayırın.
4. Yufkaları Sebzeli içi bol koyarak kalınca sarın.
5. Bir kaba yumurtayı kırın ve çırpın, börekleri önce çırpılmış yumurtaya sonra da galeta ununa bulayın.
6. Kızgın yağda önlü arkalı kızartın. İsteğe göre sıcak ve soya sosuyla sevis yapın.
1. Se toacă mărunt toate legumele şi se sotează în puţin ulei.
2. După ce am sotat legumele adăugăm sosul de soia si lăsăm compoziţia la foc mic până se evaporă
toată apa.
3. Se lasă compoziţia de legume la răcit şi în acest timp tăiem în 8 bucăţi foile de yufka.
4. În fiecare bucată de yufka se pune umplutura de legume şi se rulează.
5. Într-un castron se bate oul. Se trec pacheţelele prin oul bătut după care se tăvălesc prin pesmet.
6. Aceste pacheţele se prăjesc în uleiul încins. Se servesc calde cu sos de soya.
 • Noiembrie – Kasım •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Noiembrie – Kasım •

Keloğlan ve Çilli Tavuk

Masalı
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primaria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primaria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primaria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea“ al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administratia Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor
Publice Medgidia
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385
Direcţia Regionala Vamală
Constanţa
B-dul Tomis nr. 312 A
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Ministerul Justiţiei
Curtea de Apel Constanţa
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003
Tribunalul Judeţean
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială
str. Traian 31 tel: 0241.606572
tel: 0241.606591, 606597, 606598
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
str. Independenţei nr. 14
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
Inspectoratul Teritorial de
Muncă Constanţa
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
tel: 0241.691254, 693 951
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa
str. Mihai Eminescu nr. 2
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060
Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român
Constanţa
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa
str. Lacului nr. 14
tel: 0241.613207, 0241.619626
fax: 0241.673840
TO P 1 0
– R A DI O T –
Oficiul Judeţean pentru
Protecţia Consumatorilor
Constanţa
str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
N oie m b r ie
S.C. ENEL S.A.
Sucursala de Distribuţie a
Energiei Electrice
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
tel: 0241.805999
fax: 0241.616340
Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Regia Autonomă Judeţeană
de Apa Constanţa
str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.664046, 661940, 664444
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Deranjamente
DERANJAMENTE POSTURI
TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Alte servicii
DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
10: Mabel Matiz.............................. - Sarmaşık
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
9. Merve Özbey............................... - Vuracak
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
8. Rafel El Roman feat
JANDARMERIE ............................... 956
Derya.............................. - Unuturum Elbet
TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957 7. Emrah Karaduman ve
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959 Demet Akalın................................ - Ses Kes
ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979 6. Feride Akın ve
PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982 Ilyas Yalçintaş......................... - Şehrin Yolu
Serviciul unic pentru 5. Tarkan........................................ - Kedi Gibi
apeluri de urgenţă ......... 112
4. Emrah Karaduman ve
Derya Uluğ...................... - Sürgün Aşkımız
3. Buray......................................... - Aşk Bitsin
2. Emrah Karaduman ve
Mihail Kogălniceanu
Aleyna Tilki.......................... - Dipsiz Kuyu
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
cod 907195, jud. Constanţa
telefon: 00 40 241 256456 1. Simge - Öpücem
00 40 241 255100 int. 820