Turkish

Photo credit A. Omer Karamollaoglu - Herbalists are very popular in Turkey. This one is from Beypazari, Ankara.

Alfabetul
Alfabetul turc este format din 29 de litere, latine, majoritatea prezente in limba romana sau engleza. Sunt 21 de consoane si 8 vocale. Literele noi fata de limba engleza (fac des referire la limba engleza pentru ca este mijlocul utilizat de mine cel mai des de a invatata turca) sunt: , , , , , I* *Atentie: pentru ca spre deosebire de limba romana, in limba turca avem o distinctie intre i si , ca majuscule i, si , I (scriem stanbul si nu Istanbul) Exista 3 reguli de baza ale acestui alfabet: -fiecare litera reprezinta un sunet (este o limba fonetica); - se pronunta toate literele (nu apar acele omisiuni de citire, ca la finalul de cuvant, din franceza); -doua sau trei litere nu se combina niciodata, formand un alt sunet (asa cum avem in romana cu grupurile de litere ce/ci sau ge/gi de exemplu) Asadar, iata intregul alfabet: A, B, C, , D, E, F, G, , H, , I, J, K, L, M, N, O, , P, R, S, , T, U, , V, Y, Z A se observa ca din alfabetul turc lipsesc literele: Q,W si X. Vocalele sunt: AEIOU Limba turca este o limba fonetica, iar citirea literelor, cu mici exceptii, e ca in limba romana. A se citeste ca si in romana pat ; akam seara; B se citeste ca si in romana bac; baba tata; C se citeste ge gem; cam [geam] sticla; se citeste ci cineva; ay [ceai] ceai; D se citeste ca si in romana doar; duvar perete; E se citeste ca si in romana elev; ekmek paine; F se citeste ca si in romana far; fakir sarac; G se citeste ca si in romana gol; gece [ghege] noapte; nu se citeste e denumit yumuak g si alungeste vocala pe care o urmeaza aa [aaaci] copac; yourt [ioourt] iaurt; nu apare niciodata la inceput de cuvant; H se citeste ca si in romana hol; hafta saptamana; se citeste ca si in romana iarna; iyi bun; I se citeste ca literele sau din limba romana pine; kz [kz] fata; J se citeste ca si in romana joc; jeton jeton; K se citeste c cal; kim cine; L se citeste ca si in romana lot; limon lamaie; M se citeste ca si in romana mim; limon lamaie; N se citeste ca si in romana nou; limon lamaie; O se citeste ca si in romana olar; limon lamaie; se citeste ca grupul eu din bleu; sz cuvant; P se citeste ca si in romana pol; pilav pilaf; 2

R se citeste ca si in romana rece; ruj ruj; S se citeste ca si in romana sonic; su apa; se citeste ca si in romana al; air poet; T se citeste ca si in romana tot; jeton jeton; U se citeste ca si in romana mure; uzun lung; se citeste ca u-ul din franceza sau ca -ul din germana; zm strugure; V se citeste ca si in romana vara; pilav pilaf; Y se citeste i ieri; yeni nou; Z se citeste ca si in romana zidar; zil clopot; Mai apar si alte semne ca accentul curcumflex ^, extrem de rar si in cuvinte de origine araba sau persana: - vocala in cateva cuvinte de origine araba. Se pronunta ca a lung lzm necesar (sursa); lle lalea. - vocala se citeste ca un prelungit mill national - vocala se citeste ca un prelungit skt liniste; mahkm condamnat (sursa).

Caracteristicile lb. turce

Este o limba turcica (apartine marii grupe de limbi altaice), cu peste 70 de milioane de vorbitori, majoritatea locuitori ai Turciei. Are mai multe dialecte, iar ca standard este considerat cel din stanbul. - o caracteristica pe care am sesizat-o inca de la inceput, comparand-o cu celelalte limbi straine pe care le cunosc, este ca gramatica limbii turce este extrem de regulata, foarte rar aparand exceptii; - este o limba aglutinanta, adica se adauga la cuvantul de baza diverse sufixe, intr-o ordine prestabilita si determina numarul, genul sau timpul: ev evdime (casa la casa mea) - sufixele se adauga conform respectand regulile armoniei vocalice - pe scurt, vocalele din sufixe sunt determinate de ultima vocala din cuvantul de baza; cand se intalnesc mai multe sufixe, se evita intalnirea mai multor vocale prin utilizarea literelor de legatura; - nu exista genuri; atunci cand totusi ar fi necesare, s-a ajuns la solutia de a fi substantive specifice care denumesc persoanele sau animalele; - cand este prezent un numeral sau un adverb cantitativ, substantivul e folosit la singular: kpek kpekler (caine caini) bir kpek be kpek (un caine cinci caini) birok kpek (multi caini) Ka kpek var? Cati caini sunt? - atributul precede substantivul, daca are sau nu un articol insotitor: gzel iek (floare frumoas) gzel bir iek (o floare frumoas) - verbul se acorda in gen si caz cu substantivul pe care il determina; - particula de negare deil (adverb care neaga verbul) sta langa cuvantul pe care il determina; - particula interogativa -mi (- mi/m/m/mu) sta de asemena dupa cuvantul pe care il determina; - in cazul unei propozitii pronume+verb, pronumele de obicei lipseste si se deduce persoana 3

dupa sufixele prezente; - ordinea cuvintelor in propozitie: Subiect + Obiect + Verb; verbul e situat la finaul propozitiei: Ali bir elma yiyor. (Ali mananca un mar.) - accentul este de obicei pe ultima silaba, iar in cazul neologismelor pe penultima; pentru substantivele proprii este mai atipic: stanbul [istanbu], Ankara[akaa].

Apostroful Kesme iareti/Apostrof

Inca de la inceputurile invatarii acestei limbi straine, statutul apostrofului in limba turca m-a intrigat si mi-a dat batai de cap. Acum pot spune ca m-am apropiat ceva mai mult de dumirirea mea. - e folosit in cuvintele imprumutate din araba, pentru a marca intonatia; - toate substantivele proprii (fie ca denumesc persoane, localitati, tari etc.) sunt separate de sufixele care li se adauga printr-un apostrof: Alinin sandalye scaunul lui Ali, Trkiyenin Dalar Muntii Turciei, stanbuldan din Istanbul; - pentru a face distinctia intre omonime (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite): karn stomac si karn sotia ta; halk oynu dans popular si halk oynu referendum (Ac.); - pentru a marca absenta unei litere, intr-un limbaj colocvial: nolacak vs. ne olacak ce se va intampla? - pentru numeralele ordinale: 5inci al cincilea, 6nc al saselea, 10uncu al zecelea, 2nci kat etajul al doilea, 1985te in 1985; Atentie! numeralul ordinal se scrie fie 5inci, fie 5., nefiind corecta forma 5.inci - in exprimarea timpului: saat 15te la ora 15 - in cazul abrevierilor: BMde la Natiunile Unite, ABDde in Statele Unite - la persoana a III-a singular, cand se doreste a marca respectul fata de o anumita persoana: Onun al Sau Onan Lui.

Armonia sunetelor
Chiar daca scriu putin, tot mai pun mana pe cate o carte sau material de turca. Deunazi am gasit acest document al lui David Pierce in care face cateva observatii cu privire la gramatica limbii turce. Matematician la origine (spre surprinderea mea), m-am bucurat sa vad ca are o contributie mai vasta si puteti gasi articolele lui cu privire la limba turca, aici. E formidabila structura pe care o da articolelor sale prin rigoare si spirit analitic. Din ce am inteles de pe site si articolul de pe Wikipedia, Turkish Grammar este semnat tot de el. 4

Mi-a retinut atentia si mi-a placut in mod deosebit in articolul pe care l-am citit initial, notarea lui cu privire la sufixele care respecta Regula armoniei vocalice. Adica ce am notat eu in tabel cu Sufix Tip a, el noteaza cu @ si ce am notat cu Sufix Tip b, noteaza cu #, astfel incat formula pentru cazuri de exemplu, devine: nominativ: acuzativ: -(y)# genitive: -(n)#n dativ: -(y)@ locativ: -d@ ablativ: -d@n Iar declinarea unui substantiv sau pronume se face, in functie de ultima vocala: nominativ: ehir acusativ: ehiri genitive: ehirin dativ: ehire locativ: ehirde ablativ: ehirden Voi utiliza pe viitor aceasta codificare, pentru ca mi se pare extrem de utila. Thank you, Mr. Pierce!

Litere de legatura
Apar in limba turca unele situatii in care intre cuvantul de baza si sufixe sau doar intre sufixe se insereaza o litera, in general, cu scopul de a separa vocalele (sursa). Cele trei litere cu rolul de intermediar sunt: - s -, - y -, - n . -S - este utilizat pentru substantive, cu sufixele -i, -, -u, - (Sufix de Tip (b), vezi tabelul) pentru persoana a III-a singular, cu scopul de a marca posesia. kedi pisica > kedisi pisica lui/ei emsiye umbrela > emsiyesi umbrela lui/ei kap usa > kaps usa lui/ei palto palton > paltosu paltonul lui/ei araba masina > arabas masina lui/ei Exceptie: Un caz mai special il reprezinta cuvantul su (apa). Acest substantiv va fi insotit da litera de legatura de y si nu de s, pentru a evita forma susu. (sursa) suyun sesi Sunetul apei -Y se utilizeaza pentru substantivele care se termina intr-o vocala, iar sufixul care urmeaza incepe tot cu o vocala. 5

1. substantiv + sufix predicativ yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.) Hasta > Hastaym. (bolnav > (Eu) sunt bolnav.) Fulbolcu > Futbolcuyum. (fotbalist > (Eu) sunt fotbalist.) 2. substantiv + sufix dativ kedi > kediye [kedi-y-e] pisica > pisicii banka > bankaya [banka-y-a] banca > bancii baba > babaya [baba-y-a] tata > tatei Atentie: Litera de legatura y - este utilizate in cazul substantivelor simple, care nu au primit inca sufixe. In cazul in care un substantiv are deja un sufix terminat intr-o vocala si urmeaza un altul, care incepe tot cu o vocala, in acest caz se utilizeaza ca litera de legatura -n-. kedisi [kedi-s-i] pisica lui/ei > kedisine [kedi-s-i-n-e] pisicii lui/ei bankas [banka-s-] banca lui/ei > bankasna [banka-s--n-a] bancii lui/ei babalar [baba-lar] tatal lor > babalarna [baba-lar-n-a] tatalui -N- (cu -da/-de si -dan/-den) -da/-de (in, pe, la) si -dan/-den (de, prin). Ambele sunt sufixe de tip (a) vezi tabelul: Sufixele -da/-de si -dan/-den se adauga in aceasta forma direct cuvantului de baza. kedi kedide [kedi-de] kediden [kedi-den] (pisica pe pisica de la pisica) kap kapda [kap-da] kapdan [kap-dan] (usa pe/la usa de la usa) Daca sunt deja sufixe atasate cuvantului de baza, atunci -da/-de devin -nda/-nde, iar -dan/-den > -ndan/-nden kedisi kedisinde [kedi-si-n-de] kedisinden [kedi-si-n-den] (pisica lui/ei pisicii lui/ei de la pisica lui/ei) kaps kapsnda [kap-s-n-da] kapsndan [kap-s-n-dan] (usa lui/ei pe/de la usa lui/ei usii lui/ei de la usa lui/ei) Este o exceptie pentru aceasta litera de legatura -n-: - pronumele interogativ ne (ce) ar fi trebuit la genitiv sa aiba forma ne+ -n- +- in > nenin, dar este utilizat ca neyin.

Armonia consoanelor
pe langa atentia acordata vocalelor, trebuie luata in seama si o regula cu privire la consoane. avem astfel, urmatoarele precizari (sursa): 1. daca un cuvant se termina in p, , t, k si urmeaza un sufix care incepe cu o vocala, litera finala a cuvantului se schimba 6

pb c td k Exemple: kitap carte kitab cartea ei/lui kazan profit kazanc profitul lui/ei kilit incuietoare kilidi incuietoarea lui/ei kpek caine kpeiniz cainele vostru 2. daca un cuvant se termina in urmatoarele consoane h, , f, s, t, k, p, , iar sufixul care trebuie adaugat incepe cu d, aceasta devine t [d t]. (Un pont, pentru a retine mai usor aceste litere este propozitia: hi fstk paa! (fistic deloc, paa!), care le include pe toate.) Exemple: kpek caine kpek + den ten kpekten de la caine sabah dimineata sabah + dan tan sabahtan de dimineata giri iesire giri + de te girite la iesire 3. daca un cuvant care nu e verb se termina cu o vocala urmata de -k, atunci acesta devine - in fata unui sufix care incepe cu o vocala: ayak > aya piciorul > piciorul meu sokak> soka strada > strada mea Exceptie: hukuk > hukuku lege

Armonia vocalica
Armonia vocalica ste un concept extrem de important pentru limba turca. Pentru a putea conjuga un verb sau pentru a declina un substantiv ori adjectiv, e nevoie sa vedem ce regula se aplica. In limba turca clasificata ca o limba aglutinanta aceste procese se fac adaugand sufixe 7

la cuvantul de baza, iar aceste sufixe sunt supuse unor reguli. Mai precis, vocala din sufix(e) este/sunt determinata(e) de ultima vocala a cuvantului de baza. ev evler evin casa eviniz casa evim casa evlerinizin caselor evlerinizden din casele evlerinizdendi el/ea era din Evinizdeyim. (Eu) sunt in Evinizdeymiim. (Eu) as fi fost in Evinizde miyim? Sunt (eu) in casa voastra? (sursa) cas(a) case* ta voastra mea voastre voastre voastra voastra. voastra.

casa casa casa

Astfel, cuvantul capata o forma de silabe aproape repetitive, armonioase din punctul de vedere al sunetelor. Dupa cum am precizat cand am prezentat alfabetul, sunt 8 vocale in limba turca: AEIOU Sunt clasificate in mai multe clase: - vocale anterioare: e, i, , (A-undotted in engleza) - vocale posterioare: a, , o, u(E-dotted in engleza) O alta clasificare gasita in engleza este (nu am gasit corespondenta in romana): - rotunde: o, u, , - nerotunde: a, e, i, . Astfel ca, sufixele din limba turca sunt de doua tipuri: Tip (a) care contin vocalele a sau e. Astfel aceste sufixe se armonizeaza cu a, daca ultima vocala a cuvantului este a, , o, u si cu e, daca ultima vocala a cuvantului este e, i, , . Tip (b) - care contin vocalele i, , u, .

Observatii: - aceste reguli de armonie nu se aplica in urmatoarele situatii: > cand avem de a face cu cuvinte compuse (sunt considerate cuvinte separate): bu+gn>bugn aceasta+zi>astazi >cand sunt folosite sufixe invariabile precum -iyor, -da; > cand e vorba de imprumuturi din alte limbi; > in cazul unor cuvinte vechi trucesti, ca: anne mama sau karde frate/sora, care nu respecta regula armoniei, avand forme de tipul: ana si, respectiv, karnda. * corectura conform unui mesaj trimis de E. V. Multumesc!

Negarea in limba turca

ca in orice limba, oricat de pozitiv ai fi, nu se poate sa nu existe si situatii in care sa fie necesara exprimarea unei negatii. in limba turca se poate face acest lucru in mai multe forme, in functie de tipul context sau de propozitie. 1 cel mai simplu e raspunsul hayr = nu Bir ay ister misiniz? Ati dori un ceai? Hayr. Nu 2 alt mod este utilizarea lui yok = nu exista, nu se afla Hibir sandalye burada yok. Aici nu e nici un scaun. Gne yok. Nu este soare. Tuz ve biber masaya yok. Nu sunt sare si piper pe masa. 3 folosirea particulei deil(=nu) in propozitiile in care nu exista verb. sufixele pentru persoana si numar se adauga la particula deil. O bir doktor deil. El/ea nu este doctor. Siz Trk deilsiniz. Voi nu sunteti turci. - se comporta ca un verb si sta mereu la sfarsitul propozitiei; - sta langa cuvantul pe care il neaga; 9

Bu doktor turk deil. Acest doctor nu este turc. Bu turk doktor deil. Acest turc nu este doctor. A FI forma negativa Ben deilim Eu nu sunt Sen deilsin Tu nu esti O deil El/ea nu este Biz deiliz Noi nu suntem Siz deilsiniz voi nu sunteti Onlar deiller Ei/ele nu sunt 4 folosirea sufixului -mi in cazul verbului. este un sufix de Tip (b) care isi schimba forma conform Regulii armoniei vocalice, avand urmatoarele forme, conform tabelului de mai jos: -mi, -m, -mu, -m. bilmek bilmemek a sti a nu sti vermek vermemek a da a nu da grmek grmemek a vedea a nu vedea glmek glmemek a rade, a zambi a nu rade, a nu zambi yapmak yapmamak a face a nu face armak armamak a durea a nu durea kopmak kopmamak a (se) sparge a nu (se) sparge kurumak kurumamak a (se) usca a nu (se) usca Si cateva exemple: Ben ngilizce biliyorum. Eu stiu limba engleza. Ben spanyolca bilmiyorum. Eu nu stiu limba spaniola. O devini yapyor. El/ea isi face temele. O devini yapmyor El/ea nu isi face temele.

10

Cuvintele duble kilemeler

Expresiile romanesti treaca-mearga, vrand-nevrand, terchea-berchea, talmes-balmes au corespondenta in limba turca, nu atat ca sens ci ca maniera de constructie sub forma cuvintelor duble. Unele cuvinte din limba turca au ajuns chiar si in limba romana: Iava-iava= ncet, binior, fr grab. Din tc. yava Sursa: DEX Techer-mecher adv. (Turcism nv.) n mare grab, imediat; pe sus, cu sila. [Acc. i: tchermcher] Din tc. teker meker. Sursa: DEX harcea-parcea adv. (Fam.; n expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tia (pe cineva sau ceva) n buci, a face frme; a distruge, a nimici. Din tc. para-para bucat cu bucat Sursa: DEX In general se refera la adjective sau adverbe, care prin dublare fie isi accentueaza sensul, fie il nuanteaza intr-o alta directie. Sunt mai multe moduri prin care au fost construite. O lista foarte bine pusa la punct a acestor cuvinte gasiti aici. Daca unele dintre sunt obtinute prin simpla dublare a cuvantului, ca yava-yava, altele au la baza un alte seturi de reguli, precum asocierea unui termen care nu are sens in afara expresiei sau inserarea unui m la cel de-al doilea termen. Cateva exemple, mai jos: havadan sudan deodata delik deik gaunos elim melim mana cu totul ucuz mucuz ieftin odun modun lemn si alte materiale care ard bakan makan ministere si birocratie

10 cuvinte pe zi
pentru ca simt ca acumulez mai greu cuvintele noi, mi-am propus sa fac un serial, care sa contina 10 cuvinte noi, in fiecare zi. pentru azi m-am gandit la 5 perechi de adjective: gzel irkin (frumos-urat) kk byk (mic-mare) bo dolu (gol-plin) souk scak (rece-cald) yeni eski (nou-vechi)

10 cuvinte pe zi (II)
pentru astazi m-am gandit sa aleg 10 subtantive din capitolul timp ciclul zi-noapte:

11

gn zi gece noapte sabah dimineata akam seara gne soare ay luna saat ora dakika minut kol saati ceas (de mana) zaman timp

10 cuvinte pe zi (III)
Pentru azi, culorile: krmz rosu sar galben mavi albastru yeil verde turuncu portocaliu kahverengi maro pembe roz mor mov altn auriu gm argintiu Si bonus, non-culorile: siyah negru beyaz alb gri gri Pentru a exprima o anume nuanta, se folosesc cuvintele: ak deschis koyu inchis Bu ak yeil defter benim. Acest caiet verde deschis e al meu. O koyu krmz renkli bir arabas var. El are o masina rosu-inchis. un mic slide-show unde se si aud culorile citite: aici.

10 cuvinte pe zi (IV)
Pentru astazi, cateva formule de salut uzuale Merhaba Salut/Buna Gnaydn Buna dimineata (gn = zi) 12

yi akamlar Buna seara (akamlar = seara) yi geceler Noapte buna (gece = noapte) Hoakaln/Hoakal La revedere (informal/formal) spus de cel care pleaca Gle gle Pa (spus de cel care ramane) Teekkr ederim /Teekkrler/ Mersi Toate 3 sunt folosite cu sensul de Multumesc Bir ey deil/Rica ederim Pentru putin/Cu placere Hogeldiniz/Hogeldin Bine ati venit!/Bine ai venit! Afedersiniz Scuzati-ma zr dilerim/zgnm Imi pare rau

10 cuvinte pe zi (V)
Pentru ca in acest week-end am urcat pe munte, cuvintele alese astazi sunt legate de urcusul pana pe Varful Piatra Mare (1844m): da munte orman padure gkyz cer toprak pamant, sol bitki planta hayvan animal aa copac iek floare gndoumu rasarit gn batm/gnein bat apus

10 cuvinte pe zi (VI)
ev casa salon, hol hol mutfak bucatarie banyo baie oda camera yatak odas dormitor yatak pat masa masa sandalye scaun koltuk fotoliu

10 cuvinte pe zi (VII)
voi relua un cuvant din postul anterior (banyo = baie) si voi orbita in jurul lui, pentru a obtine un mic vocabular.

13

banyo baie tuvalet toaleta lavabo chiuveta kvet cada ayna oglinda sabun sapun ampuan sampon havlu prosop di macunu pasta de dinti (macun=pasta, originea cuvantului magiun) di fras periuta de dinti

10 cuvinte pe zi (VIII)
frn cuptor soba aragaz buzdolab frigider (buz=gheata) mutfak dolap dulap de bucatarie (mutfak=bucatarie) plato platou tabak /kase farfurie/castron kupa/fincan cana/ceasca orba ka/tatl ka lingura/lingurita (tatl = dulce, desert) atal furculita bak cutit (cuvantul de origine al substantivului de la noi, briceag)

10 cuvinte pe zi (IX)
ofis birou (incinta) alma masas/yaz masas birou (unde scrii) (alma=studiu, yaz=scris) bilgisayar calculator (bilgi=informatie, sayar=socoti) sandalye scaun yazc/printer imprimanta kt hartie dolmakalem stilou, pix (dolma=umplut, kalem=creion) belge/dkman documente yazma corespondenta dosya dosar

10 cuvinte pe zi (X)
kitap carte yazar scriitor roman roman film film sinema cinematograf, cinema senaryo scenariu 14

aktr actor aktris actrita ynetmen regizor, director televizyon televizor

10 cuvinte pe zi (XI)
ay ceai biskvi biscuite marmelat, reel marmelada, gem ekmek paine sucuk varietate de carnati turcesti tereya unt peynir branza zeytin maslina tuz sare eker zahar

10 cuvinte pe zi (XII)
meyve fruct elma mar armut para kays caisa kiraz cireasa limon lamaie portakal portocala zm strugure ilek capsuna muz banana

10 cuvinte pe zi (XIII)
Pentru ca am vazut ca cineva a ajuns pe blog cautand punctele cardinale in turca, am zis sa-i dau omului o mana de ajutor: kuzey nord gney sud bat vest, occident dou est, orient bahar primavara yaz vara sonbahar toamna k iarna 15

kar zapada kar ya a ninge (yamak = a ploua)

10 cuvinte pe zi (XIV)
Indicatii pentru a gasi o anumita locatie: sol stanga sa dreapta yukar sus aa jos ileri inainte geri inapoi dorudan direct dolambal ocolit sokak, cadde strada yol drum bulvar, geni cadde bulkevard (geni = larg) kavak intersectie dner kavak sens giratoriu (dner=rotitor kavak=intersectie)

Exprimarea orei
Pentru a putea exprima ora, trebuie mai intai aruncata o privire pe numeralele cardinale, daca e cazul. Ulterior, trebuie sa stiti si cativa termeni, precum: saat-saatler ora-ore (am notat pluralul pentru ca este o exceptie) dakika minut saniye secunda eyrek sfert buuk jumatate zaman timp Important! in limba turca ce ora e si la ce ora sunt 2 concepte distincte, care se exprima diferit. Intrebarile cu care putem afla detalii legate de timp: Ne zaman? Cat e ceasul? (lit. Ce timp?) Saat ka? Cat e ora? (lit. Ora cat?) Saat kata? La ce ora? Saat ka acaba? Cat este ora, va rog? (lit. Ora cat oare?) Ka zaman? Cat de mult (timp)? Cat dureaza? (lit. Cat timp?) Pentru a raspunde la intrebari, sunt mai multe variante ca si in limba romana, unde fie spunem ora si minutul, fie facem o combinatie intre numerale si cuvinte precum:si, fara, sfert, jumatate. 16

saat* iki ora unu saat on ora zece *saat poate fi omis din raspunsuri CE ORA E? Pentru a spune minutele din intervalul 0-30, folosim urmatorul model: saat + ora + -(y)i + minutul + geiyor saat bei on geiyor ora 5 si 10 minute (05:10) saat on ikiyi eyrek geiyor ora 12 si un sfert (12:15) saat yirmi be geiyor ora 3 si 25 de minute (03:25) Observatii: - -(y)i este un sufix Tip(b), care are 4 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat. - se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala; - geiyor are aici sensul de trecut de si il traducem prin si; La fel cum se utilizeaza cuvantul eyrek sfert, se utilizeaza si buuk jumatate: drt buuk 4 si jumatete (04:30) on buuk 10 si jumatate (10:30) Pentru a exprima minutele din intervalul 30-0, se utilizeaza urmatorul model: saat + ora + -(y)e/a + minutul + var saat yediye yirmi var 7 fara 20 (06:40) saat on bire be var 11 fara 5 (10:55) saat dokuza eyrek var 9 fara un sfert (8:45) Observatii: - -(y)e/a este un sufix Tip(a), care are 2 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat. - se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala; - var are sensul de exista, se afla, insa aici se traduce prin fara;

17

LA CAT NE VEDEM? (Saat kata? La ce ora?) Pentru a spune o anumita ora, se foloseste sufixul -de/-da (Tip(a)): saat birde la unu (01:00) saat onda la zece (10:00) saat bir buukta la unu si jumatate (01:30) saat drt bucukta la 4 si un sfert (04:15) saat on bir ceyrekte la 11 si un sfert (11:15) saat iki ceyrekte la 2 si un sfert (02:15) LA CE ORA S-A INTAMPLAT? Pentru a indica ora la care se petrece (s-a petrecut) un anumit eveniment se folosesc alte 2 cuvinte (gee si kala) si avem astefel cele 2 situatii: saat + ora + -(y)i + minute + gee pentru situatiile in care mai sunt minute pana la si jumatate: ikiyi eyrek gee doua si un sfert (02:15) saat + ora + -(y)a/e + minute + kala pentru situatiile in care mai sunt minute de la si jumatate pana la fix: dokuza be kala 9 fara 5 (08:55) sekize eyrek kala 8 fara un sfert (07:45)

18

La o prima vedere lectia parea usoara, dar sunt destule elemente diferite de romana care o pot face putin mai dificila. Sper sa va fie de ajutor explicatiile si imaginea. Pentru mai multe detalii si exemple, va recomand sa urmariti articolele indicate ca sursa, mai jos.

Adjective

Gradele de comparatie
Ca si in limba romana, si in limba turca, atat adjectivul cat si adverbul au grade de comparatie. Atributele unei actiuni sau insusirile unui obiect pot fi comparate cu altele. Gradele de comparatie sunt forme pe care le ia adjectivul sau adverbul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale; in limba turca se exprima prin termeni care preced adjectivul sau adverbul. Fac acum o scruta prezentare in limba romana pe care o voi folosi ca model pentru limba turca: Gradul pozitiv: exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment flori rosii, mers rapid. Gradul comparativ: exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate; -de superioritate (mai frumos) -de egalitate (la fel de frumos) -de inferioritate (mai putin frumos) Gradul superlativ - relativ: exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin comparatie cu alt obiect; -de superioritate (cel mai frumos) -de inferioritate (cel mai putin frumos) -absolut: arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a compara obiectul (foarte/extraordinar de frumos) Exemplele care urmeaza se folosesc atat pentru adjective, cat si pentru adverbe. Gradul pozitiv se refera la adjectivele in forma lor absoluta sau declinata: gzel frumos Bu gzel bir gl. Acesta este un trandafir frumos. Comparativul de superioritate se obtine prin utilizarea termenului daha, corespondetul lui mai din limba romana: daha gzel mai frumos Bu daha gzel bir gl. Acesta este un trandafir mai frumos. Comparativul de egalitate se obtine prin utilizarea termenului kadar ca, la fel ca, ca si: Kar kadar beyaz. Este alb ca zapada. Daca sunt 2 substantive care urmeaza sa fie comparate, ordinea in propozitie este urmatoarea: substantiv1 substantiv2* kadar adjectiv sau substantiv1 de** substantiv2 kadar adjectiv 19

(de are aici sensul de asemenea) Elbise etek kadar gzel. Rochia si fusta sunt la fel de frumoase. Elbise de etek kadar gzel. Rochia este la fel de frumoasa ca fusta. Observatii: *Substantiv2 poate fi inlocuit si de un pronume simplu, precum: ben, sen, bu, u sau unul posesiv: benim, senin, bunun, unun. ** de desi se scrie separat, se comporta ca un sufix Tip(a) si are 2 forme; Comparativul de inferioritate: se obtine prin adaugarea daha az mai putin decat inaintea adjectivului: daha az gzel mai putin frumos decat Bu plaka kupa daha az gzel. Farfuria e mai putin frumoasa decat cana. Superlativul de superioritate se obtine cu ajutorul lui en cel mai: en gzel cel mai frumos Gl en gzel iek. Trandafirul e cea mai frumoasa floare. Superlativul de inferioritate: se obtine folosind en az cel mai putin inaintea adjectivului; en az gzel cel mai putin frumos Dkkanda daha az gzel kuma elbise. Cea mai putin frumoasa haina din magazin e rochia. Superlativul absolut se obtine cel mai frecvent folosind ok foarte: ok gzel foarte frumos Bu gl ok gzel. Acest trandafir este foarte frumos. In mare parte mi se pare o lectie relativ usoara. Pe scurt, un adjectiv trecut prin toate gradele, arata cam asa: gzel daha gzel daha az gzel en gzel en az gzel ok gzel Dar ca sa nu va faceti iluzii prea mari ca intelegeti care-i treaba cu turca, mai completez lectia cu niste observatii. Asadar, trebuie sa stiti ca si in limba turca, ca si in limba romana se mai folosesc si alte cuvinte care nuanteaza diverse forme de comparatie si care se folosesc de asemenea in fata adjectivului/adverbului: fazla prea daha fazla prea mult kadar iyi la fel de bun ca -dan daha iyi mai bun decat en iyisi cel ami bun pek az foarte putin ok az cel mai putin daha ok mai mult, supra-

20

Mai sunt si o seama de termeni cu origine arabica si persana, dar voi reveni cu un articol doar pentru acesti termeni. Va recomand sa va uitati si pe articolele indicate ca sursa pentru lamuriri suplimentare si exemple. Tot ca o forma de intarire a adjectivelor si adverbelor, mai este si dublarea lor, despre care am discutat intr-un articol anterior.

Cuvintele duble kilemeler

Expresiile romanesti treaca-mearga, vrand-nevrand, terchea-berchea, talmes-balmes au corespondenta in limba turca, nu atat ca sens ci ca maniera de constructie sub forma cuvintelor duble. Unele cuvinte din limba turca au ajuns chiar si in limba romana: Iava-iava= ncet, binior, fr grab. Din tc. yava Sursa: DEX Techer-mecher adv. (Turcism nv.) n mare grab, imediat; pe sus, cu sila. [Acc. i: tchermcher] Din tc. teker meker. Sursa: DEX harcea-parcea adv. (Fam.; n expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tia (pe cineva sau ceva) n buci, a face frme; a distruge, a nimici. Din tc. para-para bucat cu bucat Sursa: DEX In general se refera la adjective sau adverbe, care prin dublare fie isi accentueaza sensul, fie il nuanteaza intr-o alta directie. Sunt mai multe moduri prin care au fost construite. O lista foarte bine pusa la punct a acestor cuvinte gasiti aici. Daca unele dintre sunt obtinute prin simpla dublare a cuvantului, ca yava-yava, altele au la baza un alte seturi de reguli, precum asocierea unui termen care nu are sens in afara expresiei sau inserarea unui m la cel de-al doilea termen. Cateva exemple, mai jos: havadan sudan deodata delik deik gaunos elim melim mana cu totul ucuz mucuz ieftin odun modun lemn si alte materiale care ard bakan makan ministere si birocratie

Adjectivul (Sfat)
In general, adjectivul descrie atributele, calitatile unui substantiv. In limba turca este plasat inaintea cuvantului pe care il determina. krmz rosu krmz etek fusta rosie mavi albastru mavi ev casa albastra

21

byk mare byk elma marul mare In limba turca adjectivul este invariabil, nu apar modificari in functie de gen sau numar. Majoritatea adjectivelor capata rol de substativ, ca in exemplele: hasta > bir hasta bolnav > un bolnav byk > byklerim mare, batran > batranii (in sensul de parintii) Krmz temiz. Cel rosu e curat. In situatia in care un adjectiv apare inaintea substantivul, sensul se schimba, devenind o declaratie: etek krmz fusta e rosie ev mavi casa e albastra elma byk marul e mare Pentru ca in mod frecvent la persoana a III-a singular nu se foloseste sufixul (vezi a fi), utilizarea particulei -dir se face in situatia in care se doreste o accentuare, o pronuntie cu emfaza: Bu araba yeildir. Aceasta masina este verde. In discutiile colocviale, acest -dir este absent.

Var si yok
sunt doua adjective care sunt utilizate des in limba turca. desi cand m-am decis sa scriu acest post, lucrurile pareau relativ simple, documentarea mi-a aratat ca nu e chiar asa VAR = existent; se foloseste cu sensul de a fi, a exista sau de a avea Kitap masann zerinde var. Cartea este pe masa. Sabun banyoda var. In baie este sapun. YOK= nonexistent; se foloseste cu sensul de a nu fi, a nu exista sau de a nu avea Yeil kutuda hi topu yok. In cutia verde nu este nici o minge. Arabann iinde hi kadn yok. In masina nu e nici o femeie. Observatii: - atat pentru singular, cat si pentru plural se folosesc formele var/yok. - desi este foarte frecvent utilizat la persoana a III-a singular, dar poate primi si sufixe care sa indice alte persoane, precum si alte timpuri (asta intr-o postare viitoare); - cand var e folosit la persoana I si a II-a isi schimba sensul in a participa, a fi inclus in ceva: Toplantda varm. Eu particip la intalnire. Yemekte varsnz. Tu participi la cina. - este situat mereu la sfasitul propozitiei; - cand apar intr-o intrebare, raspunsul la intrebare va fi var sau yok (si nu da sau nu) Caddede krmz bir araba var m? Var/Yok Este vreo masina rosie pe strada? Da (Este)/Nu (Nu este) 22

- cand au sensul de a avea, subiectul este la genitiv: ocuun babas var > copilul are un tata copilul tata are - pentru ca yok functioneaza ca forma negativa pentru var, deil nu apare impreuna cu var; exita un numar redus de exceptii pentru care deil insoteste var/yok, pentru a accentua intr-o maniera dura semnficatia propozitiei: ok i var deil, ama ben yorgunum. Nu e mult de munca, dar ma simt obosit(a). - yok apare si in expresia yok yere = nicaieri - apar impreuna in expresia uzuala ne var? ne yok?, care se traduce punctual: ce este? ce nu este, dar formal inseamna ce mai faci?/cum iti merge?

Adverb

Gradele de comparatie
Ca si in limba romana, si in limba turca, atat adjectivul cat si adverbul au grade de comparatie. Atributele unei actiuni sau insusirile unui obiect pot fi comparate cu altele. Gradele de comparatie sunt forme pe care le ia adjectivul sau adverbul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale; in limba turca se exprima prin termeni care preced adjectivul sau adverbul. Fac acum o scruta prezentare in limba romana pe care o voi folosi ca model pentru limba turca: Gradul pozitiv: exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment flori rosii, mers rapid. Gradul comparativ: exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate; -de superioritate (mai frumos) -de egalitate (la fel de frumos) -de inferioritate (mai putin frumos) Gradul superlativ - relativ: exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin comparatie cu alt obiect; -de superioritate (cel mai frumos) -de inferioritate (cel mai putin frumos) -absolut: arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a compara obiectul (foarte/extraordinar de frumos) Exemplele care urmeaza se folosesc atat pentru adjective, cat si pentru adverbe. Gradul pozitiv se refera la adjectivele in forma lor absoluta sau declinata: gzel frumos Bu gzel bir gl. Acesta este un trandafir frumos. Comparativul de superioritate se obtine prin utilizarea termenului daha, corespondetul lui mai din limba romana: daha gzel mai frumos Bu daha gzel bir gl. Acesta este un trandafir mai frumos. 23

Comparativul de egalitate se obtine prin utilizarea termenului kadar ca, la fel ca, ca si: Kar kadar beyaz. Este alb ca zapada. Daca sunt 2 substantive care urmeaza sa fie comparate, ordinea in propozitie este urmatoarea: substantiv1 substantiv2* kadar adjectiv sau substantiv1 de** substantiv2 kadar adjectiv (de are aici sensul de asemenea) Elbise etek kadar gzel. Rochia si fusta sunt la fel de frumoase. Elbise de etek kadar gzel. Rochia este la fel de frumoasa ca fusta. Observatii: *Substantiv2 poate fi inlocuit si de un pronume simplu, precum: ben, sen, bu, u sau unul posesiv: benim, senin, bunun, unun. ** de desi se scrie separat, se comporta ca un sufix Tip(a) si are 2 forme; Comparativul de inferioritate: se obtine prin adaugarea daha az mai putin decat inaintea adjectivului: daha az gzel mai putin frumos decat Bu plaka kupa daha az gzel. Farfuria e mai putin frumoasa decat cana. Superlativul de superioritate se obtine cu ajutorul lui en cel mai: en gzel cel mai frumos Gl en gzel iek. Trandafirul e cea mai frumoasa floare. Superlativul de inferioritate: se obtine folosind en az cel mai putin inaintea adjectivului; en az gzel cel mai putin frumos Dkkanda daha az gzel kuma elbise. Cea mai putin frumoasa haina din magazin e rochia. Superlativul absolut se obtine cel mai frecvent folosind ok foarte: ok gzel foarte frumos Bu gl ok gzel. Acest trandafir este foarte frumos. In mare parte mi se pare o lectie relativ usoara. Pe scurt, un adjectiv trecut prin toate gradele, arata cam asa: gzel daha gzel daha az gzel en gzel en az gzel ok gzel Dar ca sa nu va faceti iluzii prea mari ca intelegeti care-i treaba cu turca, mai completez lectia cu niste observatii. Asadar, trebuie sa stiti ca si in limba turca, ca si in limba romana se mai folosesc si alte cuvinte care nuanteaza diverse forme de comparatie si care se folosesc de asemenea in fata adjectivului/adverbului: fazla prea daha fazla prea mult kadar iyi la fel de bun ca 24

-dan daha iyi mai bun decat en iyisi cel ami bun pek az foarte putin ok az cel mai putin daha ok mai mult, supraMai sunt si o seama de termeni cu origine arabica si persana, dar voi reveni cu un articol doar pentru acesti termeni. Va recomand sa va uitati si pe articolele indicate ca sursa pentru lamuriri suplimentare si exemple. Tot ca o forma de intarire a adjectivelor si adverbelor, mai este si dublarea lor, despre care am discutat intr-un articol anterior.

Cuvintele duble kilemeler

Expresiile romanesti treaca-mearga, vrand-nevrand, terchea-berchea, talmes-balmes au corespondenta in limba turca, nu atat ca sens ci ca maniera de constructie sub forma cuvintelor duble. Unele cuvinte din limba turca au ajuns chiar si in limba romana: Iava-iava= ncet, binior, fr grab. Din tc. yava Techer-mecher adv. (Turcism nv.) n mare grab, imediat; pe sus, cu sila. [Acc. i: tchermcher] Din tc. teker meker. harcea-parcea adv. (Fam.; n expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tia (pe cineva sau ceva) n buci, a face frme; a distruge, a nimici. Din tc. para-para bucat cu bucat In general se refera la adjective sau adverbe, care prin dublare fie isi accentueaza sensul, fie il nuanteaza intr-o alta directie. Sunt mai multe moduri prin care au fost construite. O lista foarte bine pusa la punct a acestor cuvinte gasiti aici. Daca unele dintre sunt obtinute prin simpla dublare a cuvantului, ca yava-yava, altele au la baza un alte seturi de reguli, precum asocierea unui termen care nu are sens in afara expresiei sau inserarea unui m la cel de-al doilea termen. Cateva exemple, mai jos: havadan sudan deodata delik deik gaunos elim melim mana cu totul ucuz mucuz ieftin odun modun lemn si alte materiale care ard bakan makan ministere si birocratie

Adverbul de timp Zaman Belirteleri

Despre adverbe, in general si despre relatia loc cu pronumele demonstrative, am facut o mica prezentare deja, aici. Astazi vreau insa sa ma refer strict la adverbul de timp, adica acea parte de 25

vorbire care ne ofera detalii despre cum, unde, cand, cat de frecvent sau in ce masura are loc o actiune; cateva exemple de adverbe de timp, gasiti intr-o postare anterioara, aici. O alta varianta de a determina un adverb de timp este ca acesta raspunde la intrebarea cand (s-a intamplat)? Astfel, in limba turca, rolul de adverb de timp poate fi preluat de substantive, in forma absoluta, de le nominativ: ne zaman cand (ne = ce, zaman = timp) - in alte situatii, adverbele de timp se obtin din substantive + sufixul predicativ pentru a fi, de la pers. a III-a sg.: akamlar seara (akam sear ) geceleri noaptea (gece noapte) sonralar dupa aceea (sonra dupa) - exista situatii cand un substantiv in locativ are rol de adverb de timp: sonbaharda toamna imdilerde chiar acum (imdi acum) haziranda in iunie - se mai obtin adverbe de timp prin adaugarea unor sufixe (cel mai des intalnite sufixe sunt cele pentru locativ: -da/-de), dar si unele grupuri de sufixe plus un alt cuvant:: -n ex: kn iarna, in timpul iernii -e degin, -e dek, -e kadar ex. sonuna kadar pana la sfarsit/capat (sonun capat, kadar pana) -leyin ex: sabahleiyn dimineata; akamleiyn seara -de bir -den beri/nce/sonra -lerce (pentru aceste sufixe trebuie sa revin cu exemple) - de asemenea, orice numeral urmat de cuvinte legate de timp precum: ay luna (calendaristica) dakika minut gn zi hafta saptamana saat ora yl an zaman timp - adjectivele pronominale: bu, u, o insotite de cuvinte asociate cu timpul, precum: akam seara gece noapte sabah dimineata zaman timp - cuvintele gemi (trecut) sau gelecek (viitor) plus cuvinte asociate cu timpul, precum: ay, hafta, yl; 26

- de asemenea hangi (care) insotit de cuvinte asociate cu timpul, precum: ay, dakika, gn, hafta, saat, yl, zaman; - cuvintele duble, precum: zaman zaman din timp in timp heme hemen aproape gnden gne zilnic - forma veche de instrumental adica plus sufixele -in/-n/-un/-n (un caz care nu mai apare in limba turca moderna): ilkin in primul rand gzn toamna yazn vara

Lista adverbe de timp

evvelki gn ieri, ziua anterioara dn ieri bugn astazi yarn maine ertesi gn in ziua urmatoare akam seara, pe inserat gece noaptea sabah dimineata ara sra ocazional, din cand in cand bazan uneori abucak rapid, repede arabuk in salturi daha mai daima intotdeauna demin chiar acum demincek mai devreme, acum ceva timp derhal imediat er ge mai devreme sau mai tarziu eskiden anterior ge tarziu erken devreme, timpuriu gndz in timpul zilei hala inca hemen imediat, de indata ce hemen hemen aproape, aproximativ imdi acum imdiki (in) prezent, curent hemen imdi chiar acum sonra dupa henuz inca 27

nihayet eventual, dupa toate astea, in cele din urma, pana la urma nce inainte de vaktiyle curand, intr-un timp scurt bazen uneori bazen gn in unele zile hemen imediat bu gece asta seara her zaman mereu, in tot timpul, intotdeauna asla niciodata bir kerede la un moment dat bir kere o data hi bugn nu astazi

Adverbul Zarflar
- ca parte de vorbire, adverbul, atat in romana, cat si in turca, determina un verb; este folosit frecvent in turca si ne ofera detalii despre momentul in care are loc actiunea, unde si in ce mod; - majoritatea adjectivelor pot fi folosite ca adverbe: gzel > Bu gzel elbise./O ok gzel ark sylyor. frumos > Aceasta este o rochie frumoasa./ Ea canta foarte frumos. iyi > Ben iyiyim./Bu iyi bir kitaptr. bun/bine > Sunt bine. Aceasta carte este foarte buna. - in general orice adjectiv poate fi folosit ca adverb; in unele situatii insa, adjectivul sufera o transformare, in sensul ca i se adauga sufixul ce (atentie! daca cuvantul se termina cu o consoana dintre urmatoarele: f,s,t,k,,,h,p, ce devine -e): yava / yavaa lent/usor In relatia pronume demonstrative adverb: bu, u si o pot deveni si ele adverbe, prin adaugarea sufixului re (un sufix care se conformeaza regulilor armoniei vocalice): bu > bura acesta > acest loc u > ura acesta/acela > acesta/acel loc o >ora acel > acel loc - pentru a putea fi utilizate, trebuie insa sa primeasca sufixe: Buras souk. Acest loc e rece. uras temiz. Acest/acel loc este curat. Oras rahat. Acel loc e confortabil/placut. - prin adaugarea altor sufixe personale, bu, u si o se refera la parti ale corpului: Oran nasl? Buram iyi. Cum te simti acolo? (in acea parte a corpului) (Acolo) sunt bine. -insa cea mai frecventa utilizare a adverbe a bura, ura si ora este ca adverbe de loc: burada aici 28

urada aici/acolo orada acolo buraya catre/spre aici uraya catre/spre aici/acolo oraya catre/spre aici/acolo burandan de aici urandan de aici/acolo orandan de acolo Oraya gitmedik, burada gittik. Nu am fost acolo, am fost aici/acolo.

Numeralul

Exprimarea orei
Pentru a putea exprima ora, trebuie mai intai aruncata o privire pe numeralele cardinale, daca e cazul. Ulterior, trebuie sa stiti si cativa termeni, precum: saat-saatler ora-ore (am notat pluralul pentru ca este o exceptie) dakika minut saniye secunda eyrek sfert buuk jumatate zaman timp Important! in limba turca ce ora e si la ce ora sunt 2 concepte distincte, care se exprima diferit. Intrebarile cu care putem afla detalii legate de timp: Ne zaman? Cat e ceasul? (lit. Ce timp?) Saat ka? Cat e ora? (lit. Ora cat?) Saat kata? La ce ora? Saat ka acaba? Cat este ora, va rog? (lit. Ora cat oare?) Ka zaman? Cat de mult (timp)? Cat dureaza? (lit. Cat timp?) Pentru a raspunde la intrebari, sunt mai multe variante ca si in limba romana, unde fie spunem ora si minutul, fie facem o combinatie intre numerale si cuvinte precum:si, fara, sfert, jumatate. saat* iki ora unu saat on ora zece *saat poate fi omis din raspunsuri

29

CE ORA E? Pentru a spune minutele din intervalul 0-30, folosim urmatorul model: saat + ora + -(y)i + minutul + geiyor saat bei on geiyor ora 5 si 10 minute (05:10) saat on ikiyi eyrek geiyor ora 12 si un sfert (12:15) saat yirmi be geiyor ora 3 si 25 de minute (03:25) Observatii: - -(y)i este un sufix Tip(b), care are 4 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat. - se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala; - geiyor are aici sensul de trecut de si il traducem prin si; La fel cum se utilizeaza cuvantul eyrek sfert, se utilizeaza si buuk jumatate: drt buuk 4 si jumatete (04:30) on buuk 10 si jumatate (10:30) Pentru a exprima minutele din intervalul 30-0, se utilizeaza urmatorul model: saat + ora + -(y)e/a + minutul + var saat yediye yirmi var 7 fara 20 (06:40) saat on bire be var 11 fara 5 (10:55) saat dokuza eyrek var 9 fara un sfert (8:45) Observatii: - -(y)e/a este un sufix Tip(a), care are 2 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat. - se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala; - var are sensul de exista, se afla, insa aici se traduce prin fara;

30

LA CAT NE VEDEM? (Saat kata? La ce ora?) Pentru a spune o anumita ora, se foloseste sufixul -de/-da (Tip(a)): saat birde la unu (01:00) saat onda la zece (10:00) saat bir buukta la unu si jumatate (01:30) saat drt bucukta la 4 si un sfert (04:15) saat on bir ceyrekte la 11 si un sfert (11:15) saat iki ceyrekte la 2 si un sfert (02:15) LA CE ORA S-A INTAMPLAT? Pentru a indica ora la care se petrece (s-a petrecut) un anumit eveniment se folosesc alte 2 cuvinte (gee si kala) si avem astefel cele 2 situatii: saat + ora + -(y)i + minute + gee pentru situatiile in care mai sunt minute pana la si jumatate: ikiyi eyrek gee doua si un sfert (02:15) saat + ora + -(y)a/e + minute + kala pentru situatiile in care mai sunt minute de la si jumatate pana la fix: dokuza be kala 9 fara 5 (08:55) sekize eyrek kala 8 fara un sfert (07:45)

31

La o prima vedere lectia parea usoara, dar sunt destule elemente diferite de romana care o pot face putin mai dificila. Sper sa va fie de ajutor explicatiile si imaginea. Pentru mai multe detalii si exemple, va recomand sa urmariti articolele indicate ca sursa, mai jos.

Zaruri Zarlar
(cred ca v-ati dat seama deja care este originea cuvantului zar, din romana) Am mai multe jocuri preferate, on- si offline, insa joc de fiecare data cu mare bucurie, table (tc. tavla) chiar daca nu sunt foarte priceputa. Tot rasfoind cartea de gramatica, am aflat ca in limba turca sunt denumiri specifice pentru combinatiile de zaruri de la table. Raportate la numerale, probabil aceste denumiri apar putin stranii, insa reprezinta o combinatie intre limba turca si limba persana. Am considerat insa ca acest articol vine taman bine inainte de week-end: 1-1 hepyek 1-2 ikibir sau yekd 1-3 seyek 1-4 aryek sau ciharyek 1-5 pencyek 1-6 eyek 2-2 dubara 2-3 sebayd 2-4 ard sau cihard 2-5 pencd 2-6 eid 3-3 dse 3-4 arse sau ciharse 3-5 pencse 3-6 ese 4-4 drtar sau drtcihar 4-5 bedrt 4-6 ear sau ecihar 5-5 dbe 5-6 ebe 6-6 de

Numeralul ordinal Sra saylar

Pentru ca am discutat deja deja de numeralul cardinal (si nu am inspiratie pentru alta lectie), cred ca pot sa prezint astazi cum se formeaza si cel ordinal. Formula este simpla: numeralul cardinal + sufix -inci Observatii: - forma sufixului este -inci dupa consoane si -nci dupa vocale; 32

- este un sufix de Tip (b) asta inseamna ca in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, formele pot fi: -inc, -inci, -incu, -inc (vezi tabelul); - in scris, numeralele ordinale apar fie intregi, fie prescurtate sub forma N(i)nci sau N. (cu punct dupa cifra spre a le deosebi de numeralele cardinale, ca si in limba germana); - in cazul unui numeral compus, sufixul se adauga ultimului element, si nu fiecaruia in parte; - pentru drt apare o transformare a lui t in d: Exemple: bir birinci/ 1inci /1. /ilk unu primul, ntiul iki ikinci 2nci/ 2. doi al doilea, secund nc / 3nc / 3. trei al treilea etc. drt drdnc / 4nc / 4. be beinci / 5inci / 5. altn altnc / 6nc or 6. on onuncu / 10uncu / 10. on bir on birinci / onbirinci / 11inci / 11. yirmi yirminci / 20inci / 20. yirmi bir yirmi birinci / 21inci / 21. otuz otuzuncu / 30uncu / 30. krk krknc / 40nc / 40. elli ellinci / 50inci / 50. altm altmnc / 60nc / 60. yetmi yetmiinci / 70inci / 70. seksen sekseninci / 80inci / 80. doksan doksannc /90nc / 90. yz yznc /100nc / 100. bin bininci / 1000inci / 1000. milyon milyonuncu /1.000.000uncu /1.000.000. miliyar milyarnc / 1.000.000.000nc / 1.000.000.000. Alte observatii: - uneori, primele sase numerale ordinale arabe pot insoti numele unor suverani din vechime; acestea sunt: evvel primul sani al II-lea salis al III-lea rabi al IV-lea hamis al V-lea sadis al VI-lea ex: Mehemmedi sani = ikinci Mehmet Mohamed al II-lea; Selimi salis = nc Selim Selim al III-lea

33

Numeralul cardinal
Ca si in limba romana, in limba turca avem un numeral cardinal (unu, doi, trei) si unul ordinal (primul, al doilea, al treilea). Ce este insa special in cazul limbii turce, este faptul ca substantivele, desi au forma de plural, cand sunt insotite de un numeral, se folosesc la singular: kpek caine kpekler caini iki kpek doi caini Astfel, in limba turca avem urmatoarele cuvinte care exprima numeralele: sfr 0 bir 1 iki 2 3 drt 4 be 5 alt 6 yedi 7 sekiz 8 dokuz 9 on 10 - pentru a exprima un numar format din zeci si unitati, se utilizeaza denumirea pentru zeci si apoi cea pentru unitati, fara particula si asa cum e in limba romana (douazecisipatru). on 10 yirmi 20 otuz 30 krk 40 elli 50 altm 60 yetmi 70 seksen 80 doksan 90 yz (sau bir yz) 100 on 10 on bir (sau onbir) 11 on iki (oniki) 12 on (on) 13 on drt (ondrt) 14 on be (onbe) 15 on alt (onalt) 16 on yedi (onyedi) 17 34

on sekiz (onsekiz) 18 on dokuz (ondokuz) 19 yirmi 20 yirmi bir (sau yirmibir) 21 Pentru celelalte categorii de numerale, exista denumiri specifice: bin 1.000 milyon 1.000.000. milyar 1.000.000.000 Avand toate aceste informatii, e deja suficient pentru a exprima numere oricat de complexe 247 iki yz krk yedi 1980 bir bin dokuz yz seksen 359.879 yz elli dokuz bin sekiz yz yetmi dokuz

Postpozitiile generalitati
A invata o limba noua presupune multe corelatii intre elementele stiute din propria limba sau din alte limbi straine invatate. Fiecare incearca sa faca tot felul de analogii, asocieri, intre elemente deja cunoscute, pentru a asimila mai usor regulile noii limbi. La fel stau lucrurile si cand vine vorba de prepozitii. ro:Masa se afla in centrul camerei. Cartea este pe masa. In vaza sunt flori. tr: Masa odann ortasnda yer almaktadr. Kitap masann zerinde. Vazo iinde iekler vardr. Prepozitia, conform definitiei din dictionarul nostru, este un element al limbii care precede un cuvant (cel mai des, un substantiv sau un pronume) si prin care se exprima raporturile dintre elementele unei propozitii. Ce e mai special in limba turca, e ca nu sunt prepozitii. Locul lor a fost preluat fie de sufixele cazurilor (vezi Cazurile substantivului), fie de postpozitii. O particularitate a acestor postpozitii din limba turca e faptul ca se declina adica forma difera, in functie de persoana, de exemplu (am observat ca se aplica mai mult la singular): yanmda alaturi de mine yannda alaturi de tine yanna alturi de el/ea Aceste postpozitii indeplinesc functia prepozitiilor si au forma unor cuvinte independente in text. In general, apar clasificate in functie de cazul pe care il determina prezenta lor (am observat asta si in limba germana prepozitii cu dativul, prepozitii cu acuzativul etc.) Ca de exemplu: benden sonra dupa mine ev(in) nnde in fata casei saat ondan nce inainte de ora 1 / mai devreme de ora 1 (in exemplele de mai sus se vede foarte clar de ce aceste parti de vorbire se numesc postpozitii pentru limba turca si prepozitii, pentru romana) 35

O alta clasificare gasita este impartirea in postpozitii primare si secundare (sunt postpozitii compuse; in limba romana ar fi diferenta dintre n simpla si n fa- compusa)

Sufixe: -la/-le
- acest sufix -la/-le se adauga fie substantivelor, fie pronumelor si are diverse semnificatii in limba romana, in functie de context: cu, si, de asemenea; uakla - cu avionul trenle - cu trenul benimle cu mine sizinle cu tine - conform regulii armoniei vocalice este un sufix Tip (a) si are 4 forme: -la/-la/-yla/-yle, ultimele doua folosindu-se cand un sustantiv sau un pronume se termina cu o vocala:dadasyla cu unchiul lui/ei annesiyle cu mama lui/ei In cazul in care precede un substantiv propriu, se separa de acesta prin apostrof (): Mehmetle cu Mehmet Aliyle cu Ali In limba turca mai exista si o postpozitie cu aceeasi semnificatie (cu), ile. Aceasta insa nu urmeaza regulile armoniei vocalice si face ca acelasi lucru sa poata fi exprimat in doua moduri diferite, dar sinonime: arkadanla = arkadan ile cu prietenul tau gzlerimle = gzlerim ile cu ochii mei Daca un cuvant are mai multe sufixe (din cele care marcheaza pluralul sau posesia, de exemplu), particla -la/-le este situata la finalul cuvantului, dupa celelalte sufixe (in exemplele de mai jos se vede foarte clar puterea de aglutinare a limbii turce, cand sunt exprimate prin 2-3 sufixe mai multe atribute ale aceluiasi cuvant, in timp ce in romana folosim 2-3 cuvinte):kedisiyle kedi+si+yle cu pisica sa kedilersiyle kedi+ler+si+yle cu pisicile sale eliyle el+i+yle cu mana sa elleriyle el+ler+i+yle cu mainile sale Un alt mod de a traduce -la/-le este cu, impreuna cu, si: Benimle Mehmet geldi. Eu vin cu /impreuna cu Mehmet. Masada fincanla tabaklar var. Pe masa sunt cesti cu/si farfurii. Ali ile arkada, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Ali arkadayla, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Mustafa ile Selim partiye gitti. Mustafa a plecat la petrecere cu/impreuna cu Selim. Mustafa, Selim le* partiye gitti. Mustafa si Selim au plecat la petrecere. 36

* in limba turca, substantivele proprii se separa de sufixe prin utilizarea apostrofului ().

Pronume

Pronumele interogative Soru Zamiri

Pronumele interogrative sunt parti esentiale intr-o conversatie. Pentru cei care sunt mai putin familiarizati cu termenii gramaticali, ma refer in acest articol la cuvinte precum: cine, ce, cum, cat, unde etc. In limba turca exista asfel de corespondente: ne? ce? kim? cine? ka? cat? cate? cati? nasl? cum? kimin? a/ai/ale cui? hangi? care? niin?/neden? de ce? ne zaman? cand? nerede? unde? Din start trebuie facuta o precizare importanta. Ati observat ca timpurile prezinta si o varianta interogativa, realizata cu particula mi (ca de exemplu). Intr-o propozitie interogativa fie folosim un pronume interogativ, fie particula mi, dar nu amandoua. kim cine impreuna cu diverse sufixe, are forme atat de singular, cat si de plural: Sg. kim cine kime cui kimin a/al cui? kimi cine (obiect) kimde pe cine kimden de la cine kiminle cu cine? Pl. kimler cine kimlere cui kimlerin ale cui? kimleri cine? kimlerde pe cine? kimlerden de la cine? kimlerle cu cine?

37

Pronumele nehotarate Belgisiz Zamirler

Sunt acele pronume care se refera (in mod direct sau aparent) la cineva nespecific. Ca sa va dati seama mai usor, iata cateva exemple in limba romana: toti, unii, oricine etc. Articolul despre pronumele personale in limba turca il gasiti aici. biri, birisi unul/una, cineva birileri unii/unele, cineva birka cativa kimisi cine kimse oricine, nimeni herkes oricine tm multimea pek ou o parte dintre ei hepsini toti bazs unii/unele hibirini, hibirisi nimeni, niciunul her biri fiecare bakas altul/alta bakalar altii/altele bir ksm o parte brleri ceilalti/celelalte Cateva exemple: Biri yemeini yemedi. Unul dintre ei nu si-a mancat pranzul. Birisi okula gelmedi. Nimeni nu a venit la scoala. Kimse incinmesin. Sa nu fie nimeni ranit. ocuklarn tm otobse binsin. Toti copiii sa urce in autobuz.

Pronumele demonstrativ
Cele trei forme intalnite sunt: Singular: bu - acesta, aceasta u acesta/acela, aceasta/aceea o acela, aceea (are si sensul de el/ea pers. a III-a sg.) Plural: bunlar acestia, acestea unlar acestia/aceia, acestea/acelea onlar aceia, acelea (are si sensul de ei/ele pers. a III-a pl.) Observatii: - pot avea atat rol de prenume (inlocuind un substantiv), cat si rol de adjective (determinand un substantiv); - prima problema care a apre este cum diferentiem u de bu sau o, ambele avand prin traducere, aceeasi semnificatie; pe scurt, u se refera la la un obiect situat intre cei doi interlocutori, in timp 38

ce o se refera la ceva mai indepartat. Foarte frecvent, o apare in discutiile cu referire la alte tari, alte locatii. - u de obicei apare insotit de un gest care indica o anumita directie, la care se refera subiectul; de asemenea, u se mai poate referi la ceva ca urmeaza sa fie mentionat (si poate fi tradus ca urmatoarele): u renkler gzel: krmz, yeil ve sar. Urmatoarele culori sunt frumoase: rosu, verde si galben. - ca si adjectivele, pronumele demonstrative pot fi adjective pronominale si pot precede substantivul: Bu araba mavi. Aceasta masina este albastra. - daca substantivul e precedat de un adjectiv, pronumele demonstrativ precede adjectivul: Bu byk araba mavi. Aceasta masina mare este albastra. - in situatia in care pronumele are rol de ajdectiv si determina un substantiv la plural, pronumele demonstrativ ramane la singular (spre deosebire de limba romana): Bu arabalar pahal. Aceste (lit. aceasta) masini sunt scumpe. - cand insa sunt folosite ca pronume, pot avea si forma de plural: <Bunlar pahal. Acestea (lit. aceasta) sunt scumpe. -la genitiv au urmatoarele forme: bunun a/al/ai/ale acestuia/acesteia unun onun a/al/ai/ale acesluia/aceleia bunlarn a/al/ai/ale acestora/acelora unlarn onlarn

Pronumele (Zamirler)
Pronumele sunt cuvintele folosite cu scopul de a inlocui in substantiv. In limba turca sunt mai multe tipuri de pronume: Pronume personale Kii zamirleri Pronume demonstrative aret zamirleri Pronume nehotarate/indefinite Belgisiz zamirler Pronume interogative Soru zamirleri In aceasta postare ma voi ocupa de pronumele personale, care la nominativ au urmatoarele forme: ben eu sen tu o el/ea biz noi siz voi onlar ei/ele

39

Observatii: -pentru cazul nominativ, formele de pronume personal au o singura forma pentru persoana a III-a, atat la singular, cat si la plural; genul subiectului se deduce din context; -pentru ca sufixele personale ofera detalii la persoana, pronumele sunt absente, nu apar ca subiect in propozitie (acelasi lucru se intampla frecvent si in limba romana, spre deosebire de limba engleza, de exemplu, unde mai mereu e cerut un subiect in propozitie): Yiyorum. > Ben yiyorum. Mananc> Eu mananc. Yryorsanz. > Sen yryorsanz. Te plimbi. > Tu te plimbi. - astfel ca, utilizarea pronumelor in propozitie este mai mult pentru emfaza: Siz gensiniz, ben yalym. Tu esti tanar(a), eu sunt batran(a). Biz Romenler, sen Trkler. Noi suntem romani, voi sunteti turci. - forma de siz este folosita atunci cand vrem sa ne adresa cuiva intr-o forma mai politicoasa, de tipul: dumneavoastra (poate fi considerat corespondentul lui Sie din germana); - uneori se adauga sufixul -ler, pronumelor biz si siz, fara a le modifica sensul: biz>bizler siz>sizler - formele de plural intuite pentru ben si sen sunt: benler si senler, dar in realitate sunt folosite: biz si siz; -la persoana a III-a plural, fata de forma presupusa: o+lar>olar, apare o alta: onlar; Pronumele, in limba turca are forme si pentru celelalte cazuri:

40

- in cazul dativ, ben si sen, devin bana si sana, fata de formele intuite: bena si sena.

Resurse (III)
Simt stringent nevoia unui dictionar roman-turc si turc-roman. Pentru blog, folosesc mult Google Translate, mai ales in combinatia turca-engleza. Astazi am gasit insa un dictionar turc-roman care pare destul de bun sa nu am eu cunostinte suficiente incat sa fac acum obiectii. Imi place ca da inclusiv termeni compusi sau care includ termenul cautat; i-am cerut sa imi traduca adam si iata rezultatele obtinute: adam - om adam brbat adam flcu adam individ adam om adam ef adam tip adam tovar adam ldrme omucidere adamakilli - complet adamakilli serios adamakilli tare Il gasiti aici Dictionar online: Dictionar Roman Turc (pentru a ajunge la varianta TurcRoman, alegeti optiunea Alege dictionar) Later edit: Kader mai recomanda un dictionar chiar execelent si mai complex decat cel prezentat anterior Dictionar online turc-roman-turc.

Substantivul

Sufixe in limba turca gi

Lista de sufixe n-am epuizat-o, dar am astazi ocazia sa adaug unul nou. Aduc in discutie sufixul gi, care se adauga radacinii unui verb, dupa ce indepartam marca infinitivului. Prin aceasta noua structura se obtin substantive abstracte, de actiune sau diverse instrumente: bilmek > bilgi a sti > cunostinta, stiinta, data Acest sufix se supune regulii armoniei vocalice si au urmatoarele forme: -gi, -ki, -g, -k, -gu, ku, -g, -k. Formele -ki, -k, -ku, -k se adauga atunci cand radacina verbului se termina cu una dintre consoanele urmatoare: h, , f, s, t, k, p, (hi fstk paa!). Mai jos aveti cateva exemple:

41

asmak > ask a atarna > umeras burmak > burgu a rasuci > burghiu almak > alg a canta (la un instrument) > instrument muzical etmek > etki a face> efect imek > iki a bea > bautura (alcoolica) rmek > rg a impleti > impletitura silmek > silgi a sterge > radiera, guma de sters srmek > srg a conduce > alunecare sevmek > sevgi a iubi > afectiune saymak > sayg a conta > respect sormak > sorgu a intreba> interogatoriu yarmak > yarg a imparti, a diviza > decizie, hotarare

Ablativul smin kma Durumu

Acest caz grupeaza substantivele care reprezinta conditia miscarii de indepartare, plecarea de la Sufixele pentru ablativ sunt echivalentul prepozitiilor din, de la sau from, by, via din engleza. Pe scurt, ablativul se obtine prin adaugarea sufixelor de mai jos, care vor respecta regula armoniei vocalice: -dan/-den se adauga cuvintelor, indiferent de litera finala, cu exceptia h, , f, s, t, k, p, consoane tari. -tan/-ten cand radacina se termina in: h, , f, s, t, k, p, . Un pont, pentru a retine mai usor aceste litere este propozitia: hi fstk paa! (fistic deloc, paa!), care le include pe toate. -nden/-ndan de adauga unui cuvant care are deja alt sufix si care termina cu o vocala. Cuvintele care se termina in orice litera, cu exceptia h, , f, s, t, k, p, , au forma de ablativ astfel: turizm turizmden turism hava havadan aer okul okuldan scoala program programdan program snr snrdan granita saray saraydan palat pencere pencereden fereastra bilim bilimden stiinta Pentru cuvintele care se termina cu h, , f, s, t, k, p, , avem aparea modificarea din -den/-dan in -ten/tan: h ruh ruhtan suflet, spirit mizah mizahtan umor ha hatan cruce sonu sonutan rezultat f snf snftan clasa raf raftan raft 42

s prens prensten prin makas makastan foarfeca t alet aletten unealta edebiyat edebiyattan literatura k meslek meslekten profesie yatak yataktan pat p hesap hesaptan nota (de plata) arap araptan vin ta tatan piatra k ktan iarna Substantivelor proprii li se aplica aceleasi reguli, cu diferenta ca sufixul este separat de substantiv, printr-un apostrof (): Topkap Topkapdan Meri Meriten Yunanistan Yunanistandan Grecia Trkiye Trkiyeden Antalya Antalyadan Exista si cateva exceptii, a unor cuvinte de origine neturcica: dikkat dikkatten atentie harf harften litera alkol alkolden alcool kabul kabulden acceptare sembol - sembolden simbol Sunt mai multe situatii care desemneaza substantivele in ablativ: a) Locul din care are loc actiunea: ehirden ayrld el a plecat din oras bu davran onu iinden edecek acest comportament il va face sa plece de la locul lui de munca b) Locul prin care are loc actiunea: pencereden girdi el a intrat prin fereastra hangi yoldan gidilir? pe care drum se merge? sizi telefondan aryorlar esti cautat la telefon (ei te cauta prin intermediul telefonului) c) Cauza actiunii: alktan bitkin epuizat de foame neden? de ce? (lit. din ce (cauza)?) ondan de aceea (din cauza asta) d) Al doilea termen al unei comparatii este in ablativ: Trkiye Lbnandan byktr Turcia este mai mare decat Libanul 43

e) Ablativul contine si termenii care arata materialul din care un obiect este facut: naylondan yazlm bir balk a o plasa de pescuit din nylon f) Utilizarea partitivului: komulardan biri unul dintre vecini yelerden birka cativa dintre membri g) Exprimarea pretului, dar intr-o forma diferita de a dativului: bu elmalar katan aldn? cu cat (la ce pret) ai cumparat aceste mere?

Dativul smin Ynelme Durumu

Acest articol are doua parti: mai intai prezint cum se formeaza dativul, iar mai apoi, in ce conditii este utilizat. In limba turca, pentru substantivele in cazul dativ se adauga sufixele urmatoare, conform regulii armoniei vocalice: -e/-a cand radacina se termina cu o consoana sau cand substantivul are deja un sufx care se termina cu o consoana (vezi si ordinea sufixelor pt. substantiv); -ye/-ya - numai cand radacina se termina cu o vocala (nu mai are alt sufix); -y- este litera de legatura (buffer letter in engleza); -ne/-na doar atunci cand substantivul in dativ are deja alt sufix care se termina intr-o vocala; k ka iarna arkada arkadaa prieten snf snfa clasa okul okula scoala liman- limana port polis polise polotie, politist sabah- sabaha dimineata kalem - kaleme creion Cand litera de legatura -y- este adaugata unui substantiv care se termina cu o vocala, face ca sufixul sa ia forma: -ye, -ya banka bankaya banca tepe tepeye deal ansiklopedi ansiklopediye enciclopedie ayna aynaya oglinda kedi kediye pisica su- suya apa Daca discutam despre o extensie substantivul are deja un alt sufix, si la final are o consoana, adaugam -e sau -a: ev evim ev-im-e evime casa casei mele gl - gller gl-ler-e gllere trandafir trandafiri trandafirilor Utilizam litera de legatura -n-, cand adaugam sufixul dativului dupa un alt sufix, terminat cu o vocala: -ne, -na 44

kedi kedisine pisica pisicii ei baba babalarna tata tatalui lor Aceasta modificare a literei de legatura, de la -y- la -n- ajuta ascultatorul sa-si dea seama daca acel substantiv mai are deja alte sufixe sau nu. Daca ultima litera a unui cuvant este este de obicei transformata in c: kl klca sabie ha haca cruce pirin pirince orez Daca ultima litera a unui cuvant este k, atunci: - In majoritatea cazurilor este transformata in . k a lumina iek iee floare meslek meslee profesie - Sunt cateva cuvinte monosilabice care mentin litera k finala: ok oka sageata - Cateva cuvinte au parte de transformarea lui -k in -ng: ahenk ahenge armonie renk renge culoare Daca ultima litera este p, este de obicei schimbata in b: hap haba pastila arap araba vin orap oraba ciorap, soseta Daca litera finala este t: In unele ramane la fel: ift ifte cuplu tirt tirte tricou st ste lapte In timp ce in altele este transformata in d: kat kada hartie kurt kurda lup Situatii speciale: Cuvintele care au o vocala intre 2 consoane, de obicei pierd vocala: resim resme tablou vakit vakta timp karn- karna abdomen ehir ehre oras Substantivele proprii un un statut special. In prmul rand ca sufixul se separa prin aportrof (). In al doilea rand, nu se aplica regulile valabile pentru literele: k p t . Se adaugasufixele a, e sau ya, ye dupa caz, conform armoniei vocalice: Britanya - Britanyaya 45

Ankara Ankaraya Marmaris Marmarise Kbrs Kbrsa Cipru Bulgristan Bulgristana Bulgaria Exista si cateva cuvinte, imprmutate din alte limbi, care reprezinta exceptii de la regula armoniei vocalice, cand formeaza dativul: petrol - petrole petrol dikkat dikkate atentie saat - saate ora, ceas normal normale sembol sembole simbol Cazul dativ, prezent in limba romana (raspunde la intrebarea cui? ), are in limba turca un rol putin diferit. Inglobeaza insa alt tip de substantive, si anume pe cele din urmatoarele situatii: a) Substantivul este subiectul indirect al unui verb: mektubu Aliye gnderdim am trimis scrisoarea lui Ali ocua bir palto alacaz vom cumpara un palton copilului/ pentru copil b) Substantivul are semnificatia unei actiuni a unei directii de deplasare, corespunzator sensului prepozitiilor la, spre (Comparativ cu limba engleza, se poate spuna ca acest caz tine locul prepozitiilor to/for la, catre/pentru): Trkiyeye dndler s-au intors in Turcia yere dt a cazut pe pamant ieyi masaya koydu a pus sticla pe masa bir ormana gizlendiler s-au ascuns in padure sandalyeye oturdum m-am asezat pe scaun ( Atentie: pentru a spune stateam pe scaun sandalyede oturuyordum, se foloseste locativul, care va fi prezentat intr-o postare ulterioara) c) Substantivul este scopul actiunii: renci snava hazrlanyor studentul se pregateste pentru examinare d) Pretul unui obiect bunu kaa aldin? cat ai platit pe asta?

Acuzativul smin Belirtme Durumu

Desi am mai prezentat pe blog cazurile substantivului (smin hlleri), mi-am propus ca in urmatoarea perioada sa dezbat fiecare caz, mai pe larg, in cate un articol. Va fi destul de complex, pentru ca vreau sa includ cat mai multe materiale din sursele care apar la finalul acestei postari. Incep seria de articole cu ACUZATIVUL - smin Belirtme Durumu. Acest caz al substantivelor sau pronumelor este przent si in limba romana, unde exprim complementele direct, indirect si curcumstantiale. In limba turca insa, apare o usoara diferenta. Acuzativul in turca marcheaza obiectul definit de verb, acesta fiind o persoana, o vietate sau un lucru. Aceastea poarta marca specificului, adica sunt fie descrise in detaliu, fie s-a mai facut referire la acestea in trecut. Reiau exemplu de mai jos, care este edificator: 46

cazul absolut/ Nominativ: Bir kedi grdm. Am vazut o pisica. (in acest caz, desi pisica e subiectul actiunii, substantivul este la forma absoluta, nefiind un subiect specific); cazul Acuzativ: Kediyi grdm. Am vazut pisica. (in acest caz, substantivul a primit sufixul (+litera de legatura), deoarece este un subiect specific se presupune ca a mai fost la un moment dat mentionata aceasta pisica); In limba turca nu exista articolul hotarat si practic se poate considera ca acuzativul corespunde acestei absente. De exemplu, in limba romana avem: o cas articol nehotarat casa (aceea, ceva specific) articol hotarat Astfel, marcarea (specificarea) poate fi facuta in mai multe feluri: a. print-un articol demonstrativ (bu = acesta/aceasta) bu gazeteyi karmak zor bir i sa publici acest ziar este o munca dificila b.printr-un pronume personal, atasat ca sufix sau separat: bizim evi kiralad a inchiriat casa noastra c. utilizarea unui titlu specific: Profesr selamlad l-a salutat pe profesor d. prin utilizarea unui subtantiv propriu: Adanay gezdik am fcut turul Adanei/orasului Adana Cum se formeaza? Substantivului sau pronumelui in acuzativ i se adauga sufixul (y)# Tipul b, conform armoniei vocalice. Totalitatea formelor sunt: - -i/-/-u/- cand radacina cuvantului este o consoana - -yi/-y/-yu/-y cand radacina se termina cu o vocala - -ni/-n/-nu/-n cand radacina mai are un sufix si acesta se termina cu vocala: kapsn usa lui; (vezi si Ordinea sufixelor pentru un substantiv). 1. Daca radacina cuvintului se termina cu o vocala se adauga yi, y, yu, y: kpr kpry pod podul ada aday insul insula sandalye sandalyeyi scaun scaunul kasko kaskoyu asigurare auto asigurarea auto ar ary pia piaa 2. Daca radacina unui cuvant se termina cu o consoana, cu exceptia: , k, p, t, se adauga unul din sufixele: i, , u, sabah sabah diminea dimineaa 47

program program program programul gnah gnah pcat pcatul aktr aktr actor actorul mizah mizah umor umorul snr snr grani grania avu avuu sergent sergentul saray saray palat palatul 3. Daca ultima litera a unui cuvant este de obicei este transformata in c: aa aac copac copacul ha hac cruce crucea sonu sonucu rezultat rezultatul 4. Daca ultima litera a cuvantului este k: 4a. In cele mai multe cazuri este transformata in . parmak parma deget degetul yatak yata pat patul sokak soka strad strada 4b. Sunt cateva cuvinte monosilabice in care k se mentine: ok oku sgeat sgeata 4c. Unele cuvinte care se termina in nk se modifica in ng la final: ahenk ahengi armonie armonia renk rengi culoare culoarea 5. Daca litera finala este p este transformata cel mai frecvent in b: hesap hesab not (de plat) nota orap orab ciorap ciorapul arap arab vin vinul 6. Daca litera finala este t: 6a. In unele cuvinte isi pastreaza forma, t: fiyat fiyat pre preul at -at cal calul ift ifti cuplu cuplul 6b. In altele este transformata in d: kat kad hrtie hrtia kurt kurdu lup lupul Cazuri speciale: A. Cuvintele terminate printr-o vocala si care prin adaugarea sufixului, duc la formarea de grupri de trei litere, vocala-consoana-vocala, prima vocala din grup se pierde: az - az > az gur gura vakit vakt timp-timpul 48

gnl gnl suflet sufletul ehir ehri oras orasul (ca si la resim resmim imagine imaginea mea ) B. Substantivele proprii se separa de sufixe prin apostrof. Chiar daca se termina intr-o consoana precum , k, p, t, nu se comporta ca substantivele comune, ci isi pastreaza forma. Doar adaugam apostroful si sufixele corespunzatoare, precedate sau nu de -y-: Marmaris Marmarisi Meri Merii stanbul stanbulu Mehmet Mehmeti Yunanistan Yunanistan Marmara Marmaray Bulgristan Bulgristan C. Sunt si unele cuvinte care nu sunt de orgine turca si care nu se comporta conform regulii armoniei vocalice. Acestea formeaza acuzativul astfel: normal normali normal normalul dikkat dikkati atentie atentia saat saati ceas, or ceasul, ora hayal hayali vis- visul kontrol kontrol control controlul

Cazurile substantivului sim durumlarda

- in limba turca sunt 6 cazuri si ca sa fie mai usor, voi declina un substantiv simplu: ev casa 1.NOMINATIV: ev / evler casa/casele 2.ACUZATIV: evi / evleri (pe) casa/(pe) casele 3.GENITIV:evin / evlerin al/a/ai/ale casei/ al/a/ai/ale caselor 4.DATIV:eve / evlere casei/caselor 5.ABLATIV: evde / evlerde de la casa/de la casele 6.LOCATIV: evden /evlerden in casa/ in casele Generalitati despre cazuri cazuri: - dupa cum se vede mai sus, declinarea unui substantiv se face prin adaugarea de sufixe; aceste sufixe indeplinesc rolul unor prepozii in alte limbi, precum romana (se observa usor si in traducerea de mai sus) sau engleza; - aceste sufixe respecta regulile armoniei vocalice, astfel: I) pentru N si Ac sufixele sunt de Tip (b) II) pentru G, D, Ab si Loc sufixele sunt de Tip (a) vezi tabelul de mai jos

49

- pentru a evita intalnirea a doua vocale se folosesc litere de legatura; astfel se utilizeaza -npentru G si -y- pentru Ac si D; - sufixul pentru plural se adauga radacinii cuvantului, inaintea sufixului pentru caz cum se poate observa si mai sus; - nu intotdeauna analogiile intre cazurile limbii romane si ale limbii turce sunt valabile si ma refer aici la ablativ, locativ, care in romana sunt incluse in acuzativ; - ca o sumarizare a regulilor dupa care se face declinarea substantivelor, urmariti tabelul urmator:

Tabel facut dupa G. Lewiss Turkish Grammar Intr-un alt articol despre cazurile substantivelor am gasit urmatoarea clasificare: - forma absoluta fara sufix forma cuvantului din dictionar; - forma i marcheaza substantivul ca fiind subiectul unei actiuni; - forma e implica semnificatia unei directii (asemenator prepozitiilor la, spre); 50

- forma de implica semnificatia unei pozitii (asemenator prepozitiilor in , pe, la); - forma den implica semnificatia prepozitiei de la - in limba turca un substantiv poate avea una din aceste 5 forme, care iau nastere prin adaugarea de sufixe; acesta sufixe inlocuiesc unele dintre prepozitiile pe care le folosim noi pentru a marca un anumit caz; - o precizare importanta trebuie facuta: al doilea caz (forma -i), subiectul trebuie sa fie unul specific substantivul trebuie sa fie articulat cu articol hotarat; se poate face o analogie cu limba engleza, in functie de prezenta sau absenta articolului the, ca in exemplul urmator: Bir kedi grdm. Am vazut o pisica. (in acest caz, desi pisica e subiectul actiunii, substantivul este la forma absoluta, nefiind un subiect specific); Kediyi grdm. Am vazut pisica. (in acest caz, substantivul a primit sufixul (+litera de legatura), deoarece este un subiect specific se presupune ca a mai fost la un moment dat mentionata aceasta pisica); Exemple pentru fiecare dintre forme: Bu bir ev. Aceasta este o casa. Evi grdm. Am vazut casa Eve git. Mergi acasa.(ev=casa, acasa) Kalem masada. Creionul este pe masa. Annen o odada. Mama ta e in acea camera. Evden geldim. Vin de acasa.

Substantivul

Genurile substativului
- cand am invatat franceza, si, mai tarziu, germana (der, die und das ), problema genurilor era destul de mare, pentru mine, ca incepator; dar turca, la fel ca majoritatea limbilor turcice, nu are aceasta diferenta de genuri (am precizat asta si in aticolul Caracteristicile limbii turce); - nici pronumele personal, la persoana a III-a (o/onlar) nu are forme diferite pentru feminin, masculin sau neutru, de aceea, este extrem de important contextul, pentru a intelege la cine/ce se refera o anumita propozitie; - in cazul in care totusi e necesara specificarea clara a genului, pentru persoane, sunt utilizati termenii kadn/kz (femeie/fata) pentru feminin: kz talebe studenta kadn garson ospatarita karde/ kz karde frate sau sora/sora arkada/kz arkada prieten/prieten (aici cred ca se poate face o paralela cu termenii din engleza: friend/girl-friend)

51

- pentru animale (in special pentru cele domestice), in general, sunt denumiri specifice pentru cele doua forme, de feminin si masculin: aygr/ksrak armasar/iapa boa/inek taur/vaca - cand nu apare aceasta distinctie, se folosesc termenii erkek, pentru masculin si dii pentru feminin: erkek kedi/dii kedi motan/pisica erkek kpek /dii kpek caine/catea

Pluralul substantivelor
Pluralul substantivelor este un Sufix de Tip (a) (vezi tabelul), adica: - in cazul in care ultima vocala din radacina este a, , o sau u se adauga sufixul -lar; - in cazul in care ultima vocala din radacina este e, i, sau se adauga sufixul -ler; Urmarind tabelul si observatiile de mai sus, devine foarte simplu sa formam pluralul unor cuvinte precum: balta baltalar topor-topoare kap kaplar usa-usi ev evler casa-case kedi kediler pisica-pisici gz gzler ochi-ochi yemek yemekler mancare-mancaruri telefon telefonlar telefon-telefoane gl gller lac-lacuri glmse glmseler zambet-zambete gl gler trandafir trandafiri Sunt si cateva exceptii mai ales in cazul cuvintelor de origine araba sau persana: vaat vaatler promisiune promisiuni kalp kalpler inima inimi* saat saatler ora-ore harf harfler litera-litere rol roller rol-roluri (sursa) Tot ca exceptie mai sunt unele cuvinte din limba turca veche, unde sifixele iz, z, uz si z sunt folosite pentru forma de plural. ikiz gemeni ggs piept boynuz coarne gz ochi (doi ochi) O alta forma de plural estie in -an, -en si inca mai apare in unele cuvinte turcesti (aceste sufixe sunt inca utilizate in zona Altay a Turciei): orman padure 52

Exceptie: saat saatler ora ore; forma de plural este asfel (si nu saatlar, cum probabil v-ati imaginat), deoarece este un cuvant preluat din araba si face execeptie; ATENTIE! - daca un substantiv este precedat de un numeral cardinal se foloseste la singular: kpek caine kpekler caini iki kpek doi caini *corectura conform unui mesaj trimis de E.V. Multumesc din nou!

Sufixe

Sufixe in limba turca gi

Lista de sufixe n-am epuizat-o, dar am astazi ocazia sa adaug unul nou. Aduc in discutie sufixul gi, care se adauga radacinii unui verb, dupa ce indepartam marca infinitivului. Prin aceasta noua structura se obtin substantive abstracte, de actiune sau diverse instrumente: bilmek > bilgi a sti > cunostinta, stiinta, data Acest sufix se supune regulii armoniei vocalice si au urmatoarele forme: -gi, -ki, -g, -k, -gu, ku, -g, -k. Formele -ki, -k, -ku, -k se adauga atunci cand radacina verbului se termina cu una dintre consoanele urmatoare: h, , f, s, t, k, p, (hi fstk paa!). Mai jos aveti cateva exemple: asmak > ask a atarna > umeras burmak > burgu a rasuci > burghiu almak > alg a canta (la un instrument) > instrument muzical etmek > etki a face> efect imek > iki a bea > bautura (alcoolica) rmek > rg a impleti > impletitura silmek > silgi a sterge > radiera, guma de sters srmek > srg a conduce > alunecare sevmek > sevgi a iubi > afectiune saymak > sayg a conta > respect sormak > sorgu a intreba> interogatoriu yarmak > yarg a imparti, a diviza > decizie, hotarare

Sufixele in limba turca Ekler

Dupa cum am spus in primele postari, una din principalele caracteristici ale limbii turce este faptul ca este o limba aglutinanta, adica se foloseste de adaugarea sufixelor, intr-o ordine clar 53

stabilita, pentru a declina un substantiv sau pentru a conjuga verb. Spre exemplu, urmatorul substantiv: kitap carte kitaplar carti kitab (pe) cartea kitaplar (pe) cartile kitabn a/al/ai/ale cartii kitaplarn a/al/ai/ale cartilor kitaba cartii kitaplara cartilor etc. Ca sa va faceti o idee despre cam cat de multe sunt, va invit sa va uitati pe acest site: Basics of Turkish Grammar Alphabetical List of Turkish Suffixes (scroll down). Dar nu cred ca ar trebui sa ne sperie, ci sa ne bucuram ca gasim informatii si ca ne putem continua drumul. (Mai recomand si aceste site: The Turkish Suffix Dictionary si TurkishLanguage.co.uk). Un aspect important este faptul ca aceste sufixe sunt cel mai des supuse regulilor de armonie a sunetelor. Exista si situatii cand un sufix poate avea functii diferite, dar situatia e clarificata de context; de exemplu:-LER, poate fi: - marca pluralului: araba-arabalar masina-masini - sufix predicativ: hastalard ei/ele au fost bolnavi(e) - sufix personal cu rolul de a fi, prezent, persoana a III-a plural hastalar ei/ele sunt bolnavi(e) Dupa aceste cateva idei scrise in 2010, revin asupra articolului, dupa ce am gasit ieri o analiza mai buna a fixelor, pe www.turkishlanguage.co.uk (Thank you, Mr. John Guise for sharing your work). Iata cum sunt clasificate sufixele pe acest site: 1. sufixe inflexionale afecteaza semnificatia unui cuvant in cadrul unei propozitii, dar nu si sensul de baza. Aceste sufixe se modifica conform regulii armoniei vocalelor si a consoanelor. Ex: gradina gradinii, gradini, gradinilor etc. 2. sufixe constructionale care modifica sensul cuvantului si se refera la derivare si formarea familiei de cuvinte. Si aici, sufixele isi schimba forma, pentru a mentine armonia vocalica si a consoanelor. Ex: gradina gradinar, ingradit, gradinaresc, gradinita etc. La prima categorie, avem urmatoarele subcategorii: a) Sufixele de plural: -ler, -lar ev evler casa araba arabalar masina b) Sufixele pentru cazuri: -i, -e, -de, -den ev evi 54

eve evde evden c) Sufixele personale: -im, in, -i, -imiz, -iniz, -leri evim evin evi evimiz eviniz evleri d) Sufixe de completare ale substantivului (posesiv): -(n)n, - arabann kaps evin bacas sokan tozu e) Sufixele verbale pentru formarea timpurilor: -di, -mi, -ecek, -ar, -yor yazd yazm yazacak yazar yazyor a) -ci -i, -c -, -cu -u , -c - link articol b) -li, -l, lu, -l link articol c) -siz, -sz, -suz, -sz - link articol d) -lik, -lk, luk, -lk - link articol e) -gi, -ki, -g, -k, -gu, -ku, -g, -k - link articol f) -gin, -kin, -gn, -kn, -gun, -kun, -gn, -kn g) -da -ta h) -sal, -sel

Sufixe: -lik
Ehe a trecut ceva timp de cand nu am mai scris despre sufixe. Iata ca ma pot revansa astazi, prezentand sufixul -lik. Pe mine m-a dus imediat gandul la geamlc, termen pe care l-am auzit acasa (cu referire la un hol plin de geamuri) si eram sigura ca este de origine turca. DexOnline imi confirma intuitia, dar sa vedem ce spune teoria limbii turce, despre el. Acesta este adaugat unor parti de vorbire (adjective, adverbe, substantive) pentru a forma alte substantive cu un sens nou, mai mult sau mai putin abstract. Uneori, adaugarea sufixului -lik duce la formarea de cuvinte noi, cu sensuri multiple, pe care le veti putea deduce din context (vezi mai jos situatia cuvantului yuz vara). Ca rol, poate fi omologat sufixului -ness, din engleza si are formele -lik,-lk, -lk, luk (ca sa vezi ce sufix se utilieaza, in functie de cuvant, vezi tabelul din articolul cu Regula armoniei vocalice). Mai jos, iata cateva exemple: hasta > hastalk bolnav > boala 55

mutlu > multluluk fericit > fericire sa > salk sanatos, drept, dreapta > sanatate yalnz > yalnzlk singur(a) > singuratate tuz > tuzluk sare > salina gz > gzlk ochi > ochelari sz > szlk cuvant > dictionar yol > yolluk drum > calatorie E folosit si pentru a obtine denumiri de obiecte sau locuri: kim > kimlk cine > carte de identitate bakan > bakanlk minister > ministru n > nlk fa > babeic, or yamur > yamurluk ploaie > impermeabil, haina de ploaie, trenci yaz > yazlk var > cas de var, cas de vacan In unele cazuri, adaugarea sufixului -lik duce la formarea de adjective sau adverbe. Se poate traduce prin pentru, in/pe timpul: iki kii > iki kiilik doi oameni > pentru doi oameni yaz > yazlk vara > estival, pentru timpul verii gn > gnlk zi > zilnic hafta > haftalk saptamana > saptamanal

Ordinea sufixelor pentru un substantiv

Ca sunt multe sufixe in turca, nu e ceva nou. Dar cum le atasam unui substantiv poate deveni o problema mai complicata. Ordinea este insa importanta, pentru ca in functie de felul in care se termina un sufix (consoana sau vocala), folosim sau nu litere de legatura. SUBSTANTIV + (PLURALUL) + (POSESIA) + (CAZUL) + (TERM. VERBULUI) ocuklarsnz. Voi sunteti copiii.

Sufixe -lik
- este un sufix Tip (b) si are 4 forme: -lik, -lk, luk, -lk; - este intrebuintat in numeroase situatii si duce la formare de substantive; A acest sufix este adaugat substantivelor si adjectivelor pentru a le transforma in substantive, mai mult sau mai putin abstracte (pentru cei care stiu limba engleza, poate fi considerat omolgul lui -ness din goodness) ocuk ocukluk copil copilarie gzel gzellik frumos frumusete kolay kolaylk usor comoditate iyi iyilik bun bunatate sz szlk cuvant dictionar 56

B mai este utilizat si in formarea unor substative care denumesc un spatiu, ca in exemplul de mai jos: imen imenlik iarba gazon C adaugat substantivelor si adjectivelor le ofera acestora sensul de cu intentia de/potrivit pentru: babababalk tata paternitate; tata adoptiv gelin gelinlik mireasa rochie de mireasa gz gzlk ochi ochelari kira kiralk inchiriere de inchiriat satlmak satlk a vinde de vanzare D adaugat expresiilor numerice, duce la formarea de substantive si adjective: seksen seksenlik optzeci octogenar on onluk zece zecimal yl yllk an anual - expresiile numerice pot fi si un substantiv in cazul locativ: yz yzdelik suta in o suta/ procent gn gndelik zi zilnic E adaugat adverbelor de timp, aducandu-le sensul si de pentru imdi imdilik acum pentru acum bgn bgnlk astazi pentru astazi F impreuna cu sufixul -siz, duce la formarea de substantive abstracte negative: sabr sabrsz sabrszlk rabdare nerabdare nerabdator dikkat dikkatsiz dikkatsizlik atentie neatent neatentie

Sufixe

Sufixul -ci
- acest sufix este adaugat formei de singular a substantivelor si ocazional adjectivelor sau adverbelor; - cuvintele astfel formate definesc in general meserii, ocupaii sau alte calitati ale unei persoane, plecand de la cuvantul de baza; - este un sufix Tip(b) si are formele: -c, -ci, -cu, -c, in general, si -, -i, -u, -, dupa cuvintele care se termina cu p, , t, k , h , s, . aratrma cercetare aratrmac cercetator futbol fotbal futbolcu fotbalist lk ideal lkc idealist balk peste balk pescar hukuk lege hukuku jurist 57

di dinte dii dentist yol drum yolcu calator, drumet p gunoi p gunoier ne (pronume interogativ) ce neci ce profesie - sufixul poate fi atasat si unei expresii/fraze; hazr gata elbise haine hazr elbiseci distribuitor de haine gata de purtare - popular este folosit in mod pleonastic alaturi de cuvinte care definesc deja ocupatii: kasap in loc de kasap macelar, garsoncu in loc de garson ospatar etc.; Legat de acest sufix, apar 2 exceptii: - desi altn inseamna aur, altnc nu inseamna aurar, ci al saselea (vezi aici); aurar e altn kuyumcusu (kuyumcusu = bijutier) - sfrc - chiar daca sfr inseamna 0 (zero), sfrc defineste profesorii care dau note de 0 (zero).

Sufixe: -la/-le
- acest sufix -la/-le se adauga fie substantivelor, fie pronumelor si are diverse semnificatii in limba romana, in functie de context: cu, si, de asemenea; uakla - cu avionul trenle - cu trenul benimle cu mine sizinle cu tine - conform regulii armoniei vocalice este un sufix Tip (a) si are 4 forme: -la/-la/-yla/-yle, ultimele doua folosindu-se cand un sustantiv sau un pronume se termina cu o vocala:dadasyla cu unchiul lui/ei annesiyle cu mama lui/ei In cazul in care precede un substantiv propriu, se separa de acesta prin apostrof (): Mehmetle cu Mehmet Aliyle cu Ali In limba turca mai exista si o postpozitie cu aceeasi semnificatie (cu), ile. Aceasta insa nu urmeaza regulile armoniei vocalice si face ca acelasi lucru sa poata fi exprimat in doua moduri diferite, dar sinonime: arkadanla = arkadan ile cu prietenul tau gzlerimle = gzlerim ile cu ochii mei Daca un cuvant are mai multe sufixe (din cele care marcheaza pluralul sau posesia, de exemplu), particla -la/-le este situata la finalul cuvantului, dupa celelalte sufixe (in exemplele de mai jos se vede foarte clar puterea de aglutinare a limbii turce, cand sunt exprimate prin 2-3 sufixe mai multe atribute ale aceluiasi cuvant, in timp ce in romana folosim 2-3 cuvinte):kedisiyle 58

kedi+si+yle cu pisica sa kedilersiyle kedi+ler+si+yle cu pisicile sale eliyle el+i+yle cu mana sa elleriyle el+ler+i+yle cu mainile sale Un alt mod de a traduce -la/-le este cu, impreuna cu, si: Benimle Mehmet geldi. Eu vin cu /impreuna cu Mehmet. Masada fincanla tabaklar var. Pe masa sunt cesti cu/si farfurii. Ali ile arkada, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Ali arkadayla, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Mustafa ile Selim partiye gitti. Mustafa a plecat la petrecere cu/impreuna cu Selim. Mustafa, Selim le* partiye gitti. Mustafa si Selim au plecat la petrecere. * in limba turca, substantivele proprii se separa de sufixe prin utilizarea apostrofului ().

Postpozitiile generalitati
A invata o limba noua presupune multe corelatii intre elementele stiute din propria limba sau din alte limbi straine invatate. Fiecare incearca sa faca tot felul de analogii, asocieri, intre elemente deja cunoscute, pentru a asimila mai usor regulile noii limbi. La fel stau lucrurile si cand vine vorba de prepozitii. ro:Masa se afla in centrul camerei. Cartea este pe masa. In vaza sunt flori. tr: Masa odann ortasnda yer almaktadr. Kitap masann zerinde. Vazo iinde iekler vardr. Prepozitia, conform definitiei din dictionarul nostru, este un element al limbii care precede un cuvant (cel mai des, un substantiv sau un pronume) si prin care se exprima raporturile dintre elementele unei propozitii. Ce e mai special in limba turca, e ca nu sunt prepozitii. Locul lor a fost preluat fie de sufixele cazurilor (vezi Cazurile substantivului), fie de postpozitii. O particularitate a acestor postpozitii din limba turca e faptul ca se declina adica forma difera, in functie de persoana, de exemplu (am observat ca se aplica mai mult la singular): yanmda alaturi de mine yannda alaturi de tine yanna alturi de el/ea Aceste postpozitii indeplinesc functia prepozitiilor si au forma unor cuvinte independente in text. In general, apar clasificate in functie de cazul pe care il determina prezenta lor (am observat asta si in limba germana prepozitii cu dativul, prepozitii cu acuzativul etc.) Ca de exemplu: benden sonra dupa mine ev(in) nnde in fata casei saat ondan nce inainte de ora 1 / mai devreme de ora 1 59

(in exemplele de mai sus se vede foarte clar de ce aceste parti de vorbire se numesc postpozitii pentru limba turca si prepozitii, pentru romana) O alta clasificare gasita este impartirea in postpozitii primare si secundare (sunt postpozitii compuse; in limba romana ar fi diferenta dintre n simpla si n fa- compusa)

Genurile substativului
- cand am invatat franceza, si, mai tarziu, germana (der, die und das ), problema genurilor era destul de mare, pentru mine, ca incepator; dar turca, la fel ca majoritatea limbilor turcice, nu are aceasta diferenta de genuri (am precizat asta si in aticolul Caracteristicile limbii turce); - nici pronumele personal, la persoana a III-a (o/onlar) nu are forme diferite pentru feminin, masculin sau neutru, de aceea, este extrem de important contextul, pentru a intelege la cine/ce se refera o anumita propozitie; - in cazul in care totusi e necesara specificarea clara a genului, pentru persoane, sunt utilizati termenii kadn/kz (femeie/fata) pentru feminin: kz talebe studenta kadn garson ospatarita karde/ kz karde frate sau sora/sora arkada/kz arkada prieten/prieten (aici cred ca se poate face o paralela cu termenii din engleza: friend/girl-friend) - pentru animale (in special pentru cele domestice), in general, sunt denumiri specifice pentru cele doua forme, de feminin si masculin: aygr/ksrak armasar/iapa boa/inek taur/vaca - cand nu apare aceasta distinctie, se folosesc termenii erkek, pentru masculin si dii pentru feminin: erkek kedi/dii kedi motan/pisica erkek kpek /dii kpek caine/catea

Adverbul Zarflar
- ca parte de vorbire, adverbul, atat in romana, cat si in turca, determina un verb; este folosit frecvent in turca si ne ofera detalii despre momentul in care are loc actiunea, unde si in ce mod; - majoritatea adjectivelor pot fi folosite ca adverbe: gzel > Bu gzel elbise./O ok gzel ark sylyor. frumos > Aceasta este o rochie frumoasa./ Ea canta foarte frumos. iyi > Ben iyiyim./Bu iyi bir kitaptr. bun/bine > Sunt bine. Aceasta carte este foarte buna.

60

- in general orice adjectiv poate fi folosit ca adverb; in unele situatii insa, adjectivul sufera o transformare, in sensul ca i se adauga sufixul ce (atentie! daca cuvantul se termina cu o consoana dintre urmatoarele: f,s,t,k,,,h,p, ce devine -e): yava / yavaa lent/usor In relatia pronume demonstrative adverb: bu, u si o pot deveni si ele adverbe, prin adaugarea sufixului re (un sufix care se conformeaza regulilor armoniei vocalice): bu > bura acesta > acest loc u > ura acesta/acela > acesta/acel loc o >ora acel > acel loc - pentru a putea fi utilizate, trebuie insa sa primeasca sufixe: Buras souk. Acest loc e rece. uras temiz. Acest/acel loc este curat. Oras rahat. Acel loc e confortabil/placut. - prin adaugarea altor sufixe personale, bu, u si o se refera la parti ale corpului: Oran nasl? Buram iyi. Cum te simti acolo? (in acea parte a corpului) (Acolo) sunt bine. -insa cea mai frecventa utilizare a adverbe a bura, ura si ora este ca adverbe de loc: burada aici urada aici/acolo orada acolo buraya catre/spre aici uraya catre/spre aici/acolo oraya catre/spre aici/acolo burandan de aici urandan de aici/acolo orandan de acolo Oraya gitmedik, burada gittik. Nu am fost acolo, am fost aici/acolo.

Sufixe

Sufixe: -siz
- prin opozitie cu postarea anterioara, -SIZ se foloseste cu sensul opus lui -LI, adica esta adaugat substantivelor, pentru a le transforma in adjective cu semnificatia de absenta, lipsa, fara:; - este un sufix Tip (b) si are 4 variante, care se folosesc conform armoniei vocalelor:-siz/-sz/suz/-sz:

61

eker > ekersiz zahar > fara zahar st > stsz lapte > fara lapte tuz > tuzsuz sare > fara sare/ nesarat banyosuz oda > camera fara baie apkasz kadn > femeie fara palarie ehliyet > ehliyetsiz licenta > fara licenta renk > renksiz culoare > fara culoare sabr > sabrsz rabdare > fara rabdare/ nerabdator kiler parasz. Bauturile sunt gratis. Mzeye giri paraszdr. Intrarea la muzeu e gratis.

Sufixe: -li
- -LI- este un sufix utilizat cu sensul contine, inclusiv, cu; - este un sufix Tip (b) si are 4 variante, care se folosesc conform armoniei vocalelor (vezi tabelul de la sfarsit):-li/-l/-lu/-l; - este adaugat substantivelor, pentru a le transforma in adjective: eker > ekerli zahar > cu zahar st > stl lapte > cu lapte tuz > tuzlu sare > cu sare/ sarat banyolu oda > camera cu baie apkal kadn > femeie cu palarie Bir kahve ltfen./ Bir stl kahve ltfen. O cafea, va rog. O cafea cu lapte, va rog. - atasat denumirilor culorilor, inseamna in acea culoare: sarl kadn femeie in galben - la fel e si pentru exprimarea aromelor: biber > biberli piper > cu piper/piperat lezzet > lezzetli gust > cu gust, gustos, delicios - acest sufix mai este utilizat in cazul denumirilor localitatilor sau a tarilor, pentru a arata ca o persoana este din acel loc sau din acea tara: stanbullu > locuitor al istabulului Londral > londonez Americal > american - insa exista si situatii cand locuitorii unei zone au denumiri specifice nu spunem Trkiyeli sau ngilitereli, ci zicem Trk, si, respectiv, ngiliz

62

Pronumele (Zamirler)
Pronumele sunt cuvintele folosite cu scopul de a inlocui in substantiv. In limba turca sunt mai multe tipuri de pronume: Pronume personale Kii zamirleri Pronume demonstrative aret zamirleri Pronume nehotarate/indefinite Belgisiz zamirler Pronume interogative Soru zamirleri In aceasta postare ma voi ocupa de pronumele personale, care la nominativ au urmatoarele forme: ben eu sen tu o el/ea biz noi siz voi onlar ei/ele Observatii: -pentru cazul nominativ, formele de pronume personal au o singura forma pentru persoana a III-a, atat la singular, cat si la plural; genul subiectului se deduce din context; -pentru ca sufixele personale ofera detalii la persoana, pronumele sunt absente, nu apar ca subiect in propozitie (acelasi lucru se intampla frecvent si in limba romana, spre deosebire de limba engleza, de exemplu, unde mai mereu e cerut un subiect in propozitie): Yiyorum. > Ben yiyorum. Mananc> Eu mananc. Yryorsanz. > Sen yryorsanz. Te plimbi. > Tu te plimbi. - astfel ca, utilizarea pronumelor in propozitie este mai mult pentru emfaza: Siz gensiniz, ben yalym. Tu esti tanar(a), eu sunt batran(a). Biz Romenler, sen Trkler. Noi suntem romani, voi sunteti turci. - forma de siz este folosita atunci cand vrem sa ne adresa cuiva intr-o forma mai politicoasa, de tipul: dumneavoastra (poate fi considerat corespondentul lui Sie din germana); - uneori se adauga sufixul -ler, pronumelor biz si siz, fara a le modifica sensul: biz>bizler siz>sizler 63

- formele de plural intuite pentru ben si sen sunt: benler si senler, dar in realitate sunt folosite: biz si siz; -la persoana a III-a plural, fata de forma presupusa: o+lar>olar, apare o alta: onlar; Pronumele, in limba turca are forme si pentru celelalte cazuri:

- in cazul dativ, ben si sen, devin bana si sana, fata de formele intuite: bena si sena.

Vocabular
Oricat de mult s-au clarificat lucrurile pentru mine, in legatura cu gramatica, imi dau seama ca vocabularul reprezinta o parte extrem de importanta a unei limbi. Poate chiar mai importanta decat gramatica. Daca faci o calatorie in tara limbii pe care o inveti, nu stiu in ce masura te ajuta sa stii desinentele verbului la timpul x, atata timp cat nu stii un verb anume la infinitiv. Pe cand eram studenta Erasmus, legat de limbile straine, profesorul indrumator ne zisese ca putem insira cuvintele asa cum apar in dictionar si sunt sanse ca omul caruia ii vorbim sa ne inteleaga. Ganditi-va la modul simplu in care un strain incearca sa vorbeasca romaneste, cat de minunata e uneori creativitatea de care da dovada cand nu gaseste termenii

64

Sa revenim Imi place mult blogul lui Kader tocmai pentru ca acorda atentia cuvenita partii de lexic si completeaza lectiile de gramatica. Eu am tendinta sa intru mult in detalii si uneori ma pierd in tot felul de chestioare, iar la final imi iese o lectie mare si prea complicata. Am zis ca daca tot se ocupa ea de cantece (clip si text), pot sa ma nisez pe mici articole de stiri, din presa online de limba turca. Asadar, iata un mic articol: Haberler Stiri Source Hurriyet.com.tr ALANYA YANIYOR: 20 DERECE MD, ORADA OLMAK VARDI!! Antalyann Alanya lesinde hava scaklnn 20 dereceye ulamasyla birlikte yerli ve yabanc tatilciler denize girip gneleniyor. Alanyada gneli havay frsat bilen yerli ve yabanc tatilciler, Damlata ve Kleopatra plajlarna akn etti. Tatilcilerden bazlar gnelenirken, bazlar da denize girmeyi tercih etti. Sahiller, yry yapmak isteyenlerin de en nemli mekanlar haline geldi. Plajda gnelenenlerden Ordulu Necmi Yksel, arkadann tavsiyesiyle Almanyadan tatil iin Alanyaya geldiini syledi. Almanyadan tatile gelen Adem Atik K ortasnda yaz gn yayoruz derken, Krehirli emekli tercman Kaplan Ylmazer ise Dnyann ok az yerinde grlebilecek bir iklime sahibiz. Kymetini bilmeliyiz dedi. (Teoman ER /DHA) yanmak = a arde derece = grade olmak = a fi, a avea, a ajunge, a aparea, a capata (un verb cu multe sensuri, in functie de context si care apare des in verbele compuse) var = a fi, a exista, a se afla ilesi = district hava = aer, vreme scaklnn = temperatura birlikte = cu, impreun, laolalt yerli = nativ, autohton, btina, indigen yaban = slbatic, slbticie yabanc = exotic, necunoscut, strin, vizitator tatilci = turist girmek = a intra girip = intrare denize girip = intrare in mare gnelenmek = a te bronza, a face plaja, a sta la soare gne = soare frsat = oportunitate, ocazie, prilej, ans bilen = cunoastere akn = aflux, incursiune, potop bazlar = unii/unele tercih etmek = a prefera sahil = coasta, falez, plaj, rm yry = drumetie, calatorie, plimbare, convoi, mar, mers, plimbare, procesiune, promenad, 65

scurgere yapmak = a face, a indeplini, a aproduce, a realiza, a ridica (de asemenea, un verb cu multe sensuri, in functie de context si care apare des in verbele compuse) yry yapmak = a face o plimbare, a manifesta istemek = a cere, a chema, a dori, a pretinde, a (ii) placea, a solicita, a vrea iste-y-en-ler-in = cei care vor sa nem = importan, ineles, miez, reputaie, semnificaie, sens nemli = important, remarcabil, semnificativ, autoritar, eficace, elocvent, esenial, grav, remarcabil mekan = spatiu mekanlar = locatie, loc haline gelmek = a deveni, a inainta arkada = prieten tavsiye = sfat, sugestie, recomandare gelmek = a veni, a ajunge sylemek = spune, a declara, a enuna, a expune, a mrturisi, a relata, a zice gelen = de la k = iarna ortasnda = la mijlocul yaz = vara gn = zi yasamak = a fi. a avea, a cunoate, a locui, a ti, a suferi, a tine, a trai, a trece demek = a rosti, a spune, a zice, a declara, a considera, a numi, a boteza, a pronunta emek = munca, lucru, forta de munca emekli = pensionar tercman = traducator, interpret kr = grizonat dnya = lume yerin = unde yerinde = n loc, potrivit, recomandabil grmek = a vedea, a observa iklime = climatic sahi = adevarat, real kymet = valoare bilmek = a sti Adaptarea: Alania fierbinte: 20 de grade Atatea sunt acum acolo In regiunea Alania din Antalya temperatura aerului ajunge la 20 de grade si face ca turistii straini si localnicii sa iasa la plaja si sa inoate in mare. Indigenii si turistii profita de ocazia de a fi pe plajele Damlata si Kleopatra. Unii stau la soare, altii fac baie in mare. Altii se plimba pe faleza sau fac drumetii. Pe plaja, cel care statea la soare, Ordulu Necmi Yuksel, spune ca urmat recomandarea prietenului sau din Germania de veni in vacanta in Alania. Turistul Adem Atik din Germania spune traiesti o zi de vara in mijlocul iernii, iar traducatorul pensionar grizonat Kaplan Ylmazer spune: clima mondiala nu este asa cum ar fi trebuit. Trebuie sa stim adevarata ei valoare. 66

Verbul

Modalitati de utilizare infinitivului in limba turca

Despre modul infinitiv si radacina verbului am mai scris prin septembrie 2010. Acum insa am dat peste cateva completari care merita sa va fie aduse in atentie. Observatiile care urmeaza sunt din Teach Yourself Turkish (autori: Asuman Celen Pollard si David Pollard,1997). a) Infinitivul lung - este forma in care apare in dictionar, adica radacina + -mek/-mak De exemplu: Trke renmek kolay. Turca e usor sa o inveti./lit. Turca a invata e usor. (correctura cf. comentariului) Girmek yasak. Intrarea interzisa./ lit. A intra este interzis. - infinitivul lung poate fi folosit si impreuna cu istiyorum si iin, ca in exemplele de mai jos: Yzmek istiyorum. Imi place sa inot. /lit. imi place a inota. Oynamak iin geldim. Pentru joc am venit./ lit. Pentru a juca am venit. b) Infinitivul scurt - se pleaca de la formula anterioara, in care verbul are forma din dictionar si se inderparteaza litera -k din final: konumak > konuma a vorbi > conversatie anlamak > anlama a conveni, a agrea > acord, intelegere dondurmak > dondurma a ingheta > inghetata Plecand de la cele doua forme infinitiv, se pot obtine substantive astfel: - infinitiv lung+ den* > substrantiv * formele sufixului sunt sunt de fapt -ten/-tan conform armoniei vocalice, iar pentru ca toate infinitivele se termina in k, d se transforma in t; dalmak > dalmaktan a se scufunda > scufundare yemek > yemekten a manca > masa (mancare) umak > umaktan a zbura > zbor - infinitivul scurt +(y)-i,-e** > substantiv **si aici, vocalele se aplica conform armoniei vocalice si a cazului corespunzator in care se afla substantivul nou obtinut; litera de legatura -y- apare in toate situatiile, pentru ca indepartand -k 67

din infinitiv, se pot intalni doar una din vocalele -a- sau -e-. Konumay brakt. (El/Ea) s-a oprit din vorbire/ a vorbi. Komaya balad (El/Ea) a inceput sa alerge/ a alerga

Verbe cu dativul
Daca tot am reusit sa adun o seama de verbe pentru acuzativ si pentru ca sursele sunt la indemana, prezint mai jos si cateva verbe care cer dativul. Inca nu am invatat suficient incat sa pot spune daca e valabil in orice context sau numai uneori, dar le pun aici, urmand ca, in timp, sa revin cu noi puncte de vedere. anlatmak a descrie, a nara, a spune ak olmak a se indragosti atmak a arunca barmak a striga bakmak a privi (la/spre) balamak a incepe, a porni binmek a calari almak a munci cevap vermek a raspunde engel olmak prevent ge kalmak a intarzia gelmek a veni (la) girmek a intra gitmek a merge gndermek a trimite gtrmek a lua glmek a rade, a zambi gvenmek a se increde, a avea incredere inanmak a crede izin vermek a permite, a da voie karmak a interfera, a interveni kzmak a se enerva, a-si iesi din fire koymak a pune sevinmek a se bucura (soru) sormak a intreba, a pune intrebari sylemek a spune, a zice sz vermek a promite telefon etmek a telefona, a da un telefon zlmek a (se) uza, a (se) toci vermek a da yardm etmek a ajuta yazmak a scrie

68

Viitorul Gelecek zaman

- este un timp care exprima o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii si se formeaza urmand acelasi tipar ca si Prezentul -iyor; - pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie prezent se deduce din context; FORMA AFIRMATIVA: Ex: imek i + mek i + -ecek iecek iecek+ terminatii Terminatiile: -um uz -sun -sunuz -/ -lar geleceim eu voi veni satacaksn tu vei vinde srecek el/ea va conduce yazacaz noi vom scrie alacaksnz voi veti cumpara koacaklar ei/ele vor alearga Observatii: - viitorul se formeaza plecand tot de la radacina verbului, careia i se adauga sufixul -(y)ecek si apoi terminatiile pentru fiecare persoana in parte; - cand dupa -(y)ecek urmeaza un alt sufix, care incepe cu o vocala, -(y)ecek devine -(y)ece; - -(y)ecek este un sufix Tip(a), care se armonizeaza cu ultima vocala, avand formele: -(y)ecek sau -(y)acak; - sufixele personale, cu exceptia persoanei a III-a plural (care e Tip(a)), sunt sufixe Tip(b) si se armonizeaza cu ultima vocala din -(y)ecek; FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -(y)ecek si terminatia; gelmeyeceim eu nu voi veni satmayacaksn srmeyecek yazmayacaz alamayacaksnz komayacaklar Observatii: - -me este un sufix Tip(a); - -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, se floseste litera de legatura -y-;

69

FORMA INTEROGATIVA POZITIVA: afirmativ: geleceim: gelecek | im geliecek mym? gelecek mym? voi veni?/voi veni eu? satacak msn? srecek mi? yazacak myz? alacak msnz? koacaklar m? Observatii: - se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale; - la pers. a III-a mu se foloseste la final, separat; FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA: gelmeyecek miyim? nu voi veni eu? satmayacak msn? srmeyecek mi? yazmayaca myz? alamayacak msnz? komayacaklar m?

Verbele compuse
O mare parte din verbele limbii turce sunt compuse cu verbe auxiliare precum: etmek a face, a avea, a lua, a obtine, a practica. etc. - are sensuri variate, in functie de context; - cel mai des, formeaza un verb compus impreuna cu un substantiv olmak a deveni, a fi, a avea, a obtine, a se intampla, a se petrece, a se situa, a se intampla - intra mai ales in compunurea viitorului, dar si in unele verbe compuse; teekkr etmek a multumi telefon etmek a telefona dans etmek a dansa ikyet etmek a se plange tereddt etmek a ezita dikkat etmek a fi atent Este frecventa utilizarea ca 2 termeni separati, iar pentru a obtine diverse timpuri, se conjuga verbul, substantivul ramanand neschimbat. Sunt si situatii in care unele substantive sufera o mica modificare si apare un nou verb, care il inglobeaza pe etmek:

70

af iertare, scuza affetmek a ierta, a scuza his sentiment hisstemek a simti kayp pierdere kaybetmek a pierde zan presupunere, supozitie zannetmek a presupune sabr rabdare sabretmek a avea rabdare, a fi rabdator kaybetmek a pierde kaybolmak a fi pierdut memnum etmek a multumi (pe cineva) memnum olmak a fi multumit, a fi satisfacut ziyan etmek a risipi ziyan olmak a fi risipit

Trecutul simplu -DI

Acest timp exprima o actiune care s-a petrecut in trecut sau un eveniment care s-a incheiat inainte de momentul vorbirii. In limba romana se traduce atat prin perfetul simplu, cat si prin perfectul compus. Sufixul cu care se formeaza acest timp este -di (vezi acest articol). Astfel, trecutul simplu se obtine in tlimba turca dupa urmatoarea schema: Radacina verbului + -di + terminatii de conjugat Terminatiile (Tip II): -m -k -n -niz (-niz/-nz/-nz/-nuz) (Sufix Tip (b)) -/ -ler/lar (sufix Tip (a)) Important: -di are in realitate mai 8 forme, mai intai pentru ca este un sufix Tip (b), si apoi pentru ca daca un cuvant setermina in urmatoarele consoane p, , t, k , h , s, , iar sufixul care trebuie adaugat incepe cu d, aceasta devine t si astfel -di poate fi avea una dintre formele: -di /-d/-d/-du -ti /-t /-t/-tu FORMA AFIRMATIVA yemek yedim a manca am mancat imek itin a bea ai baut kmak kt a iesi a iesit grmek grdk a vedea am vazut rtmek rttnz a acoperi ati acoperit komak kotular a alerga au alergat FORMA NEGATIVA Radacina verbului + -me* + -di + terminatii de conjugat - -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma;

71

yemek yemedim a manca nu am mancat imek imetin a bea nu ai baut kmak kmat a iesi nu a iesit grmek grmedk a vedea nu am vazut rtmek rtmetnz a acoperi nu ati acoperit komak komatular a alerga nu au alergat FORMA INTEROGATIVA - are 2 forme: 1. Daca formulam o intrebare la care se cerem un raspuns de forma DA sau NU, verbul are urmatoarea forma: Radacina verbului + -di + terminatii + mi de conjugat - mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu; yemek yedim mi? a manca am mancat? imek itin mi? a bea ai baut? kmak kt m? a iesi a iesit? grmek grmedk m? a vedea am vazut? rtmek rttnz m? a acoperi ati acoperit? komak kotular m? a alerga au alergat? 2. Daca intrebarea este in forma negativa, atunci sufixul de negare me este imediat langa radacina verbului si verbul are urmatoarea forma: Radacina verbului + -me* + -di + terminatii de conjugat - -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma; - mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu; Later edit: in 25 martie 2012, Adicsx a facut cateva corecturi, pentru care ii multumesc si il felicit pentru atentie. Editez postarea conform justelor lui observatii: yemek yemedim mi? a manca nu am mancat? imek imedin mi? a bea nu ai baut? kmak kmad m? a iesi nu a iesit? grmek grmedik m? a vedea nu am vazut? rtmek rtmediniz m? a acoperi nu ati acoperit? komak komadlar m? a alerga nu au alergat? Cand formulam o intrebare si ne referim la un anumit termen propozitiei, altul decat verbul, particula interogativa mi urmeaza imediat dupa cuvantul pe care il determina. Veti intelege mai bine dupa ce urmariti exemplul de mai jos: Ali dn stanbula gitti. Ali a plecat ieri la Istanbul. Ali dn stanbula gitti mi? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ A plecat ieri Ali la Istanbul? Ali dn stanbula m gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ La Istanbul a plecat ieri Ali? Ali dn m stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ Ieri a plecat Ali la Istanbul? 72

Ali mi dn stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul? Ultimile 4 propozitii pot fi traduse identic in romana, diferentierea facandu-se pe baza intonatiei. In unele cazuri se poate pune la inceput de propozitie cuvantul la care face referire intrebarea. Astfel ca, in absenta unui context, in scris, romana apare mai putin specifica decat turca. Cand construim o intrebare si folosim cuvinte precum kim cine, nerede unde, ka cate, ne ce, nu mai apare in propozitie particula interogativa mi: Kim geldi? Cine a venit? Dn akam nerede yednz? Ieri seara unde ati mancat? Adam ka lra verdi? Barbatul cate lire avea?

Verbul

Prezentul -iyor / imdiki Zaman

- prezinta o actiune care se desfasoara acum, in momentul vorbirii; - pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie prezent se deduce din context; FORMA AFIRMATIVA: imek i + mek i + iyor iiyor iiyor+ terminatii Terminatiile: -um uz -sun -sunuz - / -lar geliyorum eu vin (acum) satyorsun tu vinzi (acum) sryor el/ea conduce (acum) yazyoruz noi scriem (acum) alyorsunuz voi cumparati (acum) kouyorlar ei/ele alearga (acum) Observatii: - -iyor este un sufix Tip(b), in care prima litera se armonizeaza cu ultima vocala a radacinii verbului si are astfel 4 forme (-iyor, -yor, -uyor, -yor), asa cum puteti observa din exemplele de mai sus; - terminatiile -um, -uz, -sun si -lar se armonizeaza cu litera o din -iyor; FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -iyor si terminatia;

73

geliyorum gelmiyorum eu nu vin (acum) satyorsun satmyorsun sryor srmyor yazyoruz yazmyoruz alyorsunuz almyorsunuz kouyorlar komuyorlar Observatii: - -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, aici are loc eludarea -e-ului. FORMA INTEROGATIVA POZITIVA: afirmativ: geliyorsunuz: geliyor|sunuz geliyor musunuz? bakyorum bakyor muyum? eu privesc (acum)? satyorsun satyor musun? sryor sryor mu? yazyoruz yazyor muyuz? alyorsunuz alyor musunuz? kouyorlar kouyorlar mu? Observatii: - se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale; - la pers. a III-a pl. mu se foloseste la final, separat; FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA: bakyorum bakmyor muyum? eu nu privesc (acum)?/ nu privesc eu (acum)? satyorsun satmyor musun? sryor srmyor mu? yazyoruz yazmyor muyuz alyorsunuz almyor musunuz? kouyorlar komuyorlar mu?

Timpurile verbului
De-a lungul timpului, am ajuns la concluzia ca cea mai problematica parte de vorbire a unei limbi straine este verbul. Prin numarul mare de forme pe care il capata, prin faptul ca se conjuga in atatea timpuri, moduri si persoane mi se pare mie ca piatra de incercare a unei limbi. In limba turca sunt si moduri si timpuri, dar mai sunt si sufixele. Iar pe langa astea, forma unui timp poate fi: afirmativ pozitiva, afirmativ negativa, interogativ pozitiva sau interogrativ negativa cand nu e suficienta inversarea subiectului cu predicatul, ca in engleza (I am/ I am not/ Am I? Aint I?). Astfel avem, pentru bilmek a sti la prezent, pers. I sg.:

74

biliyorum eu stiu bilmiyorum eu nu stiu biliyor muyum? stiu eu? bilmiyor muyum? nu stiu eu? Nu mai aduc si diatezele in discutie, ca va sperii de tot. Dar ca sa va linistesc putin, pot sa recomand o sursa de verificare a timpurilor, foarte buna: un conjugator de verbe: WinMekMak (l-am mai pus pe blog cu alta ocazie). Din ce am studiat eu aseara, pe scurt pot spune ca in limba turca, un timp se formeaza astfel:

Unde I, II sau III inseamna:

Atentie: unele din aceste terminatii sunt sufixe Tip (b), care isi schimba forma conform regulii armoniei vocalice. Iar sufixul timpului poate fi unul dintre urmatoarele: -ir- pentru aorist; -(y)ecek- pentru viitor; -meli- pentru necesitativ etc.

75

Dar schema asta nu pare asa complicata, nu? Si totusi, unde-i problema? E in faptul ca limba turca foloseste, pe langa aceste sufixe, cateva in plus. Adica in loc de 2-3-5-7 cuvinte romanesti, in limba turca este unul singur care include mai multe sufixe, adaugate intr-o anumita ordine. De exemplu, avem acelasi verb, a sti, la persoana I sg.): biliyorum eu stiu bileceim eu voi sti bilmiim se spune ca stiam bilebilmiim s-a spus ca as fi putut sti/ s-ar fi putut sa stiu bilemesem daca nu pot sti bilmemeliuim nu trebuie sa stiu Aceste lucruri fiind zise, am scris acest articol ca sa il pot lua ca punct de reper pe viitor, cand vreau sa imi depasesc frica si sa scriu mai mult despre verb si timpurile verbelor.

Prezentul simplu sau Aoristul Geni Zaman/ Afirmativ negativ

in general, fiecare timp are 4 forme: - afirmativ pozitiv (Eu mananc.) - afirmativ negativ (Eu nu mananc.) - interogativ pozitiv (Mananc eu?) - interogativ negativ (Nu mananc eu?) Daca despre forma afirmativ pozitiva a Aoristului am discutat deja, astazi ma voi ocupa de cea afirmativ negativa. Formarea e relativ simpla: - mai intai se indepartea marca infinitivului (-mak/-mek); - radacinii i se adauga -ma/-me (in functie de ultima vocala din radacina si conform regulii armoniei vocalice vezi tabelul de mai jos) - urmeaza terminatiile specifice aoristului: Singular: -im -sin Plural -iz -siniz

76

-ler

Exemplu: beklemek a astepta ben beklemem eu nu astept sen beklemezsin tu nu astepti o beklemez biz beklemeyiz siz beklemezsiniz onlar beklemezler Observatii: - apare o litera de legatura intre radacina compusa (radacina simpla+negare): -z-, care nu este folosita insa la persoana intai (singular si plural); - la persoana I plural se mai foloseste ca litera de legatura - y - pentru a evita intalnirea celor 2 vocale;

Infinitivul forma negativa

o scurta prezentare a verbului am facut-o aici. Infinitivul are si o forma negativa care se obtine prin intercalarea silabei -ma-/-me- intre radacina verbului si marca de infinitiv. bakmak a privi, a vedea >> bakmamak a nu privi, a nu vedea yrmek a (se) plimba >> yrmemek a nu (se) plimba istemek a placea >> istememek a nu placea almak a lua >> almamak a nu lua konumak a vorbi >> konumamak a nu vorbi retmek a preda >> retmemek a nu preda sylemek a spune >> sylememek a nu spune grmek a vedea >> grmemek a nu vedea oturmak a sta >> oturmamak a nu sta glmek a zambi >> glmemek a nu zambi yzmek a innota >> yzmemek a nu innota 77

almak a munci >> almamak a nu munci yazmak a scrie >> yazmamak a nu scrie Observatii: Dupa cum se vede mai sus, vocala din silaba de negare este aceeasi cu cea din marca infinituvului si apare acest tipar de silabe repetitive. Vocala din ambele silabe este determinata de ultima vocala din radacina verbului si sunt Sufixe de tip (a) (vezi tabelul de mai jos). Practic, forma negativa a unui verb se obtine conjugand aceasta noua radacina, care include -ma/-me-, careia i se adauga diversele sufixe pentru a obtine un anumit timp.

Prezentul continuu- imdiki Zaman / Afirmativ pozitiv

Acest timp indica o actiune care se desfasoara in momentul vorbirii. Se formeaza extrem de simplu: verbului la invitiv i se indeparteaza marca infinitivului (-mak/mek), iar radacinii i se adauga sufixul -(i)yor-, urmat de urmatoarele terminatii: sg. -um -sun pl. -uz -sunuz -lar Exemplu: imek a bea iiyorum - eu beau iiyorsun - tu bei iiyor - el/ ea bea iiyoruz - noi bem

78

iiyorsunuz - voi beti iiyorlar - ei/ele beau De mentionat ca: - la persoana a III-a sg. nu se mai adauga nici o terminatie, ci doar sufixul pentru prezent; - -iyor- este un Sufix Tip (b) si in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, are 4 forme: iyor, -yor, -uyor sau -yor (vezi tabelul de mai jos); - pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie prezent se deduce din context; - cand radacina verbului se termina intr-o vocala, sufixul care se adauga este doar -yor: okumak (a invata, a studia, a citi) > okuyor yrmek (a pasi, a se plimba) > yryor kurumak (a usca) > kuruyor* *corectura in urma unui comentariu de pe blog

Verbul

Prezentul simplu sau Aoristul Geni Zaman/ Afirmativ pozitiv

este un timp care apartine modului indicativ si indica o actiune care se desfasoara in momentul vorbirii. Se formeaza astfel: radacina verbului + -r- (-ar-/-er-)+ terminatii -im -sin -iz -siniz -ler 79

Exemplu: imek - a bea (ben) ierim eu beau (sen) iersin tu bei (o) ier el/ea bea (biz) ieriz noi bem (siz) iersiniz voi beti (onlar) ierler - ei/ele beau Observatii: - daca radacina unui verb se termina intr-o vocala, se adauga direct -r-: benze- > benzer (benzemek a semana) anla- > anlar (anlamak a intelege) koru- >korur (korumak a proteja) de- > der (demek a spune) -daca radacina verbului se termina cu o consoana, atunci intre consoana respectiva si -r- se adauga o vocala (a sau e), conform Regulilor armoniei vocalice: bin > biner (binmek a calari) dn- > dner (dnmek a roti) et- > eder (etmek a face) yap- > yapar (yapmak - a face) sun- > sunar- (sunmak a prezenta) - la aceasta regula sunt 13 exceptii mai precis radacina a 13 verbe, care este monosilabica si care face ca intre radacina si r sa se intercaleze i, , u sau ; majoritatea acestor verbe se termina in l sau r. bil- > bilir (bilmek a sti) gel- > gelir (gelmek a veni) ver- > verir (vermek a da) gr- > grr (grmek a vedea) l- > lr (lmek - a muri) al- > alr (almak a lua) lal- > kalr (kalmak a sta) san- > sanr (sanmak a gandi, a presupune) var- > varr (varmak a ajunge a nimeri) bul- > bulur (bulmak a gasi, a descoperi) dur- > durur (durmak a sta) ol- > olur (olmak - a deveni, a fi, a se intampla) vur- > vurur (vurmak a lovi, a ciocani) - sunt si cateva radacini polisilabice care primesc i, , u sau : imren- > imrenir (imrenmek a jindui, a dori) spr- > sprr (sprmek a matura) aldat- > aldatr (aldatmak a dezamagi) konu- > konuur (konumak - a vorbi) 80

Sufixele predicative A FI
Sunt acele sufixe care indica starea unei persoane, numarul si persoana subiectului si indeplinesc functia verbului a fi. Sufixele predicative pentru PREZENT afirmativ sunt: -(y)im -sin -dir -(y)iz -siniz -dirler De mentionat ca sunt Sufixe tip (b), conform Regulii armoniei vocalice (vezi tabelul) si isi modifca forma in functie de ultima vocala a radacinii cuvantului de baza. Litera (-y-) care apare este litera de legatura atunci cand cuvantul de baza se termina intr-o vocala, pentru a evita intalnirea celor 2 vocale cea a cuvantului de baza si cea a sufixului.

Acum urmeaza o scurta prezentare pentru fiecare persoana in parte. Pers. I, sg. formele sufixelor, in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, sunt: -(y)im -(y)m -(y)m -(y)um Gen > Genim. (tanar(a) > (Eu) sunt tanar(a).) yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.) Yal > Yalym. (batran(a) > (Eu) sunt batran(a).) Mutlu > Mutluyum. (fericit(a) > (Eu) sunt fericit(a).) Kt > Ktym. (rau/rea > (Eu) sunt rau/rea.) 81

Pers. a II-a, sg. formele sufixelor sunt: -sin -sn -sn -sun Gen > Gensin. (tanar(a) > (Tu) esti tanar(a).) yi > yisin. (bine > (Tu) esti bine.) Yal > Yalsn. (batran(a) > (Tu) esti batran(a).) Mutlu > Mutlusun. (fericit(a) > (Tu) esti fericit(a).) Kt > Ktsn. (rau/rea > (Tu) esti rau/rea.) Pers. a III-a, sg. formele sufixelor sunt: -dir sau -tir -dr sau -tr -dr sau -tr -dur sau -tur In limbajul uzual se omite acest sufix. Se utilizeaza mai degraba pentru emfaza. Genul persoanei se deduce din context. Formele cu -t se folosesc atunci cand cuvantul de baza se termina in consoanele: p, , t, k , h , s, . Gen > Gen(tir). (tanar(a) > (El/ea) este tanar(a).) yi > yi(dir). (bine > (El/ea) este bine.) Yal > Yal(dr). (batran(a) > (El/ea) este batran(a).) Mutlu > Mutlu(dur). (fericit(a) > (El/ea) este fericit(a).) Kt > Kt(dr). (rau/rea > (El/ea) este rau/rea.) Pers. I, pl. formele sufixelor, in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, sunt: -(y)iz -(y)z -(y)z -(y)uz Gen > Geniz. (tanar(a) > (Noi) suntem tineri(e).) yi > yiyiz. (bine > (Noi) suntem bine.) Yal > Yalyz. (batran(a) > (Noi) suntem batrani(e).) Mutlu > Mutluyuz. (fericit(a) > (Noi) suntem fericiti(e).) Kt > Ktyz. (rau/rea > (Noi) suntem rai/rele.) Pers. a II-a, pl. formele sufixelor sunt: -siniz -snz

82

-snz -sunuz Gen > Gensiniz. (tanar(a) > (Voi) sunteti tineri(e).) yi > yisiniz. (bine > (Voi) sunteti bine.) Yal > Yalsnz. (batran(a) > (Voi) sunteti batrani(e).) Mutlu > Mutlusunuz. (fericit(a) > (Voi) sunteti fericiti(e).) Kt > Ktsnz. (rau/rea > (Voi) sunteti rai/rele.) Pers. a III-a, pl. formele sufixelor sunt: -dirler sau -tirler -drlar sau -trlar -drler sau -trler -durlar sau -turlar Pentru persoana a III-a plural, practic sa adauga marca pluralului -lar/-ler, ca Sufix Tip (a). In limbajul uzual se foloseste doar -ler/-lar. Se utilizeaza mai degraba pentru emfaza. Genul persoanelor se deduce din context. Formele cu -t se folosesc atunci cand cuvantul de baza se termina in consoanele: p, , t, k , h , s, . Gen > Gen(tir)ler. (tanar(a) > (Ei/ele) sunt tineri(e).) yi > yi(dir)ler. (bine > (Ei/ele) sunt bine.) Yal > Yal(dr)lar. (batran(a) > (Ei/ele) sunt batrani(e).) Mutlu > Mutlu(dur)lar. (fericit(a) > (Ei/ele) sunt fericiti(e).) Kt > Kt(dr)ler. (rau/rea > (Ei/ele) sunt rai/rele.)

Verbul
Oricate diferente ar fi intre limba turca si limba latina sau germana, gasim si aici verbul situat, in cele mai multe cazuri, la finalul propozitiei. Forma pe care o gasim in dictionar este infinitivul, care in turca apare marcat prin 2 sufixe: mak sau -mek, conform Regulii armoniei vocalice Sufix de tip (a) (vezi tabelul). bakmak a privi, a vedea yrmek a (se) plimba istemek a placea almak a lua konumak a vorbi retmek a preda sylemek a spune grmek a vedea oturmak a sta 83

glmek a zambi yzmek a innota almak a munci yazmak a scrie Indepartand marca infinitivului -mak/-mek, se obtine radacina verbului, careia i se adauga sufixele necesare pentru a obtine diversele timpuri, forma negativa sau interogativa. Aceste sufixe se vor adauga intr-o ordine specifica si conform, desigur, Regulii armoniei vocalice, in cele mai multe cazuri, fiind sufixe de Tip (b). pmek > p- (a saruta) amak > a- (a deschide, a porni) Din ce am gasit eu prin resursele online, sunt peste 20 de timpuri (sursa) ale verbului, unele mai des utilizate, altele mai rar, ca in orice limba Ce e cu adevarat surpizantor pentru mine, ca roman care a incercat sa explice conjugarea verbelor personelor straine, e ca in turca conjugarea este foarte regulata. Ba chiar sunt programe online sau soft-uri ce pot fi descarcate si care sa conjuge un anumit verb.

84