Timpurile verbului

De-a lungul timpului, am ajuns la concluzia ca cea mai problematica parte de vorbire a unei limbi straine este verbul. Prin numarul mare de forme pe care il capata, prin faptul ca se conjuga in atatea timpuri, moduri si persoane mi se pare mie ca piatra de incercare a unei limbi. In limba turca sunt si moduri si timpuri, dar mai sunt si sufixele. Iar pe langa astea, forma unui timp poate fi: afirmativ pozitiva, afirmativ negativa, interogativ pozitiva sau interogrativ negativa cand nu e suficienta inversarea subiectului cu predicatul, ca in engleza ( I am/ I am not/ Am I? Aint I?). Astfel avem, pentru bilmek a sti la prezent, pers. I sg.: biliyorum eu stiu bilmiyorum eu nu stiu biliyor muyum? stiu eu? bilmiyor muyum? nu stiu eu? Nu mai aduc si diatezele in discutie, ca va sperii de tot. Dar ca sa va linistesc putin, pot sa recomand o sursa de verificare a timpurilor, foarte buna: un conjugator de verbe: WinMekMak (l-am mai pus pe blog cu alta ocazie). Din ce am studiat eu aseara, pe scurt pot spune ca in limba turca, un timp se formeaza astfel:

Unde I, II sau III inseamna:

Atentie: unele din aceste terminatii sunt sufixe Tip (b), care isi schimba forma conform regulii armoniei vocalice. Iar sufixul timpului poate fi unul dintre urmatoarele: -ir- pentru aorist; -(y)ecek- pentru viitor; -meli- pentru necesitativ etc. Dar schema asta nu pare asa complicata, nu? Si totusi, unde-i problema? E in faptul ca limba turca foloseste, pe langa aceste sufixe, cateva in plus. Adica in loc de 2-3-5-7 cuvinte romanesti, in limba turca este unul singur care include mai multe sufixe, adaugate intr-o anumita ordine. De exemplu, avem acelasi verb, a sti, la persoana I sg.): biliyorum eu stiu bileceim eu voi sti bilmiim se spune ca stiam bilebilmiim s-a spus ca as fi putut sti/ s-ar fi putut sa stiu bilemesem daca nu pot sti bilmemeliuim nu trebuie sa stiu

CATEGORY ARCHIVES: TIMPURI

Viitorul Gelecek zaman

Limba Turca, Timpuri, Verbul, Viitor 20 ianuarie 2011 Comments: 2

- este un timp care exprima o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii si se formeaza urmand acelasi tipar ca si Prezentul -iyor; - pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie prezent se deduce din context; FORMA AFIRMATIVA: Ex: imek i + mek i + -ecek iecek iecek+ terminatii Terminatiile: -um -sun -/ uz -sunuz -lar

geleceim eu voi veni satacaksn tu vei vinde srecek el/ea va conduce yazacaz noi vom scrie alacaksnz voi veti cumpara koacaklar ei/ele vor alearga Observatii: - viitorul se formeaza plecand tot de la radacina verbului, careia i se adauga sufixul -(y)ecek si apoi terminatiile pentru fiecare persoana in parte; - cand dupa -(y)ecek urmeaza un alt sufix, care incepe cu o vocala, -(y)ecek devine -(y)ece; - -(y)ecek este un sufix Tip(a), care se armonizeaza cu ultima vocala, avand formele: -(y)ecek sau -(y)acak; - sufixele personale, cu exceptia persoanei a III-a plural (care e Tip(a)), sunt sufixe Tip(b) si se armonizeaza cu ultima vocala din -(y)ecek; FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -(y)ecek si terminatia; gelmeyeceim eu nu voi veni satmayacaksn srmeyecek

yazmayacaz alamayacaksnz komayacaklar Observatii: - -me este un sufix Tip(a); - -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, se floseste litera de legatura -y; FORMA INTEROGATIVA POZITIVA: afirmativ: geleceim: gelecek | im geliecek mym? gelecek mym? voi veni?/voi veni eu? satacak msn? srecek mi? yazacak myz? alacak msnz? koacaklar m? Observatii: - se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale; - la pers. a III-a mu se foloseste la final, separat; FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA: gelmeyecek miyim? nu voi veni eu? satmayacak msn? srmeyecek mi? yazmayaca myz? alamayacak msnz? komayacaklar m?

Trecutul simplu -DI

Limba Turca, Timpuri, Verbul 11 ianuarie 2011 Comments: 3

Acest timp exprima o actiune care s-a petrecut in trecut sau un eveniment care s-a incheiat inainte de momentul vorbirii. In limba romana se traduce atat prin perfetul simplu, cat si prin perfectul compus. Sufixul cu care se formeaza acest timp este -di (vezi acest articol). Astfel, trecutul simplu se obtine in tlimba turca dupa urmatoarea schema: Radacina verbului + -di + terminatii de conjugat

Terminatiile (Tip II): -m -n -/ -k -niz (-niz/-nz/-nz/-nuz) (Sufix Tip (b)) -ler/lar (sufix Tip (a))

Important: -di are in realitate mai 8 forme, mai intai pentru ca este un sufix Tip (b), si apoi pentru ca daca un cuvant setermina in urmatoarele consoane p, , t, k , h , s, , iar sufixul care trebuie adaugat incepe cud, aceasta devine t si astfel di poate fi avea una dintre formele: -di /-d/-d/-du -ti /-t /-t/-tu FORMA AFIRMATIVA yemek yedim a manca am mancat imek itin a bea ai baut kmak kt a iesi a iesit grmek grdk a vedea am vazut rtmek rttnz a acoperi ati acoperit komak kotular a alerga au alergat FORMA NEGATIVA Radacina verbului + -me* + -di + terminatii de conjugat - -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma; yemek yemedim a manca nu am mancat imek imetin a bea nu ai baut kmak kmat a iesi nu a iesit grmek grmedk a vedea nu am vazut rtmek rtmetnz a acoperi nu ati acoperit komak komatular a alerga nu au alergat FORMA INTEROGATIVA - are 2 forme: 1. Daca formulam o intrebare la care se cerem un raspuns de forma DA sau NU, verbul are urmatoarea forma: Radacina verbului + -di + terminatii + mi de conjugat - mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu;

yemek yedim mi? a manca am mancat? imek itin mi? a bea ai baut? kmak kt m? a iesi a iesit? grmek grmedk m? a vedea am vazut? rtmek rttnz m? a acoperi ati acoperit? komak kotular m? a alerga au alergat? 2. Daca intrebarea este in forma negativa, atunci sufixul de negare me este imediat langa radacina verbului si verbul are urmatoarea forma: Radacina verbului + -me* + -di + terminatii de conjugat - -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma; - mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu; Later edit: in 25 martie 2012, Adicsx a facut cateva corecturi, pentru care ii multumesc si il felicit pentru atentie. Editez postarea conform justelor lui observatii: yemek yemedim mi? a manca nu am mancat? imek imedin mi? a bea nu ai baut? kmak kmad m? a iesi nu a iesit? grmek grmedik m? a vedea nu am vazut? rtmek rtmediniz m? a acoperi nu ati acoperit? komak komadlar m? a alerga nu au alergat? Cand formulam o intrebare si ne referim la un anumit termen propozitiei, altul decat verbul, particula interogativa mi urmeaza imediat dupa cuvantul pe care il determina. Veti intelege mai bine dupa ce urmariti exemplul de mai jos: Ali dn stanbula gitti. Ali a plecat ieri la Istanbul. Ali dn stanbula gitti mi? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ A plecat ieri Ali la Istanbul? Ali dn stanbula m gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ La Istanbul a plecat ieri Ali? Ali dn m stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ Ieri a plecat Ali la Istanbul? Ali mi dn stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul? Ultimile 4 propozitii pot fi traduse identic in romana, diferentierea facandu-se pe baza intonatiei. In unele cazuri se poate pune la inceput de propozitie cuvantul la care face referire intrebarea. Astfel ca, in absenta unui context, in scris, romana apare mai putin specifica decat turca. Cand construim o intrebare si folosim cuvinte precum kim cine, nerede unde, ka cate, ne ce, nu mai apare in propozitie particula interogativa mi:

Kim geldi? Cine a venit? Dn akam nerede yednz? Ieri seara unde ati mancat? Adam ka lra verdi? Barbatul cate lire avea? Surse articol 1, 2

Prezentul -iyor / imdiki Zaman

Limba Turca, Prezent, Timpuri, Verbul 10 ianuarie 2011 Comments: 3

- prezinta o actiune care se desfasoara acum, in momentul vorbirii; - pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie prezent se deduce din context; FORMA AFIRMATIVA: imek i + mek i + iyor iiyor iiyor+ terminatii Terminatiile: -um uz -sun -sunuz - / -lar geliyorum eu vin (acum) satyorsun tu vinzi (acum) sryor el/ea conduce (acum) yazyoruz noi scriem (acum) alyorsunuz voi cumparati (acum) kouyorlar ei/ele alearga (acum) Observatii: - -iyor este un sufix Tip(b), in care prima litera se armonizeaza cu ultima vocala a radacinii verbului si are astfel 4 forme (-iyor, -yor, -uyor, -yor), asa cum puteti observa din exemplele de mai sus; - terminatiile -um, -uz, -sun si -lar se armonizeaza cu litera o din -iyor; FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -iyor si terminatia;

geliyorum gelmiyorum eu nu vin (acum) satyorsun satmyorsun sryor srmyor yazyoruz yazmyoruz alyorsunuz almyorsunuz kouyorlar komuyorlar Observatii: - -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, aici are loc eludarea -e-ului. FORMA INTEROGATIVA POZITIVA: afirmativ: geliyorsunuz: geliyor|sunuz geliyor musunuz? bakyorum bakyor muyum? eu privesc (acum)? satyorsun satyor musun? sryor sryor mu? yazyoruz yazyor muyuz? alyorsunuz alyor musunuz? kouyorlar kouyorlar mu? Observatii: - se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale; - la pers. a III-a pl. mu se foloseste la final, separat; FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA: bakyorum bakmyor muyum? eu nu privesc (acum)?/ nu privesc eu (acum)? satyorsun satmyor musun? sryor srmyor mu? yazyoruz yazmyor muyuz alyorsunuz almyor musunuz? kouyorlar komuyorlar mu?

Prezentul simplu sau Aoristul Geni Zaman/ Afirmativ negativ

in general, fiecare timp are 4 forme: - afirmativ pozitiv (Eu mananc.) - afirmativ negativ (Eu nu mananc.)

- interogativ pozitiv (Mananc eu?) - interogativ negativ (Nu mananc eu?) Daca despre forma afirmativ pozitiva a Aoristului am discutat deja, astazi ma voi ocupa de cea afirmativ negativa. Formarea e relativ simpla: - mai intai se indepartea marca infinitivului (-mak/-mek); - radacinii i se adauga -ma/-me (in functie de ultima vocala din radacina si conform regulii armoniei vocalice vezi tabelul de mai jos) - urmeaza terminatiile specifice aoristului: Singular: -im -sin Plural -iz -siniz -ler

Exemplu: beklemek a astepta ben beklemem eu nu astept sen beklemezsin tu nu astepti o beklemez biz beklemeyiz siz beklemezsiniz onlar beklemezler

Observatii: - apare o litera de legatura intre radacina compusa (radacina simpla+negare): -z-, care nu este folosita insa la persoana intai (singular si plural); - la persoana I plural se mai foloseste ca litera de legatura - y - pentru a evita intalnirea celor 2 vocale;

Infinitivul forma negativa

Infinitivul are si o forma negativa care se obtine prin intercalarea silabei -ma-/-me- intre radacina verbului si marca de infinitiv. bakmak a privi, a vedea >> bakmamak a nu privi, a nu vedea yrmek a (se) plimba >> yrmemek a nu (se) plimba istemek a placea >> istememek a nu placea almak a lua >> almamak a nu lua konumak a vorbi >> konumamak a nu vorbi retmek a preda >> retmemek a nu preda sylemek a spune >> sylememek a nu spune grmek a vedea >> grmemek a nu vedea oturmak a sta >> oturmamak a nu sta glmek a zambi >> glmemek a nu zambi yzmek a innota >> yzmemek a nu innota almak a munci >> almamak a nu munci yazmak a scrie >> yazmamak a nu scrie Observatii: Dupa cum se vede mai sus, vocala din silaba de negare este aceeasi cu cea din marca infinituvului si apare acest tipar de silabe repetitive. Vocala din ambele silabe este determinata de ultima vocala din radacina verbului si sunt Sufixe de tip (a) (vezi tabelul de mai jos). Practic, forma negativa a unui verb se obtine conjugand aceasta noua radacina, care include -ma-/-me, careia i se adauga diversele sufixe pentru a obtine un anumit timp.

Verbul
Oricate diferente ar fi intre limba turca si limba latina sau germana, gasim si aici verbul situat, in cele mai multe cazuri, la finalul propozitiei. Forma pe care o gasim in dictionar este infinitivul, care in turca apare marcat prin 2 sufixe: -mak sau mek, conform Regulii armoniei vocalice Sufix de tip (a) (vezi tabelul). bakmak a privi, a vedea yrmek a (se) plimba istemek a placea almak a lua konumak a vorbi retmek a preda sylemek a spune grmek a vedea oturmak a sta glmek a zambi yzmek a innota almak a munci yazmak a scrie Indepartand marca infinitivului -mak/-mek, se obtine radacina verbului, careia i se adauga sufixele necesare pentru a obtine diversele timpuri, forma negativa sau interogativa. Aceste sufixe se vor adauga

intr-o ordine specifica si conform, desigur, Regulii armoniei vocalice, in cele mai multe cazuri, fiind sufixe de Tip (b). pmek > p- (a saruta) amak > a- (a deschide, a porni) Din ce am gasit eu prin resursele online, sunt peste 20 de timpuri ( sursa) ale verbului, unele mai des utilizate, altele mai rar, ca in orice limba Ce e cu adevarat surpizantor pentru mine, ca roman care a incercat sa explice conjugarea verbelor personelor straine, e ca in turca conjugarea este foarte regulata. Ba chiar sunt programe online sau soft-uri ce pot fi descarcate si care sa conjuge un anumit verb.