HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R.
Comitetul Director
Preşedinte: . ................................... OSMAN FEDBI
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: .......................... IBRAIM ERVIN
Deputat: ......................................... IBRAM IUSEIN
Vicepreşedinţi:
HUSEIN CADIR ......................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER . ......................................... – Preşedinte Filiala Constanţa
OMER NAZIF ............................................ – Secretar Filiala Constanţa
BORMAMBET VILDAN . ............................ – Vicepreşedinte Filiala Medgidia
RAIM NAIM ............................................... – Preşedinte Filiala Cobadin
GAVAZOGLU RIZA ................................... – Secretar Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA ............................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
MOLOGANI ACCAN .................................. – Preşedinte Filiala Babadag
MEMET REDVAN ...................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR .......................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă
ŞEMSI TURHAN ....................................... – Preşedinte Filiala Bucureşti
Cuprins
Editorial ........................................................................................................................... 3
18 Mart Şehitler Anma Günü............................................................................................ 4
Ziua eroilor turci marcată la Brăila şi Bucureşti............................................................... 5
SEDEP Uygulaması.......................................................................................................... 6
Cursul SEDEP................................................................................................................... 7
Nave militare turceşti participante la exerciţiul multinaţional „Steaua de Mare”............ 8
Mesajul Consulului General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Vladimir Volkov,
cu prilejul Nevruzului....................................................................................................... 9
Ziua Păcii şi a Prieteniei, Sărbătoare Comunitară.......................................................... 10
Ziua Renaşterii................................................................................................................ 10
Implicarea femeii turce în societate................................................................................ 13
Noul coordonator TIKA în vizită la UDTR.................................................................... 14

Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Consiliul Naţional
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn ARIF MUGELIP.... – Preşedinte Filiala Mangalia
ALI SALI...................– Preşedinte Filiala Castelu TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin
CERCHEZ BIRSEN.– Preşedinte Filiala Călăraşi MEMET ŞUCRI . .. – Preşedinte Filiala Medgidia
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna HASAN NAZMI... – Preşedinte Filiala Techirghiol
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla
ALI ŞEFCHET . ......... – Preşedinte Filiala Eforie CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov
Yeni TİKA Koordinatörü RDTB’ni ziyaret etti.............................................................. 14
Şcoala nr 10 „Mihail Koiciu” gazda a Olimpiadei de religie islamică, faza judeţeană... 15
10 No okul “Mihail Koiciu” İslam Dini Olimpiyatına Ev Sahipliği Yaptı...................... 15
Manevi Coşkunun Zirvesi: Üç Aylar.............................................................................. 16
Bükreş: Rumen Güzelini Ziyaret.....................................................................................17
Nevruz Bayramı.............................................................................................................. 18
Sărbătoarea primăverii.................................................................................................... 19
Repopularea capitalei...................................................................................................... 20
Ozan Güven.................................................................................................................... 22
Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: DIRECTOR

Învăţământ ................................................. – BORMAMBET VILDAN str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
Religie . ...................................................... – ISLAM REMZI – telefon: 0241-550903
Panaitescu Nilgün Constanţa Redactor-şef
Cultură ....................................................... – TÜRKOĞLU SERIN – fax: 0341-440265
Secretar de redacţie: 900573 IBRAIM ERVIN
Femei . ....................................................... – AMET MELEC – e-mail: hakses@rdtb.ro
Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ....................................................... – OSMAN HARUN
Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .................................................... – DRAGOMIR NICUŞOR
Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero
Cenzori ...................................................... – ACCOIUM DURIE
Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,
Juridic......................................................... – ABDURAMAN MERIC
Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator............................................... – ACCOIUM ALI
Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Andrei
MUREŞANU
3 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
Şehitlerimiz
Hakkında
18 Mart günü, 1915 Çanakkale Deniz Zaferi'nin yıldönümüdür. Bugün, 2002 yılından
itibaren, “Şehitler Günü” olarak kabul edilmiştir.
şehit: Allah yolunda canını feda eden, dinini, vatanını, bayrağını savunurken ölen, haksız yere öldü-
rülen Müslüman’dır. Şehitlik, Allah katında peygamberlikten sonra en yüksek mertebedir. Şehitler, Allah’ın
sevgili kullarıdır. Cennet’te onlar için sonsuz nimetler hazırlanmıştır. Arapça, “Tanık” anlamına gelen şehit,
inançlarını yansımamak uğruna, Allah’a ya da kutsal saydığı değerlere tanıklık etmek ülküsüyle can veren
kişidir. Kur’an, Allah yolunda öldürülenlerin, Allah’ın bağışını ve merhametini kazandıklarını bildirir. “Sakın
Allah katında öldürülenleri ölüler sanma. Doğrusu onlar Rableri katında diridirler. Cennet meyvelerinden
rızıklanırlar.” (Al-i İmran Suresi:169-170) Buna göre şehitler ölü sayılmamalıdır, onlar diridir; yaptıkları boşa
– Kahraman Ordumuza – çıkarılmayacak ve dünyada kendilerine tanımlanan Cennet’e konulacaklardır.
Her yıl gibi Romanya Demokrat Türk Birliği yöneticileri Brăila ve Bükreş Türk şehitler Mezarlıklarını ziyaret
ettiler ve tüm şehitlik onuruna erişen aziz şehitlerimizi minnet ve şükranla andı.
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Ervin İbraim
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
DIN ACŢIUNILE UNIUNII
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Mehmet Akif
ERSOY
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
18 Mart
Şehitler Anma Günü
Ç anakkale Zaferi”in 103. yılı Romanya’nın başkenti Bükreş ve Braila’daki
Türk Şehitliği’nde törenlerle anıldı. Törenler Türk ve Romen milli marşlarının
okunması ile başladı.
Törende günün anlam ve önemine değinen bir konuşma yapan Türkiye
Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosu Mustafa Uygar Sertel şunları söyledi:
“Bugün 18 Mart Şehitleri Anma Günü ve Çanakkale Zaferi'nin 103. Yıldönü-
mü münasebetiyle Braila’da biraraya gelmiş bulunuyoruz. 18 Mart Türk tarihinde
çok özel bir yere sahip olan büyük bir zaferi ve vatanı ve milleti için şehit düşen
tüm şehitlerimizi anma günümüzdür. Braila’da Birinci Dünya Savaşı’nda şehit olan
askerlerimiz anısına yapılan bu şehitlikte Romen dostlarımızla birarada olmanın
verdiği yoğun hissiyat içerisindeyiz.
Birinci Dünya Savaşında Çanakkale cephesinde yaşanan muharebelerin
sonucunda Türk askeri onbinlerce şehit vermesine karşın düşman kuvvetlerine
Çanakkale’den geçit vermemiştir. Orada verilen mücadele, savaşın seyrini köklü
biçimde etkilemiştir. Mustafa Kemal’in askeri dehasını ortaya koyduğu Çanakkale
Savaşı ulusal birliğimiz ve milli mücadelemiz için de bir dönüm noktası olmuştur.
Çanakkale'de ortaya konulan azim, milli mücadelemize de hakim olmuş,
milletimiz Mustafa Kemal Atatürk önderliğinde nihai zafere ulaşmıştır. Bu vesi-
leyle “Çanakkale Şehitlerine” şiiriyle bu büyük kahramanlık hikayesini yazan,
İstiklal Marşımızın da yazarı büyük vatan şairi Mehmet Akif Ersoy’u da saygı ve
rahmetle anıyoruz.
Çanakkale Savaşı’nda evlerinden binlerce kilometre uzakta şehit düşen
ANZAK askerlerinin Türkiye ile Avustralya ve Yeni Zelanda halklarını birbirine
yakınlaştırdığı gibi, Romanya’da ebediyete kavuşan yüzlerce Türk askeri de
bugün Türkiye ile Romanya arasındaki güçlü dostluğun simgeleri olmuşlardır.
Romanya’daki Bükreş, Braila ve Slobozia şehitliklerimiz esasen, tarihimiz ve
halklarımız arasında yüzyıllara dayalı yakınlığın somut unsurlarıdır. Balkan kökenli
vatandaşlarımızın da şehit düştüğü Çanakkale Savaşlarını ve tüm şehitlerimizi
andığımız 18 Mart gününü, bu şehitlikte, şehitlik mertebesine ulaşmış olan ata-
larımızın yattığı bu mekanda yadetmek hepimiz için ayrı bir anlam taşımaktadır.
Romen dostlarımıza ve yerel makamlara şehitlerimize sahip çıkmalarından ve
anma programımıza düzenli iştirak etmelerinden dolayı teşekkür ediyorum.
18 Mart Şehitleri Anma Günü vesilesiyle Çanakkale Savaşı’nın tüm kahra-
manlarını, Mustafa Kemal Atatürk ve silah arkadaşlarını, Braila’daki bu şehitlikte
yatan 754 askerimizi, bu vesileyle ayrıca Kore Savaşı’nda, Kıbrıs Barış Hareka-
tında, terörle mücadelede görevi başında şehit edilen kamu görevlilerimizi ve
diplomatlarımızı, 15 Temmuz gecesi vatanımız için canını feda eden şehitlerimizi
minnetle anıyoruz. Şehitlerimizin aziz hatıralarının önünde saygıyla eğiliyoruz.
Tüm şehitlerimizin ruhu şad olsun.”
Romanya Demokrat Türk Birliği tarafından başkan Fedbi Osman, genel
sekreter Ervin İbraim, Galaţi şube başkanı Gülten Abdula, Brăila şube başkanı
Rustem Sevim ve Cumpăna şube başkanı Bari Muselim katıldılar.
Diğer misafirler arasında TİAD başkanı Zeki Uysal, Köstence Yunus Emre
Kültür Merkezi müdürü Ramazan Yılmaz ve Kemal Atatürk Kolejin temsilcileri
bulundular.
Nurcan İbraim
4 5 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
Ziua eroilor turci
marcată la Brăila şi Bucureşti
O delegaţie condusă de preşedintele UDTR, Fedbi Osman, a participat la ceremonialul de depunere de coroane
de flori la monumentul eroilor turci din Brăila, organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa,
cu prilejul Zilei Eroilor Turci, în data de 18 martie. Din delegaţie au făcut parte: secretarul general al UDTR, prof. Ervin
Ibraim, preşedinta filialei Galaţi, Gulten Abdula, preşedintele filialei Brăila, Rustem Sevim şi preşedintele filialei Cum-
păna, Bari Muselim.
Evenimentul a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale Republicii
Turcia şi României şi cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria
tuturor celor care şi-au jertfit viaţa pe câmpul de luptă în numele lui Atatürk,
după care, a urmat ceremonialul depunerii de coroane. Au fost depuse
coroane de flori din partea: Consulatului General al Republicii Turcia la
Constanţa, Instituţiei Prefectului-Judeţul Brăila, Consiliului Judeţean Brăila,
Primăriei Municipiului Brăila, Uniunii Democrate Turce din România, filialelor
Brăila şi Galaţi ale UDTR, Muftiatului Cultului Musulman din România, Cen-
trului Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa, Colegiului Naţional „K. Atatürk”,
Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci „Dobrogea” şi UDTTMR.
Prezent la eveniment, Consulul General al Republicii Turcia la Constan-
ţa, Uygar Mustafa Sertel, a declarat: „18 martie, este ziua în care aniversăm
o mare victorie, care ocupă un loc aparte în istoria Turciei şi îi comemorăm
pe toţi eroii noştri care şi-au jertfit viaţa pentru patria şi poporul nostru.
Trăim astăzi emoţia de a ne afla alături de conaţionalii şi coetnicii noştri
şi de prietenii noştri români în acest cimitir al eroilor din Brăila construit în
memoria eroilor noştri căzuţi în luptele din Primul Război Mondial. În timpul
Primului Război Mondial, pe frontul din Çanakkale, armata turcă nu a per-
mis trecerea forţelor inamice prin strâmtoare, chiar cu preţul vieţii a zeci de
mii de ostaşi. Acea luptă a schimbat radical cursul războiului. Războiul de la Çanakkale în care Mustafa Kemal şi-a
demonstrat geniul militar, a reprezentat un punct de cotitură pentru unitatea poporului şi lupta noastră naţională.”
Ziua Comemorării Eroilor Turci a fost marcată şi de către Ambasada Republicii Turcia care a organizat un cere-
monial militar de depunere de coroane la Cimitirul Eroilor Turci din Bucureşti. La eveniment au fost prezenţi demnitari,
cadre militare, ambasadori şi membri ai comunităţilor turcă şi tătară. În discursul său, Ambasadorul Republicii Turcia
în România, Osman Koray Ertaş, s-a referit la bătălia de la Galliopoli. „Campania de la Galliopoli constituie una dintre
cele mai dramatice pagini din istoria Primului Război Mondial unde s-au jertifit sute de mii de vieţi omeneşti lipsind
naţiunile intrate în luptă de tânara generaţie. În lupta lor pentru supravieţuire, turcii au demonstrat că nu exisă limite
în ceea ce înseamnă sacrificiu în lupta pentru demnitate şi libertate. Pe câmpul de luptă de la Galiopoli s-a născut
spiritul de pace şi prietenie dintre ţările combatante care continuă să existe şi în relaţiile de astăzi. Nimic nu reflectă
mai bine acest spirit decât cuvintele lui M.K. Atatürk adresate mamelor care şi-au pierdut copiii în luptă: „Aceşti eroi
care şi-au vărsat sângele şi şi-au pierdut viaţa îşi dorm somnul de veci într-o ţară prietenoasă. Odihniţi-vă în pace! Nu
există nici o diferenţă între John sau Mehmet câtă vreme se odihnesc alături, în această ţară, a noastră. Voi mame-
lor care v-aţi trimis copiii să lupte ştergeţi-vă lacrimile, copiii voştri se odihnesc în pace şi dacă şi-au pierdut viaţa pe
pământul nostru au devenit fii noştri”, a spus în discursul său ambasadorul Osman Koray Ertaş. Referindu-se la relaţiile
turco române, excelenţa sa a afirmat: „Relaţiile turco-române reflectă astăzi aceeaşi dorinţă şi abordare vizionară pe
care suntem mândri să o împărtăşim. Locul în care ne-am reunit astăzi este cel în care sălăşuiesc eroii turci care şi-au
pierdut viaţa pe o altă scenă a Războiului Mondial. Aceasta şi istoria totuşi nu ne-au împiedicat să devenim prieteni,
aliaţi şi parteneri strategici. Dacă îi comemorăm astăzi pe cei 935 de militari care se odihnesc aici, ne exprimăm încă
o dată gratitudinea faţă de prietenii noştri români pentru generozitate şi compasiune.”
Ziua Eroilor Turci este comemorată în fiecare an la 18 martie, atât în Turcia cât şi de reprezentanţele diplomatice
din străinătate.
Sorina Asan
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
SEDEP
Uygulaması
“Selçuklu Değerler Eğitimi Programı (SEDEP) ile Türkiye Değer-
lerini Tanıtıyor” etkinliği Romanya’nın Köstence kentinde etkinliklerle
gerçekleştirildi.
Program kapsamında gerçekleştirilen ziyarete; Selçuklu Bele-
diyesi Başkan Yardımcısı Ali Ziya Yalçınkaya, Kültür İşleri Müdürü Ali
Düz, Selçuklu İlçe Milli Eğitim Müdürü Turan Kayacılar, Şube Müdürü
Okan Tekkalan, Hakim Ömer Onsun İO. Müdürü Şenol Eraslan, Cahit
Zarifoğlu İO. Müdürü Murat Kılıç ve Necmettin Erbakan Üniversitesi
Öğretim Üyesi Yrd.oç. Dr Barbaros Yalçın dan oluşan heyet katıldı.
Beş gün süren program kapsamında; öncelikle kurumlar ara-
sında SEDEP uygulama protokolü imzalandı.
Romanya Köstence'de, 25 Türkçe ve Din Kültürü ve Ahlak Bilgisi
öğretmenine; Yrd. Doç. Dr. S. Barbaros Yalçın, Murat Kılıç ve Şenol
Eraslan tarafından 30 saat süren “değerler eğitimi öğretim yöntem-
leri” kursu verildi. Yunus Emre Enstitüsü salonlarında gerçekleştirilen
seminere katılan öğretmenlere seminer sonunda sertifikaları verildi.
Köstence Mecidiye’de Kemal Atatürk Ulusal Kolejinde, Man-
dala-Boya Paylaş-Çat kapı tiyatro etkinlikleri gerçekleştirildi, kitap
dağıtımı yapıldı. Nicolae Tonitza İlköğretim okulunda “Ailemle Mut-
luyum ve “Kalemim Yeşeriyor“ etkinlikleri ve kitap dağıtımı yapıldı.
Heyet tarafından; Bükreş Büyükelçiliğimiz, Köstence Eğitim
Müdürlüğü, Köstence Başkonsolosluğumuz, Yunus Emre Enstitüsü,
TİKA, Romanya Demokrat Türk Birliği, Köstence Belediyesi ve 2 okul
ziyaret edildi.
Romanya’ya giden heyet tarafından, programın başarılı geçtiği
gözlemlenirken, Köstence ile ilgili yapılan genel değerlendirme şöyle:
“Program süresince, gerek Türk Tatar Müslümanlar, gerekse
Romen yetkililer tarafından büyük ilgi gösterildi.
Değerler eğitimi kursu ve etkinliklere, okul yönetici ve öğret-
menlerinin ilgisi büyüktü.
TİKA ve Yunus Emre Enstitüsü nün çalışmaları çok olumlu.
Türkiye ve Türk halkına bakış açısı ve ilgi çok büyük.
Müslüman halk ve azınlıklar her türlü hakka sahip ve Romen
hükümetince destekleniyor. Romanya, projelere açık bir ülke.
Köstence'de, RADYO T adında Türkçe yayın yapan bir radyo
mevcut ve Türk-Tatar azınlığa hizmet veriyor.
Türk-Tatar azınlığın Türkiye ile bağları güçlü ve karşılıklı ziyaretler
yapılıyor. Konsolosluk, Türk İş Adamları Derneği, Müftülük, Müftülük
Din Ateşeliği, Romanya Demokrat Türk Birliği, Yunus Emre Enstitüsü
arasındaki uyum ve birlikte iş yapma becerisi ve iletişim gelişmiş
durumda.
Soydaşların, Köstence eğitim sisteminde etkileri var. Milli Eğitim
müdür yardımcısı bir Türk ve eğitime yön verenler arasında.
Türk-Tatar azınlığın, birlikte hareket edebilme yetkinliği, etkin
güç olmalarını sağlıyor, Belediye meclisinde temsil ediliyorlar.“
6 7 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
Cursul SEDEP
„Program de promovarea a valorilor Selçuk” (SEDEP) împre-
ună cu „Program de promovarea a valorilor Turcia” au desfăşurat
un eveniment de promovare în oraşul Constanţa.
Delegaţia a fost formată din: viceprimarul municipiului
Selçuklu, Ali Ziya Yalçınkaya, inspectorul şcolar general, Turan
Kayacılar (Inspectoratul Şcolar Seçuklu), inspectorul şcolar, Okan
Tekkalan (Inspectoratul Şcolar Selçuklu), directorul Departamen-
tului de Cultură din cadrul Primăriei Selçuklu, Ali Düz, lectorul
universitar dr. Süleyman Barbaros Yalçın (Universitatea Necmettin
Erbakan – Selçuklu), prof. Şenol Eraslan-formator Programul SEDEP
şi prof. Murat Kılıç-formator, Programul SEDEP.
În debutul programului de cinci zile a fost semnat între instituţii
Protocolul de implementare a programului SEDEP.
În cadrul acestui proiect s-a desfăşurat un curs de implemen-
tare SEDEP, curs ce a cuprins de 30 de ore, pentru 25 profesori de
Limbă şi literatură turcă şi Religie Ismică. Cursul a fost susţinut de
profesorii S. Barbaros Yalçın, Murat Kılıç şi Şenol Eraslan. La sfârşitul
cursului au fost acordate certificate profesorilor participanţi.
În cadrul vizitei la Colegiului Naţional Kemal Atatürk din Medgidia şi la Şcoala Gimnazială Nicolae Tonitza din
Constanţa au avut loc lecţii demonstrative din cadrul proiectului SEDEP şi a fost realizată distribuţia cărţilor SEDEP.
Delegaţia a vizitat Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti, Inspectoratul Şcolar Judeţean – Constanţa, Institutul
Yunus Emre – Constanţa, TIKA şi Uniunea Democrată Turcă din România. În cadrul vizitei la UDTR preşedintele, ing.
Fedbi Osman, le-a înmânat membrilor delegaţiei plachete cu însemnele UDTR şi cărţi publicate de uniune. Delegaţia
a fost însoţită de inspectorul şcolar de specialitate, prof. Icbal Anefi, şi de preşedintele comisiei de învăţământ a UDTR,
prof. Vildan Bormambet.
Delegaţia a observat că programul a avut un mare succes iar
evaluarea generală este următoarea: „În timpul programului, turci
şi tătari precum şi autorităţile române au arătat un mare interes.
„Program de promovarea a valorilor” a fost primit cu mare
interes de către conducerile şcolilor şi de către profesori.
Activităţiile TIKA şi ale Institutului Yunus Emre sunt unele be-
nefice.
Interesul pentru Turcia şi poporul turc este mare.
Persoanele aparţinând minorităţile naţionale au tot felul de drepturi şi sunt susţinute de guvernul român.
România este o ţară deschisă proiectelor.
La Constanţa există un post de radio care difuzează în limba
turcă sub numele RADIO T şi serveşte minoritatea turcă-tătară.
Legăturile minorităţii turce şi tătare din România cu Turcia
sunt puternice şi reciproce.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci, Muftiatul Cultului Mu-
sulman Uniunea Democrată Turcă din Română, Institutul Yunus
Emre îşi dezvoltă pe zi ce trece capacitatea de a lucra împreună
şi de a comunica.
Minoritatea turcă şi tătară are un reprezentant în cadrul sistemul de învăţământ.
Minoritatea turcă şi tătară este capabilă să acţioneze împreună, fiind o forţă eficientă, fiind reprezentată în
conducerea judeţului Constanţa.”
Nilgün Panaitescu
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
Nave militare
turceşti
participante
la exerciţiul
multinaţional
„Steaua de Mare”
F
regata TCG Bartın (F-504) şi nava purtătoare de rachete
TCG Kalkan aparţinând flotei militare turce s-au aflat în
perioada 30 martie-2 aprilie în Portul Constanţa, cu prilejul
desfăşurării exerciţiului militar multinaţional „Steaua de
Mare 2018”. Exerciţiul militar, desfăşurat în data de 2 aprilie,
a reunit militari turci de pe cele două nave ale Republicii
Turcia şi pe cei români ambarcaţi la bordul corvetei Con-
tra-amiral „Horia Măcellariu” (265) dar şi la cel al navei
purtătoare de rachete „Lăstunul” (190 ). Exerciţiul militar
desfăşurat în Marea Neagră a avut ca obiectiv dezvolta-
rea abilităţilor şi a capabilităţilor operaţionale ale unităţilor
şi comandamentelor participante, sporirea nivelului de
pregătire în luptă, precum şi contribuţia la menţinerea
securităţii la Marea Neagră.
„Aceste două nave militare turceşti participă la exer-
ciţiul militar „Steaua de Mare” 2018. Prima fază a exerciţiului
militar desfăşurată în Ucraina şi Georgia s-a încheiat şi acum
urmează exerciţiul comun cu militarii români. Navele militare
vor rămâne în portul Constanţa timp de trei zile şi publicul
va putea avea acces pe ele doar în data de 31 martie.
Sperăm ca această vizită a navelor noastre să contribuie
8 9 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
la întărirea bunelor relaţii de colaborare dintre Turcia şi
România. Exerciţiul militar comun, împreună cu colegii
noştri români se va desfăşura în data de 2 aprilie după
care navele se vor retrage în porturile din Turcia. Acest
exerciţiu va fi unul de succes la fel ca şi alte exerciţii
comune desfăşurate anterior cu militarii români”, a
declarat Ataşatul militar naval din cadrul Ambasadei
Republicii Turcia la Bucureşti, cpt. cdr. Dündar Bayram.
Pe timpul staţionării în Portul Constanţa, după
întâlnirile oficiale programate la Comandamentul
Flotei şi la Primăria Constanţa, o delegaţie condusă
de comandantul divizionului 2 Vedete torpiloare cdr.
Azis Bakioğlu a fost primită de Consulul General al
Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, la
sediul reprezentanţei consulare. Din delegaţie au făcut
parte: Comandantul navei TCG Kalkan lt. cdr. Akın Andıcı, Comandantul navei TCG Bartın lt. cdr. Nadir Kılınç precum
şi Ataşatul militar naval din cadrul Ambasadei Republicii Turcia la Bucureşti, cpt. cdr. Dündar Bayram.
Cele două nave au fost vizitate atât de Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel,
cât şi de o delegaţíe condusă de viceconsulul Hasan Akdoğan. Din delegaţie au făcut parte: viceconsulul Murat
Yalcin, ataşatul comercial, Kadır Yazıhan, ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia
la Constanţa, Arif Cevlek şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea (TIAD), Zeki Uysal.
Sorina Asan
Mesajul Consulului General al
Federaţiei Ruse la Constanţa,
Vladimir Volkov,
cu prilejul Nevruzului
În primul rând, aş dori să îi felicit pe cititorii revistei dvs., conducerea şi membrii Uniunii
Democrate Turce din România (UDTR), muftiatul şi pe toţi musulmanii cu prilejul Ne-
vruzului, sărbătorit pe 21 martie, deoarece şi pentru ţara noastră această sărbătoare este
foarte importantă. Islamul, tradiţional în Federaţia Rusă, este una dintre principale confesi-
uni oficiale. Dumneavoastră probabil ştiţi, că cea mai mare moschee din Europa se află la
Moscova. La inaugurarea sa solemnă din anul 2015, au participat Preşedintele Federaţiei
Ruse, Vladimir Putin, şi Preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan.
În perioada carierei mele diplomatice am lucrat în multe ţări europene. În opinia mea,
sistemul de relaţii interetnice şi interconfesionale din România poate servi drept exemplu
pentru alte state multietnice ale continentului european. Dobrogea este un exemplu grăitor
al unei astfel de politici. Aici locuieşte un număr mare de reprezentanţi de diferite naţionalităţi, inclusiv ruşi lipoveni,
tătari crimeeni şi chiar mai mult de zece de alte minorităţi naţionale. În acelaşi timp, se păstrează pacea interetnică
iar la iniţiativa autorităţilor, se organizează evenimente culturale comune. În acest context, un rol important aparţine
comunităţii musulmane a ţării şi direct UDTR, ale cărei eforturi de a păstra identitatea naţională şi de a promova cul-
tura şi limba turcă în Dobrogea ocupă un loc demn.
În concluzie, aş dori să vă transmit încă o dată cele mai călduroase felicitări cu prilejul Sărbătorii „Nevruz” şi să
doresc revistei „Hakses” şi cititorilor dvs. noi succese, sănătate şi prosperitate!
Consul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Vladimir Volkov
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Ziua Păcii şi Sărbătorirea Zilei Noi a început, documentele o

demonstrează, în vremea triburilor turceşti, în mare

a Prieteniei,
parte. Uneori cu nume diferite neamurile turce înrudite
au sărbătorit între cunoscuţi şi apropiaţi în diferite mo-
duri din bogata noastră cultură comună. Musulmani,

Sărbătoare
creştini, şhamani, alevi, bektashi, sunni, fără deosebire,
toate seminţiile turce au venit să-şi ocupe locul în cre-
dinţele şi tradiţiile asociate cu această sărbătoare. An

Comunitară de an sărbătorită la 21 martie, această sărbătoare este

egală cu toate sărbătorile, fie ele sărbători religioase
ori sărbători laice. În rândul comunităţii turce este o

U niunea Democrată Turcă din România a avut şi de

această dată deosebita plăcere de a aduce laolal-
tă oameni interesaţi de cultură, profesori, părinţi şi elevi
sărbătoare a naturii, fiind considerată o zi de frăţietate şi
de unitate, o zi de degajare şi eliberare, o zi a renaşterii.
Această zi, acest festival al renaşterii, s-a sărbătorit
la evenimentul cultural UDTR „Primăvara Comunitară”.
de neamurile turcice cu sute de ani înainte de Hristos
În cadrul Festivalului Interetnic „Primăvara Comunitară”,
fiind atestată documentar în surse din China. Potrivit
ediţia a XVII-a, Uniunea Democrată Turcă din România
celor afirmate turcii, hunii, se pregăteau temeinic pentru
a participat cu ansamblurile de dans folcloric Kardelen,
organizarea acestei sărbători. Unele mituri despre Ye-
Martılar, Fidanlar şi Delikanlilar care au prezentat dansuri
nigün se bazează pe cultul focului şi a apei. În aceeaşi
din repertoriul tradiţional turcesc. Evenimentul multicul-
zi dimineaţa devreme, conform tradiţiei, se sărea în apă
tural, organizat de UDTR, prin comisia de cultură a avut
şi peste foc. În cultura turcă „foc” înseamnă purificare,
ca invitaţi mai multe comunităţi etnice care s-au întrecut
curăţare, iluminare, este considerat simbolul abunden-
în cântece şi dansuri tradiţionale cu echipele UDTR.
ţei iar „Apa” înseamnă purificare, curăţare, abundenţă,
Într-o atmosferă prietenească, prin dans şi căntec, toţi
vitalitate, este considerat simbolul vitalităţii.
participanţii la această gală a convieţuirii multietnice,
au dăruit multă bucurie şi emoţie sufletească pentru Pe de altă parte sunt tot felul de convingeri despre
care au primit multe aplauze, lacrimi de bucurie, bine- începutul de Yenigün, găsirea vieţii înainte de Islam.
cuvântări date din tot sufletul şi multe multe mulţumiri. Unele dintre ele pot fi enumerate după cum urmează:
1. ”Ergenekon” Ziua de plecare a triburilor turceşti în

Ziua lume este îndeplinită la 21 martie, fiind sărbătorită

ca Zi a „Eliberării”.

Renaşterii
2. În vechiul calendar turc, cu cele douăsprezece
animale, ziua 21 martie este acceptată ca egală
cu noaptea „Crăciun”, iar festivităţile de Anul Nou

S ărbătoarea YENI GÜN este în cultura naţională turcă au avut loc în această zi.
un nou început ce vine în întâmpinarea neajunsu- 3. La sfârşit de iarnă începe primăvara, natura reîn-
rilor şi transformarea acestora în lucruri pozitive. Toate vie la 21 martie, triburile turcice încep să migreze
tradiţiile, ritualurile, obiceiurile, credinţele, ceremoniile, spre păşuni bogate şi astfel în această zi a fost
festivalurile au un rol deosebit de important în cultura sărbătorit „Festivalul de primăvară”.
turcă. În afară de sărbătorile naţionale şi religioase, săr- Natura, evoluează în funcţie de timp şi loc, suferă
bătoarea primăverii este, de asemenea, evenimentul unele modificări ce se desfăşoară ca şi alte elemente
care marchează şi celebrează valorile culturale comu- culturale care s-au format în jurul Yenigün. Acestea se
ne ale membrilor comunităţilor. Rădăcinile istorice ale nasc ca elemente de cultură, cresc şi suferă unele mo-
acestei sărbători turcice, Yenigün, este legată, bineînţe- dificări. Odată ce majoritatea triburilor turceşti adoptă
les, ca orice sărbătoare milenară, de multe mituri şi de religia islamică toate acele tradiţii străvechi nu intră în
tot atât de multe zone geografice. Acestea sunt sursa contradicţie cu noua religie. Obiceiurile, credinţele
de creaţie a atâtor tradiţii, ceremonii, credinţe care ceremoniile efectuate până în acel punct se combină
s-au dezvoltat şi îmbunătăţit ajungând până în zilele cu elementele islamice. Elemente ale culturilor antice
noastre. De această sărbătoare a Zilei Noi sunt legate arabe şi persane se regăsesc, traversând milenii, în
o serie de studii şi teze care arată bogăţia culturii lumii cultura turcă de astăzi.
turce: „Baba Marta”, „Festivalul de primăvară”, „Du-te-o Ciocnirea dintre două ouă este o tradiţie în Ziua
lună”, „Cılgayak / de Anul Nou”, „Cagan”, „Învierea”, „Ergenekon”, „Echinocţiul”, „Sărbătoarea Ilkyaz”, „Sultan Nowruz Nouă. Toate ouăle adunate pentru această Nouă Zi
/ Nevruz Sultanı”, „Trezirea”, „Renaşterea”, „Nouă zi”, „Viaţă nouă”. „Anul Nou”, „Crăciun”, „Festivalul nomad” etc. sunt vopsite în culorile reprezentative ale celor patru
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

elemente. Roşu reprezintă focul, albastru apa, verdele

pământul iar galben este desigur aerul. Pe lângă aces- Implicarea femeii turce
în societate
tea patru avem al cincilea element care este spiritul,
chintesenţa şi este reprezentat de culoarea obţinută prin
fierberea ouălor în coji de ceapă. Coloarea chintesenţei,

Z
a eterului, a spiritului este undeva între bej şi gri. Oul este iua Internaţională a Femeii este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale,
evident argumentul unei noi vieţi. politicile şi condiţiile economice ale femeilor, cât şi discriminarea şi violenţa care îşi fac încă simţită prezenţa în
În alte credinţe se consideră că: multe părţi ale lumii. Ziua Internaţională
1. Dumnezeu a creat Pământul la 21 martie şi a înverzit a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-
pământul în acea zi. o rezoluţie a Adunării Generale a ONU.
2. Hz. Adam este considerat strămoşul omenirii care a ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua
fost creat de Allah din noroi la 21 martie. internaţională a femeii pe 8 martie, în 1975
3. Satana este alungat din rai pentru fărădelegi, inclusiv — Anul internaţional al femeii.
pentru faptul că i-a momit pe Adam şi Eva să mă- Uniunea Democrată Turcă din Româ-
nânce din fructul oprit. Într- o zi de 21 martie aceştia nia a marcat Ziua Internaţională a Femeii
(Adam şi Eva) scapă de regrete şi sunt iertaţi de Allah. în perioada 1-8 martie, printr-o serie de
4. Porumbelul trimis după inundaţii/potop de pe Arcă manifestări socio-culturale desfăşurate la
de Profetul Noe se întoarce pe navă cu o ramură de filialele din Constanţa, Bucureşti, Tulcea
măslin înmugurit în cioc; întâmpinat ca o comoară şi Măcin. Simpozionul „Implicarea femeii
ce demonstrează apropierea primăverii; Profetul a turce în societate” desfăşurat în data de 7
înţeles că porumbelul a găsit uscatul. martie, la Constanţa, a reunit membre ale
Cum avem din vechile credinţe tot felul de conside- comunităţii turce de la filialele UDTR din:
rente despre originea lumii vom avea relatări, legende şi Constanţa, Medgidia, Cernavoda, Man-
convingeri păstrate şi după adoptarea Islamului. galia, Tuzla, Techirghiol, Cobadin şi Cum-
Yenigün este un motiv bogat pe care îl putem găsi în păna. Dezbaterile din cadrul simpozionului
mai multe exemple din literatura clasică. au fost urmate de o serată turcească unde
1. Sosirea Nevruz-ului, a fost considerat ca un început al peste 300 de membre ale comunităţii au
primăverii, toată lumea are de împodobit cu verdea- petrecut-o în ritmurile muzicii turceşti dar şi
ţă şi de înmiresmat cu flori; a fost acceptată aproape româneşti. În urma unei tombole, cele mai
ca o înviere. norocoase participante au câştigat premii
Au fost scrise poezii de primăvară, diverse reprezen- din partea UDTR dar şi a unei cunoscute
tări în care această Nouă Zi a fost descrisă ca o săr- firme de produse de înfrumuseţare. Au răs-
bătoare de primăvară, o bucurie dată de primăvară. puns invitaţiei Comisiei de femei a UDTR de
2. Nevruz ca motiv în literatura noastră clasică este a sărbători împreună Ziua Internaţională a
adesea folosit ca o comparaţie sau o metaforă, un Femeii, primarul comunei Cumpăna, Ma-
element al bucuriei, a vieţii noi. riana Gâju, consilierul judeţean, Nicoleta
3. Poeţii au asemănat de foarte multe ori Nevruz-ul cu o mamă a tuturor sultanilor, regilor şi împăraţilor Bercaru, directorul Casei de Pensii, Cristina
4. În artă Nevruz-ul apare ca o îngemănare a zilei cu noaptea. Există chiar şi o floare Nevruziye deosebit de fru- Samoilă, inspectorul şcolar, prof. Icbal
moasă şi înmiresmată care decorează ferestrele. Anefi, preşedinta organizaţiei de femei a
5. Nevruz în multe locuri din poezia noastră clasică şi într-un alt domeniu vechi precum muzica noastră este folosit UDTTMR, Turchian Bari, precum şi preşedin-
ca modalitate de a ne înţelege în viitor, motivul care conduce la unitate şi înţelegere. tele comisiei de învăţământ a UDTR, prof.
Soarele care încălzeşte pământul aduce bunătate şi bunăstare. Noaptea, frigul, întunericul, tristeţea şi sărăcia Vildan Bormambet şi a celei de cultură,
iernii este înlocuită cu soarele cald şi luminos şi abundenţa dată de primăvară. Simbolul principal al Nevruz-ului este Serin Turkoğlu. Alături de doamnele comu-
Soarele care este totodată şi simbolul prieteniei. În consecinţă sărbătoarea de primăvară Yenigün celebrează bună- nităţii turce s-a aflat şi Özlem Sertel, soţia
tatea, abundenţa, fertilitatea, unitatea. Consulului General al Republicii Turcia la
Constanţa, Uygar Mustafa Sertel, şi Seher
Yenigün, noua zi este o sărbătoare îndelung celebrată în întreaga lume turcică din timpuri memoriale. Deaseme-
Akkdoğan, soţia viceconsulului Hasan
nea este una dintre cele mai importante sărbători care definesc cultura noastră comună, o sărbătoare a consolidării
Akkdoğan. Evenimentul a fost organizat de
unităţii comunităţilor. Yenigün formează legătura dintre culturi fiind efectiv o zi a iubirii.
Comisia de femei a UDTR şi a fost coordo-
Pentru toate popoarele lumii, 21 Martie reprezintă echinocţiul de primăvară, ziua este egală cu noaptea, prima nat de preşedinta comisiei, Melec Amet şi
zi de Primavara a noului an, yenigün/nevruz este ziua in care sarbatorim soarele si recăpătarea puterii lui, reînvierea de vicepreşedinta aceleiaşi comisii, Durie
naturii si bucuria de a trai. Totodată sarbatorim puritatea şi dragostea, femininul si masculinul, viaţa si moartea etc. Accoium.
Melek Osman Nurgean Ibraim
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Noul coordonator TIKA Şcoala nr 10 „Mihail Koiciu”

în vizită la UDTR gazda a Olimpiadei de religie
La începutul lunii martie, noul coordonator al Agenţiei de Cooperare şi Co-
ordonare Turcă (TIKA) Bucureşti, Yasemin Melez Biçer, a efectuat o vizită în
judeţul Constanţa prilej cu care a vizitat sediul central al Uniunii Democrate Turce
islamică, faza judeţeană
din România şi Radio T.
Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, ing. Fedbi Osman, a avut
I nspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, în colaborare cu Mufti-
atul Cultului Musulman din Romania şi Uniunea Democrată Turcă
din România, au organizat, în data de 11 martie la Şcoala Gim-
o întrevedere cu noul coordonator al Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă
nazială nr 10 „Mihail Koiciu”, Olimpiada de Religie Islamica, faza
(TIKA) Bucureşti, Yasemin Melez Biçer, luni, 12 martie, la sediul central din Constanţa. Discuţiile s-au axat în principal pe
judeţeană. La această faza s-au înscris 140 de elevi din unităţile
proiectele TIKA referitoare la investiţii care vizează Radio T şi Centrul de Cultură şi Educaţie care urmează să fie inau-
de învăţământ, clasele IV-XII, din municipiul şi judeţul Constanţa.
gurat în acest an. Cele două părţi au convenit să discute cu prilejul unor întrevederi viitoare, detalii despre Ziua Limbii
Turce, sărbătorită în data de 5 iunie, proiect care ar putea fi realizat de UDTR în parteneriat cu TIKA. La discuţii au mai Concursul s-a desfăşurat sub forma unui examen scris pe
luat parte: preşedinţii comisiilor de învăţământ, femei şi tineret, prof. Vildan Bormambet, Melec Amet şi Harun Osman parcursul a trei ore iar subiectele, au fost selectate din tematica
precum şi vicepreşedinţii comisiilor de cultură, religie şi femei, prof. Melek Osman, prof. Firdes Musledin şi Durie Accoium. studiată în acest an şcolar.

În aceeaşi zi, coordonatorul TIKA Bucureşti a vizitat Radio T prilej cu care s-a întâlnit cu directorul postului de radio, Elevii din clasele VII-XII, care au obţinut rezultate peste nota
prof. Ervin Ibraim, şi cu colectivul tehnic şi redacţional. Conducerea Radio T i-a prezentat oficialului turc dificultăţile 8 vor participa la Olimpiada de religie islamică, faza naţională ce
cu care se confruntă postul de radio din punct de vedere tehnic, parte din echipamente fiind depăşite, necesitând va avea loc în perioada 13-14 aprilie la Colegiul Naţional „Kemal
noi investiţii. Coordonatorul TIKA a spus că va studia documentele prezentate de conducerea Radio T urmând să Atatürk” din Medgidia.

10 No okul “Mihail Koiciu” İslam

discute detaliat într-o întâlnire viitoare.
Coordonatorul TIKA Bucureşti, Yasemin Melez Biçer, este de profesie arhitect şi lucrează la TIKA din 2008. A mai
ocupat funcţia de coordonator adj. TIKA la birourile din Macedonia şi Serbia.
Sorina Asan
Dini Olimpiyatına Ev Sahipliği
Yeni TİKA Koordinatörü Yaptı
RDTB'ni ziyaret etti C onstanta İlçe Müfettişliği, Romanya Müslümanların Müftülüğü ve Romanya Türk Demokrat Birliği işbirliği içinde, 11
Mart'ta “Mihail Koiciu” Okulunda İslami Dini Olimpiyatları ( ilçe aşaması) düzenlediler.

M art ayın başında, Türkiye İşbirliği ve Koordinasyon Dairesi (TİKA) yeni

koordinatörü Yasemin Melez Biçer, Romanya Demokrat Türk Birliği
ve Radyo T’i ziyaret etti.
Bu aşamada 4.-12.'inci Sınıf arasından okuyan oğrenciler, Köstence ve Köstence ilçelerınden 140 öğrenci katıldılar.
Yarışma üç saat boyunca yazılı sınav şeklinde gerçekleşti ve konular bu öğretim yılında incelenen konulardan
seçildi.
Romanya Demokratik Birliği Başkanı Sn. Fedbi Osman, TİKA’nın yeni 7.-12.'inci Sınıflardan 8 üzere not alan öğrenciler, 13-14 Nisan tarihleri arasında Medgidia'daki “Kemal Atatürk”
koordinatörü Yasemin Melez Biçer ile buluşmasında ağırlıklı TİKA’nın bu yıl Ulusal Koleji'nde gerçekleşecek olan ulusal faza katılacaklardır.
faaliyete geçmesi için Radyo T ve Kültür ve Eğitim Merkezi’ni hedef alan
yatırım projeleri konuşuldu. Nilgün Panaitescu
Böylece TİKA ile RDTB tarafından 5 Haziran’da kutlanan „Türk Dil
Günü“ işbirliği ile gerçekleştirilebilecek bir proje imza atmak soz konusu oldu.
RDTB’nin tarafından: Eğitim komisyon başkanı, Prof. Vildan Bormambet, kadın komisyon başkanı Melec Amet
ve gençlik komisyon başkanı Harun Osman’ın yanı sıra, din komisyon başkanı yardımcıs Prof. Firdes Musledin, kültür
komisyon başkan yardımcısı Prof. Melek Osman ve Durie Accoium katıldılar.
Aynı günde TİKA Koordinatörü ve Radio T müdürü Ervin İbraim, teknik ve editöryal ekib ile bir araya geldiğiler ve
radyo istasyonu ziyaret ettiler. Radyo T, ekibi teknik açıdan, karşılaştığı zorluklarla, ekipmanların bir kısmının aşıldığını ve
yeni yatırımlar gerektirdiğini ortaya koydular. TİKA Koordinatörü, Radio T’nin liderliğinin gelecek bir toplantıda ayrıntılı
olarak bu isteklerini inceleyeceğini söz verdi.
TİKA Bükreş Koordinatörü Yasemin Melez Biçer 2008 yılından beri TİKA Makedonya ve Sırbistan’daki ofislerinde
yardımcı koordinatör olarak görev almıştır.

Nilgün Panaitescu
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
MANEVİ COŞKUNUN ZİRVESİ:
ÜÇ AYLAR
Yunus AKKAYA
Din Hizmetleri Müşaviri
Bizleri, rahmet, bereket, mağfiret mevsimi üç aylara yeniden ulaştıran Yüce
Rabbimize sonsuz hamdü senalar olsun. Geçtiğimiz hafta Recep ayına girdik. Regâib
Kandili’ni hep birlikte samimiyetle, yakarışla ve en ulvi hislerle idrak ettik. Rabbimize olan
rağbetimizi bir kez daha tazeledik. O’na verdiğimiz kulluk sözümüze olan sadakatimizi
yeniledik. Dualarımızı, en içten bağışlanma dileklerimizi yalnızca O’na arz ettik.
Üç ayların başında yer alan Regaib Kandili ile âdeta hayata yeni bir başlangıç
yaparız. Bu kutlu gece, aynı zamanda her şeyin bir evveli bir de sonunun bulunduğunu
hatırlatır bizlere. Şu fani dünyada hayatın, her bir nimetin, imtihanın bir parçası olduğunu
haber verir. Regaib gecesi, dünyaya dair arzularımızı, tutkularımızı gözden geçirmemiz
gerektiğini, çabucak geçip giden bu hayatta asıl kazancın Rabbimize rağbetimiz oldu-
ğunu bildirir. Yine Recep ayı içinde Miraç Kandilini idrak edeceğiz. Mirâcın yükselme,
yücelme olduğu şuuru ile imanımızla, ahlakımızla, sadakatimizle, salih amellerimizle Rabbimiz nezdinde yücelmeye çalışırız.
Bunun yanında gerçek yüceliğin yalnızca O’na ait olduğunu bir kez daha ikrar ederiz. Şaban ayı içinde ise Berat Kandili bu-
lunmaktadır. Berat ile günah ve kirlerden temizlenerek, bizi ebedi nimetlere, sonsuz cennete götürecek beratimizi almak için
çabalarız. Ve nihayet Kur’an ayı Ramazan’a kavuşmanın hazzını iliklerimize kadar doyasıya yaşarız. Rahmet, bağışlanma ve
cehennemden kurtuluş ayı olan Ramazan’ı en güzel şekilde karşılayıp değerlendirmenin yollarını ararız.
Bu kutlu anlarda varlığımızın, varoluşumuzun, kulluğumuzun hikmet ve amacını bir daha kavrarız. Paylaşma, infak, yetime,
kimsesize, yoksula, muhtaca el uzatmakla huzur duyarız. Bizlere hayat yüklü mesajlar takdim eden Kerim Kitabımızın Efendi-
miz (s.a.s.)’e vahyedildiği mübarek Kadir Gecesi’ne kavuşmanın mutluluğunu gönlümüzün derinliklerine kadar hissederiz. Bir
ömre bedel olan bu bereketli gecede sevinç ve neşe ile dolarken, bize türlü hikmetler bahşeden oruca, Ramazan’a veda
etmenin de burukluğunu tadarız. Ardından Yüce Mevlamızın bir ikramı olan ve “ben” in “biz” e dönüştüğü bayram ile birlik
ve beraberliğimizi, kardeşliğimizi, ülfet ve muhabbetimizi ortaya koyarız.
Üzülerek ifade edelim ki, üç ayların başlangıcı şu günlerde dünyanın pek çok yeri, sıkıntı ve buhranlarla çalkalanmak-
tadır. Özellikle İslam dünyasında yaşanan şiddet ve çatışmalar, müminlerin manevi mevsime yine acı ve hüzünle girmesine
neden olmaktadır.
Yüce Rabbimiz, yeryüzünü hepimize yetecek genişlikte yarattı. Birlikte yaşamamız için siyahıyla beyazıyla, zenginiyle fa-
kiriyle bizi birbirimize emanet etti. Ancak kimileri, bu âlemin sadece kendilerine ait olduğunu zannetti ve diğerine hayat hakkı
tanımadı. Sadece kendi hayatının kutsal, dokunulmaz olduğunu, birilerinin hayatının ise hiçbir değer ifade etmediğini düşündü.
Rabbimiz, yer küreyi, bütün insanlığa kâfi gelecek miktarda rızıkla donattı. Ancak, kimileri ihtirasın, kazandıkça kazan-
manın girdabına, şımarıklığına kapıldı. Rabbimizin, fıtratımızda var ettiği kanaat, paylaşma, yardımlaşma, dayanışma gibi
hasletlerden uzaklaştı ve kendi dışındakileri yok sayarak onların rızkını gasp etti.
Dünyanın birçok yerinde var olan açlık, sefalet, şiddet, çatışma ve kaosun ortadan kaldırılması, dünya mazlumlarının
ümitlerinin korunması, İslam’ın rahmet, adalet ve hayat yüklü mesajlarının yeryüzünde hakim kılınmasına bağlıdır. Bu düşün-
ceden hareketle öncelikle mümin gönüllerin merhamet eğitiminden geçmesi, sevgi, şefkat, hilm ve kardeşlikle buluşması,
kalb-i selîm sahibi olması gerekmektedir. Unutmayalım ki bizler, bilgiye, imana, Kur’an’a, üsve-i hasene bir peygambere, köklü
bir medeniyete, zengin bir birikime sahibiz. Geçmişte, İslam coğrafyasında birlik ve beraberliği, muhabbet ve meveddeti,
kardeşlik ve dayanışmayı, dünyanın pek çok yerinde sulh ve sükûnu, merhamet ve adaleti sağlamış bir medeniyetin mensup-
larıyız. Bugün de, İslam’ın mesajlarını öncelikle gönüllerimize, hayat süreçlerimize ve nihayet asrın idrakine söyletmek, hakkı,
hakikati, adaleti, ahlakı, fazilet ve erdemi yeniden tesis etmek hepimizin görevidir.
Gelin, kutlu zaman dilimleri olan üç ayları fırsat bilelim. Kalb-i selim dışında hiçbir şeyin fayda vermediği o gün gelme-
den önce nefislerimizi hesaba çekelim. Herkesin büyük kalabalıklar içerisinde yalnızlığı yaşadığı bu dünyada adımlarımızı,
sevgiye, dostluğa ve kardeşliğe doğru atalım. Başta ailelerimiz olmak üzere, mahallelerimizde, beldelerimizde ve ülkemizin
her köşesinde muhabbetle birliğimizi ve dirliğimizi pekiştirelim. Bu duygu ve düşüncelerle hepinizin mübarek üç aylarını tebrik
ediyorum. Üç ayların rahmet, mağfiret ve bereket ikliminin, dalga dalga tüm insanlığı kuşatmasını, onların hidayet, barış ve
huzuruna vesile olmasını, bu mübarek gün, gece ve aylarda yapacağımız ibadet, dua ve yakarışların kabul olmasını Rab-
bimden niyaz ediyorum.
Not: Bu yazı DİB Yayınları arasında yer alan “Minberden Öğütler” adlı eserden derlenmiştir.
16 17 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
Bükreş: Rumen Güzelini Ziyaret
B ükreş bana göre Romanya'nın en güzel şehri. Koca bir düzlüğe yayılan, iki yakasına görkemli binaların dizildiği geniş
bulvarları ve Dambotiva Nehri'yle eşsiz rotalar vadediyor. Harika parklar, müzeler ve leziz yemekler de cabası...
Bükreş 1857 yılında, gazlı sokak aydınlatmasının yapıldığı ilk şehir oldu. Bugünse akıllı şehir olma gayretiyle teknoloji
ve moderniteye öncelik veriyor. Giderek daha "akıllı şehir" olurken dinginliği ve keyfi de elden bırakmıyor. Cişmigiu’da
yürüyüş yapmak, köprüleri geçmek ve kiralık teknelerle gezintiye çıkmak tüm sıkıntılı ruh hâllerinin en basit devası. Biraz
eski görünmekle birlikte tıpkı Bükreş gibi Tineretului’nin de kendine has bir cazibesi yok değil. Güzel ve sakin bir doğayla
çevrili parkı yürüyerek ya da bisikletle keşfetmek mümkün. Herastrau’ysa ziyaretçileri büyüklüğüyle büyülüyor. Bu parkta
gezinmekse yakın çevresindeki bölge nedeniyle oldukça keyifli. Çevredeki konsolosluk binaları ve müzelerle Kiseleff
Yolu, Bükreş’in en sakin vahalarından biri. Herastrau Parkı Romanya’daki en ünlü müzelerden birini ziyaret etmek için
de doğru adres.
“Seyahat konusunda en çok keyif aldığın şey ne?” diye sorsalar, hiç düşünmeden “Doğa ya da tarih değil, insanlar.”
derim. Sadece evlerine bakarak bile bir ulusun kültürüne, değerlerine dair birçok şey öğrenebilirsiniz. Dimitrie Gusti Köy
Müzesi bazıları XVII. yüzyıldan kalma farklı yerel mimari tarzlardaki evleri sergiliyor. Bu evleri görebildiğim için kendimi
şanslı sayıyorum çünkü keşfetme fırsatı bulamadığım uzak bölgelerle de bu sayede görsel bir bağ kurabildim ve ilk fır-
satta oralara da gitmek istedim. Kullanılan ahşap çeşidine, renge ve veranda yapısına göre çeşitlilik gösteren evlerde
veya açık havada keyifli saatler geçirebilir, kelime tekrarlarıyla Rumencenizi geliştirebilir ve çoğu evde bulunan kedilerle
oynayabilirsiniz. El yapımı hediyelik eşyalar gezilerin en güzel yadigârları. Gerek müzede gerekse özel dükkânlarda,
kitapçılarda ve sık sık düzenlenen fuarlarda birçok hediye alternatifi bulacaksınız. Rengârenk yün çantalar, opinci adı
verilen son derece pratik deri ayakkabılar, ie adlı ketenden yapılan ve her bölgenin kendine özgü deseniyle süslenen
yerel bluzlar, ekonomik olduğu kadar zarif de görünen kil işleri ve dekoratif ahşap ürünler gibi parçalar Romanya’yı
yansıtan tarihî bölgelerin kültürlerine tanıklık ediyor.
Zafer Takı'nın altından yürüyüp Piata Victoriei ve Piata Romana’yı geçerek
Piata Unirii’ye uzanan yol boyunca ilerlerken geleneksel kırsal atmosferin yerini
geleneksel kent görünümüne bıraktığını göreceksiniz. Tüm bu büyük meydanlar,
önemli buluşma noktaları ve görülecek yapılar Eski Şehir’in zarif ve dar sokaklarında
sizi bekliyor. Romanya'nın başkentine mesafeli duranlar bile buranın bambaşka bir
güzelliğe sahip olduğunu kabul etmekten kendilerini alamıyorlar.
Sıra geldi leziz yemeklere, sanat eserini andıran dondurmalara ve eğer
hava iyiyse davetkâr teraslara… Bunca seçenek arasında seçim yapmaksa bir
hayli zor. Geleneksel yöntemlerle hazırlanan Romanya ekmekleri ve peynirlerinin
tadı insanın damağında kalıyor. Romanya ekşi kremasıysa bambaşka bir lezzet! Dünyanın belki de en güzel meyve ve
sebzelerini tadabileceğiniz Bükreş’te saymakla bitmeyecek kaynakların suyundan da doyasıya içebilirsiniz. Hamur işi ve
kek seviyorsanız ülkenin dört bir yanından binbir çeşidi burada deneyebilirsiniz. Benim favorimse ekşi krema ve reçelli
bir hamur işi olan papanaşi. Adı bile kulağa harika geliyor, değil mi?
Restoranlar ve bistrolar çeşitli temalarla, parlak renklerle, kabarık yastıklarla ve şaşırtıcı şemsiyelerle dekore edilmiş.
Dükkân sahipleri talepkâr ama rahatına da düşkün müşterilerini memnun etmek için icat yarışına girmiş adeta. Eski
Şehir’de geçirdiğim her dakikanın karşılığını aldım ve şunu söyleyebilirim: Romanya usulü bir eğlenceye katılmamak
eşsiz bir deneyimi kaçırmak demek.
Çemberi tamamlamak için güneye yönelin. Bükreş’in doğal güzelliğine bir kez daha tanıklık edeceğiniz Giurgiu
ve Bulgaristan sınırındaki Comana Millî Parkı’nı ziyaret edin. Sadece 50 dakika uzaklıkta sizi bambaşka bir dünyaya
götürüyor! Tuna Deltası’nı duyduysanız ama keşfedecek kadar vaktiniz yoksa onun yerine Neajlov Deltası’nı deneyin
derim. Burada kayığa binebilir, kuşları izleyebilir ve dinlenerek doğanın tadını çıkarabilirsiniz. Bükreş’te su sporları ala-
nında rehberli tur hizmeti veren birçok şirket var. Sudan hoşlanmıyorsanız benim yaptığım gibi bir arkadaşınızı yanınıza
alın, birkaç sandviç ve bir şişe suyla yürüyüş parkurlarından birinde gezinin. Baş döndürücü gölgeliklerde kaybolsak da
insanın içini açan bu yerde güzel bir gün geçirdik. Ünlü ahşap köprüyü ya da sazlıklar arasındaki su manzaralarını keşfe
çıkmak da diğer aktiviteler arasında. Unutulmaz bir deneyim olacağından eminim.
Aslında bu son cümleyi Bükreş’teki gezinizin tamamı için kurmak mümkün. Şehir hafızanıza kazınırken orada geçir-
diğiniz günlerde hissettikleriniz de içinize işleyecek.
Olivia-Petra Coman
www.skylife.com
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
NEVRUZ BAYRAMI
yazar Urfet Şakir
H er sene kutlanan ve baharın gelişi olarak adlandırılan “Nevruz Bayramı”, medeniyetler arasında farklı zaman di-
limlerinde kutlanmaktadır. Nevruz kelimesinin aslı eski Farsçadan gelir. Yeni anlamındaki “nava” ve “gün ışığı” ve
gün anlamındaki “rəzaŋh” birleşiminden oluşmaktadır. Anlamı “yeni gün” veya “günışığı”dır ve günümüzde de aynı
anlamda kullanılmaktadır.
Bazı topluluklar bu bayramı 21 Mart'ta kutlarken, Kuzey yarım kürede ilkbaharın başlamasını temsilen 22 Mart
veya 23 Mart'ta kutlanmaktadır. Astrolojik olarak ise Nevruz günü olan 21 Mart, burçlar çizelgesinde ilk sırada yer alan
Koç burcunun başlangıç günüdür.
Türkiye'de bir gelenek, Türk Cumhuriyetleri'nde ise resmî bayram olarak kutlanırken, 1995 yılından itibaren Türkiye
Cumhuriyeti tarafından Bayram olarak kabul edilen bir gün haline gelmiştir.
Türk Takvimi'nde bir gün 12 bölüme ayrılır, her bölüme Çağ adı verilirdi. Bir çağ iki saat, dolayısıyla bir gün de 24
saattir. Her bir çağ ise sekiz Keh ten ibarettir. Yılbaşı olarak gece-gündüz eşitliğinin yaşandığı 21 Mart, Nevruz günü
olarak kutlanır. Bu güne ve yeni yılın başladığı âna “Yılgayak” denir.
Orta Asya`dan Balkanlara kadar insanlar tarafından farklı şekillerde kutlanmaktadır. Nevruz, her ulusun kendi kül-
tür değerleriyle özdeleştirip sembolleştirdiği, özü itibariyle baharın gelişinin kutlandığı coşkuyla karşılandığı bir gündür.
Gece ile gündüzün eşitlendiği 21 Mart`ta havalar ısınmaya, karlar erimeye, ağaçlar çiçeklenmeye, toprak yeşermeye,
göçmen kuşlar yuvalarına dönmeye başlar. Bu ise bahar mevsiminin gelişinin habercisidir. Tüm bunlar sayesinde 21
Mart bütün varlıklar için uyanış, diriliş ve yaradılış günü olarak benimsenmiş ve yeni gününün gelişi bayram olarak
kutlanılmaya başlamış.
Nevruz Bayramı'nda ve Nevruz etkinlikleri dahilinde yurt genelinde “TÜRK KÜLTÜRÜNDE NEVRUZ” konulu, tüm
resmi ve özel ilköğretim kurumlarında resim, şiir ve kompozisyon yarışmaları düzenlenmektedir ve yarışmaları kazanan
öğrencilere ödüller verilir.
Aynı zamanda Nevruz Bayramı kapsamında kültürlere ait olan geleneksel kıyafetler giyilir, yörelere ait danslar
yapılmaktadır. Ateş, tarih boyunca eski türkler tarafından kutsal olarak sayılmaktaydı, ateşin kendilerini kötülüklerden
arındırdığını ve hastalıklardan korunduğunu düşünerek, Nevruz kutlamalarında da ateş yakarak üzerinden atlardı. Bu
sebepten, günümüzde de eski türk inançlarına saygıda bulunmak ve Nevruz kültürüne uyum sağlamak için Nevruz
Ateşi yakılır ve üzerinden atlanır.
2010 yılında Birleşmiş Milletler Genel Kurumu, yaklaşık 3000 yıldır kutlanan “Nevruz Bayramı”nı kabul etmiştir ve
“Dünya Nevruz Bayramı” olarak kayıtlarına geçirmiştir. Aynı zamanda 28 Eylül – 2 Ekim 2009 tarihinde toplanan “Birleşmiş
Milletler Manevi Kültür Mirası Koruma Kurumu” da, bu özel günü “Dünya Manevi Kültür Mirası Listesi” ne kabul edilmiştir.
Bu bayram kutlaması, Dobruca’da bir haftaya kadar yayılıyor. Burada, halk, günü “navrat” adlandırmış.
“Aynı zamanda, bu tarihten itibaren günler büyümeye ve geceler küçülmeye başladığında “gündönümü”de
dendi. Bu tarihte, çocuklar ve gençler üç veya sekiz kişilik gruplar halinde toplanırlar. Şu anda, bahar çiçekleri ile bir
ağaç dalını süslerler ve daha sonra çeşitli halk şarkılarını okuyarak ev ev dolaşırlar. Baharın habercisi anlamına, ev
sahiplerine birer çiçek sunmaktadır. Bu çiçekler karşılığına, para, renkli yumurta, çeşitli hediyeler alırlar ve daha sonra
kendi aralarında bölerler. Kızlar, saç büyümesini yapabilecek güce sahiptir ve kalp genç kalmasına yardımcı olur diye
düşünerek bu çiçekleri saçlarına takarlar.
Bölgedeki tüm köyler büyük bir sevinçle kutlarlar ve canlanmaya başlarlar, işe hazır pulluklar kapının önü getirilir,
havlular içinde taze ot yiyen hayvanlar (inek, at, koyunlar) görünür. Aşçılık tarafından, insanlar, bu nedenle, aile içinde
onları yemek ve şarkı söylenlere bölmek iç farklı renklerde yumurta boyarlar, tavuk çorbası ve tavuktan diğer yemekler
de yaparlar, bu gibi gıdalar insanların inançlarında bolluğu simgeler.” (Wikipedia)
Romanya Demokrat Türk Birliği bu önemli gününü, şiir, resim, geleneksel dans, şarkı konu bahar ile yarışmalar
düzenleyerek “baharın gelişini” << Etnik Festivali “Bahar Topluluğu” >> olayında her yıl işaretler. Bu büyük olaya, her
biri kendi kültürel mirasını bu vesile ile değerlendirmek için çoğunluk nüfüsünden ve ilkbahar ekinoksun etrafında
uygulanan gelenek ve göreneklerini tutan Dobruca’dan diğer etnik toplulukların temsilcilerini davet edilir. Ayrıca, bu
vesileyle, kitap yayımlamaları da düzenlenyor.
18 19 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII
de Urfet Şachir
În fiecare an, între civilizaţii s-a sărbătorit, în diferite interval de timp, sosirea primăverii sub denumirea de „Sărbă-
toarea Primăverii”, în limba turcă, „Nevruz Bayramı”. Cuvântul „nevruz” vine din limba persană veche, iar noul
înţeles al cuvântului constă într-o combinaţie dintre „nou” şi „lumina zilei” şi „rəzaŋh” în sensul de „lumină”. Aceasta
înseamnă „ziua cea nouă” sau „lumina zilei”, şi este, de asemenea, utilizat în acelaşi sens si astăzi.
Unele comunităţi sărbătoresc acest eveniment pe 21 martie, pe când cele din emisfera nordică sărbătoresc
pe 22 sau 23 martie. Din punct de vedere astrologic, ziua de „Nevruz” este 21 martie, în tabelul zodiilor fiind ziua de
început a zodiei Berbecului. Începând cu anul 1995, Republica Turcia a adoptat această zi ca sărbătoare oficială şi
se celebrează ca atare, devenind o tradiţie.
În calendarul turcesc, o zi este împărţită în 12 secţiuni, fiecărei secţiuni dându-i-se denumirea de „timp”. Un
„timp” este de 2 ore, prin urmare, ziua este de 24 de ore. Fiind început de an şi momentul egalităţii dintre zi şi noapte,
această zi de 21 martie se sărbătoreşte ca „Nevruz”. Această zi şi momentul începerii noului an poartă denumirea
de „Yılgayak”.
Din Asia Centrală în Balcani, această zi este sărbătorită de oameni în moduri diferite. Este o zi în care fiecare
naţiune întâmpină cu entuziasm, prin propriile valori culturale, sosirea primăverii. În ziua de 21 martie noaptea devine
egală cu ziua, vremea începe să se încălzească, zăpada se topeşte, pomii încep să înflorească, pământul înverzeş-
te, iar păsările migratoare încep să se întoarcă la cuiburile lor. Toate acestea vestesc sosirea primăverii, simbolizând
renaşterea, reînvierea şi creaţia, şi, începând cu 21 martie, se celebrează, ca o sărbătoare, „sosirea unei noi zile”.
Cu prilejul „Sărbătorii Primăverii” („Nevruz Bayramı”), în toate şcolile publice şi private se organizează concursuri de
pictură, poezie şi creaţie cu tema generală „Nevruzul în Cultura Turcă”, iar câştigătorii competiţiilor sunt recompensaţi
cu premii şi diplome. De asemenea, pe toată întinderea sărbătorii, fiecare persoană se îmbracă potrivit culturii sale şi
participă la dansuri aparţinând locului. De-a lungul istoriei, focul a fost considerat de către vechii turci ca fiind sacru,
ei gândindu-se că îi purifică de rău şi îi protejează de boală. Astfel, de „Nevruz”, ei aprindeau un foc şi săreau peste
el. Din acest motiv, şi în prezent, din respect pentru credinţa vechilor turci şi adaptarea la cultura Nevruz, se aprinde
„Focul Nevruz” şi se sare peste el.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, în 2010, „Sărbătoarea Nevruz”, celebrată de
aproape 3000 de ani, şi a înscris în listele sale sub denumirea de „Sărbătoarea Mondială a Nevruzului”. De asemenea,
în data de 28 septembrie – 2 octombrie 2009 „Consiliul de Protecţie al Patrimoniului Cultural Spiritual al Naţiunilor
Unite” a înscris această zi specială în „Lista Patrimoniului Cultural Spiritual Mondial”.
În Dobrogea, această sărbătoare se întinde pe parcursul unei săptămâni. Aici localnicii denumesc ziua „navrez”.
De asemenea, datorită faptului că începând cu această dată, zilele încep să crească şi nopţiile se micşorează, îi mai
spun şi „gündönümü” („întoarcerea zilei”).
„La această dată, copiii şi tinerii se strâng în grupuri de câte trei sau de câte opt persoane, împodobesc o
creangă de copac cu flori de primăvară, iar apoi merg să colinde din casă în casă recitând diverse cântece popu-
lare. Colindătorii oferă stăpânilor caselor câte o floare, menită să le vestească venirea primăverii. În schimbul acestor
flori, ei primesc bani, ouă vopsite sau diverse cadouri pe care le împart apoi între ei. Fetele poartă aceste flori în păr,
deoarece cred că acestea au puterea de a le face părul să crească şi le ajută inimile să rămână tinere. Toate satele
din această zonă sărbătoresc cu mare bucurie şi încep sa se anime, plugurile gata de treabă sunt aduse în faţa porţii,
prin curţi apar animalele (vaci, cai, oi) mâncând din iarba proaspătă. Pentru partea culinară, oamenii vopsesc ouă
în diverse culori atât pentru a le mânca în familie, cât şi pentru a le împărţi celor care vin să îi colinde, fac supă de
pui dar şi alte preparate din carne de pui, alimente care, în credinţa oamenilor, simbolizează belşugul.” (Wikipedia).
Uniunea Democrată Turcă din România marchează an de an această importantă zi, „sosirea primăverii”, prin
organizarea de concursuri de poezie, pictură, dans traditional, interpretare, având ca temă primăvara, în cadrul <<
Festivalului Interetnic „Primăvara comunitară” >>. La acest eveniment de anvergură, sunt invitaţi să participe reprezen-
tanţi ai altor comunităţi etnice din Dobrogea care păstrează tradiţiile şi obiceiurile practicate în preajma echinocţiului
de primăvară şi reprezentanţi ai populaţiei majoritare, prilej cu care fiecare îşi pune în valoare zestrea culturală. De
asemenea, tot cu acest prilej au loc şi lansări de carte.
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa
Repopularea capitalei
Surghiunul
Înainte de a se întoarce la Edirne, Mahomed luă primele măsuri pentru repopularea oraşului. El dărui demnitarilor
Curţii şi căpeteniilor oştirii cele mai frumoase case, încă bune de locuit, pentru a se instala acolo din clipa în care
cârmuirea se va stabili la Istanbul. Dar mai cu seamă, porunci ca prizonierii ce constituiau partea sa de pradă – o
cincime – să fie coloniza şi neîntârziat de-a lungul Cornului de Aur, în special pe malul apusean, în case ce le vor fi
dăruite şi care vor fi scutite de impozit. Şi altor prizonieri li s-a îngăduit să se stabilească în oraş, unde primiră locuinţe
după achitarea răscumpărării. Grecilor care se ascunseseră în timpul asediului şi reuşiseră să fugă la Galata sau în altă
parte li se îngăduit şi lor să se întoarcă fără nici o teamă. Evreii aflaţi în oraş în momentul cuceririi putură să rămână
acolo. Totuşi, nici unii, nici alţii nu erau atât de numeroşi încât să constituie măcar un început de populare a marelui
oraş şi, ca urmare, sultanul proclamă că toţi cei care o doreau, oricare le-ar fi fost credinţa sau originea etnică, puteau
ocupa casele părăsite. Ei le vor deţine în deplină proprietate şi vor fi scutiţi de impozite un anumit timp. Dar procedeul
folosit cel mai mult de Mahomed pentru a repopula Istanbulul a fost deportarea forţată – sürgün –, procedeu cu mult
mai eficace şi obişnuit în Imperiul Otoman. Din primii ani ai cuceririlor în Europa, otomanii deportaseră în masă nomazi
din Anatolia în Rumelia. Nesupuşi, gata oricând să se lase antrenaţi de curentele şiite şi heterodoxe şi, în general, pu-
ţin favorabili dinastiei otomane, aceştia constituiau o permanentă primejdie. Uşurinţa cu care se deplasau înlesnea
deportarea lor. Astfel, Orhan, cel de al doilea sultan al dinastiei, i-a adus în Rumelia pe nomazii din Karesi (kara arab),
care vor continua Războiul sfânt, în vreme ce el poruncea ca în locul lor să fie stabiliţi oşteni creştini, „pentru a nu ne
da bătaie de cap în viitor”. Sub Baiazid I, nomazii răsculaţi din regiunea Saruhan (Egee) au fost trimişi să colonizeze
regiunea Filibe (Philippopoli), unde formară importante grupuri de turcmeni. Există numeroase dovezi asupra acestei
practici, conformă cu dreptul otoman, potrivit căreia imperiul este asemănător unei imense moşii unde sultanul are
căderea să-şi folosească oamenii ca pe nişte instrumente. În secolele al XIV-lea şi al XV-lea, nomazii yürük au fost
mutaţi în Tracia, pe pantele Balcanilor şi în Dobrogea, mai cu seamă de-a lungul marilor căi de comunicaţie, iar alţii,
mai târziu, în Albania. De asemenea, unele seminţii au fost îndemnate să se stabilească de bunăvoie pe pământurile
nou cucerite pentru a spori suprafeţele cultivate şi a mări astfel veniturile statului. Migra ţii în masă spre Rumelia au
avut loc şi în momentul năvălirii lui Timur Lenk: în 1402. Anatolia Apusea nă era pe atunci suprapopulată de către toţi
cei ce doreau să fugă de anarhia care domnea în ţările asiatice din apropierea Asiei Mici, în urma invaziei mongole
şi a prăbuşirii Ilhanilor. Musulmanii ajunseră astfel să constituie aproape un sfert din populaţia Balcanilor, unde creară
aglomerări separate de cele ale creştinilor, după cum o demonstrează şi denumirea a numeroase aşezări.
La Istanbul surghiunul a fost folosit metodic şi fără milă. Mahomed iscăli un firman care poruncea ca mii de
familii musulmane, greceşti şi evreieşti să fie aduse în oraş înainte de venirea toamnei. Se pare că aceste dispoziţii au
întâmpinat rezistenţă, mai ales din partea persoanelor de vază, a meşteşugarilor şi negustorilor înstăriţi, nemulţumiţi
de a fi siliţi să-şi părăsească avutul pentru a merge să se stabilească într-un mare oraş pustiu şi în ruină. Totuşi, ei şi
nu oamenii de rând erau cei chemaţi să ridice oraşul. Mai ales locuitorii Bursei, unul dintre cel~ mai active oraşe din
imperiu, se împotriviră să părăsească această cetate care îşi întemeia bunăstarea pe circulaţia stofelor, mătăsurilor
şi a lânii dinspre Levant spre Europa. Ridicată la poalele Olimpului din Bithynia, într-o regiune înverzită şi roditoare,
Bursa oferea condiţii dintre cele mai prielnice de locuit. Nici un meşteşugar sau negustor nu dorea să o părăsească în
schimbul unei vieţi grele şi nesigure într-un Istanbul pe jumătate pustiu. Asociaţi în puternicele lor bresle, ei se crezură
suficient de puternici pentru a-i rezista sultanului. Se dovedi însă că nu-l cunoşteau bine. Lui îi era indiferent dacă
oamenii pe care-i surghiunea sau oraşele şi satele ce trebuiau părăsite sufereau o pierdere economică sau de altă
natură. Mahomed voia să facă din capitala sa unul dintre cele mai puternice oraşe din lume. Nimic altceva nu avea
însemnătate. După cum ne spune Kritobulos, merse chiar elia Bursa pentru a potoli „tulburările locale, răzmeriţele
cetăţenilor de frunte şi ale celor de rând”. Sultanul îi înlocui pe funcţionarii nepricepuţi şi luă măsuri aspre pentru ca
planul său să fie aplicat imediat. Bărbaţii şi femeile aduşi din această regiune vor fi trimişi să populeze mai cu seamă
mahalaua Eytip, în fundul Cornului de Aur.
Viaţa la Istanbul era pe atunci aspră şi o putem judeca astfel după numărul locuitorilor strămutaţi din provincii
care fugeau după un anumit timp: musulmanii de baştină din provinciile învecinate cu Marea Egee şi Marea Marmara
(mai ales Saruchan, Aydm, Bahkesir, Kocaeli) plecaseră după numai un an şi fuseseră înlocuiţi cu alţii aduşi din Tracia.
Erau deportaţi de la Edirne, Trikkala (Epir), de la Nicopoli (Nigbolu); alţii veniră din Filibe în locul celor din Tekirdag şi
Patlagonia (în nord-vestul Anatoliei) care plecaseră, din Lamia, în Grecia, înlocuindu-i pe musulmanii din Bahkesir etc.
Evreii din Lamia ocupaseră case la Samatya (la nord-vest de Istanbul), alături de greci şi de musulmani.
Constrângerea era singurul mijloc de a repopula oraşul. După doi ani de la cucerire, „populaţia era răsfirată,
având doar câteva prăvălii, bisericile şi mănăstirile erau pustii, casele goale şi în ruină”. Fără energia şi imaginaţia lui
20 21 pagina
sayfa
• Martie – Mart •
Mahomed, ca şi fără toleranţa sa religioasă, oraşul ales pentru a deveni capitală ar fi rămas, încă multă vreme, un
imens teren viran.
Millet-urite
Una dintre hotărârile cele mai importante şi mai bine chibzuite pe care Cuceritorul le-a luat atunci a fost numi-
rea unui patriarh grec ortodox, „pentru a-i îndemna pe creştinii fugiţi să se întoarcă în oraş”. Nu era singuml motiv al
acestui gest reînnoit de toţi sultanii în cursul secolelor următoare. Mahomed cunoştea bine neînţelegerile – pentru a
nu spune mai mult – care îi separau pe grec( de latini în privinţa unirii Bisericilor şi duşmănia lor de veacuri, reînviată de
drama Constantinopolului. Acum, când imperiul grecilor dispăruse, interesul sultanului era de a le câştiga încrederea,
în eventualitatea că Apusul ar fi reluat ofensiva. De asemenea, el aprecia calităţile grecilor, cea mai numeroasă şi
mai bogată comunitate nemusulmană din imperiu, înzestrarea pentru comerţ şi dinamismul lor. Era mai înţelept să
menţină legături bune cu ei şi să le îngăduie să muncească în linişte.
Ca urmare, Mahomed hotărî să organizeze comunitatea grecească în millet-uri (neamuri), sistem tradiţional în
Orientul Mijlociu, care îngăduia minorităţilor să-şi rezolve problemele proprii potrivit legilor şi obiceiurilor lor sub cârmuirea
conducătorului religios, singurul lor reprezentant în faţa puterii civile. Turcii foloseau deja acest procedeu în regiunile
unde existau importante comunităţi greceşti. Mahomed îl extinse şi la Patriarhia Constantinopolului. Titularul acestuia,
Grigore Nommas, fugise în Italia şi sultanul îl numi în loc pe călugărul Ghenadie Scholarios, cărturar de seamă vestit
pentru spiritul său de dreptate şi, mai cu seamă, pentru duşmănia de nezdruncinat faţă de Biserica Romană şi deci
faţă de orice idee de unire a acesteia cu Biserica Ortodoxă. Mahomed îl convinse să primească scaunul patriarhal şi
discutară împreună statutul ce urma să fie acordat Bisericii Ortodoxe. Un Sinod, la care au putut fi convocaţi episcopii
rămaşi în regiune, declară scaunul patriarhal vacant şi, 'în ziua de 6 ianuarie 1454, Ghenadie fu înscăunat. Sultanul
rosti formula „Fii patriarh şi primeşte urările mele de bine, fii sigur de prietenia mea, bucurându-te de toate privilegiile
patriarhilor de dinaintea ta”, şi îi înmână insemnele demnităţii: odăjdiile, cârja şi crucea pastorală. Cum Sfânta Sofia
fusese transformată în moschee, Ghenadie a fost condus la biserica Sf. Apostoli, unde mitropolitul Heracleii, urmând
tradiţia, îl unse şi înscăună. La ieşire, patriarhul încălecă un cal superb dăruit de sultan şi, înainte de a ajunge la re-
şedinţa sa de la Sf. Apostoli, străbătu oraşul într-o procesiune, alături de ceilalţi clerici. Ghenadie primi din partea
sultanului un firman care îi garanta inviolabilitatea personală, scutirea de impozite, libertatea de mişcare şi siguranţa.
Urmaşul său se va bucura de aceleaşi privilegii şi va rămâne, ca şi el, singurul reprezentant pe lângă sultan al
creştinilor ortodocşi din imperiu. Puterea civilă nu se va amesteca prin nimic în aceea a patriarhului. Sfântul Sinod va
deţine, ca şi în trecut, dreptul de a-l destitui şi de a alege un alt cap al Bisericii. Autoritatea conducătorului millet-ului
ortodox va rămâne absolută, înţelegând prin aceasta numirea de episcopi, dreptul de judecător asupra clerului şi
asupra credincioşilor pentru orice act în legătură cu credinţa, cum sunt căsătoriile, despărţirile, moştenirile etc. Mem-
brii clerului vor fi scutiţi de impozite. Tribunalele ecleziastice vor judeca după legile bizantine toate neînţelegerile între
credincioşii ortodocşi, în afara delictelor de crimă, care vor fi de competenta tribunalelor otomane.
Conflictele dintre urmaşii lui Mahomed şi patriarhat nu vor lipsi. Unele vor fi chiar grave, dar, în general. libertatea
cultului garantată ortodocşilor nu va fi încălcată brutal şi garanţiile acordate miller-ului lor vor fi respectate.
Evreii au fost şi ei, aproape imediat, recunoscuti ca alcătuind o singură comunitate. Cuceritorul numi în fruntea lor
un Mare rabin sau Hahamhaş1, în persoana unui anume Moses Kapsali, cu aceleaşi puteri asupra tuturor coreligiona-
rilor din imperiu ca şi patriarhii ortodocşi. Poziţia evreilor, consideraţi mai mult sau mai puţin o categorie inferioară de
către bizantini, se îmbunătăţi simţitor sub Mahomed. Pilda Imperiului Otoman, unde soarta evreilor devenise deodată
mai bună decât în întreaga Europă – prigoana îi lovise de curând în Polonia, în Boemia şi Austria –, va constitui una
dintre principalele cauze ale afluxului de israeliţi spre Istanbul, Salonic şi spre alte oraşe ale imperiului.
Aici, şi armenii găsiră condiţii ce le vor îngădui să trăiască şi să prospere netulburaţi. Constituiţi şi ei într-un millet,
sultanul le va da ca patriarh pe patriarhul armean gregorian de Bursa, pe nume Horachim, cu puteri asemănătoare
celor ale conducătorilor celorlalte două comunităţi. În mod ciudat, autorităţile otomane vor include în miller-ul ar-
mean pe toţi cei ce nu erau nici evrei, nici ortodocşi, printre alţii pe catolici şi pe bogomili.
Felul în care Mahomed îi tratează pe nemusulmani, încă din primii ani ai cuceririi, va uşura în mare măsură reuşita
politicii sale de repopulare a lstanbulului. Datorită acestei toleranţe, inspirată, între altele, de deosebita însemnătate
pe care o acorda dezvoltării capitalei, ca şi datorită modului său de a gândi, Istanbulul va deveni, într-un timp uimitor
de scurt, un mare oraş cosmopolit.
Dar scopul sultanului otomanilor, Cazi, conducător de gazi, era, înainte de toate, să facă din acest oraş capi-
tala Islam ului. Marea majoritate a celor ce se stabilesc sau sunt aduşi aici în surghiun sunt turci şi, în curând, structura
urbană a metropolei musulmanilor nu va mai avea nimic în comun cu Noua Romă a lui Iustinian şi Teodosiu.
André Clot
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Ozan Güven
Ozan Güven, 19 Mayıs 1975 tarihinde Almanya’nın Nürnberg şeh- TO P 1 0
– R A DI O T –
rinde doğmuştur.
Mimar Sinan Üniversitesi Devlet Konservatuvarı Modern Dans bölü-
münü okudu ama bitirmedi. İzmir Belediye Konservatuar'ında oyunculuk
dersleri aldı. Şahika Tekand Tiyatrosu'nda çalıştı.

M a r t ie
15 ay askerlik yaptı.
İkinci Bahar, Çiçeği Büyütmek, Koçum Benim, Aslı ve Kerem, Bir
İstanbul Masalı ve “Canım Ailem” gibi televizyon dizilerinin yanı sıra
G.O.R.A, A.R.O.G ve Yahşi Batı filmlerinde yakın arkadaşı olan Cem
Yılmaz'la oynadı..
“İkinci Bahar”dizisinde oynarken tanıştığı yönetmen Türkan Derya
ile 2005 yılında evlendi, Ali Aziz (d.2004) isminde 1 çocukları var. 2010 yılında boşandılar.
Beşiktaş Çarşı'da bir ayakkabıcı dükkânı var.
Ozan Güven, 2012 yılında sinde Rüstem Paşa karakterini canlanmıştır. Yönetmenliğini Taylan Biraderler'in yaptığı,
yapımcılığını Timur Savcı’nın üstlendiği, senaryosunu Meral Okay ve Meral Okay’ın ölümünden sonra Yılmaz Şahin’in
yaptığı “Muhteşem Yüzyıl” dizisinde; Halit Ergenç, Meryem Uzerli, Vahide Gördüm, Nebahat Çehre, Okan Yalabık, Burak
Özçivit, Ozan Güven, Mehmet Günsür, Nur Fettahoğlu, Selma Ergeç, Pelin Karahan, Merve Boluğur, Engin Öztürk, Aras
Bulut İynemli, Berrak Tüzünataç, Deniz Çakır, Meltem Cumbul, Sarp Akkaya gibi oyuncular rol almıştır.
2014 yılında senaristliğini ve yönetmenliğini Cem Yılmaz’ın yaptığı “Pek Yakında” adlı sinema filminde Cem Yılmaz,
Zafer Algöz, Özkan Uğur, Çağlar Çorumlu, Ayşen Gruda, Tülin Özen, Şirincan Çakıroğlu ile birlikte rol aldı.
2015 yılında yapımcılığını Necati Akpınar'ın yaptığı “Annemin Yarası” adlı sinema filminde Ozan Güven, Meryem
Uzerli ile başrolde oynadı.
2017 yılında yapımını Ay Yapım’ın üstlendiği, yazar Azra Kohen’in “Fi Çi Pi” adlı kitap dizisinden Tv.dizisine uyarlnden
yayınlanan “Fİ” dizinin başrollerinde Serenay Sarıkaya, Ozan Güven, Mehmet Günsür, Berrak Tüzünataç, ve Büşra Develi
rol aldı. Diğer rollerde ise Ayşenur Çetin, Tülay Günal, Osman Sonant, Özge Özpirinçci, Saadet Aksoy, Emir Benderlioğlu,
Defne Kayalar oynamıştır.
Ödülleri
2000 – 22. SİYAD Türk Sineması Ödülleri, Umut Veren Genç Erkek Oyuncu – Balalayka filmi ile.
2003 – 10. ÇASOD Oyuncu Ödülleri, Jüri Özel Ödülü - 9 filmi ile.
2005 – 1.Beyaz İnci TV Ödülleri - En İyi Yardımcı Erkek Oyuncu (Dram) (Bir İstanbul Masalı)
10. Buray ........................................ – Sahiden
Filmleri ve Dizileri:
Senaryo: 2015 – Annemin Yarası (Sinema Filmi) 9. Mabel Matiz .......................– Öyle Kolaysa
Oyuncu:
2017 – İklim Meselesi (Kendisi) (TV Dizisi), 2017 – Fi (Deniz) (TV Dizisi), 2015 – Annemin Yarası (Borislav) (Sinema Filmi), 8. Tarkan ............................... – Beni Çok Sev
2014 – Pek Yakında (Boğaç Boray/Pepe Muharrem) (Sinema Filmi), 2012 – Koyu Kırmızı (Cemil Şenel) (TV Dizisi), 2012 –
7. Emre Aydın .– Beni Vurup Yerde Bırakma
2013 – Muhteşem Yüzyıl (Damat Rüstem Paşa) (TV Dizisi), 2010 – Güneydoğudan Öyküler Önce Vatan (Konuk Oyuncu)
(TV Dizisi) (Erol), 2010 – Anneannem (Bakkal) (Kısa Film), 2010 – Arka Sokaklar 5. Sezon (Konuk Oyuncu) (TV Dizisi), 2009 6. Hadise ............................... – Sıfır Tolerans
– Yahşi Batı (Lemi Galip) (Sinema Filmi), 2009 – Ejder Kapanı (Remzi) (Sinema Filmi), 2009 – Arthur: Maltazar'ın İntikamı
(Türkçe Seslendirme) (Sinema Filmi), 2008 – Mavi Fil (Türkçe Seslendirme) (Sinema Filmi), 2008-2009 – Canım Ailem (Ali) 5. Aynur Aydın feat.
(TV Dizisi), 2008 – A.R.O.G (Taşo) (Sinema Filmi), 2006 – Hırsız Polis ((Kibar Necmi)TV Dizisi), 2003 – Yazı Tura (Asker) (Sine- Turaç Berkay ........................– Bana Aşk Ver
ma Filmi), 2003 – G.O.R.A (Robot 216) (Sinema Filmi), 2003 – Bir İstanbul Masalı (Demir Arhan) (TV Dizisi), 2002 – Koçum
Benim (Umut Yıldırım) (TV Dizisi), 2002 – Bana Abi De (Yiğit) (TV Dizisi), 2002 – Aslı ile Kerem (Kerem) (TV Dizisi), 2002 – 9 4. İliyas Yalçıntaş feat. Aytaç Kart .– Yağmur
(Dokuz) (Kaya) (Sinema Filmi), 2001 – Dünya Varmış (Çetin) (TV Dizisi), 2000 – Yıldız Tepe (Ali) (Sinema Filmi), 2000 – Ba-
3. Simge ..............................– Üzülmedin mi?
lalayka (Mehmet) (Sinema Filmi), 1999 – 5 Maymun Çetesi (Sinan ) (TV Dizisi), 1998 – İkinci Bahar (Ulaş Meriç) (TV Dizisi),
1998 – Çiçeği Büyütmek (TV Dizisi) 2. Sıla ..............................................– Muhbir
Oynadığı Reklam Filmleri: 2013 – Garanti Reklam, 2013 – Lipton Reklam, 2011 – Bonus Reklam, 2011 – Ülker Sunny,
2010 – Avea'dan Konuşma Aşkına serisi, 2006 – Petrol Ofisi Poman PO-97, 2006 – Petrol Ofisi Poman EuropoDizel 1. Ersay Üner – İki aşık
Kaynak: Biyografi.info
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Fırınlanmış Domates Çorbası Supă de tomate copate

Malzemeler: Ingrediente: Mod de preparare:
7 roşii medii 1. Spălaţi roşiile şi tăiaţi-le în 2 longitudinal. Setaţi cuptorul la cel mai înalt nivel şi
7 adet orta boy domates 5 căţei de usturoi încălziţi-l.
5 diş sarımsak 1 ceapă medie 2. Puneţi roşiile pe tava cuptorului cu cojile în jos şi usturoi în coajă. Coaceţi roşi-
1 adet orta boy soğan 1 lingură de pastă de ile timp de 15-20 de minute, verificând ocazional. (Luaţi usturoi la 10 minute
1 yemek kaşığı salça (biber-domates tomate (amestec de pentru a nu arde)
karışık) ardei-tomate) 3. Desprindeţi coaja de roşii şi usturoiul gate coapte şi luaţi-l deoparte.
tuz sare 4. Tăiaţi ceapa mărunt şi căliţi-o în ulei de măsline şi adăugaţi puţină sare.
karabiber piper 5. Sotaţi roşiile şi şi bulionul timp de 2 minute. Se adaugă supa de carne, apa,
5-6 yemek kaşığı zeytinyağı 5-6 linguri ulei de măs- sare şi piperul.
1 su bardağı et suyu line 6. După ce fierbeţi timp de 10 minute blendaţi supa.
4-5 su bardağı su 1 pahar de apă cu 7. Se fierbe timp de cel puţin 5 minute sau până când obţineţi consistenţa dori-
supă de carne tă.
Yapılışı: 4-5 pahare de apă 8. Serviţi cu pâine prăjită.

1. Domatesleri yıkayın ve boyuna 2 parçaya bölün. Fırını en yüksek derecesine ayarlayın ve ısıtın.
2. Fırın tepsisine domatesleri dizin, sarımsakları kabuklarıyla tepsiye alın. 15-20 dakika kadar ara sıra kontrol Chifteluţe Dalyan
ederek domatesleri fırınlayın. (Yanmaması için sarımsakları 10. Dakikada alın)
3. Fırından aldığınız domateslerin ve sarımsakların kabuklarını soyarak kenara alın. Ingrediente
4. Soğanı yemeklik doğrayın, orta boy bir tencereye alıp zeytinyağı ve bir miktar tuz ekleyerek soteleyin. Compoziţia cărnii
5. Domatesleri ve salçayı 2 dakika kadar soteleyin. Et suyunu, su, tuz ve biberi ekleyerek kaynatın. 500 grame de carne de miel
6. 10 dakika kaynattıktan sonra çorbayı blenderdan geçirin. 1 felie de pâine veche + o jumătate de cană
7. En az 5 dakika kadar ya da istediğiniz kıvamı alıncaya kadar orta ateşte kaynatıp ocaktan alın. de apă caldă pentru înmuiat
8. Kızarmış ekmek ya da simit dilimleriyle servis yapın. 1 ceapă medie
1 ou
piper negru, sare
Dalyan Köfte pătrunjelul tocat
1 ou pentru a unge deasupra
Malzemeler: Yapılışı: Pentru interior:
Köfte Harcı: 1. Kıymayı yoğurma kabına alın. 1 dilim ekmeği su ile 2 morcovi fierţi
• 500 gr kuzu kıyma ıslatın, yumuşayınca sıkın ve kıymanın içine katın. 2 ouă fierte tare
• 1 dilim bayat ekmek + ıslatmak için yarım 2. Rendelenmiş soğan, yumurtayı, maydanozu ve opţional 1 cească de cafea cu mazăre fiartă
fincan ılık su baharatları ekleyerek iyice yoğurun. Pentru sosul de roşii:
• 1 adet orta boy soğan 3. Fırın tepsisini yağlayın, hazırladığınız köfte harcını 2 linguri unt
• 1 adet yumurta tepsiye yayın. İnce uzun doğradığınız haşlanmış 1 lingură de pastă de roşii
• karabiber, tuz havuçları, haşlayıp soyduğunuz bütün yumurtaları jumătate de pahar de apă
• 1 kahve fincanı kadar kıyılmış maydanoz ve isteğe göre haşladığınız bezelyeleri yaydığı-
• Üzerine sürmek için 1 adet yumurta nız kıymanın boyuna yerleştirin. Eti rulo yapın ve Mod de preparare:
İçi için: üzerine 1 adet çırpılmış yumurtayı fırça yardımıyla 1. Luaţi un bol şi înmuiaţi 1 felie de pâine cu apă caldă. Când se înmoaie se strânge să se elimine surplusul
• 2 adet haşlanmış havuç sürün. de ap şi se adaugă peste carnea tocată.
• 2 adet katı haşlanmış yumurta 4. Önceden ısıtılmış 170 derece fırında 30 dakika 2. Adăugaţi ceapă rasă, ou, patrunjel şi condimentele şi frământaţi bine.
• isteğe göre 1 kahve fincanı haşlanmış kadar pişirin. 3. Ungeţi tava cuptorului şi puneţi compoziţia de carne pregătită în tavă. Puneţi în lungime fâşile de morcovi
bezelye 5. Tavada salça sosu için gerekli malzemeyi tavada fierţi, ouăle fierte şi, opţional, mazărea pe care aţi fiert-o. Rulaţi carnea şi ungeţi ruloul cu ou bătut.
Salça sosu için: karıştırarak pişirin. Fırındaki köftenin üzerine hazır- 4. Gătiţi timp de 30 de minute într-un cuptor preîncălzit de 170 de grade.
• 2 yemek kaşığı tereyağı ladığınız sosu dökerek köfteyi besleyin ve 5 dakika 5. În tigaie, preparaţi ingredientele necesare pentru sosul de tomate într-o tavă. Se toarnă sosul peste ruladă
• 1 yemek kaşığı salça daha pişirin. şi se lasă la cuptor pentru încă 5 minute.
• yarım su bardağı su 6. Dilimleyerek patates püresi ile servis yapın. 6. Serviţi cu piure de cartofi.
 • Martie – Mart •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Martie – Mart •

Uğur Böcekleri
Bir varmış bir yokmuş, zamanın birinde minik mi minik, sevimli mi sevimli mi uğur böcekleri varmış. Bu uğur bö-
cekleri kırmızı renkli siyah benekli çok güzel canlılarmış. Uğur Böcekleri kendi yaşam alanları doğada kimseye zarar
vermeden yaşıyorlarmış.
Doğada onlarla yaşayan Osman diye bir çocuk varmış. Osman arkadaşlarıyla hayal
kurmayı seven, hep gülen, pozitif düşünen ve en büyük hayali uzaya gitmek olan bir ço-
cukmuş. Osman bu hayali için hep dilek diler, dua eder ve para biriktirirmiş. Yıldız mı kaydı
ya da iki aynı isimli kişileri mi buldu, Osman her fırsatta bu dileğini dilermiş. Artık herkes
Osman’ın bu hayalini biliyor ve kumbarasına para atıyormuş. Osman tatilde nenesi
ve dedesinin yanına yaylaya gitmiş. Akşamları annesi ve babası işten çıkıp geliyor,
Osman’da bu tatilde hem doğayla iç içe yaşıyor hem de dedesi ve nenesiyle birlikte
çok güzel vakit geçiriyormuş. Hep beraber oyunlar oynuyor, filmler izliyor ve bulmaca
çözüyorlarmış aynı zaman da Osman’ın tatil ödevlerini yapmasına yardımcı oluyorlarmış.
Osman bir gün dedesinin bahçesinde bir uğur böceği görmüş. O kadar heyecanlan-
mış ki hemen onu parmağına almış ve dileğini dilemiş. Çünkü uğur böceklerini görünce dilek
dilemesi gerektiğini biliyormuş. Bir gün okul pikniğinde ona bunu arkadaşı söylemiş. Osman’da
bunu aklında tutmuş ve her gördüğünde dilek dilermiş. Ertesi gün tekrar görmüş yine dileğini dilemiş. Diğer gün yine
görmüş, gözlerini kapatıp usulca dileğini dilemiş. Sonraki gün bir de ne görsün! Bir tane değil birkaç tane görmüş, sonra
günler geçtikçe uğur böceklerinin sayısı artmış, bahçede bir sürü bir sürü uğur böceği olmuş. Artık sayamacak kadar
çokmuş. Osman her seferinde aynı heyecan ve hevesle gözlerini kapatarak usul usul dileğini diliyormuş.
O hafta sonu anne ve babası da yaylada kalacaklarmış ve Osman hepsine akşama size bir sürprizim var demiş.
Yemek yemişler, çaylarını alıp bahçeye oturmaya çıkmışlar. Yayla evinin bahçesi renkli ampüllerle biraz loş olacak
şekilde aydınlatılıyormuş. Bahçede otururlarken Osman uğur böceklerini aramaya çıkmış ve bir ışığın altında onları
görmüş. O kadar çok varmış ki mutluluktan gözleri dolmuş. Hemen annesini, babasını, dedesini ve nenesini oraya
çağırmış. “Şimdi sevgili ailem, sizden bir şey isteyeceğim. Hepimiz önce kafamızı kaldırıp harika uğur böceklerine ba-
kıyoruz, sonra da herkes dilek diliyor. Ama gözlerimiz kapalı ve usul usul söylüyoruz. Bir sürü uğur böceği olduğu için
biz de bir suru dilek dileyebiliriz sadece bir şartım var bir dileğiniz benim uzay yolculuğum için olsun.” demiş sırıtarak.
Hepsi Osman’ın sözlerine ve uğur böceklerinin müthiş görüntüsüne hayran kalmışlar.
Herkes Osman’a tamam demiş ve parmaklarına bi tane uğur böceğini alarak, gözlerini kapatmışlar ve etrafla-
rında yavaşça dönerek usul usul dileklerini dilemişler. Tabi Osman’ın uzay yolculuğu için de dilek dilemeyi unutmamış-
lar. Renkli ampüllerin altında minik aile uğur böceklerinin altında dileklerini dilemişler ve sonra birbirlerine kocaman
sarılmışlar. Hepsi Osman’ın bir şeyi bu kadar istemesine ve onun için hep dilek dilemesini, dua etmesini takdir etmişler.
Anne ve babası hemen bu konuyla ilgili araştırmalara başlamışlar bakalım Osman uzay yolculuğuna çıkabilecek mi?
Uğur Böcekleri gerçekten de uğur getirmiş midir onun hayaline?
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primaria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primaria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primaria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea“ al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administratia Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
Direcţia Regionala Vamală
S.C. ENEL S.A.
Constanţa Sucursala de Distribuţie a
B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
fax: 0241.542969
Constanţa
Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
str. Traian 31 tel: 0241.606572
de Apa Constanţa
tel: 0241.606591, 606597, 606598
str. Călăraşi nr. 22-24
fax: 0241.551342, 551343
tel: 0241.664046, 661940, 664444
Sectia Penală
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
Deranjamente
str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE . .................. 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Alte servicii
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
Inspectoratul Teritorial de
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
tel: 0241.691254, 693 951
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
Ministerul Sănătăţii
JANDARMERIE ............................... 956
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
str. Mihai Eminescu nr. 2
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa Mihail Kogălniceanu
str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
tel: 0241.613207, 0241.619626
cod 907195, jud. Constanţa
fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820