Seminar 1. Morfem, alomorf, radical, afix, desinență, sufix, flectiv. 2.

Articolul

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI,

Facultatea de Litere, Română A
An univ. 2019–2020, anul I, semestrul 2,
MORFOLOGIA LIMBII ROMÂNE
CONCEPTE
Clase lexico-gramaticale = clase de cuvinte cu trăsături semantice, sintactice şi flexionare comune
− clasa lexico-gramaticală corespunde conceptului tradiţional de parte de vorbire
− clasele lexico-gramaticale pot fi:
• lexicale: substantivul, adjectivul, verbul, numeralul, adverbul, prepoziţia (parţial – prepoziţii
lexicale: lângă, spre, peste etc.) = clase largi de cuvinte cu sens lexical plin, cu conţinut descriptiv;
sunt clase deschise, care se îmbogăţesc cu neologisme sau permit dispariţia unor cuvinte (devin
învechite sau ies complet din uz)
− regulile morfologice au caracter general şi se aplică aproape integral unei clase lexicale:
exemplu: distincţia singular – plural este valabilă pentru aproape toate substantivele, cu
excepţia celor defective de număr (ex.: icre, curaj)
• funcţionale: articolul, verbele auxiliare, prepoziţia (parţial – prepoziţiile funcţionale: a, la de, de
către, pe)
exemple: − Povestea a doi copii – a este o prepoziţie funcţională, care marchează o relaţie de
genitiv (cf. Povestea copiilor)
− Aveţi o carte (verb lexical) – Aţi plecat mai devreme (auxiliar)

Categorii gramaticale = semnificaţii / valori gramaticale care îşi găsesc o marcare flexionară
repetabilă pentru o clasă numeroasă de cuvinte şi în funcţie de care clasele de cuvinte îşi schimbă
forma în cursul flexiunii
− fiecare clasă lexico-gramaticală are categorii gramaticale specifice:
• modul şi timpul sunt specifice verbului
• determinarea este specifică substantivului
• gradarea este specifică adjectivului şi adverbului
• substantivul, adjectivul şi pronumele au în comun cazul genul şi numărul
• persoana apare la pronume şi la verb, dar la pronume este o categorie inerentă, pe când la verb
este obţinută prin acord

Paradigmă flexionară = totalitatea formelor flexionare ale unui cuvânt

exemple: − substantivul copil are paradigma: copii, copilul, copiii, copilului, copiilor, al
copilului, al copiilor, copilule!, copiilor!
− verbul a veni are paradigma: vin, vii, vine, venim etc.; am venit, ai venit etc.; veneam,
veneai etc.; venind, venit, a veni etc.
− o paradigmă conţine forme distincte şi forme omonime
exemple: − substantivele feminine au forme omonime pentru NAcGD pl şi GD sg:
(o) fată (NAc sg) vs (nişte, unei, unor) fete (NAcGD pl=GD sg)
− la indicativ prezent, există mai multe tipuri de omonimii:
el/ei oferă, eu/tu tai, eu/ei merg

MORFEM = unitatea fundamentală a morfologiei (de orientare structuralistă)

− este semnul lingvistic minimal (component de expresie + conținut semantic)

Clasificarea morfemelor:
a. în funcție de tipul de sens – morfeme:
• lexicale

1
 Seminar 1. Morfem, alomorf, radical, afix, desinență, sufix, flectiv. 2. Articolul

• gramaticale
– un cuvânt flexibil conține obligatoriu un morfem lexical (= rădăcină) și cel puțin
un morfem gramatical
− morfemul lexical este prezent în toată paradigma flexionară a unui cuvânt
exemple: cas- (cas-ă, cas-a, cas-e, cas-ele etc.)
cit- (cit-i, cit-esc, cit-eam, cit-ind etc.)
− morfemele gramaticale:
• desinențe = marchează genul, numărul, cazul, persoana
exemple: fat-ăDES DE FEM, SG, N-AC
(niște case) frumoas-eDES DE FEM, PL, N-AC
alerg-a-mDES DE PERS I, SG/PL
alerg-a-uDES DE PERS III, PL
• sufixe gramaticale = marchează modul și timpul la verb
exemple: alerg-aSUF DE IND IMPERF-m
cit-indSUF DE GER
b. în funcție de gradul de dependenţă – morfeme:
• independente – pot apărea şi singure
 exemple: pe, lângă, acolo, jos
• dependente – nu se pot folosi singure
exemple: cart-e-a (toate cele trei morfeme sunt dependente)
c. în funcție de gradul de sudură – morfeme (gramaticale):
 libere / mobile – separate de radical, acceptă disocierea sau inversiunea, în
anumite condiții
exemple: − verbul auxiliar: am plecat, am mai plecat, plecat-am
− marca de infinitiv a: a citi, a-l citi
−> morfemele libere realizează marcarea analitică a categoriilor gramaticale
 legate – sunt atașate radicalului într-o ordine strictă, nu pot fi inversate, nu
sunt permise intercalări între radical și morfemele legate
exemple: desinențele, sufixele gramaticale
−> morfemele legate realizează marcarea sintetică a categoriilor gramaticale

ALOMORF
− morfemul (un construct teoretic, abstract) este reprezentat de o clasă de alomorfe (realizări
concrete ale morfemelor)
− tipuri de alomorfe:
 morfologice – distribuție foarte largă
exemplu: morfemul-desinență de neutru plural se realizează prin alomorfele
-e și -uri (spital- e, creioan-e vs hotel-uri, port-uri)
 fonetice – distribuţie condiţionată fonetic
exemple: − ou – ouă (pentru că nu se poate rosti *oue)
− spre deosebire de verbele de conjugarea a IV-a (fugi, fug-ind; citi, cit-ind),
verbele de conjugarea I au sufixul de gerunziu -ând (lucr-ând, cânt-ând);
verbul a veghea [veg'a] are sufixul -ind, pentru că vocala iniţială a sufixului
se acomodează la locul de articulare a consoanei finale a radicalului
 lexicale – distribuţie foarte restrânsă, care nu se explică nici morfologic, nici
fonetic; sunt limitate la câteva cuvinte sau la un singur cuvânt
exemplu: cap – cap-ete, râs – râs-ete (desinența –ete nu se regăsește decât la
un număr restrâns de unități)

2
 Seminar 1. Morfem, alomorf, radical, afix, desinență, sufix, flectiv. 2. Articolul

RADICAL vs FLECTIV
- radicalul = partea comună tuturor formelor din paradigma unui cuvânt, divizibilă din punct de
vedere lexical; include totdeauna rădăcina
-rădăcina = morfem lexical indivizibil, comun tuturor cuvintelor dintr-o familie lexicală
- pentru cuvintele simple, radicalul şi rădăcina coincid
exemple: fatRADICAL/RĂDĂCINĂ-ă
− la cuvintele derivate, radicalul include rădăcina şi prefixele şi sufixele lexicale
exemple: [căciulRĂDĂCINĂ-iţ]RADICAL-ă; [îm-[pădur]RĂDĂCINĂ]RADICAL-esc
 − în analiza morfematică, se detaşează radicalul, nu rădăcina lexicală a
cuvântului
 − radicalul poate fi afectat de alternanţe fonologice, care au caracter
sistematic:
 alternanţe vocalice: a/e: fat-ă – fet-e; o/oa: frumos/frumoasă
alternanţe consonantice: d/z: brad-Ø – braz-i, cred-Ø - crezi
 − un cuvând are forme supletive (sau radical supletiv) atunci când radicalul
îşi schimbă forma de la o formă flexionară la alta
 exemple: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele (pronumele personal are forme
supletive); iau, iei, luăm, luând etc. (verbul a lua are forme supletive); sunt,
eşti, este, suntem, sunteţi etc. (verbul a fi are forme supletive)
- flectivul – include morfemele gramaticale enclitice şi proclitice (desinențe, sufixe + morfeme
libere)
 exemple: fatRADICAL[-ă]FLECTIV − flectiv enclitic
citRADICAL[-i-se-m]FLECTIV − flectiv enclitic
[a]FLECTIV citRADICAL[-i]FLECTIV – flectiv discontinuu

DESINENȚĂ și SUFIX (gramatical)

- desinența = morfem cu rol gramatical (sau afix gramatical), care exprimă:
- în flexiunea numelui (în declinare), numărul şi cazul (la adjectiv, şi genul)
- în flexiunea verbului (în conjugare), numărul şi persoana.
- în structura morfematică a unui cuvânt flexibil, desinenţa poate fi legată direct de radical (ex. cas-
e, cânţ-i) sau poate fi separată de radical prin alt/alte sufixe gramaticale (cânt-a-i; cânt-a-se-m).
- în limba română, o desinenţă amalgamează mai multe valori ((carte) frumoas-ă → -ă exprimă
solidar valorile „singular”, „feminin”, „N-Ac”)
- într-un sistem de opoziţii, desinenţa poate primi şi realizarea 0 (de ex., realizarea singularului, în
raport cu pluralul, în perechea: tren-0 vs tren-uri)
- sufixul = afix postpus bazei rădăcinii sau morfemului independent, care are în limba română
valoare lexicală, lexico-gramaticală ori numai gramaticală; primele două categorii formează cuvinte
noi, iar sufixele gramaticale exprimă forme flexionare ale cuvintelor; sufixele gramaticale exprimă
forme flexionare, nu cuvinte noi
- sufixele gramaticale apar numai la verb, pentru a desemna moduri si timpuri
- sufixele lexico-gramaticale cumulează exprimarea unui sens nou cu cea a unei categorii
gramaticale: a lucr-a / lucr-a-re (verb)/ lucr-a-re (la română), (substantiv); a cânt-a / cânt-a-t
(verb)/ (melodia), cânt-a-t-ă (adj.), ceea ce se întâmplă curent în cazul infinitivului lung şi al
participiului; sufixele lexico-gramaticale mai pot schimba apartenenţa gramaticală a bazei: îndrept-
a (de la drept), pietr-ui (de la piatră), român-iza (de la român).

3
 Seminar 1. Morfem, alomorf, radical, afix, desinență, sufix, flectiv. 2. Articolul

EXERCIȚII

I. Recapitulare

1. Analizați morfologic cuvintele marcate în text:

„Dar ceea ce căutăm bezmetic în bunuri nu e legat de corpuri decât prin intermediul iluziei sufletului
nostru că va putea ajunge la sine îmbrăţişându-le pe ele. Şi tot îmbrăţişându-le pe toate, nu le avem decât
pe ele, iar în această posesie, cel mai adesea, nu mai rămâne nici o urmă din îmbrăţişarea prin care speram
să ajungem, prin ele, la el. Iar sufletul, după atâtea corpuri, nu e nicăieri. Şi nici din ele, de fapt, nu posedăm
nimic, oricât de multe am avea. În ordinea posesiei, suntem condamnaţi să rămânem mereu cu mâinile
goale. Cu toate acestea, chiar dacă suntem mereu cu mâinile goale oricâte văzute am poseda, suntem
întotdeauna plini de nevăzute, oricât de puţin le-am vedea. Economia vieţii noastre n-ar mai fi atât de
zdrenţuită dacă am fi mai atenţi la nevăzutele din lume. De fapt, tot sensul vieţii noastre poate fi gândit ca o
aducere la vizibilitate, prin felul nostru de a vedea, a părţii de nevăzut din lume şi din fiecare. L-am putea
oare şi trăi în acest fel? Probabil că nu. Căci trăirea sensului nu e o problemă cu soluţie formulabilă.
Gândirea nu ne epuizează viaţa şi nici nu o rezolvă. Nu trăim pentru că gândim, ci invers. Splendoarea fiinţei
depăşeşte splendoarea gândirii, iar fericirea de a fi viu rămâne neînţeleasă exaltării de a putea gândi.
Întocmai aşa cum numai cu ochii închişi putem simţi, în nevăzutul ei, toată splendoarea, măreţia şi
împlinirea lumii pe care Dumnezeu a făcut-o vizibilă, atunci când a pus-o, ca pecete şi zăvor, pe crugul
lumii invizibile.”
(Horia-Roman Patapievici, Partea nevăzută decide totul, București, Humanitas, 2015, p. 9-10)

II
1. Analiză morfematică: timp, cânt, spre, pădurea, rupând, împărţeam, fugi, fugit, fugisem,
mâine.

2. Identificați articolele din textele de mai jos și precizați de ce tip sunt:

a) Să luăm acum un caz din istoria noastră contemporană, unele momente care suscită aprigi
controverse nu numai între istorici, ci și în marele public: care au fost opțiunile oamenilor noștri în
cursul celui de-al Doilea Război Mondial? (N. Djuvara, Există istorie adevărată?)
b) Progresul libertății în istoria omenirii nu este, de aceea, un progres înregistrat doar în
combaterea limitelor exterioare impuse, ci în primul rând în cel al disputei cu limitele pe care ni
le-a impus natura din noi și care reprezintă lupta de-o viață a fiecăruia cu el însuși (G. Liiceanu,
Despre limită)

3. Indicați ce statut lexico-gramatical au cuvintele / segmentele subliniate:

a) Iar astăzi… astăzi coșmarul își trăia apogeul. Zece feluri de măsline, mezeluri Campofrio, fistic
arăbesc fără coajă, parfumuri originale, o mie de Fante și Cole, magazine Levi’s, KFC-uri,
McDonalds-uri, baruri irlandeze, restaurante chinezești și – insulta supremă – un ditamai Mall-ul
ridicat taman pe locul unui fost templu al foamei. (R. Paraschivescu, Bazar bizar)
b) Doar i-am spus lui Ion că tata nu o să vină și în ziua următoare.
c) Basarabia și Bucovina de Nord sunt evacuate începând de a doua zi, în cele mai dezastruoase și
umilitoare condiții. Urmarea o cunoaștem. Mai bine zis, urmările. (N. Djuvara, Există istorie
adevărată?)
d) Să luăm două cazuri din istoria contemporană, două cazuri foarte apropiate unul de altul (…)
reprezentând momente încă sensibile și care suscită aprigi controverse, nu numai între istorici și
politologi, ci și în rândurile marelui public. (N. Djuvara, Există istorie adevărată?)

4
 Seminar 1. Morfem, alomorf, radical, afix, desinență, sufix, flectiv. 2. Articolul

4. Identificați articolele din textele de mai jos și, dacă este cazul, comentați rolul lor de
clasificator substantival:
a) Pe când eram student și locuiam la cămin, am primit un pachet cu cărți de la o necunoscută. (T.
Octavian, Povestiri alese)
b) În America se cultivă un sine independent, o unitate bine definită cu tendința de întreg cognitiv,
motivațional și emoțional. (internet)
c) Ea se instalează în aproapele anonim, dar îi afectează și pe cei din jur. (R. Paraschivescu,
Ghidul nesimțitului)
d) Mă îndrept cu privirea / Spre ceva-ul din mine, / Și vântul îmi spulberă pletele (versuri, internet)

5. Ce rol are articolul în următoarele secvențe subliniate?

a) Alături de Caragiale al nostru, și al satirei acționează un Caragiale universal. (T. Arghezi,
Pagini din trecut)
b) în locul meu ai vinde azi, pripit, un Cézanne? (G. Călinescu, Scrinul negru)

6. Stabiliți statutul morfosintactic al cuvintelor omonime subliniate în exemplele de mai jos:

a1) Un copil preferă televizorul, altul preferă să se joace.
a2) Am întâlnit un copil care mânca înghețată și doi care mâncau vată pe băț.
a3) Ion are un copil care vrea mereu ceva bun.
b1) Unei fete i se rupsese tocul.
b2) I-am spus unei fete să plece și celeilalte, să rămână.
b3) I-am permis unei fete să plece, iar pe două le-am rugat să rămână.
c1) Mi-am cumpărat niște cărți.
c2) Am cumpărat niște brânză.

7. Identificaţi articolele definite din textele de mai jos şi analizaţi modificările de ordin fonetic
pe care le exercită asupra bazei:
(a) Văzând privirea tânărului călugăr furişându-se spre tătăroaică, hanul îşi dezveli dinţii din aur
de la căderea Constantinopolului (1453) într-un surâs subţire, înţelept. (I. Groşan, O sută de ani de
zile la porţile orientului)
(b) (...) şi începuse a înnopta când am ajuns într-o înfundătură de munţi, unde se auzea răsunând
glasul unui pârăuaş [...], prăvălindu-se şi izbindu-se de cele stânci fără voinţa sa. (I. Creangă,
Amintiri din copilărie)
(c) În umilire, eu nu recunosc drept autoritate instanţa care hotărăşte pentru mine; hotărârea ei nu
mă sporeşte, ci mă diminuează, îmi sărăceşte sau îmi anulează eul. (G. Liiceanu, Despre limită)

5
 Seminar 1. Morfem, alomorf, radical, afix, desinență, sufix, flectiv. 2. Articolul

III. Temă facultativă

1. Completați tabelul
Părți de vorbire flexibile Categorii gramaticale
 Substantivul
ocomun
oabstract
omasiv
ocolectiv
opostverbal şi postadjectival
oproprii
 Adjectivul
ocalificativ
ocategorial
 Pronumele (și adjectivul pronominal)
opersonal propriu-zis
ode politeţe
ode întărire
oreflexiv
oposesiv
odemonstrativ
onehotărât
onegativ
ointerogativ
orelativ
 relativ-interogative
 relativ-exclamative
 Numeralul
ocardinal
oordinal
ocolectiv
omultiplicativ
ofracţionar
odistributiv
oadverbial
 Verbul
overbe pline semantic
overbe auxiliare

Părți de vorbire neflexibile

 Adverbul

 Prepoziția

 Conjuncția

 Interjecția

6
 Seminar 1. Morfem, alomorf, radical, afix, desinență, sufix, flectiv. 2. Articolul

2. Definiți următoarele noțiuni și dați câteva exemple:

morfem; alomorf; desinență; sufix; opoziție;

analiză morfologică; analiză morfematică;
rădăcină; radical; morfem derivațional; morfem gramatical

3. Construiți inventarul de forme pentru:

a. adjectivul pronominal de depărtare, gen feminin, postpus;

b. un verb la condițional-optativ trecut;
c. pronumele de întărire, gen feminin, numărul plural.
d. verbul a crea la indicativ prezent;

4. Identificați greșelile și corectați-le. (Nu toate frazele conțin greșeli.)

1. Nimeni nu poate prevede un dezastru.

2. Tu obținusei premiu?
3. N-ai de unde știi cum e mai bine.
4. Andreea este o fată rezervată, nu-i place să vorbească despre sine însuşi.
5. Ai voștri părinți vă lasă în club?
6. Ziua de naștere a prietenei mele cea mai bună e mâine.
7. Suntem membrii ai acestui grup de state europene.
8. Aici era altădată centrul pieţii din oraş.
9. I-am scris dragei noastre prietene o scrisoare.
10. Ne trebuiesc mulți bani pentru vacanța în Dubai.
11. Dacă te deranjează, interzice-i să mai fumeze în casă, pur și simplu!
12. Evenimentele se succed rapid.
13. Nu ne obișnuisem cu orașul deloc, așa că ne-am mutat.
14. Începutul celei de a doua zi a vizitei oficiale a fost dificil.
15. Maria, ție însăți ți-a zis?
16. Dragile mele, haideți să mergem!
17. Albaștrii ochi îi strălucesc de fericire.
18. Nu fii rău, ajută-l și pe el.
19. E nevoie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă.
20. Treizeci și unu de persoane au fost afectate.