Deteriorarea mediului prin constructii de baraje si canale

Constructia barajelor schimba regimul viiturilor conducnd la sedimentarea viiturilor in lacuri. Pentru a compensa lipsa fertilitatii naturale prin namolul adus de viituri, sunt folosite ngrasaminte sintetice si un vast sistem de canale de irigatie, care a dus pe de o parte la aparitia fenomenului salinizarii solului iar pe de alta parte a dus la cresterea incidentei unor periculoase maladii, ca malaria. n unele lacuri s-au dezvoltat imense cantitati de plante acvatice, mpiedicnd att navigatia ct si pescuitul. Unele specii locale acvatice pot disparea, altele pot creste numeric. Unele specii imigrate se nmultesc foarte mult iar treptat, se pot stabiliza noi stari de echilibru, afectnd evolutia tuturor speciilor din zona. Constructia de canale conduc la perturbari profunde n ntreaga structura a biocenozelor. Barajele produc mari presiuni n scoarta pamntului ce declanseaza cutremure de pamnt. Astazi exista cca 40.000 de baraje si numeroase alte stavile care modifica regimul natural de scurgere si circuitul apei in natura.Acestea au urmatoarele efecte negative: Inundarea unor mari suprafete de teren agricol; Defrisarea fortata a cuvetei viitorului lac. Cresterea cantitati de apa evaporata. Retinerea sedimentelor si a materiei organice in cuveta lacului, scaderea productiei de peste, limitarea formari fito- si zooplanctonului.

 Barajele creeaza obstacole insurmontabile pentru speciile de pesti migratori precum somonul,anghila sau cega care sunt amfibiotice. Schimbari importante in regimul scurgeri naturale. Modificarea stabilitati versantilor si a regimului natural al apelor subterane, modificari de topoclimat si de faze fenologice ale vegetatiei. Cresterea frecventei cutremurelor cu amplitudine redusa Indiguirile,rectificarile cursurilor de apa si canale de navigatie produc,de asemenea modificari importante ale ecosistemelor. Un exemplu foarte concludent poate fi dat raul Olt: Amprenta ecologica existenta n zona nainte de amenajare
-Mediul fizic Constructiile hidroenergetice si acumularile care s-au realizat, au ca suport geologic formatiuni sedimentare, care n cea mai mare parte sunt roci necoezive, sau prezinta o coeziune redusa si sunt permeabile. n sectorul Dragasani - Slatina, rul Olt traverseaza Podisul Getic. Lunca Oltului, dezvoltata pe ambele maluri, nsoteste albia minora pe tot sectorul, avnd o latime mare de 1 - 5 km. Latimea maxima este la confluenta Tesluiului. Caracteristica principala este excesiva meandrare (meandre si brate cu sau fara apa, care nchid ostroave). La viituri, lunca Oltului este inundabila si este dominata de fruntea terasei joase sau nalte. Reteaua hidrografica pe sectorul de ru Dragasani - Slatina prezinta un character permanent si nepermanent (torential), alimentarea fiind n general de suprafata, dar si din subteran. -Mediul biologic Flora terestra si acvatica - Vegetatia ierboasa din lunca Oltului era alcatuita din culturi agricole si pajisti de iarba moale, coada vulpii, pir si asociatii hidrofile. Adiacent vegetatiei de lunca era zona de vegetatie a padurilor de foioase. Interventia antropica a facut ca de-a lungul timpului, padurile propriu - zise sa dispara prin defrisare, singura vegetatie arboricola fiind zavoaiele de salcii de pe

malurile rului Olt, la care se adauga plantatiile de plopi de pe marginea drumurilor si de pe terenurile n panta supuse eroziunii. Fauna terestra - Zoogeografic, portiunea studiata se ncadreaza n provincial moesica, cu o fauna central - europeana, nsa cu numeroase infiltratii submediteraneene. n marea lor majoritate, speciile sudice sunt specii termofile. Fauna pajistilor de lunca este un rezultat al contactului dintre mediul acvatic si cel terestru si, sub influenta unor conditii ecologice aparte (inundatii periodice, umiditate ridicata), fauna acestor biotopuri are trasaturi distinctive. n luncile de ses apar specii care cuibaresc n maluri, precum prigoria, lastunul de mal, codobatura, sau specii care si cauta hrana aici, cum ar fi barza. Fauna acvatica - Zoocenozele bentice (organisme nevertebrate) - Structura compozitionala a Oltului era foarte saraca si dominata de oligochete si chironomide. Imaginea mediului acvatic era aceea a unui mediu acvatic foarte antropizat, supus unor influente poluante nsemnate. - Ihtiofauna - Zona studiata se ncadreaza n zona mrenei, care ncepea aval de Govora si continua pna aproape de varsarea n Dunare. n zona mrenei au fost semnalate urmatoarele specii: mreana - specie dominanta, scobarul, cleanul, crapul, obletul, stiuca, batca, platica, babusca, porcusorul, etc. Ihtiofauna rului Olt nainte de barare prezenta urmatoarele caracteristici si influente: - pescuiri industriale; - ncepnd cu deceniul al 6 - lea, ncep sa si faca aparitia surse de poluare majore, de natura diferita; - n perioada '60 - '70 se specifica disparitia speciilor de pesti fusar si mihalt; - reducerea efectivelor piscicole, prin mortalitate repetata.

Situatia actuala n zona amenajarilor hidroenergetice

- Mediul fizic

Dupa realizarea amenajarilor hidroenergetice Dragasani, Strejesti, Arcesti si Slatina n solutia tehnica bief n bief, au aparut o serie de modificari ale morfologiei albiei si malurilor rului Olt, precum si modificari importante ale regimului de curgere. Acestea constau din: - modificarea traseului rului prin ndiguirea si protejarea malurilor, ceea ce a condus la eliminarea meandrelor, a baltilor si a bratelor moarte, - modificarea patului albiei, att din punct de vedere al substratului, ct si a pantei si a rugozitatii, - formarea conurilor de dejectie n zonele de varsare a vailor laterale (exemplu, la debusarea prului Beica, n coada lacului Slatina - aport de aluviuni la viituri), - depuneri aluvionare la cozile lacurilor, - mpotmolirea gurilor de varsare ale afluentilor si formarea de bare aluvionare, care mpiedica debusarea normala a acestora, - prin reducerea pantei de scurgere si a vitezei apei, depunerile aluvionare conduc la fenomenul de colmatare a cozilor de lac. -Mediul biologic Flora si fauna acvatica si terestra - Prin construirea obiectivelor hidroenergetice din valea Oltului se remarca disparitia, restrngerea si fragmentarea unor habitate, n special prin inundarea lor. Peisajul fiind oricum foarte antropizat, s-a ajuns la disparitia tuturor asociatiilor specifice luncii Oltului. Totusi, n foarte multe puncte ale Oltului amenajat, chiar n perimetrul unor lacuri de acumulare, acest tip de ecosistem s-a putut reface, dar ntr-o compozitie si dominanta a speciilor mult diferita de cea initiala. n aceste situatii se poate vorbi de tipuri de succesiune ecologica determinata de cauze antropice. Ecosistemele terestre sunt reprezentate de: zavoaiele de salcii, tufarisuri, pajisti, culturi agricole (cu o pondere mare n vara anului 1997 a porumbului), stufarisuri. Fauna terestra - n mod evident, prin inundarea unor suprafete de uscat, prin aparitia lacurilor, fauna de nevertebrate a scazut prin disparitia acelor populatii care si duceau viata legata de sol si aveau o mobilitate mai scazuta. Referitor la vertebrate, se pot afirma urmatoarele:

- reptilele si amfibienii sunt prezenti n zona cu un numar mic de specii, acestea avnd o situatie destul de precara, situatie ntlnita si n restul Europei si datorata distrugerii habitatelor si a lipsei de protectie; reptilele sunt reprezentate prin soprle (soprla de camp si cea de ziduri); - ornitofauna este destul de bogata, ceea ce s-ar putea explica prin expunerea sudica n calea curentilor calzi care strabat Peninsula Balcanica n partea sa sud vestica; de asemenea, luciul de apa a atras populatii nsemnate de pasari acvatice. Fauna acvatica - n prezent, ihtiofauna rului Olt este reprezentata de urmatoarele specii: scobarul, cleanul, mreana, porcusorul, crapul, obletul, babusca.

Impactul amenajarilo supra biocenozei acvatice si terestre

n zonele studiate se constata, n momentul de fata, unele modificari si o evolutie interesanta a ecosistemelor. Astfel, au aparut si s-au extins unii biotopi noi si anume biotopii lentici, s-au modificat nsusirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperature si conditiile de oxigenare a apei si altele, care si-au pus amprenta asupra vietuitoarelor preexistente. Aparitia lacurilor de baraj a redus cantitativ o serie de specii, restrngndu-se arealul lor, consecinta fiind scaderea aportului lor functional la realizarea productiei biologice si a afectat genofondul si ecofondul rului Olt. Modificari s-au nregistrat n ceea ce priveste vegetatia si grupele majore de animale. a) Vegetatia Datorita amenajarii complexe a Oltului inferior, prin bararea succesiva a acestuia, au fost distruse doua tipuri distincte de vegetatie si anume: vegetatia acvatica iubitoare de apa curgatoare, ce a disparut treptat, fiind nlocuita de o vegetatie iubitoare de apa statatoare, respectiv o vegetatie de balta. A disparut, de asemenea, vegetatia terestra, de lunca, alcatuita din plante lemnoase si ierboase, ce ocupau zona de lunca a Oltului, zona ce n prezent este ocupata de apa. Modificari posibile sunt legate de ridicarea nivelului hidrostatic. n acest caz, cu timpul, se va instala un exces permanent de apa, n special n zona de lunca, unde se vor reface si se vor extinde aspectele vegetatiei tipice, n detrimentul suprafetelor agricole.

Modificarile cele mai evidente constau n distrugerea ireversibila a padurilor de lunca, care si asa erau deficitare ca suprafata. b) Fauna acvatica Cresterea impactului activitatilor umane asupra biosferei si n general asupra conditiilor vietii, conduc azi, este dovedit, la o scadere evidenta a genofondului si la o lenta dereglare a unui anumit echilibru. . Angrenata n procesele evolutive, fauna de nevertebrate, ca orice formatiune, ca orice sistem ecologic, prin caracterul sau dinamic, depinde n cea mai mare masura de componenti si firesc de conexiunile lor, functionarea si activitatea acestora.