Denumiri ale vnturilor i triile acestora

Vnturile cu tria ntre 25 se numesc briz, iar cele cu tria ntre 68 sunt numite vnt puternic, nceput de furtun. Vntul cu gradul de trie 9 este numit pur i simplu furtun, iar vntul cu tria 12 este numit orcan, uragan, taifun. Pe pmnt vntul poate atinge teoretic 1230 km/or (care este de fapt viteza sunetului), ns practic aceast vitez nu poate fi atins de cea mai puternic tornad (pn n prezent viteza maxim nregistrat de o tornad fiind de 500 - 600 km/or). Formare Cauza principal a formrii vntului este diferena presiunii atmosferice ntre dou regiuni. Aerul cald fiind mai uor se nal producndu-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferic), pn cnd se va egala diferena de presiune dintre cele dou regiuni. Aceast circulaie a maselor de aer st la baza aerodinamicii. Intensitatea vntului depinde direct proporional de diferena de presiune dintre cele dou zone geografice. Direc ia vntului este influenat de fora Coriolis care ia natere prin rotaia pmntului, deviind, de exemplu, vnturile spre vest n emisfera nordic. Un alt factor care schimb direcia i eventual temperatura vntului sunt obstacolele topografice ca: muni, vi sau canioane. Fehnul, de exemplu, este un vnt rece din Munii Alpi care, la trecerea peste Alpi (urcare i coborre), se nclzete prin fenomenul de frecare a maselor de aer de munte.

Exista 3 categorii de vanturi: Vanturi permanente - bat tot timpul anului. Datorita miscarii de rotatie acestea sunt abatute de la directia lor normala. Astfel sunt deplasate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica. Alizeele Sunt vanturi predominante, care sufla dinspre NE si SE catre Ecuator. Aceste vanturi sunt provocate de masele de aer fierbinte care se ridica la Ecuator si de deplasarea aerului provenit dinspre N si S care ia locul acestor mase de aer. Vanturile sunt deviate spre V din cauza rotatiei Pamantului de la V la E. Zonele imprevizibile de calmuri, cunoscute sub denumirea de acalmii tropicale, se afla la convergenta acestora; Vanturile de vest Se formeaza intre maximele tropicale si minimele subtropicale, deci bat intre 400 si 600 latitudine nordica si sudica. Fiind deviate de la directia normala, bat dinspre vest, de unde si denumirea lor. Aceste vanturi aduc precipitatii bogate pe coastele vestice ale continentelor; Vanturile polare (de est) Bat dinspre maximele polare spre minimele subpolare, aducand aerul rece al polilor. Vanturile periodice - sunt vanturi care isi schimba directia. O perioada bat dintr-o directie, iar perioada calalta din directia opusa. Musonul

Este un vant cu caracter periodic, ce ia nastere datorita marilor contraste termice intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului. In timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand la si la 50 grade Celsius. Musonul de vara bate din aprilie pana in octombrie, aducand precipitatii bogate. Musonul de iarna bate din octombrie pana in aprilie, fiind foarte secetos; Briza Este asemanatoare musonului, dar isi schimba directia de la zi la noapte si bate pe suprafete restranse. Exista brize marine, formate din cauza incalzirii diferite a plajei si a apei, si brize de munte si vale, formate datorita incalzirii diferite a vailor si a culmilor invecinate. Vanturile neregulate - bat numai intr-o anumita regiune. Exista multe astfel de vanturi. Bora Este un vant neregulat care bate pe tarmul Marii Adriatice; Mistralul Este un vant puternic din directia Nord West ce afecteaza coasta mediteraneana a Frantei, de la Marsilia la Saint Tropez. Mistralul este unul din factorii de clima determinanti ai acestei incintatoare si putin cunoscute parti a Rivierei Franceze, situata in departamentele Var si extinzindu-se pina la Bouches-du-Rhone (Marseille), departe de zona supra aglome-rata Nisa-Cannes-Antibes. Mistralul este responsabil pentru: vremea insorita exceptionala, vegetatia desertica asemanatoare cu cea din sudul Californiei si chiar pentru aerul local.

Vnturi din Romnia

Criv ul Este un vnt deosebit de puternic care bate pe terioriul Moldovei, Dobrogei i n partea sud-estic a Munteniei, mai ales iarna, aducnd zpad, furtuni de zpad (viscol) i ger. Sufla dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depasesc uneori 3035m/sec. A fost descris poetic de Vasile Alecsandri n poemul "Iarna". Vara sufl sporadic aducnd un aer fiebinte i uscat din rsrit. El mai este numit si "Traista Goala" sau "Vant de miaznoapte" deoarece bate dinspre nord. In Transilvania mai este numit i Sore, desemnat printr-un cuvnt probabil derivat de la Soare. Nemirul, Nemere (Nemerre, din maghiar = nu pe aici) Este un vnt local din depresiunea Braov aducnd, din Carpaii Orientali, masele reci de aer depuse de Criv n vile munilor, are o vitez mai redus (1020m/sec). Austrul Vnt de pe teritoriul Transilvaniei de vest fiind un vnt cald i uscat (2030km/or) ce aduce secet, din care cauz e poreclit "Srcil". Pe teritoriul Banatului este un vnt de asemenea uscat numit "Cosava". Nemira bate din est, intra pe Valea Oituzului spre depresiunea Braov. Foehnul Vnt cald, sufl n depresiunile din Subcarpa ii de curbur, depresiunile din sudul i sud-vestul Transilvaniei.

Suhoveiurile Vnturi foarte uscate, care bat vara in Podiul Moldovei, Podiul Dobrogei, Brgan.

Alte vnturi locale

o

Bltre ul

Vnt din Muntenia umed si caldut, prielnic agriculturii, fiind aducator de ploi bogate;
o

Vntul negru (Karayel = vnt, in liba turc)

Vnt din Dobrogea i sudul Munteniei (Brgan). Vnt uscat i fierbinte ce aduce secet, din aceast cauz primind denumirea de "Traist goal". Apare in mod special in sudul Dobrogei, dar cateodata influenta sa se simte si in Baragan
o

Zefirul

Vnt slab care sufl din apus.

o

Oradeanul

Apare mai tot timpul anului, pe versantii vestici ai muntilor Apuseni si sufla dinspre vest si nord;
o

Fagarasul

Este intalnit in masivele Ciucas si Bucegi si sufla dinspre vest;

o

Ardeleanul

Sufla dinspre apus pe versantii transilvaneni ai Carpatilor Orientali;

o

Munteanul

Vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.

FENOMENE EXTREME PE GLOB: AER

Uragane, meteoriti si tornade toate aceste fenomene se deplaseaza prin aer, putand sa dezlantuie un adevarat haos pe planeta noastra. Tornade Pentru ca un vartej - o spirala de vant, de forma unei palnii - sa fie clasificat drept tornada, trebuie sa fie in contact atat cu solul, cat si cu norul de furtuna de deasupra sa. Nu exista fenomen natural mai inspaimantator decat o tornada. Twister-ele, asa cum au ajuns sa fie denumite, apar aproape fara nici un fel de avertisment, in orice moment din zi sau din noapte. De asemenea, se pot produce in orice luna a anului, in cazul in care exista conditii propice. Pentru ca un vortex un vartej de aer spiralat, de forma unei palnii sa fie clasificat drept tornada, trebuie sa fie in contact cu solul si cu norul de furtuna de deasupra acestuia. Traseul unei tornade are rareori mai mult de 250 m, dar palnia poate avea si 1,5 km latime. Tornadele se produc atunci cand curenti de aer cald si rece se ciocnesc si creeaza o zona de rotatie, cu presiune atmosferica scazuta. Aerul dintr-un front cu presiune scazuta are tendinta naturala de a se ridica, creand un curent ascendent puternic. Acest curent atrage aerul cald din jurul sau, de la nivelul solului, facandu-l sa se roteasca din ce in ce mai rapid. Intensitatea unei tornade se masoara pe Scara Fujita: Tornada F1 - Vantul are viteze intre 115180km/h. Chiar si aceste tornade pot sa smulga tigle de pe acoperisuri si sa impinga de pe drum masinile in miscare.

Tornada F2 Vantul are viteze intre 181-250km/h. Tornada poate smulge cateva acoperisuri de case si distruge rulotele (locuintele mobile) intalnite in drumul sau. Tornada F3 Vanturi cu viteze intre 251330km/h. Sunt dezradacinati chiar si arbori masivi, iar zidurile si acoperisurile cladirilor solide sunt smulse precum niste bete de chibrit. Tornada F4 Vanturi cu viteze intre 331415km/h. Locomotive si camioane articulate de 40 tone sunt aruncate in aer ca niste jucarii. Tornada F5 Vanturi cu viteze intre 416510km/h. Masinile sunt aruncate prin aer ca niste pietre, pe distante de sute de metri. Cladiri intregi pot fi desprinse de la pamant. Forta tornadei este similara cu cea a unei bombe atomice. Uragane Un uragan de gradul 1 poate provoca anumite pagube in recolte, dar un uragan de gradul 5 loveste cu alarmanta viteza de 280km/h, ridicand in aer chiar si obiecte foarte grele. Unde se produc: SUA, India si Pacificul de Vest. Numar de aparitii pe an: Aproximativ 50 Dimensiuni: Diametru intre 1001.900km, inaltimi de pana la 16km. Viteza: Cel putin 120km/h Putere: kilowatts (de 8.000 de ori cantitatea de energie generata in Statele Unite intr-o singura zi) 1,6x10 Viteza maxima: 280 km/h Victime: Numarul maxim de victime inregistrat pana acum in urma unui uragan a fost de 300.000, in Bangladesh, in 1970.

Uraganele se formeaza deasupra apelor Atlanticului. Cele care incep in Pacificul de Vest sunt numite Taifunuri, iar cele din India, Cicloane. Oricare ar fi denumirea sa, un uragan are intotdeauna aceleasi caracteristici. Este o furtuna de proportii uriase, care arata ca o gogoasa cand este vazuta de deasupra, aducand cu sine vanturi foarte puternice, tunete si fulgere, precum si ploi torentiale. Un uragan de gradul 1 provoaca oarecare pagube in recolte, in timp ce un uragan de gradul 5 izbucneste in rafale cu alarmanta viteza de 280 km/h, ridicand in aer obiecte foarte grele si provocand distrugeri masive in calea sa. Uraganele se formeaza deasupra suprafetelor mari de ape calde, cu temperaturi de peste 26C. Aerul cald care se ridica din ocean condenseaza pe masura ce se ridica, eliberand energia latenta care formeaza un ciclon tropical. Taifunul tinde sa fie mai puternic decat uraganul, pentru ca acumuleaza mai multa energie in drumul sau peste apele Pacificului, care este mai mare decat Atlanticul.