Este confirmat: flora intestinala dicteaza daca esti sanatos sau bolnav Din ce in ce mai mult stiinta descopera

ca minusculele creaturi traind in intestinele tale sunt acolo pentru un scop clar. Cunoscut drept microbiom, circa 100 000 de miliarde dintre aceste celule iti populeaza corpul, in special intestinele si alte parti ale sistemului digestiv. De fapt 90% din materialul genetic aflat in corpul tau nu iti apartine tie, ci bacteriilor, fungilor, virusurilor si altor microorganisme ce compun microflora ta. Este adevarat, unele dintre aceste bacterii te pot imbolnavi; de exemplu, nstitutul !ational pentru "lergii si #oli nfectioase $al %&"', a descoperit recent ca boala lui Cro(n ar putea fi cauzata de raspunsurile sistemului imunitar la anumite microbiote din intestine. Dar ma)oritatea acestor microorganisme sunt bune, si ele lucreaza impreuna ca a)utoare pentru sistemul digestiv si pentru mentinerea sanatatii tale. #acteriile benefice, mai bine cunoscute drept probiotice, impreuna cu o armata de alte microorganisme, sunt asa de cruciale pentru sanatatea ta, incat cercetatorii le*au comparat cu +un organ abia acum recunoscut,. De exemplu, stim acum ca microflora ta influenteaza exprimarea genelor tale sistemul tau imunitar dezvoltarea creierului, sanatatea mentala si memoria greutatea riscul a numeroase boli cronice si acute, de la diabet la cancer Potrivit unui articol pe aceasta tema din Time Magazine: Surprinzatoarea noastra ecologie interna devenit in ultima vreme un subiect fierbinte. Initiative precum Human Microbiome Project, o extensie a Proiectului Genomul man, a lucrat neobosit pentru a testa legaturile potentiale intre microbiota umana si sanatatea umana, si pentru a construi strategii pentru manipularea bacteriilor, astfel incat ele sa lucreze cu noi, mai degraba decat impotriva noastra. !"le au fost conectate cu o gama de afectiuni urate, inclusiv obezitate, artrita si inalt nivel al colesterolului. #cum doua noi domenii de cercetare imping limitele c$iar si mai departe, cautand posibile legaturi intre micile vietati din intestine si doua boli foarte diferite% autism si sindromul colonului iritabil& Flora intestinala este investigata pentru a evalua posibile legaturi cu autismul si SCI(sindromul colonului iritabil) Este exact asupra a ceea ce se concentreaza activitatea Dr. !atas(a Campbell*.c#ride iar /lanul ei !utritional pentru %indromul /si(ologiei si

ntestinelor 01ut and /s2c(olog2 %2ndrome 3 1"/% 3 nutritional plan4 este proiec*tat pentru a restabili flora intestinala adecvata cu scopul de a vindeca si etansa intestinele 3 astfel inversand si eliminand afectiunile dintr*o gama ce parcurge un sir de boli de la autism, "DD5"D6D 0sindromul (iperactivi*tatii si deficitului de atentie la copii4, tulburari de invatare, si tulburarea obsesiv*compulsiva, pentru a numi doar cateva posibiltati. Este entuziasmant sa vezi ca stiinta incepe sa ia acest lucru mult mai in serios, pe masura ce autismul a)unge la proportii epidemice. Potrivit articolului pe aceasta tema din Time: Pana la '() din copiii cu autism sufera si de un oarecare fel de tulburare gastrointestinala cum ar fi constipatie cronica sau sindromul colonului inflamat. *ercetari facute publice in +,,( in -urnalul de Microbiologie Medicala si in +,,. in -urnalul de *ercetare Proteomica si /eurostiinta /utritionala au raportat nivele neobisnuite ale compusilor metabolici in urina copiilor autisti, compusi corespunzatori inaltelor nivele de prezenta bacteriana gasite in scaunele pacientilor autisti. In +,00, un studiu publicat in #nalele #cademiei /ationale de Stiinte a gasit ca cobaii cu intestine fara flora bacteriana au aratat o miscare anormala si simptome de anxietate, sugerand ca cel putin un oarecare biom intestinal activ este esential pentru o dezvoltare normala. Pana nu demult, era iesit din comun sa sugerezi ca microbiomurile din intestine ar putea fi in spatele acestei boli&, a spus profesorul asistent de biologie de la niversitatea Guelp$, "mma #llen12ercoe. 3ar cred ca este o intersectare intre genetica pacientului si a microbiomului, si cea a mediului inconjurator&. Cercetari recente publicate in ziarul %cience ar putea arunca o lumina foarte necesara asupra naturii persistente si greu de tratat a sindromului colonului iritabil0%C 4. Cercetatorii au infectat soarecii de laborator cu 4oxoplasma gondiii, un parazit asociat cu boli mortale transmise prin alimente. ntersant, atunci cand sistemul imunitar al soarecelui a reactionat la prezenta parazitului, a suprareactionat si la bacteriile benefice. De fapt, in timp ce circa 10% din celulele 7 din tractul gastrointestinal au atacat parazitul, aproximativ 89% din celulele 7 au inceput sa atace alti microbi din intestine. .ai mult, odata ce parazitul a fost eliminat cu succes, sistemul imunitar a continuat sa identifice gresit bacteriile benefice ca agenti patogeni straini de corp, impiedicand soarecele sa se recupereze complet dupa infectie. Dupa cum se afirma in 4ime3aca ceva similar se petrece la oameni 5 fie cu 4oxoplasma gondii sau cu un alt invadator 5 ar putea fi mare parte a drumului de parcus pentru a explica atat existenta, cat si persistenta afectiunilor S*I&.

Potrivit Institutului National pentru Alergii si

oli Infectioase:

3escoperirile ec$ipei sunt printre primele care demonstreaza ca celulele 4 din intestine prezinta un raspuns imunitar la bacteriile comensale 6microflora normala, 7comensal8 in latineste inseamna efectiv comesean, tovaras de masa9 in timpul unei infectii. "le sunt de asemenea primele ce arata ca celulele 41comensale raman in circulatie dupa ce infectia este eliminata. :azandu1se pe observatiile acestor descoperiri, cercetatorii speculeaza ca, atunci cand sunt necontrolate, celulele 4 specific1comensale ar putea contribui la dezvoltarea bolii lui *ro$n, dar este nevoie de mai multe cercetari&. Cine ar fi stiut! "aptele de mama sporeste cresterea benefica a florei intestinale "daugand si mai multa greuate la insistenta dr. !atas(a Campbell*.c#ride ca alaptatul este crucial in a a)uta la normalizarea microflorei sugarului0si de aici rezultand protectia impotriva bolilor si tulburarilor de dezvoltare4, primul studiu de acest fel asupra laptelui de mama si a impactului sau asupra florei intestinale a sugarului ofera noi perspective asupra motivului pentru care laptele de la sanul mamei este mai bun decat cel sintetic pentru prote)area noilor*nascuti impotriva bolilor infectioase. "utorul studiului, :illiam /ar;er, a explicat ca laptele matern pare sa promoveze o colonizare sanatoasa a biofilmelor$biofilm 3 biopelicula formata din acelasi tip de microorganism, ceea ce permite intr*a)utorarea si comunicarea' benefice. Cercetari anterioare au stabilit de)a ca laptele matern reduce diareea, gripa si afectiunile respiratorii la copii, si ca scade riscul ca ei sa dezvolte alergii, diabet de tip 1, scleroza multipla si alte boli. /otrivit specialistilor de la Du;e &niversit2#cest studiu este primul despre care stim ca examineaza efectele nutritiei sugarului asupra modului in care se dezvolta bacteriile, oferind informatii asupra mecanismelor stand la baza beneficiilor alaptarii materne comparativ cu formula laptelui sintentic la noii1nascuti&, a spus ;illiam Par<er, doctorand, profesor asociat de c$irurgie la 3u<e si conducatorul studiului. Numai laptele matern pare sa promoveze o sanatoasa colonizare a biofilmelor binefacatoare, iar aceste perspective sugereaza ca ar putea exista potentiale abordari pentru dezvoltarea de substitute ce ar putea simula mai bine aceste beneficii in cazurile in care nu poate fi oferit laptele matern.

Cercetatorii au cultivat bacteriile pe mostre a trei marci populare de formule de lapte si soia pentru sugari, lapte de vaca si lapte matern. 7oate mostrele au fost incubate cu doua tulpini de bacterie E. coli benefica 0desi unele E. coli cauzeaza boli violente, alte +verisoare, indeplinesc de fapt roluri a)utatoare4. Desi bacteriile s*au multiplicat rapid pe toate cele trei specimene, a existat o diferenta ma)ora. n cazul laptelui matern, bacteriile au format biofilme, in timp ce bacteria din laptele integral si diferitele formule de lapte praf pentru sugari au crescut ca organisme individuale si au esuat in a forma un biofilm. "cest lucru este intr*adevar important. #iofilmele sunt in mod esential +foite, subtiri, lipicioase care adera la peretele tau intestinal, unde servesc ca un scut, blocand efectiv agentii patogeni si infectiosi. "ceasta este o parte esentiala a +vindecarii si etansarii, intestinelor tale pe care o infaptuieste protocolul 1"/% al dr. Campbell*.c#ride<s. Potrivit #u$e %niversit&: !#cest studiu adauga si mai multa greu1 tate unei multimi de dovezi precum ca lap1tele matern este cea mai nutritiva cale de a $rani un sugar, oricand este posibila aceasta cale&, a spus Gabriela M. Maradiaga Pana=otti, doctor in medicina, co1 directoare a cresei pentru nou1nascuti de la 3u<e *$ildren si 3u<e Primar= *are >departa1mentul de prim1ajutor?. Stim ca sugarii ce sunt alaptati la sanul matern au mai bune rezultate in multe feluri, si mamele care alapteaza la san de asemenea au sanatatea imbunatatita, inclusiv micsorarea riscului de cancer mamar. @ricand este posibil, promovarea alaptarii materne este cea mai buna optiune pentru mama si copil&. Cum sa iti optimizezi flora intestinala = dieta alimentara sanatoasa este modul ideal de a mentine o flora intestinala sanatoasa, ca si consumul regulat de alimente traditionale fermentate sau cultivate, reprezinta cel mai usor mod de a*ti asigura o flora intestinala optima. =ptiunile sanatoase includ"egume fermentate 0murate4 de toate felurile 0varza; morcovi; varza ;ale5creata; salata; telina condimentata cu g(imbiri si usturoi4, 'ombuc(a 0o ciuperca4, "assi 0o bautura indiana pe baza de iaurt consumata traditional inainte de cina4, Natto 0soia fermentata 3 reteta )aponeza4 )empe( 0soia fermentata 3 reteta indoneziana4, 'im c(ee 0varza murata*reteta coreeana4. "sigurati*va ca va tineti departe de versiunile pasteurizate, intrucat pasteu* rizarea va distruge multe dintre probioticele ce apar natural. De exemplu, ma)oritatea iaurturilor +probiotice, pe care le gasiti in orice magazin alimentar N% sunt recomandate. ntrucat sunt pasteurizate, ele vor fi asoci*

ate cu tot felul de probleme ce tin de produsele lactate pasteurizate. Ele mai contin in mod tipic za(aruri, sirop de porumb bogat in fructoza, coloranti si 5 sau indulcitori artificiali 3 toate substante care sunt daunatoare sanatatii. Consumarea de alimente fermentate traditional va va oferi si urmatoarele lucruri suplimentare benefice pentru sanatate

!utrienti importanti- unele alimente fermentate sunt excelente surse de nutrienti esentiali precum vitamina >?, care este importanta pentru prevenirea formarii placii arteriale si a bolilor de inima. .ai puteti obtine vitamina >? de care aveti nevoie 0circa ?00 micrograme4 mancand 19 gr de natto zilnic. "cest aliment este puternic producator de multe dintre vitaminele #. =ptimizarea sistemului tau imunitar- /robioticele sunt dovedite ca moduland raspunsurile imunitare prin sistemul imunitar al mucoasei intestinale, si au si un potential anti*inflamator. =ptzeci la suta din sistemul imunitar este localizat in sistemul tau digestiv, facand din intestinele sanatoase un punct crucial daca vrei sa iti mentii sanatatea la nivel optim, intrucat un sistem imunitar robust este apararea ta numarul unu impotriva tuturor bolilor. Detoxificarea- "limentele fermentate reprezinta unii dintre cei mai buni c(elatori disponibili. #acteriile benefice din aceste alimente sunt detoxifianti foarte puternici, capabili sa elimine o larga gama de toxine si metale grele Eficiente ca si costuri- alimentele fermentate pot contine de 100 de ori mai multe probiotice decat un supliment alimentar, deci adaugand o cantitate mica de alimente fermentate fiecarei mese, va va oferi beneficii maxime pentru banii dumneavoastra @arietatea naturala a microflorei- cat timp veti diversifica alimentele fermentate si pregatite traditional pe care le consumati, veti obtine o mai larga varietate de bacterii benefice decat ati obtine din orice supliment

Cand incepeti, veti consuma cate putin, adaugand cate o )umatate de lingura de legume fermentate la fiecare masa, si treptat veti a)unge la circa o )umatate de cana de legume fermentate sau alte alimente tratate in mod traditional la una pana la trei mese pe zi. ntrucat alimentele tratate astfel sunt puternici detoxifianti, ati putea experimenta simptome de detoxifiere, sau +criza vindecarii,, daca introduceti prea multe odata. Daca alimentele fermentate nu sunt o optiune, suplimentele cu probiotice si enzime naturale sunt mereu o alegere buna. "cestea se gasesc in magazinele naturiste. Daca nu stiti pe care sa le alegeti , cautati sa luati produse care sa aiba cat mai multe lanturi de bacterii care sa fie din surse vegetale nu animale. Daca nu gasiti in alta parte, pe magazinul nostru online la sectiunea digestie,

avem disponibile o serie de astfel de produse la preturi avanta)oase, produse testate si folosite si de noi. Camara @erde5Digestie Invatati sa faceti propriiile voastre legume fermentate Aegumele fermentate sunt usor de facut de oricine. %unt de asemenea cea mai rentabila cale de a introduce cantitati mari de probiotice sanatoase in dieta voastra. /entru a invata cum, revedeti urmatorul interviu cu Caroline #arringer, un specialist in terapia nutritionala si experta in pregatirea alementelor prescrise in programul nutritional 1"/% al dr. !atas(a Campbell*.c#ride. n plus pe langa bogatia de informatii impartasita in acest interviu, recomand puternic cumpararea cartii %indromul /si(ologia si ntestinele 0Gut and Ps=c$olog= S=ndrome4, care ofera toate detaliile necesare pentru protocolul alimentar 1"/% al dr. .c#ride<s. Desi puteti folosi bacteriile native ale verzei sau altor legume, este de obicei mai usor sa obtii rezultate consistente prin utilizarea unei culturi de initiere. Caroline prepara sute de borcane de legume fermentate in fiecare saptamana si a descoperit ca obtine rezultate excelente utilizand B*8 capsule de probiotice pentru a declansa procesul de fermentare. E*I)A)I aceasta pentru a va optimiza flora intestinala+ =data cu consumul de alimente fermentate natural si5sau suplimente de inalta calitate, este esential sa evitati za(arul, inclusiv fructoza. Ca(arul ali* menteaza bacteriile patogene, dro)diile, fungii din intestine, ceea ce de fapt s*ar putea sa iti dauneze mai mult decat impactul asupra rezistentei la insulina. &nul dintre rezultatele ma)ore ale unei diete sanatoase similare celei prescrise mai sus este sa faci astfel ca flora intestinala sa propaseasca, si pe plan secundar aceasta realizeaza adevarata +magie, de refacere a sanatatii tale. "minteste*ti, un procent estimat de D0% din sistemul tau imunitar este loca* lizat in intestine, ceea ce este un motiv in plus de a +ingri)i, flora ta intes* tinala, care este un element esential al unei bune sanatati. &n sistem imuni* tar robust, spri)init de ecosistemul tau intern infloritor este apararea nr. 1 impotriva 7&7&E=E bolilor, de la banala raceala la cancer. %unt sigur ca impreuna putem creea o miscare care sa duca mai multi oameni catre catalizarea unei miscari care sa faca mai multi oameni sa implementeze aceasta intelepciune stravec(e de dieta alimentara in modelele lor obisnuite de a manca, atunci vom vedea o sc(imbare radicala in sanatate.

Surse pentru acest articol cuprind:

1 ? B 8

7ime %cience F %pace "ugust ??, ?01? 6uman .icrobiome /ro)ect %ee ref 1

"pplied Environmental .icrobiolog2 ?008 !ovember; G00114- H8993 H8H9

9 H G D

Iournal of /roteome Eesearc( ?010, 9 0H4, pp ?99H3B008 !utritional !euroscience Iune ?010; 1B0B4- 1B9*18B094 %cience "ugust ?B, ?01? $Epub a(ead of print'

!ational nstitute of "llerg2 and nfectious Diseases, mmune Eesponse to 1ut .icrobiota .a2 Contribute to Cro(n<s Disease
9

Du;e &niversit2, #reast .il; /romotes a Different 1ut Jlora 1roKt( 7(an nfant Jormulas
10

%ee ref 9 * flora intestinala