Sunteți pe pagina 1din 23

1

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte


economice,
Economia comertului,turismului si serviciilor

ITALIA
(Prezentare generala ,Economie si Turism)


Studentii:
Cutic Alisa Raluca
Ducu Adriana
ECTS,anul II,grupa I
2

Cap. I PREZENTARE GENERALA

http://harta.infoturism.ro/Europa/Italia/harta
SUPRAFATA: 301.340 km
POPULATIA: 60.776.531 locuitori
DENSITATEA POPULATIEI: 201,7 loc/km
EXPORT: Produse de inginerie, textile, imbracaminte, utilaje de productie, autovehicule,
echipamente de transport, produse chimice, produse alimentare, bauturi..
IMPORT:Metale neferoase, produse chimice, echipamente de transport, produsele
energetice, textile i imbracaminte.
MONEDA OFICIALA: euro (EUR)
PRODUSUL INTERN BRUT: 2150 miliarde $
FORMA DE STAT: republica
3

1.1 Relief

Italia consta in principal dintr-o peninsula (porecla Stivale-cizma) care se extinde
in Marea Mediterana, unde impreuna cu doua mari insule, Sicilia i Sardinia (Sardegna), creeaza
diferite compartimente ale marilor: Marea Adriatica la nord-est, Marea Ionica la sud-est, Marea
Tireniana la sud-vest i in final Marea Ligurica la nord-vest. Muntii Apenini (Monti Appennini)
din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, inchiznd
Italia in nord. Aici se afla i o laguna aluvionara mare, Laguna Pad-Venetia, strabatuta de Rul
Pad i de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomiti. Alte ruri cunoscute
sunt Tibrul (Tevere), Adige i Arno. Cel mai inalt vrf al Italiei este Mont Blanc (Monte Bianco)
cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimoi vulcani: acum
adormitul Vezuviu (Vesuvio) in apropriere de Napoli i activul Etnain Sicilia. Teritorial Italia
este impartita in: -Italia continentala(muntii Alpi si Campia Padului) -Italia peninsulara (muntii
Apenini si campiile litorale) -Italia insulara - Sardinia, Sicilia, Elba si alte mici insule.
1.2 Transporturile

Italia a dezvoltat i optiuni de transport public i privat . Reteaua feroviara italiana este
extinsa , in special in partea de nord , in general, eclipsand necesitatea unei alternative , cum ar fi
autobuz sau de aer ( ambele din care , cu toate acestea , exista o anumita masura ) . In timp ce un
numar de cai ferate private, exista i ofera mai ales servicii de tip navetiti , feroviar national ,
Ferrovie dello Stato , ofera de asemenea servicii sofisticate feroviar de mare viteza care leaga
marile orae ale Italiei de la Napoli prin orae din nord , cum ar fi Milano i Torino . Italia are
2507 de oameni i 12.46 km2 ( Mondiala a aptea ) per km de cale ferata .
Reteaua de drumuri din Italia este , de asemenea, pe scara larga , cu o lungime totala de
aproximativ 487,700 km . Aceasta cuprinde att o vasta retea de autostrazi ( 6,400 km ) , cea mai
mare parte drumurile cu taxa , i drumurile nationale i locale .
Datorita litoral sale lungi , Italia are , de asemenea, un numar mare de porturi pentru
transportul de bunuri i pasageri .
1.2.1 Sisemul feroviar
Sistemul feroviar italian are o lungime de 19,394 km (12,051 km), din care 18,071 km
(11,229 km) ecartament standard i 11,322 km (7,035 km) electrificate.
Cea mai mare parte din reteaua feroviara italiana este administrat i operat de Ferrovie
dello Stato , o companie de stat . Alte companii feroviare , cea mai mare parte detinute de
entitatile publice , cum ar fi regiunile , opereaza pe reteaua italiana , in general, cu privire la
serviciile regionale .
4


Calatorii care vor fi utilizati de cale ferata de multe ori in timpul ederii lor in Italia s-ar
putea folosi Pass Rail , unele dintre ele pot fi folosite , de asemenea, in alte tari europene . Cu
aceste treceri, optiuni sunt disponibile pentru numarul de zile de calatori va fi folosind trece intr-
o perioada de doua luni . Exista, de asemenea, trece saver pentru adulti , care va fi intotdeauna
calatoresc impreuna in timpul calatoriei lor , care poate economisi pna la 20% pe trece .
Calatorii straini ar trebui sa cumpere aceste treceri destul de departe in avans , pentru a permite
pentru transport maritim la o adresa de domiciliu inainte de a calatori in Italia . Atunci cnd se
utilizeaza aceste treceri date trebuie sa fie completat pentru ziua in care sunt utilizate inainte de a
urca in trenuri . Trenurile de mare viteza necesita rezerve de siguranta care pot fi obtinute de la
casele de bilete . Trenuri regionale , cu toate acestea , nu au nevoie de rezerve de siguranta i o
trecere feroviar completat in mod corespunzator va fi suficient ca un bilet .

1.2.2 Reteaua de sosele si autostrazi
Italia este una dintre tarile cu cele mai multe vehicule pe cap de locuitor, cu 690 la 1000
de persoane in anul 2010. Italia are un total de 487,700 km de drumuri pavate, din care 6700 km
sunt in autostrazi, in general, cu o limita de viteza de 130 kilometri pe ora. Limita de viteza in
localitati este de obicei 50 kilometri pe ora i mai putin frecvent 30 kilometri pe ora.
1.2.3 Reteaua de transport pe apa
Italia are 2400 km (1491 km) de caile navigabile pentru diferite tipuri de trafic comercial,
dei de valoare in general limitata.
1.2.4 Reteaua de transport aeriana
Italia este a cincea in Europa dupa numarul de pasageri de transport aerian, cu
aproximativ 148 milioane de pasageri sau aproximativ 10% din totalul european in 2011. Cele
mai multe dintre pasageri din Italia sunt pe zboruri internationale (57%). O mare parte din
zboruri interne conecteaza insulele majore (Sardinia i Sicilia), pe continent zboruri interne intre
marile orae italiene, precum Roma i Milano joaca inca un rol important.
1.3 Hidrografia
Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri. Ea este
traversata de raurile Pad si Adige care se varsa in Marea Adriatica. Se remarca prin existenta
unor lacuri glaciare (Como,Garda,Maggiore), lacuri vulcanice (Bolsena,Trasimeno) si lagune
(Laguna Venetiei).
5


1.4 Demografie
Italia este in general o omogenitate lingvistica i religoasa, totui, cultura sa, economia sa
i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingnd
196 de oameni pe km. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba
germana in Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba
slovena lnga Trieste.
Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze in Valle d'Aosta;
cele sarde in Sardinia; cele ladine in Dolomiti; i celefriuliene in regiunea Friuli-Venetia Giulia,
toate patru limbi romanice. In plus exista alte cteva minoritati locale mici, ca i cele vorbitoare
deLimba occitana in sudul vaii Piemontului; Limba catalana in
oraele Alghero i Sardinia; Limba albaneza in anumite sate din Calabria i Sicilia; i de
dialecte greceti vechi in satele din Calabria.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia
6


1.5 Clima
Datorita mare extinderii longitudinala a peninsulei i conformatia interna cea mai mare
parte muntosa , clima din Italia este extrem de diversa . In cele mai multe dintre regiunile nordice
i centrale interioare , climatul variaza de la subtropical umed in umed continental i oceanic .
Zonele de coasta din Liguria , Toscana i cea mai mare din sud se potrivesc , in general,
stereotipul climat mediteranean . Conditii cu privire la zonele de coasta peninsular pot fi foarte
diferite de la sol i vai mai mare la interior , in special in lunile de iarna , cnd altitudini mai mari
tind sa fie rece , umed , i de multe ori zapada . Regiunile de coasta au ierni blnde i veri calde
i uscate in general , dei vai de cmpie poate fi destul de cald in timpul verii . Media
temperaturilor de iarna variaza de la 0 C pe Alpilor pna la 12 C in Sicilia , ca astfel
temperaturile medii de vara variaza de la 20 C, la peste 30 C .
Cap II ECONOMIE
Membra a grupului G8, Italia reprezenta a asea economie in 2004, dupa Statele Unite,
Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii i Franta. Italia are o economie industriala
diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta i Regatul Unit.
Economia capitalista ramne divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii
private i un sud agricultural, cu o rata a omajului de 20%.
Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de
energie este acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala strnsa
pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de o rata a inflatiei
scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in 1999.
Performanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor sai europeni, guvernul
actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii i a
creterii pe termen lung. S-a micat incet, totui, in implementarea reformelor.
In anul 2010, piata auto italiana a fost de 1,96 milioane de unitati, in scadere cu 9% fata
de anul precedent.
Investitiile straine directe (ISD) in Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari in 2009, fata de
17 miliarde de dolari in 2008.
7



1.1 Industria
Pe parcursul anilor, Italia si-a castigat o pozitie importanta pe piata internationala in
domeniile bunurilor de consum si investitii (in special in urmatoarele sectoare: confectii textile,
incaltaminte si pielarie, mecanic, chimic, constructii de automobile, aparatura electrocasnica).
Modelul de dezvoltare industriala este bazat pe o strategie flexibila si o puternica retea de
intreprinderi mici si mijlocii, deosebit de dinamice si cu o rentabilitate ridicata, organizate pe
zone sau sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum FIAT,
FINMECCANICA, PIRELLI, ENEL si ENI, care in ultimii 20 de ani au suferit puternice
restructurari. Aplicarea unor politici exigente de calitate si servicii pentru client, reducerea
costului de fabricatie pe unitatea de produs si, nu in cele din urma, angrenarea in globalizarea
pietelor, au permis marilor grupuri industriale sa obtina o crestere consistenta a competitivitatii si
rentabilitatii.
In cadrul sectorului productiei de bunuri de investitii, o crestere importanta s-a inregistrat in
sectorul masinilor unelte pentru prelucrarea metalelor si in cel al masinilor textile (sector care
este inca supus unei concurente externe puternice). Urmeaza, ca realizari, sectorul utilajelor
pentru ambalare si al celor pentru prelucrat cauciucul, materialele plastice si lemnul. Rezultate
bune au avut si sectoarele produselor electronice, informatica si telecomunicatiile. Siderurgia a
inregistrat un trend pozitiv in ultimii ani, din cauza cresterii cererii de otel, atat pe piata externa
cat si la export. In schimb, productia de neferoase a avut un ritm oscilant de dezvoltare.
Productia de bunuri de consum a cunoscut o perioada dificila in ultimii 4 ani, atat in ceea ce
priveste sectorul textile-confectii, cat si cel al incaltamintei si pielariei. Se intrevede o revenire,
in special la produsele de in si bumbac.

1.1.1Industria energetica
Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale,
hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe
raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana.
8

Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de
petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor,
dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual.
Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t anual.
Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo,
Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma.
Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si
extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere.
Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si
oarecum a zincului.
1.1.2 Siderurgia
Productia de otel si fonta a crescut vertiginos, mai ales productia de otel care detine locul 3 in
Europa si locul 9 pe glob.
Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San
Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.
1.1.3 Industria constructoare de masini
Este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din
subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.
In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama
larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc.
Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre
cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini,
Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.
Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia,
Napoli, Palermo.
9

Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si
Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.
1.1.4 Industria chimica
Este foarte variata, facandu-se remarcata prin productia de cauciuc sintetic, anvelope, fire si
fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano,
Brescia, Novara, Roma, Napoli.
Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in
nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia,
unde se descarca petrolul din import.
1.1.5 Industria textila
Are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a
lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a
intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale.
Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da
si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un
loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii.
Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si
Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt
competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.
1.1.6 Industria alimentara
Este raspandita peste tot se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata
in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste
si vin.

10

1.2 Agricultura

In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru dezvoltarea
agriculturii, in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei
(sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din produsele agricole necesare
consumului (cu exceptia legumelor si fructelor). Pricipalele culturi sunt cerealele (grau si
porumb, in special), urmate de fructe, intre care vita de vie ocupa un loc special (Italia este unul
dintre principalii producatori mondiali de vin), masline si citrice.
Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de
legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate
trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez, cu
cele 14 milioane de tone anual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial.
Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in
Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria.
Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice
pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat,
mai sec si mai putin aromat.
Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse
plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord.
Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura
necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din
Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa
din ce in ce mai multa carne si produse lactate.
Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in
industria alimentara.
Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab
dezvoltata in Sud.
11


Cap. III TURISMUL
Italia este una din puinele ari europene unde se regasesc aproape toate formele posibile
de turism: ara se mndrete cu numeroase monumente aflate in patrimoniul cultural al
umanitaii, are mii de kilometri de litoral, muni impresionani, unde se pot practica in voie
sporturile de iarna, staiuni balneoclimaterice, i, in general vorbind, cam tot ce-i trebuie pentru a
atrage in fiecare an zeci de milioane de turiti straini.
Data fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice i a coleciilor faimoase de arta din
Peninsula Italica, reflectata i prin existena a 41 de situri incluse pe lista UNESCO, turismul
cultural se bate de la egal la egal cu sejururile estivale in privina numarului de turiti straini,
favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind afectat de anotimpuri.
Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridicate
ponderi de pe glob.
Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni.
In 2009, in contextul crizei economice care a afectat economiile tuturor statelor, veniturile
Italiei din turism au fost de 16,5 miliarde de euro, cu aproape 18% mai mici comparativ cu 2008.
1.1 Principalele destinatii turistice in Italia

Italia de Nord
Se caracterizeaza prin spectaculoase peisaje montane si alpine , cu forme glaciare si
ghetari,lacuri glaciare de mare frumusete flancate de slendide statiuni montane ( lacurile
Maggiore, Como, Garda, Idra, Isco etc.), intinse domenii schiabile,dar si prin monumente
istorice si de arta, unele de valoare universala , localizate indeosebi in Campia Padului .
Muntii Alpi
Se impun prin numeroasele statiuni montane pentru sporturile de iarna, unele cu o dotare
tehnica dintre cele mai moderne si cu accesibilitate usoara dinspre Austria si Elvetia. Cele mai
12

multe statiuni se grupeaza in Alpii Dolomitici(63 )intre care celebra Cortina dAmpezzo
(1231m), Maso Corto(2004m),Merano (1880m), Maransa Alba (1480 m) si faimoasa Valle
dAosta , important nod de comunicatie intre Italia si Franta (prin celebrul tunel de sub Mont
Blanc de 11,5km si prin teleferic), sau Elvetia (prin tunelul Marele St.Bernhard de 5,8 kilometri
), cu sase statiuni: La Trinite(1367 m), Courmayer(1228 m), La Thuile Breuil-Cervinia (2006 m),
Champoluc etc. si doua parcuri nationale si europene: Grand Paradiso(459 kmp) si Cogne. Insasi
Aoste se remarca prin obiective turistice : vestigii romane, catedrala , muzeu.
Alte localitati montane cu un cadru natural pitoresc detin si St.Martino sau in Alpiii
Lombarzi: Piva, Como, Leco, Monza , Bergamo etc.
Piemont
Nucleul istoric si administrativ al Italiei medievale este renumit prin intinsele culturi
pomiviticole, industrie, dar si prin turism, avand multe orase turistice si statiuni de sporturi de
iarna.
Se impun cateva centre : Torino al treilea oras italian , important centru industrial
(Uzinele Fiat), comercial si turistic cu numeroase obiective culturale , biserici (San Lorenzo),
galeria Civica dArte Moderne, castel medieval , piete , gradini , parcuri. Alte centre viticole si
comerciale cu monumente medievale : Pavia, Cunea, Tortona.
Lombardia si Emilia Romagna
Sunt provincii cu o civilizatie straveche si care detin o pondere economica importanta in
Italia . Se remarca : Milano (1,5 mil. locuitori), al doilea oras ca marime, recunoscut prin
industrie, comert si finante, dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin maretia lor :
Castelul Sforzza , Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmura cu 135 sageti, 4440 de
statui (1378 1858), care reprezinta cel mai important obiectiv turistic al orasului , Palatul si
Pinacoteca Brera , Academia de Arte Frumoase , muzee de arta veche , Observatorul
Astronomic . Milano exceleaza prin fermecatoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe
obiective turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc), palate, piete, si cea mai veche
universitate din Europa ( 1119), cu o faimoasa Biblioteca si o bogata pinacotec. Mantova
centru al Renasterii, Piacenza oras roman cu numeroase monumente arhitecturale ale
Renasterii. Verona orasul lui Romeo si al Julietei, renumit pentru monumentele sale romane si
renascentiste (biserici , amfiteatrul roman, palate, castele, piete ) si mormantul Julietei . Padova -
13

oras mestesugaresc roman , centru universitar si turistic cu numeroase monumente ( biserica
St.Antonio ). Alte centre : Parma , Modena , Brescia .
Riviera Ligurica Liguria
Continua spre est Coasta de Azur franceza. Prezinta peisaje de mare frumusete ale
Alpilor Maritimi si Apeninilor Liguri, care coboara in golful omonim si lasa spre mare o fasie de
plaja si faleze pitoresti si bine amenajate, statiuni si centre turistice de faima mondiala,ce
formeaza un lant continuu pe acest litoral numit al florilor ( trandafirilor , garoafelor si iasomiei
). San Remo vechi oras pitoresc renumit prin festivalul de muzica usoara, plajele sale
frumoase, dotate cu vile si hoteluri luxoase si prin aceea ca este principalul centru al comertului
cu flori din Italia, prin Catedrala San Siro. Savona celebra prin faianta de Savona, minunat
decorata cu flori , marinarul din Savona , al lui Magellan si prin plajele pitoresti. Genova
(800.000 loc.) , cel mai mare port al Italiei, ( asezare cu o istorie de 250.000 de ani) ,cu o pozitie
de mare frumusete, etalandu-si sutele de palate , castele, strazi si cartiere pitoresti, biserici,
monumente arhitecturale valoroase, vaste piese impodobite cu frumoase fantani ( Verdi,
Victoria), casa si monumentul lui Giuseppe Garibaldi. In Palatul Doria Tursi se afla scrisorile lui
Cristofor Columb si vioara lui Paganini , fii ai Genovei. Frumoasele plaje , ii imbogatesc
farmecul. La Spezia oras modern cu o bogata vegetatie luxurianta, vile si hoteluri de lux, plaja
cu nisip fin.
Golful Tigullio o infinitate de gradatii de verde si albastru ; o asezare favorizata de
natura, ce propune ochilor turistilor splendide localitati : de la Portofino la Santa Margarita, la
Rapallo . Toate acestea au in comun ceva special : apartenenta lor la cultura si ambientul liguric ,
dar in acelasi timp fiecare are un caracter personal , care o face sa devina unica in maniera sa .
De partea cealalta se afla bogatia acestui pamant : intr-un mic spatiu , lumi nebanuite , oarecum
ascunse si pline de surprize . De mentionat aici Muntele Portofino devenit acum Parc National al
Muntelui Portofino .
Provincia Veneto
Amintim aici litoralul venetian , statiunile termale , sectorul montan : Dolomiti , Delta
Padului/Po.
Litoralul venetian cuprinde riviera Golfului Venetia si litoralului Adriaticii intre Triest
si Ancona , tarm mlastinos in primul sector si mai inalt cu plaje frumoase catre sud, cu centre
14

turistice cu valori culturale exceptionale . Dintre plajie amintim si Albarella , Rosolina ,
Sottomarina , Cavallino , Jesolo , Eraclea Mare ,Caorle , Bibione .
Venezia (350.000 loc.), fondat in sec.V , si asezat in laguna , pe 118 insule , este un
oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa , circulatia urbana , maiestria artistica a
monumentelor , produsele specifice urbei . Din Grand Canale (lung de 7 km ,lat de 45-70 m , de
forma unui S) se desprind 150 de canale de 5 m adancime , peste care trec 450 arcuri de pod ,
care tin loc de strazi , desi sunt si peste 2140 de strazi inguste si intunecate . O linie ferata si o
autostrada o leaga de continent , iar vapoarele si gondolele asigura circulatia in oras . Ca
obiective se remarca : Basilica San Marco (1094 , stil venetian oriental ) , o adevarata carte de
istorie a artelor venetiene , Campanilla , Palatul Ducal (al Dogilor , sec.XV-XVI ), centrul politic
al Venetiei , cu o arhitectura si decoratii desavarsite , Canal Grand , Piata San Marco, toate
reprezentand simbolurile Venetiei.Alte atractii sunt o serie de palate , muzee , biserici ,
renumitele oglinzi de Venetia si sticla de Murano, precum si plaja luxoasa Lido de Venetia .
Termele din Veneto dateaza din epoca Romei antice . Astazi , instalatiile termale din
Veneto sunt cat se poate de avansate cu o oferta de servicii completa si intotdeauna la cel mai
inalt standard .
Protagonista termelor este apa.Campia veneta este o campie de tip aluvionar, adica ,
creata din ramasitele aduse in vale de Alpi si de rauri . O caracteristica geologica constitue
conditia de existenta a fenomenelor termale.
Apa de ploaie patrunde in adancime, la poalele muntilor , inconjurand numeroase roci
pana cand , intalnind straturi impermeabile , isi deviaza cursul. Unele fasii de apa patrund in
subsol chiar pana la 3000 m adancime , inainte de a intalni aceste straturi impermeabile . La
adancimi similare apele dobandesc saruri minerale ce provin din straturile care le traverseaza .
Fiecare izvor are caracteristici de temperatura si de compozitie chimica diverse, pentru ca fiecare
apa este rezultatul unui traseu . Astfel s-au format termele din Veneto .
Amintim dintre ariile termale ale provinciei Veneto urmatoarele terme : Euganee , Di
Recoaro , Di Caldiero , Di Bibione .
Dolomiti : Pictori , scriitori, poeti au adus elogii si laude muntilor provinciei Veneto. De
secole , acestia au constituit visul escaladorilor temerari , al vanatorilor incurabili , al
15

cercetatorilor de ciuperci , sau chiar a simplilor vizitatori ,aflati in cautarea unor colturi de natura
pierduta dar mai ales de regasirea timpului eliberat de rutina si stres.
Iata-i , deci , inaltandu-se in splendoarea lor , purtand nume de origine incerta : Antelao ,
Schiara , Sasso Nero , Monte Baldo , Ortigara. Marea atractie este constituita de Dolomiti .
Acestia au fost denumiti dupa tipul de roca din care sunt alcatuiti dolomia . Aceasta este
formata din carbonat de calciu si magneziu asociat cu calcar si a fost clasificata pentru prima
data de geologul francez Deodat de Gradet de Dolomieu (1750-1801), caruia orasul Cortina i-a
dedicat in 1958 un monument.
Pentru a fi protejata , aceasta minune a naturii , dispune in zona Dolomitica de doua
parcuri : unul national Il Parco delle Dolomiti Bellunesi (32.000 ha ), si unul regional Il
Parco Naturale delle Dolomiti DAmpezzo (11.000 ha ).
Veneto propune multe posibilitati de vacanta iubitorilor de munte , in localitati dotate cu
toate serviciile : hotele confortabile , bucatarie bogata, locuri de intalnire si divertisment pentru
toate exigentele, posibilitati de alpinism in toate anotimpurile , trasee pentru mountain bike.
Delta Padului
Delta , cu peisajele sale orientale , cu o diversificata flora si fauna etc., ofera infinite
posibilitati de explorare a unui ambient in care natura este inca dominatoare absoluta .
Delta del Po este cea mai vasta zona umeda a Italiei si una dintre cele mai mari ale Europei
un delicat echilibru intre pamant si apa. Un ambient de mare interes naturalistic atat pentru
flora , cat si pentru fauna ; Delta Padului reprezinta una dintre oaze pentru multe pasari. Se
gasesc aici peste 350 de specii. Semnificativ in acest sens este Parco Regionale Veneto del
Delta del Po.
Zona cuprinsa intre Adige la N si Po la S este numita Polesine .Cteva centre sunt de
natura antica, locuite inca din epoca Bronzului. Reprezentativ este Muzeul Arheologic National .
Majoritatea acestor centre au fost ridicate in Evul Mediu si putem enumera : Badia Polesine ,
Lendinara si Rovigo (care devine provincie in 1815 ). De mare interes este Rotonda , un
extraordinar edificiu de forma octagonala , ornat in interior de un exceptional ciclu de picturi ,
care asemeni Pinacotecii Academiei Concordi ( Pinacoteca dellAcademia dei Concordi ) califica
Rovigo drept un oras al arteila nivel international.
16

Ravenna , veche asezare, resedinta imparatilor romani din 402, resedinta a domeniului
pontifical , pastreaza numeroase monumente si are o frumoasa plaja: Di Ravenna . Rimini ,
Ancona , Triest ,Pesaro sunt doar alte cateva orase de interes.
Forme de turism: de odihna , recreere si cura heliomarina , de circulatie cu valente
culturale .
Italia peninsulara
Este strabatuta de la N la S , ca o coloana vertebrala de M.Apenini (peste 2000 alt.)
etaleaza cele mai diverse peisaje (calcaroase ,vulcanice ,alpine, faleza).Este marginita de o
riviera de mare atractie, dublata uneori de un sirag de insule fermecatoare in ambientul lor marin
si montan si dispune , totodata de monumente de arta si vestigii ale antichitatii si ale unor
stralucite civilizatii de pe aceste meleaguri .
Toscana tinut cu o civilizatie de peste 27 de secole , pastrata in orasele sale, adevrate
comori de arta etrusca si romana si care beneficiaza de o riviera de mare frumusete . Firenze
(450.000 loc.),orasul muzeu, de pe fluviul Arno , cu renumite opere de arta ale Renasterii
italiene ( Domul , 1296-1436 ,Palatul Signoriei cu turnuri de 94 m. si statui celebre, galerii,
piete, castele , muzee, gradini si parcuri celebre. Pisa- veche republica independenta (sec.XII),
orasul lui Galileo Galilei , recunoscut prin monumentele sale celebre : Domul, Campanilla,
Turnul inclinat (sec. XI-XII). Pe litoral se intalnesc binecunoscutele statiuni : Livorno ,
Viareggio, Carrera (cu renumita marmura).
Umbria A vizita statiunile provinciei este fara indoiala unul dintre cele mai incitante
aspecte ale unui voiaj in Umbria inima verde a Italiei.
Provincia Terni este situata chiar in mijlocul peninsulei italice si este una dintre cele
doua provincii ale Umbriei ; include 33 de municipii si 151 de orase . Pe teritoriul sau se afla
doua lacuri ( Piediluco si Corbara ), cinci rauri ( Tevere , Nere, Velino , Paglia si Chiani),
cascada Marmore ,doua parcuri regionale ( parcurile fluviale Nera si Tevere ) si alte parcuri (
Elmo, Villalba , Mont Peglia etc.).
Provincia Terni este un loc ce reprezinta un punct de contact intre arta si natura, istorie si
cultura , sport si mediu natural. Au loc ,de asemenea multe manifestari artistice si folclorice .
17

Provincia Terni , loc perfect ca destinatie turistica ofera posibilitatea de a combina
interesele culturale cu dragostea pentru natura prezinta spatii de cazare pentru 8915 de
persoane .
In fiecare oras al provinciei , fie mare sau mic , exista minunate picturi , statui si
capodopere arhitecturale ( Duomo Amelia , Duomo di Narni - Narni , Biserica San Giovenale
Orvieto , etc.), numeroase muzee (Muzeul Arhitectural Claudio Faina - Orvieto, Muzeul
Opera del Duomo Orvieto , Antiquarium Baschi , Tenaglie ).
Din punct de vedere al colectiilor de picturi , cele mai importante muzee sunt: Pinacoteca
( Terni , Narni ) , Quadreria( o galerie de picturi ) aflata in interiorul Muzeului Arhitectural
Amelia , precum si colectia aflata in Muzeul Opera del Duomo . De asemenea , in interiorul
Basilicii San Francesco di Assisi ( Assisi ) pot fi remarcate capodoperele marelui pictor italian
Giotto .
Fortaretele , castelele , orasele medievale , prezinta un real punct de interes.
Perugia este cel mai mare oras al Umbriei , relevante fiind manifestarile si institutiile
culturale , scoala umbriana de pictura datand din sec.XV , celebrele festivale muzicale si de
teatru , Universitatea pentru straini ( cu sediul intr-o frumoasa cladire in stil baroc ) precum si
frumusetea peisajelor montane si de podis, ca si a lacului Trasumeno .
Lazium (Lazio) leaganul latinitatii , este nucleul statului roman .
Roma (3,8 mil. locuitori ) cetatea eterna de pe Tibru ( Tevere ), intemeiata in 753
i.Hr. si strajuita de cele sapte coline , glorioasa capitala a Imperiului Roman , reprezinta una
dintre cele mai importante metropole care se impune prin multitudinea si varietatea de
monumente si locuri celebre , indeosebi romane : castele , palate , arcuri de triumf , biserici ,
domuri , temple ,piete , gradini si parcuri , muzee , catacombe , terme , fantani , etc. Intre acestea
evidentiem : Capitoliul , Forumul , si Columna lui Traian , Termele lui August , Diocletian ;
Arcurile de Triumf (ale lui Titus , Septimus Severus si Constantin ) ; Pantenonul ( 27 i.Hr. ) ;
Forumul Roman (27 i. Hr. ) ;Colloseum , palate: Palatul Senatorial , Palatul Venetiei ; fantanile
Romei : Trevi , Tritoniului etc. ; piete : Venetia , Navona, Spaniei ; muzee : M.Capitoliului etc.
18

Vaticanul - capitala bisericii catolice ( 44 ha , 2000 loc. ), cel mai mic stat ( format
din preoti , calugari si soldati ). Cuprinde biserica Sf. Petru ( sec.V ) cea mai mare si frumoasa
din lume . Piata Sf.Petru cu coloane , obeliscul lui Caligula etc.
Alte localitati turistice : Latina , Tivoli , Albano , iar pe litoral statiunile Lidio , Fregene ,
Ostia .
Apeninii Abruzzi, inalti de peste 2000 m, coboara spre tarmul adriatic , printr-un podis
continuat cu campia litorala si o frumoasa plaja marina . Intr-un peisaj atragator se afla Sulmona
, un important centru turistic, cu multe vestigii romane , monumente ale Renasterii , Universitate
veche , iar pe litoral , statiunea Pescara .
Campania se circumscrie metropolei Napoli , beneficiaza de peisaje dintre cele mai
atractive ( vulcanice , de litoral , montane ) si reprezinta o regiune de veche civilizatie dezvoltata
in jurul vulcanului Vezuviu (1279 m) Herculaneum si Pompei , orase disparute sub lava
vulcanica.
Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian , cel mai mare port la M.Tireniana , asezat
la poalele vulcanului Vezuviu . Se remarca prin valoroase monumente de arta ,castele si palate ,
biserici , piete de mare frumusete .
Salerno o veche asezare preromana, celebra prin scoala de medicina , Domul (sec.XI ).
Interesante sunt si statiunile litorale: Camerota , Sapri , Caserta. .
Calabria sectorul de S-V al peninsulei este un tinut muntos (Apeninii Calabriei -
1956.m). Reggio de Calabre fondat in 723 i.Hr., capitala a provinciei, se remarca prin istoria
si valorile culturale pastrate pana astazi : termele romane , templul grecesc , Domul , palate
castele , Muzeul National al Antichitatii. Alte localitati de interes turistic sunt : Crotone , Pizzo ,
Strongoli , Cantazaro etc.
Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , de cura heliomarina .
Italia insulara
Insula Sicilia ( 25.400 kmp) punte de legatura intre M.Atlas (Africa) si M.Apenini cu un
relief montan ( M.Peloritani), de podis si de campie catre sud . Se impune in peisaj muntele
vulcanic Etna (3340m).
19

Unul dintre cele mai importante orase este Palermo . Messina -oras port ,de legatura cu
Peninsula Italica . Alte orase: Catania , Taormina , Agrigento , CastelveTrano.
Insulele liparice , vulcanice , au o vegetatie luxurianta , peisaje magnifice in care se
impun prin interesul turistic insulele : Stromboli ( cu vulcanul omonim de 926 m ), Lipari si
Vulcano .
Insula Sardinia (23.800 kmp) cu peisaj montan pitoresc ce trece spre campii litorale
destul de inguste . Se remarca si prin centrele turistice Cagliari ( capitala insulei ) Castelul
Medieval ,Catedrala sec.XIII ; Tortoli si Olbia etc.
Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , cura heliomarina .
1.2 Numarul de sosiri turisti.
Numarul de sosiri in Italia a fost 46119000 incepnd din 2011. In graficul de mai jos, in
ultimii 16 ani acest indicator a atins o valoare maxima de 46.119 milioane in 2011 i o valoare
minima de 31,052,000 in anul 1995.

Sursa : http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism
1.3 Numarul de plecari
Numarul de plecari in Italia a fost de 29.295 milioane din 2011. In graficul de mai jos, in
ultimii 15 ani acest indicator a atins o valoare maxima de 29.823 milioane in 2010 i o
20

valoare minima de 18.173 milioane in 1996.

Sursa : http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism
1.4 Incasarile din turism
Incasarile din Italia a fost de 45.368 miliarde dolari din 2011. In ultimii 16 ani, valoarea
pentru acest indicator a fluctuat intre 48.757 miliarde dolari in 2008 i 26.916 miliarde dolari in
2001.

Sursa : http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism
21

Bibliografie
http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism
http://en.wikipedia.org/wiki/Italy
http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia
http://harta.infoturism.ro/Europa/Italia/harta
http://www.scribd.com/doc/85157210/Locul-Turismului-in-Economia-Italiei


















22

Cuprins
Cap. I PREZENTARE GENERALA ..................................................................................................................... 2
1.1 Relief ................................................................................................................................................... 3
1.2 Transporturile ..................................................................................................................................... 3
1.2.1 Sisemul feroviar ........................................................................................................................... 3
1.2.2 Reteaua de sosele si autostrazi ..................................................................................................... 4
1.2.3 Reteaua de transport pe apa ......................................................................................................... 4
1.2.4 Reteaua de transport aeriana ........................................................................................................ 4
1.3 Hidrografia .......................................................................................................................................... 4
1.4 Demografie ......................................................................................................................................... 5
1.5 Clima ................................................................................................................................................... 6
Cap II ECONOMIE ...................................................................................................................................... 6
1.1 Industria .............................................................................................................................................. 7
1.1.1Industria energetica ....................................................................................................................... 7
1.1.2 Siderurgia ..................................................................................................................................... 8
1.1.3 Industria constructoare de masini ................................................................................................ 8
1.1.4 Industria chimica .......................................................................................................................... 9
1.1.5 Industria textila ............................................................................................................................ 9
1.1.6 Industria alimentara...................................................................................................................... 9
1.2 Agricultura ........................................................................................................................................ 10
Cap. III TURISMUL .................................................................................................................................. 11
Principalele destinatii turistice in Italia ................................................................................................... 11
Italia de Nord ...................................................................................................................................... 11
Muntii Alpi ........................................................................................................................................... 11
Piemont ............................................................................................................................................... 12
Lombardia si Emilia Romagna ............................................................................................................. 12
Riviera Ligurica Liguria ..................................................................................................................... 13
Golful Tigullio ...................................................................................................................................... 13
Provincia Veneto ................................................................................................................................. 13
Litoralul venetian ................................................................................................................................ 13
Venezia ................................................................................................................................................ 14
Termele din Veneto ............................................................................................................................ 14
23

Dolomiti ............................................................................................................................................... 14
Delta Padului ....................................................................................................................................... 15
Ravenna............................................................................................................................................... 16
Italia peninsulara ................................................................................................................................. 16
Toscana ............................................................................................................................................... 16
Umbria ................................................................................................................................................ 16
Provincia Terni .................................................................................................................................... 16
Perugia ................................................................................................................................................ 17
Lazium (Lazio) ...................................................................................................................................... 17
Apeninii Abruzzi .................................................................................................................................. 18
Campania ............................................................................................................................................ 18
Napoli .................................................................................................................................................. 18
Salerno ................................................................................................................................................ 18
Calabria ............................................................................................................................................... 18
Italia insulara ....................................................................................................................................... 18
1.1 Numarul de sosiri turisti. ............................................................................................................. 19
1.2 Numarul de plecari ...................................................................................................................... 19
1.3 Incasarile din turism .......................................................................................................................... 20
Bibliografie .................................................................................................................................................. 21