Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” - BRAŞOV

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE


ANUL III - ZI

Student: BOCÂRNEA GEORGIANA


Profesor: Lect. Univ. Drd UNTARU (ONUŢ) ELENA
2010

CUPRINS

I. PREZENTAREA SUCCINTĂ A ŢĂRII.......................................................2


1.1 Caracteristici geografice......................................................2
1.2 Forma de organizare administrativă....................................3
1.3 Dezvoltare economico-
socială..............................................5
II. PREZENTAREA SUCCINTĂ A POTENŢIALULUI TURISTIC.............7
2.1 Atracţii
naturale....................................................................8
2.2 Atracţii antropice.................................................................11
III. ANALIZA SUCCINTĂ A PRINCIPALELOR COORDONATE ALE
ACTIVITĂŢII TURISTICE.........................................................................18

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................23

2
I. Prezentarea succintă a ţării

Finlanda (finlandeză Suomi, suedeză Finland) sau Republica Finlandei


(Suomen tasavalta, Republiken Finland) este o ţară din Europa de Nord, membră a
Uniunii Europene din anul 1995,
Naţiunilor Unite şi a zonei Euro.
Finlanda are ieşire directă la
Marea Baltică prin intermediul
Golfului Botnic (fin.: Selkämeri;
sve.: Bottenhavet) la vest şi
Golfului Finic la sud. Se
învecinează cu Rusia la est, cu
Suedia la vest şi Norvegia la
nord. Estonia se află la sud,
despărţită de Finlanda de către
Golful Finic(fin.: Suomenlahti;
sve.: Finska Viken). Insulele
Åland, vorbitoare de suedeză,
situate în largul coastei sud-
vestice a Finlandei sunt o
provincie autonomă a Finlandei,
beneficiind de statutul de zonă
demilitarizată. Limba suedeză
este a doua limbă oficială în
Finlanda.

1.1 Caracteristici geografice

Cu o suprafaţă de 338.000 km2, Finlanda este a şaptea ţară ca mărime din Europa,
fiind situată între Suedia şi Rusia. Golful Finlandei separă partea de sud a ţării de Estonia,
iar în nord Norvegia separă Finlanda de Marea Barents.
Două treimi din Finlanda sunt acoperite de păduri, o treime aflându-se la nord de
Cercul Arctic. Flora este deosebit de variată, mai ales în perioada caldă (mai -
septembrie), iar printre cele mai întâlnite animale se numară vulpile, lincşii, lemingii,
aricii, elanii, dar şi diverse specii de păsări. Climatul este variat, temperatura medie fiind
de - 3 grade Celsius în Ianuarie (la Helsinki) şi 20 de grade Celsius în Iulie. Lunile de
vară sunt în general calde, dar nopţile pot fi reci.

3
Este una dintre ţările europene cu cel mai frumos şi mai vast peisaj, neatins de
industrializare. Chiar dacă poartă numele romantic de "ţara celor o mie de lacuri", în fapt
Finlanda are mult mai multe, 187.888 mai exact, după ultimele numărători. Acestea
formează un adevărat labirint, cu numeroase insule, golfuri, fiind legate de lacuri şi
canale care oferă nu doar imagini frumoase, dar şi ocazii pentru drumeţii de neuitat.
Între iunie şi august, în perioada caldă, se pote înota în unele lacuri sau se pot face
plimbări cu barca. În timpul iernii aceste lacuri înghţate sunt perfecte pentru patinaj, iar în
locul apei se pot face plimbări prin vastele păduri, care acoperă o bună parte a ţării. Cei
mai întâlniţi sunt mestecenii, pinii şi molizii.

I.2 Forma de organizare administrativă

Politic

Finlanda este democraţie parlamentară, condusă de preşedinte, primul-ministru şi


Eduskunta, şi îşi are sediul în Helsinki (Helsinki/Helsingfors). Preşedintele Republicii
Finlanda este ales prin vot direct pentru o perioadă de 6 ani de către populaţia cu drept de
vot.

2.1 Eduskunta/Riksdag

Este parlamentul naţional finlandez unicameral compus din 200 de membri aleşi
prin vot secret de către populaţia cu drept de vot în vârstă de peste 18 ani. Insulele Åland
beneficiază de un reprezentant în cadrul Eduskunta.

2.1.1 Landsting

Este parlamentul regional din Insulele Åland. Administrează relaţiile insulelor şi


stabileşte cadrul legislativ în cadrul Insulelor. Actele normative adoptate de Eduskunta
sunt perfect valabile dar cele elaborate de Landstig nu sunt aplicate pe continent.

2.2 Preşedintele

Este ales prin sufragiu direct pentru 6 ani şi poate beneficia doar de 2 mandate.
Preşedintele finlandez numeşte guvernul.

Tarja Halonen- preşedintele Finlandei, prima femeie din istoria Finlandei care
deţine cea mai înaltă funcţie în stat.

2.3 Scurtă istorie a vieţii politice

4
Guvernele de coaliţie sunt o recurenţă în cadrul scurtei istorii politice
independente a ţării. În perioada interbelică Finlanda a fost dominată de către social-
democraţi. În 1994 social-democratul Martti Ahtisaari (1994-2000) a fost ales preşedinte.
Coaliţia guvernamentală era compusă din social-democraţi, Kokoomus-conservatorii,
Verzii, Alianţa de Stânga şi Partidul Popular Suedez.

Subdiviziunile finlandei

Finlanda este formată din 6 provincii (finlandeză lääni, pl.läänit, suedeză län).
Provinciile sunt divizate în 90 de districte la nivel local. Autoritatea provincială este parte
constituantă a executivului în teritoriu şi în consecinţă nu are cadre alese prin vot.
Sistemul de împărţire administrativă nu s-a schimbat din anul 1634, de când a fost creat.
În anul 1997 provinciile au fost reorganizate şi din 12 provincii au mai rămas doar 6 mari
provincii. Acestea sunt:
• Finlanda de Sud (fin.Etelä-Suomen lääni, sve. Södra Finlands län)
• Finlanda de Vest (fin. Länsi-Suomen lääni, sve. Västra Finlands län)
• Finlanda de Est (fin. Itä-Suomen lääni, sve. Osträ Finlands län)
• Oulu (fin. Oulun lääni, sve. Uleåborgs län)
• Laponia (fin. Lapin lääni, sve. Lapplands län)
• Åland (sve. Åland; fin. Ahvenanmaa)
Insulele Åland se bucură de un grad mare de autonomie. Singura limbă oficială
este limba suedeză. Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din
Åland îmbină legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului local
Insulele Åland se mai bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o reprezintă în
relaţiile internaţionale. Insulele sunt complet demilitarizate şi nu fac parte din Uniunea
Europeană chiar dacă moneda Insulelor este euro.
Cele 6 provincii sunt subdivizate în regiuni (finlandeză maakunta, suedeză
landskap). Regiunile sunt guvernate de consilii regionale şi au rolul de coordonare a
municipalităţilor componente. Regiunile reprezintă mai bine decât provinciile, variaţiile
de limbă, cultură şi economie ale Finlandei. 6 provincii (finlandeză lääni, suedeză län])
provinciile sunt divizate în 20 regiuni (finlandeză: maakunta, suedeză: landskap)
regiunile sunt divizate în 74 sub-regiuni (finlandeză seutukunta, suedeză ekonomisk
region) sub-regiunile sunt divizate în 432 municipalităţi (finlandeză kunta, suedeză
kommun). În capitala provinciilor funcţioneză Administraţia regională (Lääninhallitus,
Länsstyrelse) condusă de un Prefect (Maaherra, Landshövding).
În afara celor 6 provincii Finlanda se mai împarte, în funcţie de situaţii, în 5
suuralue echivalentele provinciilor, în 21 de maakunta, echivalentele regiunilor
geografice. Mai este împărţită în 15 circumscripţii electorale vaalipiiri, 15 zone de
gravitaţie a forţei de muncă työvoima- ja elinkeinokeskus care sunt de fapt provinciile
istorice finlandeze şi care nu se suprapun circumscripţiilor electorale, 213 centre de
gravitaţie economică şi culturală seutukunta şi, în sfârşit, în 992 de localităţi sau comune
kunta. Comuna kunta, are ca subdiviziune satul kylä.
Finlanda, ţara pădurilor şi a lacurilor, este împărţită în numeroase ocoale silvice şi
de vânătoare metsäpiiri. Brigadier al ocolului silvic este metsänhoitaja sau metsänvartija
şi riistanhoitaja, responsabil-îngrijitor al vânatului.

5
Din punct de vedere militar, actualele 12 regiuni militare sotilaslääni se vor
reduce, în curând, prin restructurare, la doar 7.
Biserica evanghelico-luterană are împărţire administrativă proprie: 9 hiippakunta, eparhie
sau dieceză şi 576 de seurakunta parohie. O unitate administrativă mai veche era
rovastikunta, protopopiat.
Tot învechite sunt şi următoarele unităţi administrative: vapaaherrakunta, comitat
şi tuomiokunta, district jurdic devenit astăzi kihlakunta, district jurisdicţional sau al stării
civile. Autoritatea provinciei este parte din puterea executivă a guvernului central. Acesta
este un sistem care nu s-a mai schimbat de la crearea sa în 1634.
Finlanda este de la sfârşitul secolului XIX un stat bilingual. Oficiile şi agenţiile
guvernamentale folosesc ambele limbi interne în contact cu publicul.

I.3 Dezvoltare economico-socială

Populaţia

Populaţia Finlandei este una


scandinavo-baltică. Vorbitorii de
limbă finlandeză constituie mai mult
de 93% din populaţie, iar vorbitorii
de limbă suedeză sunt cei mai mulţi
în insulele Lland, aproape 6%. În
nordul îndepărtat mai sunt Sami
(limba laponă, un dialect al
finlandezei), care constituie 2500 de
oameni ce înseamnă 1% din
populaţie. Deşi minoritatea suedeză
este în scădere, suedezii au un partid
politic, câteva şcoli proprii şi câteva
instituţii separate.
Biserica Evanghelică Luterană este principala Biserică Naţională, aproape 90%
din populaţie îi sunt membri, libertatea cultului este, în orice caz, garantată tuturor
religiilor. Biserica Ortodoxă, tot o Biserică Naţională, a scăzut brusc în membri de la
sfârşitul celui de- Al Doilea Război Mondial.

Caracteristicile populaţiei

Finlanda are o populaţie de 5.098.754, aceasta conferă o densitate de numai


15/km2, făcând din Finlanda una dintre cele mai rare ţări din Europa. Mai mult de două
treimi din populaţie trăieşte în treimea sudică a ţării.
Sporul natural este foarte mare, limitele de vârstă fiind de aproximativ 73 de ani
pentru bărbaţi şi 77 de ani pentru femei.

Bunăstarea socială

6
Guvernul finlandez oferă locuitorilor multe servicii sociale, ca de altfel şi în
celelalte ţări nordice (Danemarca, Suedia şi Norvegia). Încă din 1920 centrele de
maternitate oferă consultaţii medicale gratuite femeilor însărcinate, mamelor şi copiilor.
Din 1948 fiecare familie primeşte o alocaţie pentru fiecare nou născut precum şi o
alocaţie anuală pentru fiecare copil de până la 16 ani. Angajaţii care îţi păstrează locul de
muncă timp de un an primesc o vacanţă anuală de 26 de zile, iar după 10 ani, primesc 36
de zile.

Economie

Economia Finlandei se bazează în principal pe proprietatea privată. Totuşi


guvernul deţine monopolul asupra câtorva companii, cum ar fi cele de cale ferată şi de
servicii poştale, în silvicultură şi în alte câteva industrii, aflându-se în concurenţă cu cele
private.
Industria serviciilor asigură 62% din produsul intern brut, industria reprezintă
32% din PIB, iar agricultura silvicultura şi pescuitul, luate împreună constituie 6% din
PIB.
Cea mai abundentă resursă naturală a Finlandei o reprezintă pădurile. Acestea
acoperă aproape 2/3 din suprafaţa ţării - un procentaj mai mare decât în orice altă ţară
europeană. Silvicultura joacă un rol important în economia ţării. Silvicultura şi industria
lemnului asigură aproximativ 35% din exporturile Finalndei. Guvernul finladez deţine o
treime din păduri, majoritatea din nordul ţării, restul sunt deţinute de fermierii care în
timpul verii se ocupă de agricultură şi taie copaci în restul anului. Există o politică strictă
de conservare a pădurilor. 37 milioane metri cub pe an sunt produşi, lemnul de pin
reprezintă principala materie lemnoasă, cu aproape jumătate din producţie, urmată de
molid şi mesteacăn. Finlande este principala producătoare de placaj din lemn şi de hârtie.
Finlanda nu deţine rezerve de petrol, gaze naturale sau cărbuni. Centralele
hidroelectrice produc majoritatea energiei electrice necesară ţării. Cea mai abundentă
resursă minerală a Finlandei o reprezintă zincul.
Categoria principală a industriei serviciilor în Finlanda constă în servicii
comunitare, guvernamentale şi personale. Aceste includ: educaţia, sănătatea,
administraţia publică şi activităţile recreative.

Finlanda depinde în mare măsură de comerţul exterior. Importă mari cantităţi de


fructe, legume, materii prime industriale, produse finite care nu se găsesc în Finlanda,
petrol şi produse din petrol. Exportă utilaje şi nave, blănuri de animale etc.
Principalii parteneri ai Finlandei sunt Marea Britanie, Suedia şi Germania.

PIB-ul Finlandei este de 35094 de euro.

Agricultura

Cultivarea pământului în Finlanda se face înspre regiunile de coastă fertile; numai


9% din toată regiunea sunt cultivate. Aproape 80% din ferme au mai puţin de 20 de

7
hectare. Majoritatea fermelor finlandeze se află în sud şi în vest, produsele lactate şi
vânzarea de animale vii reprezintă 70% din veniturile fermelor finlandeze.

II. Prezentarea succintă a potenţialului turistic

Finlanda o destinaţie preferată pentru turiştii care doresc să descopere în timpul


vacanţei o altă lume şi nu pur şu simplu sa fifeze pe listă o nouă ţară.
Finlanda, cu cele
patru anotimpuri şi
privelişti unice, oferă oricui
câte ceva, de la cei care îşi
petrec vara în Helsinki, la
cei care ajung aici pentru
pârtiile de ski din Laponia
sau doresc să se bucure de
liniştea maesuoasă a
ţinuturilor nordice.
Dacă în timpul
iernii se poate schia, plimba
cu o sanie trasă de reni sau,
aşa cum spune tradiţia
locului - inspirat susţinută
de turism - să- întâlniţi pe
Moş Crăciun; în timpul
verii se pot descoperi
oraşele finlandeze, se pot
organiza excursii în munţi,
admira lacurile sau profita
de saunele din cabanele pierdute în imensitatea nordică.
În afara ţării cu păduri vaste şi mii de lacuri, separate de mici porţiuni de pământ,
în genral regiuni urbane sau destinate agriculturii, Marea Baltică, cu nenumăratele
arhipeleaguri, este un loc unde se poate pescui sau plimba cu barca. Spre deosebire de
alte ţări scandinave nivelul de viaţă din Finalnda este foarte ridicat, turiştii se bucură de
cazare de cea mai bună calitate, iar sistemul de telecomunicaţii este excelent.
Aşa că Finlanda este potrivită atât celor care îşi doresc izolarea cât şi celor care
vor să aibă o vacanţă plină de evenimente, în care să nu iasă nici o clipă din ritmul
trepidant al vieţii cotidiene.

8
2.1 Atracţii naturale

Pădurile virgine ale Finlandei şi mii de insule şi lacuri, oferă oportunitatea


vizitatorilor săi să se simtă înconjuraţi de frumuseţile naturale.
Parcurile naţionale includ multe obiective turistice naturale unice, cum ar fi
praguri şi văi, prăpastii.
Localităţile cu peisaj
pitoresc sau vederi
panoramice au fost
selectate pentru conservare.
Există 35 de parcuri
naţionale în Finlanda,
suprafaţa totală a parcurilor
fiind de 8150 km pătraţi.
Un rol important al
parcurilor naţionale este de
a oferi oportunităţi pentru
recreere, drumeţii şi
preocupări similare în aer
liber.
Sunt implementate
unele reguli de bază ce
trebuiesc respectate la
intrarea în parcul naţional. Multe parcuri beneficiază de trasee naturale şi panouri
informative pentru turişti. În unele parcuri naţionale se găsesc spaţii special amenajate
pentru camping, cabane de închiriat.
Protejarea naturii este una din funcţiile principale ale parcurilor naţionale. Acestea
sunt zone protejate pentru habitatele valoroase: arhipeleaguri, lacuri, păduri, terenuri cu
turbă şi lacuri.

Drepturile oricărui om

Mâncare proaspătă gratis!


Unul din conceptele mari în Finlanda
este „ Drepturile oricărui om”. Acest
lucru oferă permisiunea de a călători
liber, a culege fructe de pădure şi
ciuperci, bucuria liniştii oferită de
păduri, lacuri şi râuri.

9
Mulţumită conceptului „Everyman’s right” posibilitatea de a călători cât mai iber
în Finlanda este mult mai mare decât în celelalte ţări. Acest concept a evoluat de-a lungul
secolelor, un cod nescris creat de o populaţie rară ce trăieşte într-o ţară mare, dens
împădurită.
Se pot culege fructe de pădure, dar nu cereţi mere de la locuitori, puteţi face
camping dar nu lângă casa cuiva.

Activităţi în timpul verii

Vara în Finlanda există doar o regulă: du-te afară. Vara în Finlanda este scurtă, iar
zilele sunt lungi.
Oraşele au multe de oferit, dar natura are chiar
mai mult. Se poate închiria o căsuţă mică lângă un lac,
o barcă cu vâsle sau chiar o canoe, turiştii putând
explora lacurile în toate direcţiile, se pot încălzii seara
în saună, iar seara pot admira de pe verandă apusul
soarelui.
Lacul Päijänne sau regiunea Saimaa Iac oferă
turiştilor privelişti de neuitat, la fel şi scurtele croaziere
până la Turku, navingând printre miile de insule.
Traseele bine marcate oferă posibilitatea vizitatorilor
să facă ciclism sau călărie, în timpul cărora se pot admira
numeroasele specii de bufniţe, pasărea ceas.
În Finlanda există numeroase specii de păsări care
sunt foarte rare în alte părţi ale Europei. Există o foarte mare
varietate de specii: macara şi
lebedele sălbatice în lacurile şi
zonele umede, cocoşul de munte şi numeroase specii de
ciocănitori în pădurile de nord, bufniţe şi vulturi în
Laponia; specii de tundră: Dotterel, potârnighea de zăpadă.
Sunt organizate numeroase turnee pentru admirat
păsări , cu gjizi care îi conduc pe turişti în cele mai
frumoase zone şi cu cele mai multe păsări, mai ales în
timpul migraţiei de primăvară se pot admira cele mai multe
specii de păsări.

Canotaj şi navigare

O privire pe hartă ne spune de există atât de multe


bărci în Finalnda. Marea Baltică este o provocare pentru
marinari, datorită rocilor şi recifelor. Multe din ele au câte o
poveste şi chiar şi un nume.
Turiştii care se vantă prin arhipeleaguri au nevoi de o
diagramă care să le arate drumul. Din fericire apele sunt bine

10
cartografiată şi canalele foarte bine marcate. Administraţia Maritimă Finlandeză a creat
diagrame pentru mare deschisă, pentru coaste, pentru apele din arhipeleagul interior şi
pentru zonele portuare.

Plimbări nordice

Cu toate că vara în Finlanda sunt 25o Celsius, numeroşi turişti îşi iau schiurile în
picioare şi pornesc la ceea ce se numeşte Nordic Walking. Plimbarea cu poli de schi este
un exerciţiu aerobic exelent, inventat de finlandezi.
În Finlanda terenul se pretează perfect la acest tip de activitate. Se poate practica
prin parcuri, drumuri forestiere, pe dealurile din Laponia etc.

Activităţi în timpul iernii

Crăciunul şi Anul Nou în Finlanda

Anotimpul Crăciunului se simte cel mai bine în Finlanda, aici este casa lui
Moş Crăciun. Cercul Artic Village lângă Rovaniemi, în Laponia este plin de vizitatori pe
tot parcusul anului, dar mai ales în sezonul festiv.
Întâlnirea cu Moş Crăciun chiar în propria lui casă este visul oricărui copil, cu toţi
l-au văzut şi îl cunosc, însă nimic nu se compară experienţa de a-l vedea pe Moşul la el
acasă. Este o experienţă atât pentru cei mici cât şi pentru cei mari.
În preajma săbătorilor de iarnă, Laponia devine un adevărat loc de joacă, plin de
experienţe magice pentru toată lumea. De la safari cu snowmobilul, la sănii conduse de
reni sau câni Huscki, pescuit la copcă, săniuş, Laponia oferă nenumărate activităţi în
zăpadă. Personajul principal fiind Moş Crăciun care îi primeşte pe toţi, şi le ascultă
tuturor dorinţele.

Anul Nou
Festivităţile organizate de Anul Nou sunt la fel de frumoase ca în oricare
loc din lume, însă în Finlanda totul pare mai aromat mai încărcat de tradiţie, datorită
peisajului şi festivităţilor organizate.
La miezul nopţii primarul din Helsinki urează orăsenilor un an nou fericit din
balconul catedralei, în timp ce întregul cer este luminat de artificii.
Întregul sezon festiv durează în jur de douăsprezece nopţi.

Sculptură, arhitectură din gheaţă

În timpul iernii se pot vizita faimoasele sculturi din gheaţă, adevărate opere de
artă, cum ar fi SnowCastle anual la Kemi, igluri exotice de la Hotel Kakslauttanen,
hotelurile de zăpadă sau chiar capetele sculptate Snow Village Laino. Există şi hoteluri
unde li se oferă posibilitatea turiştilor să se aburească pe gheaţă.

11
Ren safari

Zilnic sunt organizate drumeţii prin zăpezile finlandei, cu sănii trase de reni. În
Laponia se pot vizita fermele de reni, unde turiştii au ocazia să descopere oamenii,
poveştile lor, dar şi animalele locale.

2.2 Atracţii antropice

Arta culinară

În ultimul timp bucătăria tradiţională finlandeză a revenit în forţă, fiind foarte


apreciată atât de localnici, căt şi de turişti, datorită prospţtimii ingredientelor şi mai ales a
combinaţiilor îndrăzneţe. Peştele este omniprezent în meniuri, ceea ce nu este deloc
ciudat pentru o ţară cu mii de lacuri şi acces la mare. În afara peştelui se mănâncă mult
ciuperci şi diverse fructe de pădure. În majoritatea restaurantelor veţi găsi meniuri
tradiţionale, dar şi împrumuturi din alte culturi. Mai ales la Helsinki se găseşte cam orice,
de la bucătăria chineză la cea turcă.
Se consum şi carne, orz, secară, ovăz. În trecut leguma predominantă era gulia,
astăzi înlocuită de cartofi. Multe dintre felurile tradiţionale au puternice influenţe
suedeze, germane şi rusesti, chiar dacă un cunoscător va observa diferenţele.
Printre cele mai populare feluri tradiţionale se numără: plăcinta Karelian,
Mykyrokka (o supa cu sange si faina de secara, cartofi, ceapa, carne grasa si maruntaie),
Kalakukko (un peste copt intr-un invelis din aluat de paine, din grau sau secara, in care se
mai pune carne de porc foarte grasa si sunca, totul bagat la cuptor cateva ore), herring
marinat ; pestele afumat ; sunca afumata ; Poronkaristys (un clasic, friptura de ren,
condimentata cu sare si piper) ; vanat ; Lihapullat (chiftele finlandeze) ; Joulupoyta
(meniul servit de Craciun, care include sunca, peste, cartofi, sosuri, legume, herring) ;
Rossypottu (o friptura de porc, cu garnitura de cartofi si un ingredient special, rossy, o
budinca putin legata de sange, bere, faina de secara si mirodenii) ; painea de secara sau
grau ; Mammi (un desert pascal traditional, o fiertura din malt, coapta la cuptor, de
culoare cafeniu inchis) ; supe de fructe (amestecuri de fructe de padure si faina de cartofi,
cu lapte si zahar).
Dintre bauturile cele mai populare amintim Glogi (un vin traditional, intalnit in
tarile nordice, amestec de vin, mirodenii si alcool tare, incalzite fara fierbere) ;
Koskenkorva (o bautura foarte tare, asemanatoare cu vodka) sau Sahti (berea traditionala
finlandeza).

12
Helsinki

Considerat capitala economica a Scandinaviei, datorita prezentei a numeroase


firme internationale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, este un oras atragator si
pentru turisti, o imbinare de cultura urbana, modernism si traditie. Initial, orasul de pe
coasta de sud a Finlandei a fost un mic oras pescaresc, fiind modernizat in 1812, in
timpul stapanii rusesti. Carl Engel - un
arhitect german - a fost chemat la
Helsinki, cerandu-i-se sa realizeze un
nou plan al orasului. A fost o initiativa
inspirata, multe dintre cele mai
importante cladiri ale orasului fiind
create de Engel. Printre ele se numara si
Catedrala de Tuomionkirkko, un
amestec de renastere gotica si biserica
ortodoxa rusa, chiar daca astazi este
biserica luterana. In timpul celui de al
doilea razboi mondial orasul a fost
bombardat in repetate randuri de aviatia
sovietica.
Mii de turisti din intreaga lume
ajung astazi in Helsinki, atrasi atat de
frumusetea orasului, cat si de viata de
noapte - unele cluburi si baruri, precum
The Ice Bar sau DTM sunt deja celebre - sau de magazinele din oras. Altii viziteaza
obiectivele turistice si caldirile istorice, precum Suomenlinna. Pentru cumparaturi veti
gasi magazine de toate felurile, de la inalta tehnologie la maruntisuri, dar preturile s-ar
putea sa vi se para cam mari. In afara magazinelor se gasesc si numeroase piete in aer
liber, deschise in timpul verii in oras, unde veti gasi de toate, de la antichitati la produse
high-tech. In total, orasul are peste un milion de locuitori.

Turku

A fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate.
Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit
pana la frumusetea de astazi, dezvoltandu-se rapid. Considerat inca de multi finlandezi ca
adevarata capitala a tarii, este si locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria
tarii. Mai mult, aici veti gasi atat restaurante rafinate, cat si cluburi sau localuri de noapte.
In afara acestora puteti vizita numeroasele muzee, care povestesc istoria stralucitoare si in
acelasi timp tragica a orasului. Castelul Turku si Catedrala, datand din secolul XIII, nu
trebuie ratate sub nici un pretext. In Catedrala veti gasi si Muzeul de Istorie, fascinant
pentru cei care vor sa descopere trecutul Finlandei.
Alta traditie spune ca Turku este orasul de Craciun al Finlandei. In fiecare an,
pret de cateva saptamani, Mos Craciun devine adevaratul stapan al orasului, avand loc

13
numeroase petreceri, spectacole si manifestari specifice. Datorita locatiei puteti ajunge cu
usurinta la malul marii, unde veti vedea micile sate, ce par neschimbate de sute de ani.
Savonlinna

Situat intr-o regiune de lacuri,


are in jur de 30.000 locuitori. Orasul a
fost construit pe trei insule distincte,
unite de poduri. In afara privelistii
naturale superbe, principala atractie
turistica este cu siguranta Castelul Sf
Olaf. Impresionanta fortareata a fost
construita in 1475 de Erik Axelsson
Tott, servind la respingerea atacurilor
venite din est si la controlarea regiunii
Savo de catre Suedia. Ansamblul este
compus dintr-un castel principal cu trei
turnuri si un sant cu zid pentru
protectie, cu turnuri de observare. Castelul a fost reconstruit si modificat in repetate
randuri, mai intai in perioada administratiei suedeze, apoi, in 1743, a devenit fortareata.
Este una dintre cele mai importante atractii turistice din Finlanda, avand in interior un
restaurant si mai multe Sali pentru festivitati.
Aici are loc anual si Festivalul de Opera Savonlinna, in luna iulie, si Festivalul de
Balet Savonlinna, in luna iunie.

Espoo

Este cel de-al doilea oras ca marime al tarii si are o structura urbana destul de
originala. Este impartit in cinci centre distincte, fiecare de marimea unui oras finlandez
obisnuit, cu retele de transporturi de buna calitate, un parc national (Parcul National
Nuuksio) si numeroase magazine si restaurante. Cel mai cunoscut cartier este Tapiola, un
adevarat oras-gradina, in care locuitorii, natura si arhitectura se imbina armonios. Acest
oras "high-tech" situat la mica distanta de Helsinki, gazduieste numeroase muzee si
festivaluri, precum Festivalul de Jazz din aprilie si Festivalul International de Film Espoo
Cine.

Rovaniemi

Febra aurului a atras la inceputul secolului XIX numerosi aventurieri in acest


oras, ceea ce a dus la o crestere economica rapida, iar Rovaniemi a devenit in scurt timp
capitala provinciei Lapland. Cladirile moderne sunt imprejmuite de o regiune naturala si
superba de salbaticie arctica. Este si un centru universitar, cu cateva muzee si regiune
unde puteti face excursii sau puteti schia. Orasul a fost complet distrus in al doilea razboi
mondial, fiind reconstruit integral. Cei care doresc pot vizia Ranua, unde vor gasi o

14
gradina zoologica sau Parcul lui Mos Craciun, unde il vor intalni chiar pe Mos Craciun,
pentru a intelege pentru totdeauna ca acesta exista in realitate.

Vaasa

După ce aproape intregul oras, construit din lemn, a fost distrus intr-un devastator
incendiu in 1852, Vaasa a fost reconstruit la cativa km de locatia originala. Proiectul a
fost realizat de arhitectul Setterberg, care a propus in proiect special pentru eventualitatea
unui alt incendiu : strazi largi si lungi,
cladirile impartite pe zone. Din vechiul oras
au mai ramas clopotnita si ruinele primariei,
astazi obiectiv turistic. In 1918 Vaasa a fost
capitala tarii pentru scurt timp. Situat in
apropierea marii, ofera o priveliste superba
in partea portului, dar si nu mai putin de 11
muzee, precum si un urias parc de distractii,
Wasalandia, pentru cei care vor sa se
relaxeze.

Porvo : in prezent Porvo este un oras infloritor, cu o puternica industrie in


dezvoltare, si in acelasi timp aproape cel mai vechi oras al tarii. In afara cladirilor
mdoerne s-a pastrat un centru medieval, foarte bine restaurat, cu strazi inguste si depozite
colorate in rosu, care se intind de-a lungul raului. Si aici se gasesc muzee importante,
cum este Johan Ludvig Runeberg dedicat poetului national al Finlandei.

Mikkeli : este locul unde trebuie sa ajungeti daca doriti sa va bucurati pur si
simplu de fumusetea peisajelor finlandeze. Dar nici orasul nu este usor de trecut cu
vederea, avand cateva muzee impresionante si fiind un excelent punct de pornire pentru
frumoase excursii care va vor duce la lacurile din jur. Aici are loc unul dintre cele mai
cunoscute festivaluri de muzica clasica din Finlanda si foarte des au loc in oras sau in
imprejurimi concerte.

Este si un oras cu o istorie fascinanta, in timpul celui de al doilea razboi mondial fiind
cartierul general al armatei finlandeze, fiind si astazi plin de cladiri din aceasta perioada,
dar si cazarme sau tunuri, pastrate ca monumente. Aici trebuie sa vizitati Turnul de
Observare (Naisvuoren nakotorni) si Muzeul
Militar (Paamajamuseo).

Tampere : este cel mai mare oras din tarile


nordice de pe continent, cu o populatie de peste
200.000 locuitori. Fondat in 1779 pe
Tammerkoski Rapids, intr-una dintre cele mai
frumoase regiuni din intreaga Islanda, s-a
dezvoltat rapid, devenind in secolul XIX cel mai

15
important centru industrial al tarii. Si astazi mai puteti vedea locul unde se gasea
Tampella-Finlayson in secolul XIX. In prezent aceste zone industriale au fost refacute si
aduse la zi, functionand la capacitate maxima. Tot aici veti gasi si mici restaurante, Sali
de sport si fitness, Muzeul Vapriikki si Muzeul Central al Muncii.
Tampere este si un important centru universitar, iar in afara celor doua universitati
mai exista si numeroase alte institutii de invatamant. Este in acelasi timp si un important
centru cultural al Finlandei, cu numeroase teatre si spectacole diverse, de la muzica si
literatura la arta plastica.
Odata ajusi aici nu trebuie sa ratati Piata Centrala (Pyynikki Ridge), Catedrala
(Pispala), Turnul de Observare Pyynikki si Nasinneula.

Kokkola : este destinatia perfecta pentru cei care isi doresc sa descopere magia
istoriei finlandeze, fiind un mic orasel de stil vechi, situat pe coasta Golfului Bothnia. O
plimbare prin centrul orasului va va aduce cu cel putin un secol in trecut, impresie la care
contribuie si muzeele locale, cu piese deosebite.

Tankar, insula cu far aflata la mica distanta, va invita la o aventura de neuitat in


Golful Bothnia. Insula a servit ca baza pentru pescari si vanatorii de foci de-a lungul
timpului, si chiar si astazi se mai pastreaza cateva dintre locuintele acestora, devenite
mici piese de muzeu.

Cumpărături

Veti gasi in Finlanda cam orice, de la mancare, blanuri, haine, mobilier, jucarii,
bauturi, locale sau de import. Produsele autohtone sunt foarte apreciate si exportate in
intreaga lume. Nu veti gasi nici o localitate, oricat de mica, unde sa nu existe cel putin un
magazin de calitate.
Intre altele, hainele si textilele traditionale variaza ca pret si calitate, fiind vandute
de regula in magazine de suveniruri si magazine specializate. In afara acestora puteti gasi
haine moderne pe toate gusturile. Cea mai cunoscuta marca de textile este Marimekko,
foarte colorate si specifice tarii. Marimekko Corporation este o companie producatoare de
textile si imbracaminte, infiintata in 1951 si foarte apreciat si astazi, care realizeaza in
afara de haine si decoratiuni interioare sau accesorii.
În afara hainelor veti gasi si sticla sau ceramica, de la piese obisnuite la unicate
create de artisti faimosi. Cele mai cunoscute fabrici sunt Arabia (ceramica si portelanuri),
Nuutajarvi, Iittala si Riihimaki (sticla). Produsele acestora pot fi gasite in intreaga tara,
iar in magazinele si galeriile din Helsinki se gasesc adesea piese deosebite, realizate de
designeri precum Alvar Aalto, Stefan Lindfors sau Kaj Frank, colaboratori ai companiei
Arabia.
Productia de bijuterii nu este cu nimic mai prejos, incluzand atat seria "Kalevala",
bazatat pe ornamente si teme vechi de secole, cat si modele moderne, in aur si argint.
Kalevala Koru este marca distinctiva pentru bijuteriile din bronz, argint si aur, realizate
conform vechii traditii a sagai nationale, Kalevala. Multe dintre modele dateaza din
perioada vikinga, avand o vechime de 1000 de ani, dar altele sunt chiar mai vechi. Toate
sunt copii, variatiuni sau combinatii ale originalelor, realizate in colaborare cu echipe de
arheologi.

16
ATRACŢII PRINCIPALE :
Muzeul de Artă Contemporană Kiasma, Helsinki.
Această clădire din centrul oraşului Helsinki este atât de uimitoare(cu scheletul exterior
construit din oţel strălucitor) încât te va momi înăuntru cu siguranţă. Interiorul high-tech
îşi merită preţul biletului, chiar dacă instalaţiile experimentale nu-şi merită chiar toate
banii.
Polul Nord :
Chiar dacă Rovaniemi este la câteva sute de km de Polul Nord, aici şi-a aşezat Moş
Crăciun supermagazinul (unde altundeva ar fi găsit un asemenea loc, dacă nu aici) şi aici
îşi ţine echipa de spiriduşi care răspund la scrisorile copiilor şi fac poze.
Malul Stockmann din Helsinki :
Nu ai cum să-l ratezi.Este cel mai mare supermagazin din Europa,care vinde tot ce ai
nevoie şi foarte multe din lucrurile de care nu ai nevoie.
Gara din Helsinki :
Acest terminal care arată ca o platformă industrială, proiectată de arhitectul Eliel
Saarinen, în 1914, este văzut ca marea capodoperă a acestuia.
Catedrala Uspenski din Helsinki :
Domurile în formă de cepe colorate în verde ale acestei catedrale ortodoxe creează unele
dintre cele mai interesante lucruri de văzut, dacă ajungi în Helsinki pe apă. Înăuntru este
plin de icoane, tămâie şi coruri slavone care marchează atmosfera.

ACTIVITĂŢI ALTERNATIVE :

Încearcă să te scufunzi în apa îngheţată :


Dacă îţi place să faci scufundări, s-ar putea să-ţi placă chestia asta: tai o gaură în gheaţă
şi te scufunzi în apa albăstruie de sub gheaţă(care are o vizibilitate excelentă). Când este
foarte frig(asta înseamnă – 20 grade, conform standardelor finlandeze), îţi va trebui o
saună fierbinte prin apropriere.Nu atât pentru a te încălzi, cât şi pentru a putea să-ţi scoţi
echipamentul de pe tine, care îngheaţă lipit de corpul tau.
Plimbă-te prin Parcul Lemmenjoki :
Acestui parc naţional finlandez merită să-i fie acordată mai mult decât o plimbare scurtă
de o zi.Cele mai bune drumeţii din Laponia – râuri, peisaje artistice, cascade – te
aşteaptă, dar pentru a ajunge acolo trebuie să depui mai mult efort decât un mers în pas de
plimbare. Un autobuz de poştă, care ajunge până la Innari, sau cu un taxi de apă de la
Kutlala sunt suficiente.
Asistă la o cursă de reni :
Finlandezii neînfricaţi nu călăresc pe reni către Polul Nord, dar se întrec în curse de care
cu reni. Inchingaţi în schiuri scurte, chiar în spatele unui ren înhămat, aceştia urlă şi-l
biciuiesc ca într-un Ben Hur artic. Iarna aceste curse se ţin în întreaga Finlandă, de multe
ori pe străzi închise special pentru acest scop, în oraşele mici.
Dă o tură cu un plug de zăpadă sau cu snowmobilul prin Laponia :
Dacă te îndrepţi iarna către Finlanda, nu poţi decât să te bucuri de vreme.Încalţă-te cu
nişte rachete de tennis high-tech şi ţin-te bine în timp ce o iei la sănătoasa peste râuri

17
îngheţate şi păduri acoperite de zăpadă călare pe un snowmobil.
Transport :
Transportul normal du trenul este destul de convenabil şi acoperă ţara cel mai bine pe
rutele nord – sud.Şi dacă poţi găsi mai mult de 2 călători care se îndreaptă către acelaşi
loc ca şi tine, puteţi cumpăra un bilet de tren pentru grupuri şi primi o reducere de 20 %.
Autobuzele asigură transportul est – vest şi au punctele de legătură cu trenurile.

EVENIMENTE IN FINLANDA :

Solstiţiul de vară :
Cel mai mare eveniment al anului este privat şi trebuie să faci cunoştinţă cu un finlandez
care să te invite să petreci ziua cu el. Majoritatea oamenilor se îndreaptă către căsuţele
cochete de la ţară unde fac focuri de tabără şi sărbătoresc consumând cantităţi
considerabile de alcool. Mijlocul lui iunie.

Festivalul de Jazz de la Pori :


Acest festival anual atrage muzicienii cei mai prestigioşi în clădirile vechi ale fabricilor
de pe malul râului Kokemaenjoki. În cadrul acestei trataţii de o săptămână se desfăşoară
peste 100 de concerte, dar va trebui să dai cu pumnii şi coatele pentru a prinde un loc
printre cei 130.000 de spectatori.Sfârşitul lui iulie.
Festivalul de Operă de la Savonlinna :
Cel mai vestit festival finlandez se ţine la castelul medieval Olavinnlinna. Sunetele scenei
de operă ţin o lună întreagă. Începutul lui iulie.
Campionatul de “Cărat neveste”, Sonkajarvi :
Cel mai bine mediatizat eveniment finlandez este Campionatul de « Cărat neveste ».
Finlandezii îşi leagă nevestele pe spate şi fug cu ele de-a lungul unei curse cu obstacole
lungi de 250m, bătându-se să scoată cel mai bun timp.Câştigătorul primeşte greutatea în
bere a nevestei sale.Începutul lui iulie.

18
III. Analiza succintă a principalelor coordinate ale activităţii
turistice

1.1 Infrastrucutra genrală şi specifică

Sistemul medical

Asigurarea medicala este obligatorie în Finlanda. Recomandam tuturor cetatenilor romani


care calatoresc în Finlanda sa încheie polite de asigurare medicala si de calatorie, pentru
întreaga durata a deplasarii. Încheierea politelor de asigurare trebuie facuta în Romania,
neexistand posibilitatea încheierii lor în Finlanda.

În cazul în care sunt necesare servicii medicale, trebuie luata în primul rand legatura cu
agentul sau partenerul finlandez al societatii de asigurari care a încheiat polita. Acesta va
indica unitatea sau unitatile medicale care pot furniza serviciile medicale pe baza politei
de asigurare. Serviciile medicale sunt prestate în conformitate cu clauzele prevazute în
polita de asigurare. Serviciile medicale suplimentare, neacoperite de polita de asigurare,
vor fi achitate în mod individual de beneficiar.

Conditii privind traficul auto

Circulatia se desfasoara pe partea dreapta a drumurilor publice, portul centurilor de


siguranta este obligatoriu atat pentru ocupantii locurilor din fata, cat si pentru cei din
spate. Exista obligativitatea circulatiei cu farurile aprinse, pe tot timpul zilei si indiferent
de conditiile atmosferice, atat în localitati, cat si în afara acestora. Asigurarea auto este
obligatorie. în Finlanda sunt recunoscute politele de asigurare tip "Carte Verde" eliberate
de societatile de asigurare romanesti.

Limitele de viteza sunt de 50 Km/h în orase si 80 km/h în afara localitatilor. Pe autostrazi


viteza maxima este de 120 km/h. In prezent, în Finlanda nu exista taxe pentru folosirea
drumurilor publice, indiferent de categoria acestora. La statiile de benzina din Finlanda
este disponibila numai benzina fara plumb. Pentru autoturismele fara catalizator, este
recomandata benzina fara plumb E98, care contine aditivi speciali (pret aproximativ 1,2 /
Euro/litru).

În marile orase exista locuri special amenajate pentru parcarea autoturismelor, marcate
corespunzator si prevazute cu automate pentru taxare. Pe langa sistemul cu parcometre
clasice individuale (în dreptul fiecarui loc de parcare), exista si automate de strada pentru
plata, vizibil indicate la fiecare loc de parcare, comune unui tronson mai lung de
carosabil, în cel din urma caz, dupa efectuarea platii, este obligatorie afisarea la loc
vizibil, pe bord, a bonului eliberat de automat, pe care este înscrisa perioada de stationare
(functie de zona de taxare si perioada din zi, taxa de parcare poate varia între 2 si 5 Euro
pe ora). Amenda pentru neplata parcarii este cuprinsa între 20 si 40 Euro.

19
În general, parcarea este gratuita de seara pana dimineata precum si sambata si duminica
sau în sarbatorile legale. Orele exacte între care este gratuita parcarea sunt înscrise la
fiecare loc de parcare, pe tablite aditionale în care primul rand de cifre aflat între
paranteze se refera la ziua de sambata, iar al doilea rand de cifre, înscris cu litere rosii, se
refera la ziua de dumnica.

Pe teritoriul Finlandei sunt interzise detinerea si utilizarea dispozitivelor de detectare si


bruiaj a aparatelor radar.

Permisul de conducere

Permisul de conducere romanesc este valabil în Finlanda, nefiind necesara obtinerea unui
permis de conducere international. În cazul sederii care depaseste 12 luni, permisul de
conducere romanesc trebuie schimbat cu un permis finlandez.

Informatii pentru cazurile de accident de circulatie

Accidentele, indiferent de natura acestora, se declara atat la politie (numar de apel în caz
de urgenta pentru politie: 10022 sau numarul general pentru orice situatii de urgenta:
112), care întocmeste actul de constatare, cat si la Finnish Motor Insurer's Centre, "Green
Card" Office (Liikennevakuutuskeskus, Bulevardi 28, 00120 Helsinki, tel. +358 9
680401, fax +358 9 68040368). La locul unui accident, în care sunt implicate victime,
pana la sosirea politiei, exista obligativitatea acordarii masurilor de prim ajutor, luarii
masurilor pentru conservarea probelor, inclusiv interdictia de a misca autovehiculele, cu
exceptia situatiilor cand aceasta este necesara pentru acordarea primului ajutor. Locul
unui eveniment se semnalizeaza cu ajutorul triunghiurilor reflectorizante sau alte
mijloace luminoase vizibile, plasate la 100-150 metri înainte.

În cazul producerii de accidente de circulatie care cauzeaza decesul unui cetatean roman,
autoritatile locale procedeaza la întocmirea formalitatilor necesare, inclusiv eliberarea
certificatului de deces si informeaza Ambasada Romaniei. Pentru repatrierea corpului
neînsufletit, familia persoanei decedate trebuie sa se apeleze la o firma specializata din
Finlanda sau din Romania. Firma în cauza se va ocupa de obtinerea tuturor avizelor
necesare transportului. Ambasada dispune de evidente si coordonate de contact ale unor
societati de pompe funebre care pot interveni în astfel de cazuri.

Reglementari vamale

Regulamentul vamal finlandez contine reglementari similare cu ale celorlalte tari membre
ale Uniunii Europene. Este permisa introducerea, fara plata taxelor vamale, a bunurilor de
folosinta personala, constatate de catre functionarul vamal ca nu sunt destinate unor
scopuri comerciale.

Limitele cantitative pentru anumite produse sunt: 200 de tigari sau 100 de tigari de foi
sau 50 trabucuri sau 250 grame tutun; 1 litru spirt; 2 litri de vin, 50 grame de parfum.

20
Regimul medicamentelor

Sunt interzise atat la intrare cat si la iesire drogurile de orice tip si substantele dopante.
Turistii pot avea asupra lor medicamentele uzuale, pentru stricta necesitate personala.

Utilizarea cartilor de credit

În Finlanda sunt acceptate toate tipurile de carti de credit europene si nord-americane, iar
utilizarea acestora este foarte frecventa.

Regimul animalelor de companie

Începand cu data de 1 octombrie 2004, animalele care sunt introduse pe teritoriul unuia
dintre statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa satisfaca noi conditii sanitare:

* identificarea (tatuaj sau microcip implantat sub piele)


* carnetul de sanatate veterinar
* vaccinul antirabic în curs de valabilitate
* titrajul seric de anticorpi antirabici (examen de laborator efectuat pe o mostra de
sange care permite sa se testeze eficacitatea vaccinului antirabic); acesta trebuie facut la
minimum trei luni dupa vaccin si cu trei luni înaintea exportului animalului

Conditii de intrare si regim de sedere

Conditiile de intrare în Finlanda sunt cele prevazute de sistemul de reglementari care


guverneaza admisia în spatiul Schengen (statele membre ale spatiului Schengen sunt
urmatoarele: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia,
Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Islanda si Norvegia). Aceste conditii
sunt urmatoarele:

* detinerea unui pasaport/carte de identitate valabile (valabilitatea pasaportului/cartii


de identitate trebuie sa depaseasca cu cel putin trei luni data încheierii calatoriei)
* detinerea vizei valabile aplicata în pasaport, în cazul deplasarilor pentru care este
necesara viza
* absenta unei interdictii de intrare în spatiul Schengen (aceasta poate fi verificata de
autoritatile de frontiera prin consultarea Sistemului Informatic Shengen).

Cetatenii romani pot intra pe teritoriul Finlandei în baza cartii de identitate sau a
pasaportului valabil care atesta nationalitatea si pot rezida pe teritoriul acestui stat pentru
o perioada de pana la 3 luni fara nici o conditionare sau formalitati, alta decat cea de a
detine o carte de identitate/pasaport valabile.

Pentru verificarea conditiilor particulare de intrare si sedere prevazute de legislatia


nationala recomandam consultarea informatiilor oficiale furnizate de autoritatile

21
finlandeze:

* Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei (http://formin.finland.fi )


* Ambasada Finlandei din Bucuresti (Tel: 021-230-7504; Fax: 021-230-7505; E-mail:
sanomat.buk@formin.fi )

Pentru a preîntampina eventuale dificultati se recomanda cetatenilor romani ca în primul


semestru al anului în curs sa aiba asupra lor pasaportul, pe durata deplasarii în spatiul
Uniunii Europene.

Amenintari teroriste

Finlanda nu a suferit atacuri teroriste directe pe teritoriul national.

Dupa atentatele teroriste de la Madrid (11 martie 2004) si de la Londra (7 iulie 2005),
autoritatile tuturor statelor europene, între care si cele ale Finlandei, au instituit o stare de
alerta preventiva, menita a semnala eventuala repetare a unor astfel de atentate.

Cetatenilor romani care calatoresc în Finlanda li se recomanda sa urmareasca în


permanenta anunturile si recomandarile facute de autoritatile finlandeze si sa acceseze
periodic pagina web a Ministerului roman al Afacerilor Externe (www.mae.ro).

Siguranta si criminalitate

Finlanda este o tara cu un nivel foarte scazut al criminalitatii. Infractiuni minore de tipul
furtului din buzunare, înselaciunilor sau furtului din masini pot aparea în zone aglomerate
(gari, statii, parcari, centre comerciale, benzinarii sau zone de servicii pe autostrazi).

Este recomandabil ca documentele si valorile personale, biletele de calatorie si banii sau


cartile de credit sa fie pastrate în locuri sigure si sa nu fie expuse în mod vizibil asupra
persoanei sau în masini. Masinile trebuie încuiate si asigurate cu sisteme de alarma. În
cazul calatoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat sa se pastreze atentia asupra
bagajelor pe întreaga durata a calatoriei. Pentru iesirile în orase, în special în zonele
aglomerate, este recomandabil ca documentele personale sa fie lasate la hotel si sa se
pastreze numai o copie a actelor de identitate (pasaport, permis de sedere).

În cazul unor incidente care afecteaza siguranta persoanei sau a bunurilor, se recomanda
contactarea celui mai apropiat birou al politiei. În cazul pierderii pasaportului romanesc,
se recomanda sesizarea atat a biroului local de politie, cat si a oficiului consular roman
cel mai apropiat.

În cazul unor incidente grave (accidente, talharii), care necesita interventia imediata a
autoritatilor finlandeze, trebuie apelate urmatoarele numere de urgenta:

* 112 – servicii de urgenta

22
În Finlanda functioneaza doua centre pentru prevenirea situatiilor de criza, care pot
acorda, în functie de caz, asistenta strainilor aflati în situatii de criza: ("Crisis Centre for
Foreigners," Simonkatu 12 B 1300100 Helsinki, tel. +358 9 6852828) si (Support Centre
for Foreigners in Turku," Yliopistonkatu 24 A 6, 20100 Turku, tel. +358 2 2333442).

Se recomanda, de asemenea, sesizarea oficiului consular roman, care poate acorda


asistenta consulara în conditiile prevazute de lege.

23
Bibliografie

1. http://www.artline.ro/Finlanda-13713-1-n.html
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda#Geografie
3. http://www.scritube.com/geografie/DESPRE-FINLANDA124231417.php
4. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-6742607-economia-finlandei-
comprima-7-6-2009-mai-mult-decat-estima-anterior.htm
5. http://www.nordic.ro/page--12--Despre_Finlanda.html
6. http://www.visitfinland.com/en/web/guest/finland-guide/home
7. http://www.jurnaldevacanta.ro/ghid_turistic/ghid_finlanda.php

24