Sunteți pe pagina 1din 37

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de management turistic si comercial

Alesteu Nicoleta Grupa 211 An 2

Capitolul 1 Prezentare generala


1.1. Asezare geografica Italia este aezat n Europa de Sud avnd aproximativ 301 252 km2. Ea este asezata in bazinul Marii Mediterane,in Peninsula Italica. Cuprinde o parte continentala in care se afla si Campia Padului.Tarmurile Italiei sunt marginite de mari si numeroase golfuri. Ca vecini, Italia ii are pe: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km). Italia este divizat n 20 de regiuni (regioni), asemanatoare cu judetele din Romania, dintre care cinci se bucur de o stare autonom special (cele marcate cu *). Aceste regiuni sunt : Abruzzo, Basilicata, Calabria, CampaniaEmilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia *, Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemont, Puglia, Sardinia, Sicilia *, Toscana, Trentino-Tirolul de Sud *, UmbriaValle, d'Aosta *, Veneto. Valle dAosta: Situata in partea de N-V a Italiei in zona montana a masivului Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta. Piemont: vestita regiune plana intre Alpi si Apenini traversata de raul Pad. In aceasta zona este concentrata 3/5 din productia italiana de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebra prin vinurile si branzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene. Lombardia: Reprezinta zona cea mai atractiva a Italiei. Ocupa zona de campie dintre raurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgica, chimica

si mecanica), Bergamo (industria textila si mecanica), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano reprezinta centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene. Veneto: Situata in zona aluvionara de varsare a raului Pad si afluentilor sai. Regiune predominant agricola. In zona Mestre-Marghera, langa Venetia, sunt concentrate rafinarii de petrol si industrie chimica. Capitala: Venezia important port si centru cultural si turistic. Tretino-Atto Adige: Regiune italiana cu statut special divizata in doua provincii autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germana. Friuli-Venezia Giulia: Situata la poalele Alpilor Carmici. Zona cu traditie agricola. Capitala: Trieste oras port cu statut de zona libera. Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zona agricola renumita pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna important centru industrial (siderurgie, industrie alimentara) si comercial (piata cerealiera si zootehnica). Liguria: Regiune in zona litorala la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil cultivarii pomilor fructiferi si maslinilor. Renumita prin marmura de Carrara. Capitala: Genova important port comercial, santiere navale. Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei avand in centru valea raului Arno. Orase importante: Pisa si Siena. Capitala: Firenze centru cultural si turistic de importanta mondiala. Umbria: Regiune colinara cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia. Marche: Zona muntoasa, riverana la marea Adriatica, strabatuta de vai adanci. Litoralul este bogat in plaje. Capitala: Ancona. Lazio: Reprezinta leaganul civilizatiei romane, cuprinsa intre Apenini, la est si coasta tireniana la vest si strabatuta de raul Tibru. Capitala: Roma - totodata capitala Italiei si a crestinatatii de rit catolic unde se afla statul Vatican. Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala:: LAquila- centrul siderurgic. Campagna: Regiune cu campii fertile unde se practica cultura cerealelor, tutunului, canepii.. Capitala: Napoli situata in golful cu acelasi nume si dominata de prezenta vulcanului Vezuviu. Molise: Regiune cu relief muntos, vai profunde, paduri intinse. Capitala: Campobasso. Puglia: Regiune bogata in resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legaturi cu lumea orientala. 3

Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemanatoare: relief montan grandios si sever, zona de coasta pietroasa. Capitala: Potenza, Catanzaro. Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniana dominata de vulcanul Etna. Este o zona agricola cerealiera. Orase importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo. Sardinia: Situata in Marea Tireniana se caracterizeaza printr-un relief muntos si plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival. Capitala: Cagliari. 1.2. Mediul natural Relieful: Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si Cmpia Padului, si o alta parte peninsulara, ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si nguste cmpii litorale. Alpii, n N, se prezinta sub forma unui zid masiv care se desfasoara pe cca. 1200 Km pe directia V-E. Pe aceeasi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putini inalti dar cei mai extinsi si usor accesibili la poalele carora s-au format, prin bararea unor vai glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda) si Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati si prezinta altitudini mai mici decat Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice: campuri de lava, vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distincta de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podis. Coastele Italiei masoara peste 9000 Km si sunt joase si nisipoase spre marea Adriatica, si inalte si abrupte spre marea Tireniana. Numeroasele bai si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor. Clima: continentala cu o temperatura medie de 1.5 C in ianuarie si in iulie de 24 C. Hidrografia: reteaua hidrografica este bogata, dar numai doua rauri sunt mai lungi si navigabile: Padul (PO), are 650km lungime, care curge pe directiaV-E drenand campia cu acelasi nume din N, si Adigele , care are 404km, ambele tributare Marii Adriatice. Se remarca si Arno care trece prin Florenta si Tibru care strabate Roma, ambele debusand in Marea Tireniana. Flora: variaza cu altitudinea si latitudinea. In Alpi se etajeaza paduri de castan, de stejar, de conifere si pasuni alpine. In Apenini predomina stejarul si alte specii mediteraneene, exceptie zonele mai inalte unde apar fagul si coniferele. Fauna: cuprinde atat elemente raspandite pe intreg teritoriul ca: vulpea, bursucul, jderul, dihorul, veverita, iepurele, cat si animale care se mai intalnesc numai in parcuri si rezervatii naturale: caprioara, ursul brun; numeroase pasari. 4

1.3. Mediul demographic Italia este in general o omogenitate lingvistica si religoasa, totusi, cultura sa, economia sa si politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingand 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germana n Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba slovena langa Trieste. Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze in Valle d'Aosta; cele sarde in Sardinia; cele ladine in Dolomiti; si cele friuliene n regiunea Friuli-Venezia Giulia, toate patru limbi romanice. In plus exista alte cateva minoritati locale mici, ca si cele vorbitoare de Limba occitana in sudul vaii Piemontului; Limba catalana in orasele Alghero si Sardinia; Limba albaneza in anumite sate din Calabria si Sicilia; si de dialecte grecesti vechi in satele din Calabria. Dei Romano - Catolicismul este religia majoritara (85% din cetatenii nou-nascuti sunt in mod normal catolici) urmata de religia protestanta si cea iudaica, dar este constatata si o crestere a comunitatii musulmane imigrante. Rata natalitatii (2009)9,6 nasteri/1000 locuitori Rata mortalitatii (2009).9,7 morti/1000 locuitori Spor natural (2009)..-0,01 Indice de fecunditate (2009)..1,41 Mortalitate infantile (2009)5,94 morti/1000 nasteri Speranta de viat (2009)- femei84, 1 ani - barbate...78, 8 ani Clasificarea populatiei Varsta: 0-14 ani (2009)..14,0 % din totalul populatiei 15-64 ani (2009).65,8 % din totalul populatiei Peste 65 ani (2009)20,1 % din totalul populatiei educatie: - rata analfabetismului la cei peste 15 ani (2003) 2,7% - rata de inscriere in institutii de invatamant.98%, secundar 90%, superior 25% populatia activa ocupata (2001): 5% n agricultura, 32% n industrie, 63% n servicii someri si inactivi (2004): 8,6% din totalul populatiei active nationalitate: italiana 5

1.4. Mediul istoric Italia face parte dintre cele mai tinere state ale Europei, unitatea nationala pierduta in antichitate fiind recastigata de abia in anul 1860. Candva o tara agricola, in anii 50 ai secolului XX, Italia a inceput sa se dezvolte rapid, devenind a cincea putere economica occidentala. Regiunile s-au dezvoltat diferit, nordul Italiei tine pasul cu tarile bogate ale Europei de Vest, Centrul se afla in faza dezvoltarii dinamice, dar Sudul numit Mezzogiorno ramane in continuare slab dezvoltat. Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii sociale din mediteran. ara a fost o gazd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de aceea spturi arheologice pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup Magna Graecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine acest parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei europene. Oraul Roma conine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc. La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo-european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice. In secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510/509 i.Hr. de sub suzeranitatea etrusca, devenind in sec. III i.Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice. Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germanica Odoacru marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus. In 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar in 756 ia fiinta statul papal cu resedinta la Roma, centrul lumii crestine occidentale. Cucerit in 773-74, Regatul longobarzilor este inclus in statul franc. In Sicilia si Italia de sud se stabilesc in sec. IX arabii, eliminati in sec. XI-XII de catre normanzi. In timpul domniei imparatului Otto I Italia de Nord si Centrala sunt incluse in imperiul romano-german, care in 1075-1122 se afla in conflict cu papalitatea. Centre economice infloritoare in sec. XIII-XV Venetia, Genova, Florenta, Milano, devin patria umanismului si Renasterii. Intre 1494 si 1559 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania, pacea de la Cateau-Cambresis lasand cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht si Rastatt, acordand-o habsburgilor austrieci. Valul miscarilor nationale de la inceputul sec. XIX inaugureaza epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizandu-se in jurul Regatului Piemontului. In urma razboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul iar camasile rosii ale lui Garibaldi elibereaza Sicilia si Italia de Sud, astfel incat Victor Emmanuel al 6

II-lea din dinastia de Savoia se proclama in 1861 rege al Italiei. Razboiul austro-prusian din 1866, in care Italia se realiaza Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu regatul Italian. La sfarsitul secolului XIX Italia duce o politica coloniala ocupand Eritrea si Solmalia, iar in urma razboiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica si insula Dodecanez. La 23.05.1915 Italia se alatura in primul razboi mondial Antantei. Prin tratatele de pace de la Saint Germain si Sevres, Italia obtine Trilolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula Dodecanez, iar in 1924 orasul Fiume. Prin marsul asupra Romei Benito Mussolini devine seful guvernului, instaurand regimul fascist. Italia ocupa in 1935-1936 Etiopia si participa in 1936-1939 alaturi de Franco, la razboiul civil spaniol. Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a alaturat grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest, incluzand introducerea Euro n 1999 1.5. Mediul politic Organizarea statala: Republica, potrivit Constitutiei din 22.12.1947, presedintele fiind ales prin vot indirect pe o perioada de 7 ani. Constitutia a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistand din Camera Depuatatiilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara, i una executiv (condus de un prim ministru). seful statului: Giorgio Napolitano seful guvernului (prim-ministru): Silvio Berlusconi Partide politice: Partidul Democrat Crestin, Partidul Comunist, Partidul Socialist, PartidulSocialist Democrat, Partidul Socialist Italian al Unitatii Proletare, Miscarea Sociala Italiana, Partidul Liberal, Partidul Republican, Partidul Democrat Italian al Unitatii Monarhiste. Diviziuni administrative: 20 regiuni Sarbatoarea national: 2 iunie Limba oficiala: italiana 1.6. Mediul economic ar cu economie dezvoltat, locul 5 pe glob n care industriei i revine un rol crescnd: concentreaz din populaia activ i contribuie cu 1/3 la PNB i nregistreaz cel mai ridicat ritm de cretere dintre rile membre C.E.E. Foarte diversificat i bazat n cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltat n Nord (peste 80% din producia industrial se afl concentrat

n triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoper mai puin de 1/3 din suprafaa Italiei) i mai puin dezvoltat n Sud (Mezzogiorno). n afar de ramurile tradiionale, textil i alimentar se remarc industria constructoare de maini (autovehicule, nave maritime, electronic i electrotehnic, diverse aparate i utilaje), petrochimia, siderurgia. Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual. Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual. Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului. Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor. Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio. Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.

Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona. Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import. Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale. Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii. Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata. Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin. Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane un sector important al economiei. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial. Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria.

Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara. Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud. Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anual intre 30-60 milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari) Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export Germania 16%, Franta 12%, SUA 7%, Marea Britnie 7%, Spania 5%, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania 18%, Franta 13%, Marea Britanie 7%, Olanda 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%. In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 masini, utilaje si echipamente de transport 46%, produse textile si confectii 17%, produse chimice 9%, otel si minereuri 5%, produse alimentare 4%, produse agricole 3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 masini, utilaje 36%, produse chimice 14%, produse energetice 11%, textile si confectii 8%, produse alimentare 8%, produse agricole 6%. Comertul bilateral Romania-Italia: Volumul schimbarilor comerciale a fost la finele anului 1999 de 4019,8 mil USD, din care 1980,2 mil USD exportul si 2039,6 mil USD importul situand Italia pe primul loc in comertul exterior al Romaniei. Structura schimburilor de marfuri, in anul 1999, a fost urmatoarea: Export: confectii si tricotaje - 35,4%, incaltaminte 25,6%, produse metalurgice 19,2%, masini si utilaje 9,6%, impletituri din fibre lemnoase 3,2%, mobila si articole din lemn 2,6%, mase plastice si articole din cauciuc 1,7, produse chimice 1,2%,; 10

Import: materii textile si articole din acestea 34,6%, masini,

aparate si echipamente electrice 18,2%, piei, blanuri si articole din acestea 12,1%, incaltaminte si parti de incaltaminte 7,1%, metale comune si articole metalice 6,1%, produse ale industriei chimice si conexe 3,8%, mase plastice si articole din cauciuc 3,8%, mobila si articole din lemn 3,2%, produse minerale 2,3%, hartie, carton 2%, ceramica, sticlarie 1,5%. 1.7. Infrastructura Transporturi: Reteaua de transport a Italiei este diversificata , dezvoltata si modernizata. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi. Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si penetratie turistica spre statiunile din Sud. Caile rutiere 290.000 km, din care 6.800 km autostrazi. Ele sunt mai dense in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au construit numeroase tuneluri si vaiducte. Caile ferate 20239 km din care 11613 km electrificati. Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al Italiei. Porturi principale: Genova, Augusta, Trieste, Venetia, Taranto, Napoli, Livorno, Ravenna. O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale celorlalte tari. Aeroporturi principale: Milano(Linate, Malpensa), Roma(Fiumicino, Ciampino), Napoli (Capodichino), Catania(Fontanarosso), Cagliari(Elmas), Genova(Sestri). Telecomunicatii: Sistemul de telecomunicatii s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. Incepand din 1995 telefonia mobila a cunoscut o larga raspandire pe teritoriul Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobila care s-a infiintat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, in decembrie 1995 a aparut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concurenta de temut. Iar in 1999, apare pe piata o noua companie Wind. 1.8. Mediul cultural Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii sociale din mediteran. ara a fost o gazd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de aceea spturi arheologice pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup 11

Magna Graecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine acest parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei europene. Oraul Roma conine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc. Italia este bine cunoscut pentru arta i cultura sa, precum i datorit nenumeratelor ei monumente, printre care se numr Turnul din Pisa i Colosseumul roman, dar i pentru mncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de via, elegan, design, cinema, teatru, literatur, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust. Micrile artistice ale Renaterii i barocului a aprut n Italia ntre secolele al 14-lea i al 15lea, respectiv la sfritul secolului al 16-lea, determinnd o adevrat revoluie artistic n Italia, mai nti, n Europa ulterior i apoi n ntreaga lume. Genurile literare care au nflorit n Italia, aa cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso i a lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli i a lui Castiglione, au exercitat o influen durabil n dezvoltarea culturii vestice, la fel ca i pictura, sculptura i arhitectura, la care au contribuit artiti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico i Michelangelo. Influena muzical a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, Palestrina i Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabil. Mai trziu, n secolul al 19-lea, opera romantic italian (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat datorit compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi i Giacomo Puccini. Artitii, scriitorii, regizorii, arhitecii, compozitorii i designerii contemporani italieni contribuie semnificativ la cultura vestic. Fotbalul este principalul sport naional. Italia a ctigat Cupa Mondial de Fotbal de patru ori: n 1934, 1938, 1982 i 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei mai buni juctori de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan i Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma i S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino i Fiorentina din Florena.

12

Capitolul 2 Descrierea cererii si a ofertei turistice


2.1. Circulatie turistica interna Turisti interni nnoptri 2000 1854000 2001 1891000 2002 1930000 2003 1969000 2004 2000000

2.2. Turism receptor Sosiri de turisti Sosiri Sosiri Vizitatori Turisti innoptari) Innoptari si durata sederii Innoptari 2000 105272000 2001 111441000 2002 114116000 2003 115262000 2004 111596000 2000 9166000 (cu 28797000 2001 9510000 29138000 2002 8671000 29340000 2003 10982000 28174000 2004 10851000 29916000 2000 37963000 2001 38648000 2002 38011000 2003 39156000 2004 40767000

Incasarile turistilor din alte tari ( mil EURO) Incasarile turistilor 2000 29920 2001 28779 2002 29877 2003 30508 2004 30042

Capacitatea de cazare in hoteluri si stabilimente similare

13

Nr. de camere Nr. de paturi

2000 1523847 3110000

2001 1667653 4024000

2002 1478295 4100000

2003 1473472 4158000

2004 1488500 4206000

Capitolul 3 Oferta turistica


14

3.1. Resurse turistice naturale si antropice Italia de Nord Se caracterizeaza prin spectaculoase peisaje montane si alpine , cu forme glaciare si ghetari,lacuri glaciare de mare frumusete flancate de slendide statiuni montane ( lacurile Maggiore, Como, Garda, Idra, Isco etc.), intinse domenii schiabile,dar si prin monumente istorice si de arta, unele de valoare universala , localizate indeosebi in Campia Padului . Muntii Alpi Se impun prin numeroasele statiuni montane pentru sporturile de iarna, unele cu o dotare tehnica dintre cele mai moderne si cu accesibilitate usoara dinspre Austria si Elvetia. Cele mai multe statiuni se grupeaza in Alpii Dolomitici(63 )intre care celebra Cortina dAmpezzo (1231m), Maso Corto(2004m),Merano (1880m), Maransa Alba (1480 m) si faimoasa Valle dAosta , important nod de comunicatie intre Italia si Franta (prin celebrul tunel de sub Mont Blanc de 11,5km si prin teleferic), sau Elvetia (prin tunelul Marele St.Bernhard de 5,8 kilometri ), cu sase statiuni: La Trinite(1367 m), Courmayer(1228 m), La Thuile Breuil-Cervinia (2006 m), Champoluc etc. si doua parcuri nationale si europene: Grand Paradiso(459 kmp) si Cogne. Insasi Aoste se remarca prin obiective turistice : vestigii romane, catedrala , muzeu. Alte localitati montane cu un cadru natural pitoresc detin si St.Martino sau in Alpiii Lombarzi: Piva, Como, Leco, Monza , Bergamo etc. Piemont Nucleul istoric si administrativ al Italiei medievale este renumit prin intinsele culturi pomiviticole, industrie, dar si prin turism, avand multe orase turistice si statiuni de sporturi de iarna. Se impun cateva centre : Torino al treilea oras italian , important centru industrial (Uzinele Fiat), comercial si turistic cu numeroase obiective culturale , biserici (San Lorenzo), galeria Civica dArte Moderne, castel medieval , piete , gradini , parcuri. Alte centre viticole si comerciale cu monumente medievale : Pavia, Cunea, Tortona.

Lombardia si Emilia Romagna Sunt provincii cu o civilizatie straveche si care detin o pondere economica importanta in Italia . Se remarca : Milano (1,5 mil. locuitori), al doilea oras ca marime, recunoscut prin industrie, comert si finante, dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin maretia lor : Castelul Sforzza , Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmura cu 135 sageti, 4440 de statui (1378 15

1858), care reprezinta cel mai important obiectiv turistic al orasului , Palatul si Pinacoteca Brera , Academia de Arte Frumoase , muzee de arta veche , Observatorul Astronomic . Milano exceleaza prin fermecatoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe obiective turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc), palate, piete, si cea mai veche universitate din Europa ( 1119), cu o faimoasa Biblioteca si o bogata pinacotec. Mantova centru al Renasterii, Piacenza oras roman cu numeroase monumente arhitecturale ale Renasterii. Verona orasul lui Romeo si al Julietei, renumit pentru monumentele sale romane si renascentiste (biserici , amfiteatrul roman, palate, castele, piete ) si mormantul Julietei . Padova - oras mestesugaresc roman , centru universitar si turistic cu numeroase monumente ( biserica St.Antonio ). Alte centre : Parma , Modena , Brescia . Riviera Ligurica Liguria Continua spre est Coasta de Azur franceza. Prezinta peisaje de mare frumusete ale Alpilor Maritimi si Apeninilor Liguri, care coboara in golful omonim si lasa spre mare o fasie de plaja si faleze pitoresti si bine amenajate, statiuni si centre turistice de faima mondiala,ce formeaza un lant continuu pe acest litoral numit al florilor ( trandafirilor , garoafelor si iasomiei ). San Remo vechi oras pitoresc renumit prin festivalul de muzica usoara, plajele sale frumoase, dotate cu vile si hoteluri luxoase si prin aceea ca este principalul centru al comertului cu flori din Italia, prin Catedrala San Siro. Savona celebra prin faianta de Savona, minunat decorata cu flori , marinarul din Savona , al lui Magellan si prin plajele pitoresti. Genova (800.000 loc.) , cel mai mare port al Italiei, ( asezare cu o istorie de 250.000 de ani) ,cu o pozitie de mare frumusete, etalandu-si sutele de palate , castele, strazi si cartiere pitoresti, biserici, monumente arhitecturale valoroase, vaste piese impodobite cu frumoase fantani ( Verdi, Victoria), casa si monumentul lui Giuseppe Garibaldi. In Palatul Doria Tursi se afla scrisorile lui Cristofor Columb si vioara lui Paganini , fii ai Genovei. Frumoasele plaje , ii imbogatesc farmecul. La Spezia oras modern cu o bogata vegetatie luxurianta, vile si hoteluri de lux, plaja cu nisip fin. Golful Tigullio o infinitate de gradatii de verde si albastru ; o asezare favorizata de natura, ce propune ochilor turistilor splendide localitati : de la Portofino la Santa Margarita, la Rapallo . Toate acestea au in comun ceva special : apartenenta lor la cultura si ambientul liguric , dar in acelasi timp fiecare are un caracter personal , care o face sa devina unica in maniera sa . De partea cealalta se afla bogatia acestui pamant : intr-un mic spatiu , lumi nebanuite , oarecum ascunse si pline de surprize . De mentionat aici Muntele Portofino devenit acum Parc National al Muntelui Portofino . Provincia Veneto Amintim aici litoralul venetian , statiunile termale , sectorul montan : Dolomiti , Delta Padului/Po. 16

Litoralul venetian cuprinde riviera Golfului Venetia si litoralului Adriaticii intre Triest si Ancona , tarm mlastinos in primul sector si mai inalt cu plaje frumoase catre sud, cu centre turistice cu valori culturale exceptionale . Dintre plajie amintim si Albarella , Rosolina , Sottomarina , Cavallino , Jesolo , Eraclea Mare ,Caorle , Bibione . Venezia (350.000 loc.), fondat in sec.V , si asezat in laguna , pe 118 insule , este un oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa , circulatia urbana , maiestria artistica a monumentelor , produsele specifice urbei . Din Grand Canale (lung de 7 km ,lat de 45-70 m , de forma unui S) se desprind 150 de canale de 5 m adancime , peste care trec 450 arcuri de pod , care tin loc de strazi , desi sunt si peste 2140 de strazi inguste si intunecate . O linie ferata si o autostrada o leaga de continent , iar vapoarele si gondolele asigura circulatia in oras . Ca obiective se remarca : Basilica San Marco (1094 , stil venetian oriental ) , o adevarata carte de istorie a artelor venetiene , Campanilla , Palatul Ducal (al Dogilor , sec.XV-XVI ), centrul politic al Venetiei , cu o arhitectura si decoratii desavarsite , Canal Grand , Piata San Marco, toate reprezentand simbolurile Venetiei.Alte atractii sunt o serie de palate , muzee , biserici , renumitele oglinzi de Venetia si sticla de Murano, precum si plaja luxoasa Lido de Venetia . Termele din Veneto dateaza din epoca Romei antice . Astazi , instalatiile termale din Veneto sunt cat se poate de avansate cu o oferta de servicii completa si intotdeauna la cel mai inalt standard . Protagonista termelor este apa.Campia veneta este o campie de tip aluvionar, adica , creata din ramasitele aduse in vale de Alpi si de rauri . O caracteristica geologica constitue conditia de existenta a fenomenelor termale. Apa de ploaie patrunde in adancime, la poalele muntilor , inconjurand numeroase roci pana cand , intalnind straturi impermeabile , isi deviaza cursul. Unele fasii de apa patrund in subsol chiar pana la 3000 m adancime , inainte de a intalni aceste straturi impermeabile . La adancimi similare apele dobandesc saruri minerale ce provin din straturile care le traverseaza . Fiecare izvor are caracteristici de temperatura si de compozitie chimica diverse, pentru ca fiecare apa este rezultatul unui traseu . Astfel s-au format termele din Veneto . Amintim dintre ariile termale ale provinciei Veneto urmatoarele terme : Euganee , Di Recoaro , Di Caldiero , Di Bibione . Dolomiti : Pictori , scriitori, poeti au adus elogii si laude muntilor provinciei Veneto. De secole , acestia au constituit visul escaladorilor temerari , al vanatorilor incurabili , al cercetatorilor de ciuperci , sau chiar a simplilor vizitatori ,aflati in cautarea unor colturi de natura pierduta dar mai ales de regasirea timpului eliberat de rutina si stres. 17

Iata-i , deci , inaltandu-se in splendoarea lor , purtand nume de origine incerta : Antelao , Schiara , Sasso Nero , Monte Baldo , Ortigara. Marea atractie este constituita de Dolomiti . Acestia au fost denumiti dupa tipul de roca din care sunt alcatuiti dolomia . Aceasta este formata din carbonat de calciu si magneziu asociat cu calcar si a fost clasificata pentru prima data de geologul francez Deodat de Gradet de Dolomieu (1750-1801), caruia orasul Cortina i-a dedicat in 1958 un monument. Pentru a fi protejata , aceasta minune a naturii , dispune in zona Dolomitica de doua parcuri : unul national Il Parco delle Dolomiti Bellunesi (32.000 ha ), si unul regional Il Parco Naturale delle Dolomiti DAmpezzo (11.000 ha ). Veneto propune multe posibilitati de vacanta iubitorilor de munte , in localitati dotate cu toate serviciile : hotele confortabile , bucatarie bogata, locuri de intalnire si divertisment pentru toate exigentele, posibilitati de alpinism in toate anotimpurile , trasee pentru mountain bike. Un alt punct de mare interes il constitue Delta Padului / Po. Delta , cu peisajele sale orientale , cu o diversificata flora si fauna etc., ofera infinite posibilitati de explorare a unui ambient in care natura este inca dominatoare absoluta . Delta del Po este cea mai vasta zona umeda a Italiei si una dintre cele mai mari ale Europei un delicat echilibru intre pamant si apa. Un ambient de mare interes naturalistic atat pentru flora , cat si pentru fauna ; Delta Padului reprezinta una dintre oaze pentru multe pasari. Se gasesc aici peste 350 de specii. Semnificativ in acest sens este Parco Regionale Veneto del Delta del Po. Zona cuprinsa intre Adige la N si Po la S este numita Polesine .Cteva centre sunt de natura antica, locuite inca din epoca Bronzului. Reprezentativ este Muzeul Arheologic National . Majoritatea acestor centre au fost ridicate in Evul Mediu si putem enumera : Badia Polesine , Lendinara si Rovigo (care devine provincie in 1815 ). De mare interes este Rotonda , un extraordinar edificiu de forma octagonala , ornat in interior de un exceptional ciclu de picturi , care asemeni Pinacotecii Academiei Concordi ( Pinacoteca dellAcademia dei Concordi ) califica Rovigo drept un oras al arteila nivel international. Ravenna , veche asezare, resedinta imparatilor romani din 402, resedinta a domeniului pontifical , pastreaza numeroase monumente si are o frumoasa plaja: Di Ravenna . Rimini , Ancona , Triest ,Pesaro sunt doar alte cateva orase de interes. Forme de turism: de odihna , recreere si cura heliomarina , de circulatie cu valente culturale . Italia peninsulara Este strabatuta de la N la S , ca o coloana vertebrala de M.Apenini (peste 2000 alt.) etaleaza cele mai diverse peisaje (calcaroase ,vulcanice ,alpine, faleza).Este marginita de o riviera de mare atractie, dublata uneori de un sirag de insule fermecatoare in ambientul lor marin si montan si 18

dispune , totodata de monumente de arta si vestigii ale antichitatii si ale unor stralucite civilizatii de pe aceste meleaguri . Toscana tinut cu o civilizatie de peste 27 de secole , pastrata in orasele sale, adevrate comori de arta etrusca si romana si care beneficiaza de o riviera de mare frumusete . Firenze (450.000 loc.),orasul muzeu, de pe fluviul Arno , cu renumite opere de arta ale Renasterii italiene ( Domul , 1296-1436 ,Palatul Signoriei cu turnuri de 94 m. si statui celebre, galerii, piete, castele , muzee, gradini si parcuri celebre. Pisa- veche republica independenta (sec.XII), orasul lui Galileo Galilei , recunoscut prin monumentele sale celebre : Domul, Campanilla, Turnul inclinat (sec. XI-XII). Pe litoral se intalnesc binecunoscutele statiuni : Livorno , Viareggio, Carrera (cu renumita marmura). Umbria A vizita statiunile provinciei este fara indoiala unul dintre cele mai incitante aspecte ale unui voiaj in Umbria inima verde a Italiei. Provincia Terni este situata chiar in mijlocul peninsulei italice si este una dintre cele doua provincii ale Umbriei ; include 33 de municipii si 151 de orase . Pe teritoriul sau se afla doua lacuri ( Piediluco si Corbara ), cinci rauri ( Tevere , Nere, Velino , Paglia si Chiani), cascada Mamore ,doua parcuri regionale ( parcurile fluviale Nera si Tevere ) si alte parcuri ( Elmo, Villalba , Mont Peglia etc.). Provincia Terni este un loc ce reprezinta un punct de contact intre arta si natura, istorie si cultura , sport si mediu natural. Au loc ,de asemenea multe manifestari artistice si folclorice . Provincia Terni , loc perfect ca destinatie turistica ofera posibilitatea de a combina interesele culturale cu dragostea pentru natura prezinta spatii de cazare pentru 8915 de persoane . In fiecare oras al provinciei , fie mare sau mic , exista minunate picturi , statui si capodopere arhitecturale ( Duomo Amelia , Duomo di Narni - Narni , Biserica San Giovenale Orvieto , etc.), numeroase muzee (Muzeul Arhitectural Claudio Faina - Orvieto, Muzeul Opera del Duomo Orvieto , Antiquarium Baschi , Tenaglie ). Din punct de vedere al colectiilor de picturi , cele mai importante muzee sunt: Pinacoteca ( Terni , Narni ) , Quadreria( o galerie de picturi ) aflata in interiorul Muzeului Arhitectural Amelia , precum si colectia aflata in Muzeul Opera del Duomo . De asemenea , in interiorul Basilicii San Francesco di Assisi ( Assisi ) pot fi remarcate capodoperele marelui pictor italian Giotto . Fortaretele , castelele , orasele medievale , prezinta un real punct de interes. Perugia este cel mai mare oras al Umbriei , relevante fiind manifestarile si institutiile culturale , scoala umbriana de pictura datand din sec.XV , celebrele festivale muzicale si de teatru , Universitatea pentru straini ( cu sediul intr-o frumoasa cladire in stil baroc ) precum si frumusetea peisajelor montane si de podis, ca si a lacului Trasumeno . 19

Lazium (Lazio) leaganul latinitatii , este nucleul statului roman . Roma (3,8 mil. locuitori ) cetatea eterna de pe Tibru ( Tevere ), intemeiata in 753 i.Hr. si strajuita de cele sapte coline , glorioasa capitala a Imperiului Roman , reprezinta una dintre cele mai importante metropole care se impune prin multitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre , indeosebi romane : castele , palate , arcuri de triumf , biserici , domuri , temple ,piete , gradini si parcuri , muzee , catacombe , terme , fantani , etc. Intre acestea evidentiem : Capitoliul , Forumul , si Columna lui Traian , Termele lui August , Diocletian ; Arcurile de Triumf (ale lui Titus , Septimus Severus si Constantin ) ; Pantenonul ( 27 i.Hr. ) ; Forumul Roman (27 i. Hr. ) ;Colloseum , palate: Palatul Senatorial , Palatul Venetiei ; fantanile Romei : Trevi , Tritoniului etc. ; piete : Venetia , Navona, Spaniei ; muzee : M.Capitoliului etc. Vaticanul - capitala bisericii catolice ( 44 ha , 2000 loc. ), cel mai mic stat ( format din preoti , calugari si soldati ). Cuprinde biserica Sf. Petru ( sec.V ) cea mai mare si frumoasa din lume . Piata Sf.Petru cu coloane , obeliscul lui Caligula etc. Alte localitati turistice : Latina , Tivoli , Albano , iar pe litoral statiunile Lidio , Fregene , Ostia . Apeninii Abruzzi, inalti de peste 2000 m, coboara spre tarmul adriatic , printr-un podis continuat cu campia litorala si o frumoasa plaja marina . Intr-un peisaj atragator se afla Sulmona , un important centru turistic, cu multe vestigii romane , monumente ale Renasterii , Universitate veche , iar pe litoral , statiunea Pescara . Campania se circumscrie metropolei Napoli , beneficiaza de peisaje dintre cele mai atractive ( vulcanice , de litoral , montane ) si reprezinta o regiune de veche civilizatie dezvoltata in jurul vulcanului Vezuviu (1279 m) Herculaneum si Pompei , orase disparute sub lava vulcanica. Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian , cel mai mare port la M.Tireniana , asezat la poalele vulcanului Vezuviu . Se remarca prin valoroase monumente de arta ,castele si palate , biserici , piete de mare frumusete . Salerno o veche asezare preromana, celebra prin scoala de medicina , Domul (sec.XI ). Interesante sunt si statiunile litorale: Camerota , Sapri , Caserta. . Calabria sectorul de S-V al peninsulei este un tinut muntos (Apeninii Calabriei -1956.m). Reggio de Calabre fondat in 723 i.Hr., capitala a provinciei, se remarca prin istoria si valorile culturale pastrate pana astazi : termele romane , templul grecesc , Domul , palate castele , Muzeul National al Antichitatii. Alte localitati de interes turistic sunt : Crotone , Pizzo , Strongoli , Cantazaro etc. Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , de cura heliomarina . 20

Italia insulara Insula Sicilia ( 25.400 kmp) punte de legatura intre M.Atlas (Africa) si M.Apenini cu un relief montan ( M.Peloritani), de podis si de campie catre sud . Se impune in peisaj muntele vulcanic Etna (3340m). Unul dintre cele mai importante orase este Palermo . Messina -oras port ,de legatura cu Peninsula Italica . Alte orase: Catania , Taormina , Agrigento , CastelveTrano. Insulele liparice , vulcanice , au o vegetatie luxurianta , peisaje magnifice in care se impun prin interesul turistic insulele : Stromboli ( cu vulcanul omonim de 926 m ), Lipari si Vulcano . Insula Sardinia (23.800 kmp) cu peisaj montan pitoresc ce trece spre campii litorale destul de inguste . Se remarca si prin centrele turistice Cagliari ( capitala insulei ) Castelul Medieval ,Catedrala sec.XIII ; Tortoli si Olbia etc. Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , cura heliomarina . 3.2. Baza tehnico materiala a turismului Cuprinde: unitai de cazare : peste 40.000 hoteluri unitati de alimentatie Distributia lor in teritoriu: Roma: - Hotel VILLAFRANCA, 3 stele - Hotel GAMBRINUS, 4 stele - Hotel EMPIRE PALACE, 4 stele - Hotel VICTORIA, 4 stele - Hotel VENETO, 3 stele - Hotel AMBASCIATORI PALACE, 5 stele - Hotel HILTON, 4 stele Sicilia: - Hotel CLUB COSTAVERDE , 4 stele, Cefalu(Pa) - Hotel CASAJANCA, 3 stele, Canneto(Me) - Hotel VILLA DEL BOSCO, 4 stele, Catania - Hotel LA PERLA, 3 stele, Lampedusa(Ag) Venezia: - Hotel BAGLIONI, 5 stele - Hotel AI MORI DORIENTE, 4 stele 21

- Hoetel GIORGIONE, 3 stele - Hotel KETTE, 4 stele Sardinia: - Hotel CAESARS, 4 stele, Cagliari - Hoetel JOLLY, 3 stele, Cagliari - Hotel SHER-DAN, 3 stele, Sassari - Hotel CARLOS V, 5 stele, Sassari - Hotel DEI PINI, 5 stele, Sassari Milano: - Hotel MARRIOT, 5 stele - Hotel ADAM, 4 stele - Hotel GALLES, 4 stele - Hotel ASCOT, 4 stele Clasificarea unitatilor de cazare pe tipuri: hotel motel camine de tineret cabane pensiuni turistice (turism rural) camine (manastiri) pentru pelerini campinguri

Capitolul 4 Formele de turism practicate


Insorita Italie este o atractie eterna. Ea seduce prin romantismul si diversitatea sa. Cu frumusetea sa mediteraneana de neegalat dar si prin contradictiile sale surprinzatoare, Italia ii atrage si ii ncanta pe cei care triesc n spiritul romantismului. Intreaga Italie e o mpletire de incitant, sofisticat i rustic. Strvechi leagn al omenirii ca i spaiu de cultur, Italia i expune mndr vestigiile antice, fr a avea ns un aer prfuit. Din contr, spiritul aprins, incisiv, al italienilor, care vorbesc deopotriv prin cuvinte, ochi, gestic, mini i ample 22

micri corporale coloreaz Italia ntr-o savoare extrem de plcut. Volubilitatea italienilor decontracteaz i relaxeaz. Spiritul lor vesel i curios descreete frunile i incit la vorb i deschidere. Ludici i temperamentali italienii te atrag n caruselul bunei dispoziii. Italia devine prin ei o ar vesel cu un zmbet larg. Italia e oarecum separat geografic de restul continentului european prin poziia sa peninsular, insular i continental. De o parte, Marea Mediteran albastr i adnc, un golf al Mrii Ligurice, iar de cealalt parte verdea Mare Adriatic. Insulele Sicilia i Sardinia, vulcanicele Liparice se scald vesele n apele turcoazii ale mrii. Republica milenar San Marino, de doar 61 km ptrai, situat pe frumoasa culme Monte Titano la 33 km de Marea Adriatic atrage numeroi turiti prin peisajul mediteranean i prin operele de art (poarta San Francisco, veche de 6 secole). Unic sub aspect turistic e insula Sicilia de 25.400 km ptrai, punte de legtur ntre Munii Atlas (Africa) i Apenini, avnd un relief montan (Munii Pelritani), de podi i de cmpie ctre sud. Impozant n peisaj este muntele vulcanic Etna (3340 m). El traverseaz ntreaga insul i i d un farmec aparte, alturi de faleze i plajele stncoase i nisipoase i de vestigiile antice care atest ndelungata istorie a insulei. Palermo ora ce amintete de istoricul i patriotul romn Nicolae Blcescu este renumit prin monumentele sale : catedrala din secolul XII, Palatul episcopal din secolul XV cu capela Palatin ce rivalizeaz cu capela Sixtin, Catredrala San Domenico din sevolul XIV, mnstiri, grdina botanic cu o impresionant vegetaie luxuriant tropical. Alpii nordici impresioneaz ochiul prin inut i grandoare. Numeroase staiuni i posibiliti de cazare sunt oferite pentru turitii dornici de distracii la munte att n perioadele estivale ct i n cele de iarn. Cunoscut drept leagn al culturii, Italia atrage turitii s cunoasc una din cele mai vechi civilizaii care a lsat i numeroase vestigii perzentului : Colosseumul, Forumul Roman, Columna lui Traian, Capitoliul, Teatrul lui Marcellus, Pantheonul. Infrastructura Italiei, prin aeroporturi, osele, autistrzi, ci de acces, ci ferate, fluviale i maritime face din aceast ar o destinaie atractiv i accesibil pentru turiti. Formele predominante de turism ce pot fi practicate n Italia sunt : Turismul balnear Pozitia geografica precum si cei 8500 km de litoral fac din Italia o tara balneara. Coastele Liguriei mediteraneene si Mediterana centrala ofera plaje cu galeti adesea situate in mici golfuri. Pe coasta Adriaticei, turismul balnear este indeosebi dezvoltat in nord:Rimini, Riccione, Ravenna, unde plajele fine atrag turistii germani, elvetieni si austrieci. Parcurile acvatice 23

Sunt instalate pe coasta Marii Adriatice, unde completeaza gama de activitati oferte de turismul balnear.Principalele parcuri acvatice sunt: lAquabell de Bellaria, lIgea Marina, lAquafan de Riccione si Atlantica de Forli. Turismul cultural si religios Calatoria la Roma, Florenta, Venetia face parte din patrimoniul cultural al unui european. In Italia se gasesc 2364 de muzee, ceea ce confirma importanta voiajelor culturale. Din 20 de regiuni italiene, 7 atrag peste 3 milioane de intrari in muzeele lor. Celelalte 13 regiuni primesc mai putin de 1 milion de vizitatori in muzeele lor. In afara de Vatican, Asissi, Padova, Loretto, Oropa, Lambro, Vicenza, Italia numara 1756 locuri sfinte care primesc in fiecare an 15 milioane pelerini catolici. Turismul sportiv Datorita muntilor, Italia poseda unul din domeniile skiabile cele mai mari din lume. Statiunile de ski sunt numeroase in Piemonte, Dolomiti. Italia are peste 67 de terenuri de golf amenajate pentru 21000 jucatori. Turismul de sanatate In Italia se gasesc aproape 150 de statiuni termale. Cele trei mari orase in care se practica acest gen de turism sunt: Montecatini, Ischia si Abano Terme. Turismul de afaceri Italia se plaseaza printre primele locuri la capitolul turism de afaceri. Capitala economica a tarii este Milano, prima destinatie italiana a turismului de afaceri.

Capitolul 5 Determinarea si interpretarea evolutiei principalilor indicatori ai circulatiei turistice


5.1. Indicatorii cererii turistice sejurul mediu total = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti sositi In 2000: Smediu In 2001: Smediu In 2002: Smediu In 2003: Smediu = 105272000/ 37963000 = 2,77de zile = 111441000/ 38648000 = 2,88 de zile = 114116000/ 38011000 = 3 zile = 115262000/ 39156000 = 2,94 de zile 24

In 2004: Smediu

= 111596000/ 40767000 = 2,73 de zile

sejurul mediu n unitati de cazare omologate = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti cazati In 2000: Smediu In 2001: Smediu In 2002: Smediu In 2003: Smediu In 2004: Smediu = 105272000/ 28797000 = 3,65 de zile = 111441000/ 29138000 = 3,82 de zile = 114116000/ 29340000 = 3,88 de zile = 115262000/ 28174000 = 4,09 de zile = 111596000/ 29916000 = 3,73 de zile

5.2. Indicatorii ofertei turistice densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori In 2004: Imediu = 40767000/ 58.057.477 = 0,70 turisti/locuitor

densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata In 2000: I2000 In 2001: I2001 In 2002: I2002 In 2003: I2003 In 2004: I2004 = 37963000/ 301230= 126,02 turisti/km2 = 38648000/ 301230= 128,3 turisti/km2 = 38011000/ 301230= 126,18 turisti/km2 = 39156000/ 301230= 129,98 turisti/km2 = 40767000/ 301230= 135,33 turisti/km2

5.3. Indicatorii efectelor economice Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turiti plecai In 2000: Cmedie In 2001: Cmedie = 17026000000/ 23322000 = 730 E/turist = 15681000000/ 20232000 = 775 E/turist

Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi In 2000: Imedie In 2001: Imedie = 29920000000/ 37963000 = 788 E/turist = 28779000000/ 38648000 = 745 E/turist

Indicele raportului de schimb = incasare unitara/ cheltuiala unitara In 2000: Irs In 2001: Irs = 788 / 730 = 1,07E/turist = 745/ 775 = 0,96E/turist

25

Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori In 2001: It = 28779000000/ 56268576 = 511,45E/locuitor

Capitolul 6 Relatiile turistice ale Italiei cu Romania


6.1. Scurt istoric al relaiei bilaterale

Relaiile oficiale romno-italiene dateaz din a doua jumtate a secolului al XIX-lea. La 21 aprilie/3 mai 1873, s-a instituit prima agenie diplomatic romn la Roma. La 2 februarie/14 februarie 1879, a fost aprobat Legea suplimentar pentru nfiinarea Legaiei Romniei la Roma. Italia a recunoscut, la 24 noiembrie/6 decembrie 1879, independena Romniei i a hotrt numirea unui ministru plenipoteniar la Bucureti.

26

n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, relaiile diplomatice dintre cele dou ri nu au fost ntrerupte. La 9 martie 1964, guvernele Romniei i Italiei au adoptat hotrrea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma i Bucureti la rang de ambasad. n perioada postbelic, relaiile romno-italiene au cunoscut, n ansamblu, o evoluie pozitiv. Au avut loc vizite la nivel de efi de stat, de guvern, membri ai guvernului, conduceri ale celor dou parlamente. n ultimii ani ai dictaturii comuniste, dialogul la aceste niveluri a fost ntrerupt. Oficialitile italiene au urmrit cu interes i simpatie evenimentele care au avut loc n decembrie 1989 n Romnia. Dup Revoluia din 1989, Guvernul italian a sprijinit procesul de reforme democratice din ara noastr, precum i eforturile de integrare a Romniei n organismele europene i euro-atlantice. 6.2. Reprezentarea diplomatic Ambasade: Ambasada Romniei la Roma Ambasada Italiei la Bucureti Reprezentane ale Romniei: Accademia di Romania Institutul romn de cultur i cercetare umanistic Veneia Biroul comercial Milano Reprezentana TAROM-Roma Biroul turism-Roma Consulatul general: Milano Consulate onorifice: Trevis Genova De asemenea, potrivit unui comunicat de pres, prefectul Claudiu-Iorga Palaz s-a ntlnit cu Mario Cospito, ambasadorul Italiei n Romnia, aflat n prima sa vizit oficial n Constana. Discuiile au vizat, n principal, prezena italian n judeul nostru i identificarea unor noi perspective de colaborare n domenii precum agricultura, turismul, energia electric, transportul portuar i aerian, industria naval. Mario Cospito a declarat ca o ntrire a relaiilor de colaborare dintre Ambasada Italiei i autoritile locale nu va putea dect s contribuie benefic la dezvoltarea ulterioar a extraordinarelor relaii deja existente ntre cele dou ri ale noastre. La rndul su, prefectul ClaudiuIorga Palaz i-a exprimat sperana c, pe viitor, aceste relaii se vor amplifica pe plan local, att n sfera schimburilor economice, ct i culturale.

27

Conform site-ului de specialitate, Euractiv.ro, s-a realizat o cercetare cu privire la sansele pe care Romania le are in turism, ca aceasta sa fie vizitata in cel mai scurt timp, atat de turistii italieni, cat si din alte tari. Cercetarea realizata pana in prezent pe cele 8 tari vizate releva faptul ca exista 83 de milioane de turisti care ar putea vizita Romania, si pentru mai mult de 40 de milioane dintre acestia tara noastra reprezinta o destinatie prioritara. In prezent, proiectul consortiului este aproape finalizat iar rezultatele vor fi inmanate oficial Ministerului Dezvoltarii si Turismului luni, 24 mai 2010. Potrivit oficialilor, varianta finala a brandului turistic va fi prezentata public peste aproximativ o luna. In prezent, exista o lista scurta de 7 elemente vizuale si 7 sloganuri, dintre care va fi aleasa varianta finala. "Lista scurta nu poate fi facuta publica", a declarat secretarul de stat. Inainte sa ajunga la aceste variante, consortiul THR-TNS a derulat timp de aproximativ 6 luni o cercetare pe cele 8 tari alese ca tinte de promovare turistica: Austria, Franta, Germania, Italia, Ungaria, Rusia, Marea Britanie, SUA. Aici au fost desfasurate peste 10.000 de interviuri telefonice si 91 de interviuri detaliate. Potrivit lui Eulogio Bordas, din aceste tari, 170 de milioane de turisti calatoresc in strainatate, dintre care numai 83 de milioane sunt interesati de Romania. In schimb, pentru peste 40 de milioane de turisti Romania este "destinatie prioritara". Pentru turistii interesati de Romania, punctele de interes sunt peisajele naturale - in principal Muntii Carpatii si mediul rural, siturile culturale si istorice, cultura si modul de viata traditionale. Bordas a explicat ca principalele elemente ale conceptului brandului turistic sunt natura, cultura si posibilitatile de explorare.

Capitolul 7 5 elemente representative ale Italiei la nivel international


7.1. Domul din Milano In italiana Duomo di Santa Maria Nascente, este catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Milano. Cu o suprafa de 1200 mp, catedrala milanez, una dintre imaginile emblematice ale Italiei i ale Europei, este cel de-al treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca mrime din lume, dup Bazilica San Pietro din Roma i catedrala din Sevilla. Podoab cu totul unic a arhitecturii gotice, domul din Milano are o capacitate de peste 40.000 de locuri i o lungime de 157 m. 28

Este una dintre catedralele occidentale a cror construcie s-a ntins pe durata a ctorva secole. nceput n 1386 i incheiat n 1887, ea domin astzi piaa central din Milano, fiind un simbol al puterii economice pe care aceast capital a Lombardiei, poart de intrare a comertului ce traversa Alpii, l-a reprezentat timp de veacuri. Maiestuozitatea i formele estetice ale catedralei sunt gritoare: detaliile sculpturale ale celor 135 de turle, dintre care cea mai nalt atinge 109 metri, i cele peste 2000 de statui, sunt foarte atent executate, la fel i marile ferestre ale cldirii, considerate a fi cele mai mari din lume.Cea mai veche parte este absida. Trebuie vazute neaparat cele 3 arcade colosale cu dantelaria gotica sinuasa, mai ales arcada ce decoreaza exteriorul ferestrelor cu vitralii. La sfarsitul transeptului sudic, in nava din dreapta se afla mormantul lui Gian Giacomo Medici. Mormantul isi datoreaza partial aspectul proiectului lui Michelangelo, dar a fost executat de Leone Leoni (15091590) si este in general considerat a fi capodopera sa; dateaza din 1560. Drept in fata se afla sculptura cea mai celebra din Dom, teribila dar interesanta figura din punct de vedere anatomic a lui San Bartolomeo, al carui martiriu glorios a constat din a fi jupuit de viu. 7.2.Fontana di Trevi Fontana di Trevi este cea mai cunoscuta si probabil cea mai frumoasa fantana din intregul oras Roma. Acest monument impresionant domina micuta piata Trevi situata in cartierul Quirinale. Fontana di Trevi se afla la capatul unui apeduct construit in anul 19 i. Ch. ce se numeste Aqua Virgo. Acest apeduct aduce apa de la izvoarele Salone (aproximativ 20km departare de Roma) si aprovizioneaza fantanile din centrul istoric al Romei cu apa. In 1732, din ordinul Papei Clement al XII-lea, a fost angajat Nicola Salvi pentru a ridica o fantana mare in Piata Trevi. Mai existase un plan de constructie al unei astfel de fantani dupa un proiect de Bernini care fusese amanat in urma cu un secol dupa moartea Papei Urban al VIII-lea. Salvi si-a construit capodopera pe baza vechiului proiect al lui Bernini. Constructia monumentalei fantani baroce a fost finalizata abia in anul 1762. Figura centrala a fantanii Trevi este Neptun, zeul marii, care se afla intr-un car de lupta ce are forma unei scoici, tras de doi caluti de mare. Unul dintre cai este naravas iar celalalt este calm si supus. Acestia simbolizeaza dispozitia fluctuanta a marii. La stanga lui Neptun se gaseste o statuie ce reprezinta abundenta, iar cea din dreapta reprezinta sanatatea perfecta. Deasupra sculpturilor se gasesc basoreliefuri, unul din ele infatisand-o pe Agripa, fata dupa care a fost denumit apeductul. Apa de pe fundul fantanii reprezinta marea. Legenda spune ca cel ce arunca o moneda in apa se va intoarce la Roma. Aceasta moneda trebuie aruncata peste umar cu spatele la fantana.

29

Este cunoscut faptul c n fiecare diminea se strng banii aruncai de turiti n celebra fntn din Roma, vizitat de turitii din toat lumea. Operatori din cadrul municipalitii, la 08.00 dimineaa, n fiecare zi, se scufund i culeg banii, astfel c pe an se adun 700.000 de euro. Banii ajung n structurile Caritas i sunt gestionai pentru ajutorarea persoanelor, renovarea i restaurarea diferitelor structuri care adpostesc oameni aflai n nevoie. Cu banii strni pn acum s-au restaurat, de exemplu, camerele din Villa Glori, unul dintre locurile n care sunt adpostii pacienii bolnavi de SIDA. 7.3.Colosseum-ul Coloseumul este probabil cea mai impresionanta cladire a Imperiului Roman. Cunoscut initial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Coloseumul era cea mai mare cladire a epocii. Structura monumentala este astazi o ruina, dar chiar si asa este un obiectiv turistic foarte frumos si impozant. Imparatul Vespasian, primul din dinastia Flaviana, a inceput constructia Coloseumului in anul 72 d. Ch. Constructia a fost terminata in anul 80 d.Ch. la un an dupa moartea lui Vespasian. Imensul amfiteatru a fost construit pe suprafata unui lac artificial, ce facea parte dintr-un parc urias construit din porunca lui Nero, in centrul Romei care includea si Casa de Aur (Domus Aurea) precum si statuia lui Colossus o imensa statuie a lui Nero care da si numele actual al cladirii. Coloseumul este o structura imensa, ce masoara 188m lungime, 156 latime si 48m inaltime. Coloseumul putea primi in jur de 55.000 de spectatori care puteau intra in incinta prin nu mai putin de 80 de porti. Cladirea are patru etaje, ultimul dintre acestea continea locuri pentru clasele inferioare si pentru femei. Cel mai jos dintre etaje avea locuri rezervate pentru cetatenii cei mai de seama ai Romei. Sub nivelul solului se gaseau camere si custi pentru animalele salbatice si dispozitive mecanice cu ajutorul carora custile puteau fi ridicate pentru ca animalele sa apara direct in mijlocul arenei. Coloseumul era acoperit cu o enorma aparatoare de soare numita velarium. Era atasata de niste stalpi foarte mari in varful Coloseumului si ancorata in pamant cu ajutorul unor funii foarte mari. O echipa de aproape o mie de oameni era folosita pentru a instala velariumul. Imparatii foloseau Coloseumul pentru a oferi publicului jocuri gratuite. Aceste jocuri erau un simbol al prestigiului si puterii si constituiau o modalitate pentru imparat de a isi mari popularitatea. Jocurile se desfasurau pentru o zi intreaga sau chiar timp de mai multe zile la rand. Acestea incepeau cu spectacole de comedie si prezentari de animale exotice si se terminau prin lupte pana la moarte intre animale si gladiatori sau doar intre gladiatori. Gladiatorii erau in general sclavi, prizonieri de razboi sau criminali condamnati. In unele cazuri romani liberi sau chiar imparati luau parte la lupte. 30

La inaugurarea Coloseumului au fost organizate jocuri timp de o suta de zile de catre Titus, succesorul lui Vespasian pentru a celebra darea in folosinta a Coloseumului. In timpul acestor jocuri peste 9000 de animale salbatice au fost omorate. Partea de sud a Coloseumului a fost daramata de un cutremur in anul 847. Parti ale cladirii inclusiv fatada de marmura au fost folosite pentru a construi monumente mai noi, printre care se numara chiar si Basilica Sf. Petru. 7.4. Basilica Sf Petru. Aceasta cladire mareata este centrul crestinismului. Opulenta interiorului sau sta marturie pentru bogatia bisericii catolice din secolul al XVI-lea. Imparatul Constantin, primul imparat crestin al Romei, a ordonat construirea Basilicii Sf. Petru pe dealul Vaticanului. Locatia a fost aleasa simbolic, pe locul in care Sfantul Petru, unul dintre apostoli, a fost ingropat in anul 64 d. Ch. Un mic altar exista deja in locul respectiv, dar acesta a fost inlocuit cu biserica ce a fost finalizata in anul 349 d.Ch. La jumatatea secolului al XV-lea basilica se afla in ruina si Papa Nicolae al V-lea a ordonat restaurarea si largirea bisericii conform unui plan al lui Bernardo Rossellino. Dupa moartea acestui papa, lucrarile au fost oprite. In 1506, Papa Iulian al II-lea a pus piatra de temelie a unei noi basilici ce urma sa fie cea mai mare din lume. Papa Iulian al II-lea l-a numit pe Donato Bramante drept arhitect sef al noii Basilici. In 1547 Michelangelo i-a luat locul lui Bramante. Acesta a proiectat domul impunator si a modificat cateva dintre planurile initiale. Michelangelo a murit in 1624, cu doi ani inainte de terminarea domului. In 1626, basilica a fost inaugurata si de atunci biserica a fost centrul crestinismului, atragand pelerini din toate colturile lumii. Cladirea in sine este foarte impresionanta. Cea mai mare biserica din lume are un naos lung de 218 metri. Domul Basilicii Sf. Petru, proiectat de Michelangelo este cel mai mare dom din lume, avand 42 de metri in diametru si o inaltime de 138 de metri. Interiorul, care are nu mai putin de 45 de altare, este decorat de lucrarile multor artisti faimosi. Unele dintre cele mai importante lucrari din biserica sunt Pieta de Michelangelo, altarul papal de Bernini, Tronul Sfantului Petru tot de Bernini si Monumentul Stuarzilor de catre Canova. Biserica se poate vizita gratuit, in fiecare zi cu conditia ca turistii sa aiba o tinuta foarte decenta. 7.5. Scala din Milano

31

Teatro alla Scala (ori, adeseori, doar La Scala) din Milano, Italia, este una din cele mai faimoase teatre de oper din lume. Inaugurarea oficial a companiei de oper a avut loc la 3 august 1778 sub numele de Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala prin prezentarea operei Europa riconosciuta a compozitorului Antonio Salieri Sezonul tradiional al operei La Scala ncepe n ziua de 7 decembrie, ziua Sfntului Ambrozie, sfntul patron al oraului Milano. Toate spectacolele trebuie s se termine naintea miezului nopii; ca atare, toate spectacolele mai lungi ncep att de devreme ct este necesar. Dup nceperea spectacolului, intrarea spectatorilor nu mai este permis. Muzeul La Scala, n original, Museo Teatrale alla Scala, care este accesibil din foaierul cldirii teatrului liric, conine o colecie extraordinar de picturi, schie, statui, costume i alte documente referitoare la compania de oper La Scala, respectiv la istoria companiei i a cldirii. La Scala gzduiete de asemenea Accademia dArti e Mestieri dello Spettacolo (ntr-o traducere n spiritul limbii romne, Academia pentru studiul artelor dramatice), al crei scop declarat este de a pregti noi generaii de muzicieni i personal tehnic, respectiv de balerini la Scuola di Ballo del Teatro alla Scala, una din diviziile Academiei.

Bibliografie
Carti: Neacsu N, Baron P, Snak O Economia turismului, editura Pro Universitaria, 2006 Fodors Italia 2007 editura Meteor press Top 10 Milanoghiduri turistice vizualeeditura Litera International, 2007 World Travel & Holidays, Italia 2008 Ghid complet Italia 2007 editura Aquila Revista Atlas editura DeAgostini Site-uri internet http://www.mae.ro/ 32

http://www.osservatorioturisticoitalia.com/ http://www.turismoeconsigli.com/statistiche-presenze-italia-maggio-2009/ http://demo.istat.it http://www.euractiv.ro/

Colosseum

33

Domul din Milano

Fontana di Trevi

Basilica San Pietro

34

Scala Milano

SOMASASSA

35

Ancona Maritima

Venezia

36

Muntii Dolomiti

37