Sunteți pe pagina 1din 39

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Potentialul turistic al Italiei

Alecu Alexandra-Camelia Grupa :6 An : II


1

PREZENTARE GENERALA Nume oficial: Republica Italiana. 1.1. Asezare geografica Situarea: n continentul Europa, n Sudul Europei, ce consista n principal dintr-o a n form de cizma i doua insule mari n Marea Meditereana: Sicilia i Sardinia. In nord intalneste Alpii, unde are granita cu Franta, Elvetia, Austria si Slovenia. Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km) Suprafata: 301230 km2 (locul 71). Diviziuni administrative: 20 regiuni: Valle dAosta: Situata in partea de N-V a Italiei in zona montana a masivului Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta. Piemont: vestita regiune plana intre Alpi si Apenini traversata de raul Pad. In aceasta zona este concentrata 3/5 din productia italiana de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebra prin vinurile si branzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene. Lombardia: Reprezinta zona cea mai atractiva a Italiei. Ocupa zona de campie dintre raurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgica, chimica si mecanica), Bergamo (industria textila si mecanica), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano reprezinta centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene. Veneto: Situata in zona aluvionara de varsare a raului Pad si afluentilor sai. Regiune predominant agricola. In zona Mestre-Marghera, langa Venetia, sunt

concentrate rafinarii de petrol si industrie chimica. Capitala: Venezia important port si centru cultural si turistic. Tretino-Atto Adige: Regiune italiana cu statut special divizata in doua provincii autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germana. Friuli-Venezia Giulia: Situata la poalele Alpilor Carmici. Zona cu traditie agricola. Capitala: Trieste oras port cu statut de zona libera. Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zona agricola renumita pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna important centru industrial (siderurgie, industrie alimentara) si comercial (piata cerealiera si zootehnica). Liguria: Regiune in zona litorala la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil cultivarii pomilor fructiferi si maslinilor. Renumita prin marmura de Carrara. Capitala: Genova important port comercial, santiere navale. Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei avand in centru valea raului Arno. Orase importante: Pisa si Siena. Capitala: Florenta centru cultural si turistic de importanta mondiala. Umbria: Regiune colinara cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia. Marche: Zona muntoasa, riverana la marea Adriatica, strabatuta de vai adanci. Litoralul este bogat in plaje. Capitala: Ancona. Lazio: Reprezinta leaganul civilizatiei romane, cuprinsa intre Apenini, la est si coasta tireniana la vest si strabatuta de raul Tibru. Capitala: Roma - totodata capitala Italiei si a crestinatatii de rit catolic unde se afla statul Vatican. Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala:: LAquila- centrul siderurgic. Campagna: Regiune cu campii fertile unde se practica cultura cerealelor, tutunului, canepii.. Capitala: Napoli situata in golful cu acelasi nume si dominata de prezenta vulcanului Vezuviu. Molise: Regiune cu relief muntos, vai profunde, paduri intinse. Capitala: Campobasso.
4

Puglia: Regiune bogata in resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legaturi cu lumea orientala. Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemanatoare: relief montan grandios si sever, zona de coasta pietroasa. Capitala: Potenza, Catanzaro. Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniana dominata de vulcanul Etna. Este o zona agricola cerealiera. Orase importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo. Sardinia: Situata in Marea Tireniana se caracterizeaza printr-un relief muntos si plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival. Capitala: Cagliari. Mediul natural Relieful: Italia consista predominant dintr-o peninsula care se extinde n Marea Medtiterana, unde impreuna cu doua mari insule Sicilia si Sardinia creeaza diferite parti ale marii, ca si Marea Adriatica la nord-est, Marea Ionica la sud-est, Marea Tireniana la sud-vest si in final Marea Linguriana la nord-vest. Muntii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Aici se afla si o laguna aluvionara mare, Laguna Po-Venetia, strabatuta de Raul Po si de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte rauri cunoscute sunt Tiberul, Adige si Arno. Cel mai inalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu 4,808 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu in apropriere de Neapole si activul Etna in Sicilia. Clima: continentala cu o temperatura medie de 1.5 C in ianuarie si in iulie de 24 C. Hidrografia: reteaua hidrografica este bogata, dar numai doua rauri sunt mai lungi si navigabile: Padul (PO), are 650km lungime, care curge pe directiaV-E drenand campia cu acelasi nume din N, si Adigele , care are 404km, ambele tributare Marii Adriatice. Se remarca si Arno care trece prin Florenta si Tibru care strabate Roma, ambele debusand in Marea Tireniana. Flora: variaza cu altitudinea si latitudinea. In Alpi se etajeaza paduri de castan, de stejar, de conifere si pasuni alpine. In Apenini predomina stejarul si alte specii mediteraneene, exceptie zonele mai inalte unde apar fagul si coniferele.

Fauna: cuprinde atat elemente raspandite pe intreg teritoriul ca: vulpea, bursucul, jderul, dihorul, veverita, iepurele, cat si animale care se mai intalnesc numai in parcuri si rezervatii naturale: caprioara, ursul brun; numeroase pasari. Mediul demografic Populatia: 58.057.477 locuitori cu o densitate de 192, 73/ km (loc 23) Orase principale: Roma capitala Italiei (3,8 mil locuitori), Vaticanul capitala bisericii catolice ( 44 ha, 2000 loc. ), cel mai mic stat ( format din preoti, calugari si soldati ).Cuprinde biserica Sf. Petru ( sec.v ) cea mai mare si frumoasa din lume ,Piata Sf. Petru cu coloane ,obeliscul lui Caligula.; Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian , cel mai mare port la Marea Tireniana , asezat la poalele Vulcanului Vezuviu . Se remarca prin valoroase monumente de arta ,castele si palate , biserici , piete de mare frumusete ; Venetia (350.000 loc.) asezata in laguna , pe 118 insule , este un oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa , circulatia urbana, maiestria artistica a monumentelor , produsele specifice urbei; Milano (1,5 mil. locuitori), al doilea oras ca marime, recunoscut prin industrie, comert si finante, dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin maretia lor : Castelul Sforzza , Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmura cu 135 sageti ,4440 de statui (1378 1858), care reprezinta cel mai important obiectiv turistic al orasului , Palatul si Pinacoteca Brera , Academia de Arte Frumoase , muzee de arta veche , Observatorul Astronomic. Pe buna dreptate Milano oras roman (sec.III-i.Hr.) exceleaza prin fermecatoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe obiective turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc), palate, piete, si cea mai veche universitate din Europa ( 1119), cu o faimoasa biblioteca si o bogata pinacoteca. Rata natalitatii: 8,89nasteri/1000 locuitori (2005) Rata mortalitatii: 10,3 morti/1000 locuitori (2005) Spor natural: 0,07% Indice de fecunditate (2005): 1,28 Mortalitate infantila (2005): 5,94 morti/1000 nasteri Speranta de viat: 77 ani (barbati) i 83 ani (femei). Moneda: Euro = 100 ceni (vechea moneda: lira). Religia: catolici, musulmani, protestanti, iudaici. Clasificarea populatiei: - varsta: - sub 15 ani (1995-2005): 13,9% din totalul populatiei - intre 16 64 ani (1995-2005): 66,7% din totalul populatiei - 65 ani si peste (1995-2005): 19,4% din totalul populatiei - educatie: - rata analfabetismului la cei peste 15 ani (2003): 2,7% - rata de inscriere in institutii de invatamant: primar 98%,
6

secundar 90%, superior 25% - populatia activa ocupata (2001): 5% n agricultura, 32% n industrie, 63% n servicii - someri si inactivi (2004): 8,6% din totalul populatiei active - nationalitate: italiana Mediul istoric: La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo-european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice. In secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510/509 i.Hr. de sub suzeranitatea etrusca, devenind in sec. III i.Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice. Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germanica Odoacru marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus. In 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar in 756 ia fiinta statul papal cu resedinta la Roma, centrul lumii crestine occidentale. Cucerit in 773-74, Regatul longobarzilor este inclus in statul franc. In Sicilia si Italia de sud se stabilesc in sec. IX arabii, eliminati in sec. XIXII de catre normanzi. In timpul domniei imparatului Otto I Italia de Nord si Centrala sunt incluse in imperiul romano-german, care in 1075-1122 se afla in conflict cu papalitatea. Centre economice infloritoare in sec. XIII-XV Venetia, Genova, Florenta, Milano, devin patria umanismului si Renasterii. Intre 1494 si 1559 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania, pacea de la CateauCambresis lasand cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht si Rastatt, acordand-o habsburgilor austrieci. Valul miscarilor nationale de la inceputul sec. XIX inaugureaza epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizandu-se in jurul Regatului Piemontului. In urma razboiului francopiemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul iar camasile rosii ale lui Garibaldi elibereaza Sicilia si Italia de Sud, astfel incat Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia se proclama in 1861 rege al Italiei. Razboiul austro-prusian din 1866, in care Italia se realiaza Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu regatul Italian. La sfarsitul secolului XIX Italia duce o politica coloniala ocupand Eritrea si Solmalia, iar in urma razboiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica si insula Dodecanez. La 23.05.1915 Italia se alatura in primul razboi mondial Antantei. Prin tratatele de pace de la Saint Germain si Sevres, Italia obtine Trilolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula Dodecanez, iar in 1924 orasul Fiume. Prin marsul asupra Romei Benito Mussolini devine seful guvernului, instaurand regimul fascist. Italia ocupa in 1935-1936 Etiopia si participa in 1936-1939 alaturi de Franco, la razboiul civil spaniol.
7

Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a alaturat grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest, incluzand introducerea Euro n 1999. Mediul politic: - Organizarea statala: Republica, potrivit Constitutiei din 22.12.1947, presedintele fiind ales prin vot indirect pe o perioada de 7 ani. Constitutia a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistand din Camera Depuatatiilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara, i una executiv (condus de un prim ministru). - seful statului: Carlo Azeglio Ciampi - seful guvernului (prim-ministru): Silvio Berlusconi - Partide politice: Partidul Democrat Crestin, Partidul Comunist, Partidul Socialist, PartidulSocialist Democrat, Partidul Socialist Italian al Unitatii Proletare, Miscarea Sociala Italiana, Partidul Liberal, Partidul Republican, Partidul Democrat Italian al Unitatii Monarhiste. Diviziuni administrative: 20 regiuni - Sarbatoarea national: 2 iunie - Limba oficiala: italiana Mediul cultural: Italia este bine cunoscut pentru arta sa, cultura, i nenumeratele ei monumente, printre care i Turnul din Pisa i Coloseumul roman, dar i pentru mncarea sa (pizza, pasta, etc.), vin, lifestyle, elegan, design, cinema, teatru, literatur, poezie, arte vizuale, muzic (mai ales de oper), srbtori, i n general pentru gust. Renaterea european a prut n Italia ntre secolul XIV i secolul XV. Succesurile literale, ca i poezia lui Petrarch, Tasso, i a lui Ariosto i proza lui Boccaccio, Machiavelli, i a lui Castiglione, au exercitat o minunat influen durabil pentru dezvoltarea cultutii vestice, la fel ca pictura, sculptura, i arhitectura, la care au contribuit gigani ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico, i Michelangelo. Influena muzical italian a compozitorilor, precum Monteverdi, Palestrina, i Vivaldi s-a dovedit epocal; n secolul XIX, opera romantic italian a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, i Giacomo Puccini. Artitii, scriitorii, regizorii, arhitecii, compozitorii i designerii contemporani italieni contribuie la semnificant la cultura vestic. Fotbalul este principalul sport naional. Italia a ctigat Cupa Mondial de Fotbal de trei ori: n 1934, 1938 i 1982. Seria A a dat unii dintre cei mai buni juctori de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan i Inter Milano

FC din Milano, A.S. Roma i S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino, i Fiorentina din Florena.

1.7. Infrastructura: - transporturi: : Reteaua de transport a Italiei este diversificata , dezvoltata si modernizata. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi. Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si penetratie turistica spre statiunile din Sud. Caile rutiere 290.000 km, din care 6.800 km autostrazi. Ele sunt mai dense in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au construit numeroase tuneluri si vaiducte. Caile ferate 20239 km din care 11613 km electrificati. Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al Italiei. Porturi principale: Genova, Augusta, Trieste, Venetia, Taranto, Napoli, Livorno, Ravenna. O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale celorlalte tari. Aeroporturi principale: Milano(Linate, Malpensa), Roma(Fiumicino, Ciampino), Napoli (Capodichino), Catania(Fontanarosso), Cagliari(Elmas), Genova(Sestri). -telecomunicatii: Sistemul de telecomunicatii s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. Incepand din 1995 telefonia mobila a cunoscut o larga raspandire pe teritoriul Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobila care s-a infiintat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, in decembrie 1995 a aparut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concurenta de temut. Iar in 1999, apare pe piata o noua companie Wind. Mediul economic: Italia este o putere economic mondial. Membr a grupului G 8, Italia reprezenta a asea economie n 2004, dup Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii i Frana. Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalist rmne divizat

ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20 % . Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult de 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999. Un rol important n economie l joac comerul i turismul (anual ntre 30 i 60 milioane turiti i circa 3 miliarde ncasri). Transportul: Reeaua de transport a Italiei este diversificat, dezvoltat i modernizat. Volumul principal de transporturi este asigurat de cile rutiere. Italia este strbtut de o reea dens de osele modernizate i autostrzi. Autostrada Soarelui srbate ntreaga peninsul, facilitnd schimbul de produse i cltoriile turistice spre staiunile din Sud. Cile rutiere: - 290.000 km, din care 6.800 km autostrzi. Ele sunt mai dense n Nordul rii. n Alpi i n Apenini, de-a lungul cilor de comunicaie, s-au construit numeroase tuneluri. Transporturile maritime au rol dominant n schimbul extern de mrfuri al Italiei. O reea dens de linii aerine acoper teritoriul rii, iar aeroporturile internaionale Roma i Milano leag Italia de marile aeroporturi internaionale ale celorlalte ri. Telecomunicaii: Sistemul de telecomunicaii s-a dezvoltat foarte mult n ultimii ani. ncepnd din 1995 telefonia mobil a cunoscut o larg rspndire pe teritoriul Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobil care s-a nfiinat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, n decembrie 1995 a aprut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concuren de temut. Iar n 1999, apare pe pia o nou companie Wind.

10

Italia este o ar cu o economie dezvoltat, n care industriei i revine un loc crescnd ns este afectat de ncetinirea creterii economiilor europene, care au influenat negativ exporturile italiene. Economia Italiei este a patra din Uniunea Europeana, dup Germania, Marea Britanie i Frana. Cele mai dezvoltate ramuri sunt industria grea, serviciile i turismul.Turismul concentreaza 8 % din ntreaga populaie activ a Italiei, una din cele mai ridicate ponderi de pe glob. Italia deine peste 1,7 milioane locuri de cazare n hoteluri, moteluri i pensiuni. n afar de ramurile tradiionale, textil i alimentar se remarc industria constructoare de maini (autovehicule, nave maritime, electronic i electrotehnic, diverse aparate i utilaje), petrochimia, siderurgia. Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual. Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual. Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului. Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor. Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.
11

Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor. In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei. Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona. Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import. Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale. Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii. Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.

12

Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin. Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane un sector important al economiei. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial. Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria. Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara. Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud. Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anual intre 30-60 milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari) Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export Germania 16%, Franta 12%, SUA 7%, Marea Britnie 7%, Spania 5%, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania 18%, Franta 13%, Marea Britanie 7%, Olanda 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%. In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 masini, utilaje si echipamente de transport 46%, produse textile si confectii 17%, produse chimice 9%, otel si minereuri 5%, produse alimentare 4%, produse agricole 3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 masini, utilaje 36%, produse chimice

13

14%, produse energetice 11%, textile si confectii 8%, produse alimentare 8%, produse agricole 6%. Comertul bilateral Romania-Italia: Volumul schimbarilor comerciale a fost la finele anului 1999 de 4019,8 mil USD, din care 1980,2 mil USD exportul si 2039,6 mil USD importul situand Italia pe primul loc in comertul exterior al Romaniei. Structura schimburilor de marfuri, in anul 1999, a fost urmatoarea: Export: confectii si tricotaje - 35,4%, incaltaminte 25,6%, produse metalurgice 19,2%, masini si utilaje 9,6%, impletituri din fibre lemnoase 3,2%, mobila si articole din lemn 2,6%, mase plastice si articole din cauciuc 1,7, produse chimice 1,2%,; Import: materii textile si articole din acestea 34,6%, masini, aparate si echipamente electrice 18,2%, piei, blanuri si articole din acestea 12,1%, incaltaminte si parti de incaltaminte 7,1%, metale comune si articole metalice 6,1%, produse ale industriei chimice si conexe 3,8%, mase plastice si articole din cauciuc 3,8%, mobila si articole din lemn 3,2%, produse minerale 2,3%, hartie, carton 2%, ceramica, sticlarie 1,5%.

14

DESCRIEREA CERERII SI A OFERTEI TURISTICE 2.1. Cererea turistica: Circulatie turistica interna Turisti interni nnoptri Turism receptor Sosiri de turisti Sosiri Sosiri Vizitatori Turisti (cu innoptari) 2000 9166000 28797000 2001 9510000 29138000 2002 8671000 29340000 2003 10982000 28174000 2004 10851000 29916000 2000 37963000 2001 38648000 2002 38011000 2003 39156000 2004 40767000 2000 1854000 2001 1891000 2002 1930000 2003 1969000 2004 2000000

Innoptari si durata sederii 2000 Innoptari 105272000

2001 111441000

2002 114116000

2003 115262000 2003 30508

2004 111596000 2004 30042

Incasarile turistilor din alte tari ( mil EURO) 2000 2001 2002 Incasarile 29920 28779 29877 turistilor

15

Capacitatea de cazare in hoteluri si stabilimente similare 2000 2001 2002 2003 Nr. de 1523847 1667653 1478295 1473472 camere Nr. de 3110000 4024000 4100000 4158000 paturi Oferta turistica

2004 1488500 4206000

Obiectivele turistice: COLOSSEUMUL rmane cea mai vestit i mai mare aren construit vreodat de romani. Iniiativa construirii sale a avut-o mpratul Nero, ca urmare a influenei majore pe care o aveau in acele timpuri luptele de gladiatori. A necesitat printre nenumarate alte materiale de constructie, zeci de mii de tone de marmura adus din apropiere, din Tivoli si aproape 300 tone de fier pentru a lega blocurile unul de celalalt. Ca un precedent la materialele prefabricate moderne, multe dintre partile componente ale Coloseumului au fost construite in alt parte si aduse la locul construirii arenei pentru asamblare. Aceasta metod a permis un ritm accelerat de lucru care a dus la construirea edificiului in numai 7 ani.

16

FONTANA DI TREVI a fost construit de arhitectul Salvi in 1735 si terminat in 1762. Aceast fntn este un exemplu perfect de stil rococo, cu efecte dramatice, creaturi acvatice de marmur, dominate de un impresionant Oceanus. Apa vine din izvorul Acqua Vergine.

Vaticanul cel mai mic stat independent din lume, este situat in nord-vestul Romei (capitala Italiei) si are o suprafata de numai 44 ha. Statul papal, inconjurat de un zid, creeaza o atmosfera magica, da impresia unei fortarete secrete. Gradinile lui (rareori vazute de straini) ocupa o treime din suprafata sa. Aici se afla conducatorul spiritual Papa. Are propriul guvern, secretarul de stat este cardinalul Tarcisio Bertone. Intrarea este controlata strict (pentru siguranta papei), nimeni nu trece de poarta fara un permis special. Aici lucreaza cca. 1700 de angajati (din care 500 locuiesc intre zidurile sale), si doar un sfert au pasaport de Vatican. In interior, toate camerele sunt pazite, are propriile magazine, o posta, o farmacie si chiar o benzinarie.

17

O audien la Sfntul Printe e privit de mui credincioi ca fiind un privilegiu. Fiecare vizitator primete n dar un mic obiect religios (binecuvntat de Papa). Acesta primete foarte puini oameni, dar el vorbete mai multor mii, prin postul de radio si televiziune de la Vatican. Papa Pius al XI-lea (pasionat de tiin) a considerat c undele radio sunt o modalitate de a ajunge la restul lumii i n 12 februarie 1931 l-a chemat pe omul care a inventat radioul, Guglielmo Marconi, rugndu-l s organizeze postul de radio Vatican. Primul mesaj al Papei a fost emis in latin i transmis n toat lumea. Fiind centrul spiritual al lumii, statul papal atrage numeroi pelerini de pretutindeni. Catedrala Sf.Petru, din Piaa cu acelai
18

nume, reprezint motivul principal pentru toi cretinii de a veni aici n pelerinaj ei au credina ca marele martir Sf.Petru este ngropat aici (acesta a fost crucificat n apropiere de aceste locuri, de mparatul roman Nero). Catedrala este o lucrare de arta unic, faimosul dom este decorat cu mozaicuri realizate de marele artist Michelangelo, i ali pictori i sculptori renascenti.Vaticanul produce mozaicuri nc din sec al IV-lea (mici buci de sticl, unele fcute cu aur pur). Aici sunt atat de multe lucrri de arta, nct nu se cunoate numarul exact (noi picturi i sculpturi, diferite obiecte de art, fiind mereu comandate). Lucrarea lui Michelangelo ,,Pieta, cea mai faimoas din Catedrala Sf.Petru, e lucrat (in jurul anului 1498) dintr-un singur bloc de marmur de Carrara (cea mai buna marmur din lume, nca de pe vremea romanilor). Un numar de 140 de statui de sfini sunt plasate n varful colonadelor din jurul Pieei Sf.Petru (proiectat de artistul baroc Bernini). Toate arhivele (cu diferite documente ce redau domnia papilor) sunt pastrate ntr-un mediu controlat i prezint trecutul Vaticanului. Multe nu au fost catalogate nc, iar multe dateaz chiar din sec. IX-lea. Unele documente, redactate de papi ctre ,,nunzio (ambasador papal), trebuie sa raman secrete (constituie pota diplomatic a Vaticanului). De mare valoare sunt documentele originale din procesul din 1633, al lui Galileo Galilei (el a inventat telescopul si a dovedit c Pmntul se mic n jurul Soarelui). Galileo spunea: ,,Scriptura a fost scris pentru a ne nvaa cum s urcm la Ceruri, nu cum merg Cerurile. Vaticanul are un alt telescop modern n Arizona (pentru a cerceta implozia stelelor). Observatorul Vaticanului este la Castelul Gandolfo (palatul de vara al Papei). Unele cldiri dateaz din vremea romanilor ntreinerea i restaurarea lor se face constant, printre care renumita Capela Sixtina. ntreinerea cldirilor, statuilor, frescelor, i a fabuloaselor colecii de art din muzee necesit o mare cheltuial. Muzeele Vaticanului sunt alctuite din 10 colecii la care se adaug Capela Sixtina si apartamentele papale (Rafael a decorat apartamentele Papei Iulius II intre 15081524, Pinturicchio a pictat frescele din apartamentele Familiei Borgia, intre 14921495 la dorina Papei Alexandru VI). Printre exponate se remarc: ,,Schimbarea la fa (opera lui Rafael), ,,Capela lui Nicolae V (cu fresce multicolore, executat de Fra Angelico intre 1447-1450), ,,Coborarea de pe cruce (opera lui Caravaggio), sculptura ,,Laocoon, pictura ,,Sf.Ieronim (creaia lui Leonardo da Vinci), plafonul pictat de Michelangelo din ,,Capela Sixtina etc.

19

Primele maini construite manual (folosite de papi) sunt pstrate ntr-o stare intact este renumit primul papamobile. Garda Elveian, corpul de paz personal al Papei, are o importan foarte mare. Pentru a face parte din gard, este nevoie de un devotament total, gardienii sunt recrutai din Elveia (pentru minim doi ani). Toate gesturile si hainele papei au un ineles simbolic (culoarea hainelor, cand poart mitra, ,,zuchetto, totul este planificat exact). Sunt multe accesorii frumoase, printre care: un toiag (realizat special pentru papa) foarte uor, cu un b din aluminiu (gol pe dinuntru) i captul din argint n form de cruce. Acesta are o semnificaie aparte cand papa vorbete innd n mn toiagul, el vorbete in calitate de ,,pstor. Culoarea hainelor e dictat de calendarul religios, sunt haine specifice folosite n timpul festivitilor. Faa public a bisericii, plin de lux (specific Vaticanului) face lumea s privesc n inima catolicismului. Vaticanul reprezint o organizaie uria (care a supravieuit timp de 2000 de ani, mai mult decat orice alt instituie uman) care trimite un mesaj spiritual ctre toate colurile lumii.

20

Arhitectura Italiei
Vittoriano, un superb monument de arhitectur n onoarea primului rege al Italiei unificate: Victor Emanuel II
Maestrosul monument al reunificrii se gsete la captul unuia dintre cele mai importante

bulevarde, Via del Corso, aproape de Forul Roman, Coloseum, Colina Capitoliului i Palatin, cea mai important dintre colinele Romei. Mii de ani de istorie ne nconjoar aici, iar aceast capodoper impresionant se ridic la nlimea simbolizrii unei culmi a destinului italian. Arhitectul monumentului denumit Vittoriano e Giuseppe Sacconi, a crui munc a fost continuat de Gaetano Koch, Manfredo Manfredi i Pio Piacentini.

21

irul arcuit de coloane corintice semnnd cu un templu grec atrage atenia c punctul central, acolo unde statuia ecvestr neagr a lui Victor Emanuel contrasteaz cu fundalul alb al marmurei. E realizat de Enrico Chiaradia i Emilio Gallori. Numeroase alte statui, fcute de sculptori importani, contribuie la frumuseea acestui monument complex. Fntni magnifice de o parte i de alta a statuii principale reprezint Adriatica i Tireniana, mrile ntre care se ntinde peninsula Italic.

22

Un mare basorelief la picioarele armsarului descrie simbolic regiunile reunite prin Risorgimento n 1861, sub domnia regelui Victor Emanuel, prin vitejia lui Giuseppe Garibaldi, viziunea lui Giuseppe Mazzini i eficiena abilului prim-ministru, contele Cavour. Deasupra celor dou extremiti ale faadei st cte o statuie a zeiei Victoria, conducnd o cvadriga.

23

La interior poate fi vizitat un muzeu al Armatei celebrnd unirea i un muzeu de art. Terasa ofer o privelite nemaipomenit asupra unor vestigii importante precum Coloseumul sau columna lui Traian. Pe teras se afl cteva cafenele, iar accesul se poate face i cu ajutorul unor lifturi panoramice.

Printele Patriei, regele Victor Emanuel II a preluat tronul Piemontului dup nfrngerea tatlui su de ctre austrieci, mpotriva dominaiei crora va lupta i el n deceniile ce aveau s vin. A fost un rege liberal, care a adoptat i respectat o constituie modern. A participat la Rzboiul Crimeei mpotriva arului i a nfruntat chiar i armatele papale, fapt ce i-a atras excomunicarea.

24

Baza tehnico-materiala a turismului Cuprinde uniti de cazare : peste 40.000 hoteluri - uniti de alimentaie Distribuia lor n teritoriu: Roma: - Hotel VILLAFRANCA, 3 stele - Hotel GAMBRINUS, 4 stele - Hotel EMPIRE PALACE, 4 stele - Hotel VICTORIA, 4 stele - Hotel VENETO, 3 stele - Hotel AMBASCIATORI PALACE, 5 stele - Hotel HILTON, 4 stele Sicilia: - Hotel CLUB COSTAVERDE , 4 stele, Cefalu(Pa) - Hotel CASAJANCA, 3 stele, Canneto(Me) - Hotel VILLA DEL BOSCO, 4 stele, Catania - Hotel LA PERLA, 3 stele, Lampedusa(Ag) Venetia: - Hotel BAGLIONI, 5 stele - Hotel AI MORI DORIENTE, 4 stele - Hoetel GIORGIONE, 3 stele - Hotel KETTE, 4 stele Sardinia: - Hotel CAESARS, 4 stele, Cagliari - Hoetel JOLLY, 3 stele, Cagliari - Hotel SHER-DAN, 3 stele, Sassari - Hotel CARLOS V, 5 stele, Sassari - Hotel DEI PINI, 5 stele, Sassari Milano: - Hotel MARRIOT, 5 stele - Hotel ADAM, 4 stele - Hotel GALLES, 4 stele - Hotel ASCOT, 4 stele Clasificarea unitatilor de cazare pe tipuri: - hotel - motel - camine de tineret - cabane - pensiuni turistice (turism rural) - camine (manastiri) pentru pelerini - campinguri

25

SPECIALIZARI IN TURISM Turismul balnear Pozitia geografica precum si cei 8500 km de litoral fac din Italia o tara balneara. Coastele Liguriei mediteraneene si Mediterana centrala ofera plaje cu galeti adesea situate in mici golfuri. Pe coasta Adriaticei, turismul balnear este indeosebi dezvoltat in nord:Rimini, Riccione, Ravenna, unde plajele fine atrag turistii germani, elvetieni si austrieci. Parcurile acvatice Sunt instalate pe coasta Marii Adriatice, unde completeaza gama de activitati oferte de turismul balnear.Principalele parcuri acvatice sunt: lAquabell de Bellaria, lIgea Marina, lAquafan de Riccione si Atlantica de Forli. Turismul cultural si religios Calatoria la Roma, Florenta, Venetia face parte din patrimoniul cultural al unui european. In Italia se gasesc 2364 de muzee, ceea ce confirma importanta voiajelor culturale. Din 20 de regiuni italiene, 7 atrag peste 3 milioane de intrari in muzeele lor. Celelalte 13 regiuni primesc mai putin de 1 milion de vizitatori in muzeele lor. In afara de Vatican, Asissi, Padova, Loretto, Oropa, Lambro, Vicenza, Italia numara 1756 locuri sfinte care primesc in fiecare an 15 milioane pelerini catolici. Turismul sportiv Datorita muntilor, Italia poseda unul din domeniile skiabile cele mai mari din lume. Statiunile de ski sunt numeroase in Piemonte, Dolomiti. Italia are peste 67 de terenuri de golf amenajate pentru 21000 jucatori. Turismul de sanatate In Italia se gasesc aproape 150 de statiuni termale. Cele trei mari orase in care se practica acest gen de turism sunt: Montecatini, Ischia si Abano Terme. Turismul de afaceri Italia se plaseaza printre primele locuri la capitolul turism de afaceri. Capitala economica a tarii este Milano, prima destinatie italiana a turismului de afaceri.

26

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE 1. Indicatorii cererii turistice sejurul mediu total = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti sositi In 2000: Smediu In 2001: Smediu In 2002: Smediu In 2003: Smediu In 2004: Smediu = 105272000/ 37963000 = 2,77de zile = 111441000/ 38648000 = 2,88 de zile = 114116000/ 38011000 = 3 zile = 115262000/ 39156000 = 2,94 de zile = 111596000/ 40767000 = 2,73 de zile

sejurul mediu n unitati de cazare omologate = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti cazati In 2000: Smediu In 2001: Smediu In 2002: Smediu In 2003: Smediu In 2004: Smediu = 105272000/ 28797000 = 3,65 de zile = 111441000/ 29138000 = 3,82 de zile = 114116000/ 29340000 = 3,88 de zile = 115262000/ 28174000 = 4,09 de zile = 111596000/ 29916000 = 3,73 de zile

27

2. Indicatorii ofertei turistice indici de variatie = nr. turisti sositi n 2004 / nr. turisti sositi n 2003 = 40767000/ 39156000 = 1,04 %

3. Indicatorii densitatii turistice densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori In 2004: Imediu = 40767000/ 58.057.477 = 0,70 turisti/locuitor

densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata In 2000: I2000 In 2001: I2001 In 2002: I2002 In 2003: I2003 In 2004: I2004 = 37963000/ 301230= 126,02 turisti/km2 = 38648000/ 301230= 128,3 turisti/km2 = 38011000/ 301230= 126,18 turisti/km2 = 39156000/ 301230= 129,98 turisti/km2 = 40767000/ 301230= 135,33 turisti/km2

Efecte pozitive: cresc incasarile, se dezvolta economia locala, cresc investitiile. Efecte negative: degradarea mediului, zgomot, poluare. functia turistica = L x 100 / P In 2004: Ft2004 = 4206000x 100/ 58057477 = 7,24

L- nr. locuri de cazare P- populatia tarii

28

4. Indicatorii efectelor economice Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turiti plecai In 2000: Cmedie In 2001: Cmedie = 17026000000/ 23322000 = 730 E/turist = 15681000000/ 20232000 = 775 E/turist

Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi In 2000: Imedie In 2001: Imedie = 29920000000/ 37963000 = 788 E/turist = 28779000000/ 38648000 = 745 E/turist

Indicele raportului de schimb = incasare unitara/ cheltuiala unitara In 2000: Irs In 2001: Irs = 788 / 730 = 1,07E/turist = 745/ 775 = 0,96E/turist

Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori In 2001: It = 28779000000/ 56268576 = 511,45E/locuitor

29

Analiza indicatorilor industriei turismului i cltoriilor - Italia


n acest subcapitol vom analiza principalii indicatori ai industiei turismului si cltoriilor pentru Italia n perioada 2004-2007. Contribuia turismului i cltoriilor la crearea Produsului Intern Brut n perioada 2004-2007 Anii Contribuia turismului la crearea P.IB. Ii/1 Ii/i-1 2004 58.8683 2005 59.9522 1,0184 1,0184 2006 61.2179 1,0399 1,0211 2007 62.6288 1,0638 1,023 Sursa: WTTC TSA (Tourism Satellite Accounting) Ri/1 1,84 3,99 6,38 Ri/i-1 1,84 2,11 2,3 Ai/1 0,58 Ai/i-1 0,58 0,59 0,61 Indicatori relativi

Analiznd contribuia turismului i cltoriilor la crearea Produsului Intern Brut (P.I.B.) cu indicatori relativi cu baz n lan, se constat faptul c n anul 2005 indicele de dinamic a crescut fa de anul 2004 de 1,0184 ori, avnd un ritm de cretere de 1,84 % i cu o valoare absolut a unui procent din ritm de 0,58. n anul 2006 fa de anul 2005 indicele de dinamic a crescut de 1,0211 ori, avnd un ritm de cretere de 2,11 %. n anul 2007 contribuia turismului i cltoriilor la crearea P.I.B. a nregistrat o cretere fa de anul 2006, cu 2,3 %.
63 62 61 60 59 58 57 56 2004 2005 2006 2007 Contributia turismului la crearea P.I.B.

Graficul contribuiei turismului i cltoriilor la crearea P.I.B Turismul de afaceri n Italia

30

Anii

Turismul de afaceri

Indicatori relativi Ri/i-1 11,14 5,23 4 Ai/1 0,21 Ai/i-1 0,21 0,24 0,25

Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 2004 21.9242 2005 24.3676 1,1114 1,1114 11,14 2006 25.6442 1,1696 1,0523 16,96 2007 26.7735 1,2211 1,0440 22,11 Sursa: World Travel and Tourism Council: www.wttc.org

n anul 2005 fa de anul 2004 cheltuielile privind turismul de afaceri a crescut de 1,1114 ori, ceea ce reprezint o cretere cu 11,14 %. n anul 2006 indicele de dinamic cu baz n lan a nregistrat o cretere cu 5,23 % fa de anul 2005. n anul 2007 s-a nregistrat o cretere a indicelui dinamicii de 1,0440 ori fa de anul 2006, avnd un ritm de cretere de 4 % i cu o valoare absolut a unui procent din ritm de 0,25.

30 20 Turismul de afaceri 10 0

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Graficul cheltuielilor pentru bunuri i servicii ocazionate de cltoriile de afaceri

Cheltuielile guvernamentale n Italia n perioada 2004-2007 miliarde

31

Anii

Cheltuieli guvernamentale

Indicatori relativi Ri/1 2,84 3,97 5,13 Ri/i-1 2,84 1,12 1,11 Ai/1 Ai/i-1 0,043 0,044 0,0449

Ii/1 Ii/i-1 2004 4.32652 2005 4.44879 1,0284 1,0284 2006 4.49863 1,0397 1,0112 2007 4.54881 1,0513 1,0111 Sursa: Tourism Satelitte Accounting ( TSA )

Se constat c n anul 2005 fa de anul 2004 cheltuielile guvernamentale (comunitare) au crescut de 1,0282 ori, ceea ce reprezint o cretere cu 2,84 % i cu o valoare absolut a unui procent din ritmul de cretere de 0,043. n anul 2006 fa de anul 2005 cheltuielile guvernamentale au avut un ritm de cretere de 1,12 %. n anul 2007 fa de anul 2006 cheltuielile guvernamentale (comunitare) au crescut de 1,0111 ori, ceea ce reprezint o cretere de 1,11 %.

4.55 4.5 4.45 4.4 4.35 4.3 4.25 4.2 2004 2005 2006 2007 Cheltuielile guvernamentale

Graficul cheltuielilor guvernamentale n Italia n perioada 2004-2007

Capitalul investit miliarde Anii Capitalul investit Indicatori relativi

32

Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 2004 22.9821 2005 22.6813 0,9869 0,9869 -1,31 2006 24.0369 1,0458 1,0597 4,58 2007 26.1054 1,1359 1,0860 5,97 Sursa: Consiliul Mondial al Turismului i Cltoriilor (WTTC)

Ri/i-1 -1,31 5,97 8,6

Ai/1

Ai/i-1 0,2298 0,2268 0,2403

n urma analizei pe baza indicatorilor relativi cu baz n lan se constat faptul c singura scdere a investiiei de capital n sectorul de turism din Italia s-a nregistrat n anul 2005 fa de anul 2004 de 0,9869, cea ce reprzint o scdere cu 1,31 %. n perioadele urmtoare s-au nregistrat creteri ale indicelui dinamicii.

27 26 25 24 23 22 21 20 2004 2005 2006 2007 Capitalul investit in industria turismului

Graficul Capitalului investit n Industria Turismului i Cltoriilor n ultimii patru ani.

Fora de munc angajat n industria turismului i cltoriilor Anii 2004 2005 Fora de munc angajat 1011.78 1004.32 Ii/1 0,9926 Ii/i-1 0,9926 Indicatori relativi Ri/1 -0,74 Ri/i-1 -0,74 Ai/1 10,11 Ai/i-1 10,11

33

2006 1030.93 2007 1014.63 Sursa: WTTC

1,0189 1,0028

1,0264 0,9841

1,89 0,28

2,64 -1,59

10,04 10,30

Analiznd fora de munc angajat n industria turismului i cltoriilor din Italia n perioada 2004-2007, se observ c singura cretere a indicelui dinamicii cu baz n lan s-a nregistrat n anul 2006 fa de anul 2005 de 1,0264 ori, avnd un ritm de cretere de 2,64 % i cu o valoare absolut a unui procent din ritm de 10,04. n anul anul 2007 fa de anul 2006 s-a nregistrat o scdere a indicelui dinamicii cu 1,59 %.
1035 1030 1025 1020 1015 1010 1005 1000 995 990 62004 2005 2006 2007

Forta de munca angajata in turism

Evoluia numrului de locuri de munc n Italia

Cererea pentru turism i cltorii Cererea pentru turism i Anii cltorii Ii/1 Ii/i-1 Indicatori relativi Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1

34

2004 180.301 2005 183.466 1,0175 1,0175 2006 193.221 1,0716 1,0531 2007 200.413 1,1115 1,0372 Sursa: Tourism Satelitte Accounting WTTC

1,75 7,16 11,5

1,75 5,31 3,72

1,8

1,8 1,83 1,93

n ceea ce privete cererea pentru turism i cltorii se poate observa c indicele dinamicii a nregistrat creteri n perioada 2004-2007. n anul 2005 fa de anul 2004 cererea turistic a crescut de 1,0175 ori, ceea ce reprezint o cretere cu 1,75 %. n anul 2006 fa de anul 2005 s-a nregistrat o cretere a indicelui dinamicii cu 5,31 % i cu o valoare absolut a unui procent din ritm de 1,83. n anul 2007 se constat c s-a nregistrat o cretere a indicelui de 1,0372 ori fa de anul 2006, ceea ce reprezint o cretere cu 3,72 %.
205 200 195 190 185 180 175 170 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Cererea pentru turism si calatorii

Evoluia cererii pentru turism i cltorii n Italia, n perioada 2004-2007

Sosirile de turiti strini n Italia n perioada 2004-2007 milioane Anii 2004 Sosiri de turiti 37,1 Ii/1 Ii/i-1 Indicatori relativi Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 0,37 Ai/i-1

35

2005 36,54 0,9849 0,9849 -1,5 2006 41,1 1,1078 1,1247 10,78 2007 40 1,0781 0,9732 7,8 Sursa: Organizaia Mondial a Turismului (O.M.T.)

-1,5 12,47 -2,67

0,37 0,36 0,41

Analiznd evoluia sosirilor de turiti strini n Italia n perioada 2004-2007, se constat faptul c singura cretere a indicelui dinamicii s-a nregistrat n anul 2006 fa de anul 2005 de 1,1247 ori, ceea ce reprezint o cretere cu 12,47 %. n anul 2005 fa de anul 2004 numrul turitilor care au vizitat Italia a sczut cu 1,5 %, iar n anul 2007 fa de anul 2006 a sczut cu 2,67 %.

42 41 40 39 38 37 36 35 34 2004 2005 2006 2007 Sosirile de turisti straini in Italia in periada 2004-2007

Evoluia numrului de turiti strini care au cltorit n Italia n perioada 2004-2007

Exportul turistic Anii 2004 2005 2006 2007 Exportul turistic 30.4544 30.8288 33.1591 34.077 Ii/1 1,0122 1,0888 1,1189 Ii/i-1 1,0122 1,0756 1,0276 Indicatori relativi Ri/1 1,22 8,88 11,89 Ri/i-1 1,22 7,56 2,76 Ai/1 0,30 Ai/i-1 0,30 0,308 0,33 36

Sursa: WTTC TSA Cheltuielile efectuate de turitii strini n Italia au nregistrat creteri n perioada 2004-2007. Cheltuielile efectuate de turiti n anul 2005 au crescut fa de anul 2004 cu 1,22 %. n anul 2006 fa de anul 2005 se constat faptul c indicele de dinamic a crescut de 1,0756 ori, avnd un ritm de cretere de 7,56 %, i cu o valoare absolut a unui procent din ritm de 0,308. n anul 2007 ritmul de cretere a fost de 2,76 %.

35 34 33 32 31 30 29 28 2004 2005 2006 2007 Exportul turistic

Evoluia exportului turistic n Italia n ultimii patru ani (2004-2007)

BIBLIOGRAFIE

Cocean, P. Press,

- Geografia general a turismului, Editura Meteor

37

Vlsceanu, Gh. Negoescu, B.

Bucureti, 2003

Cristureanu, C. - Turism internaional (studii de caz), Neacu, N. Editura Oscar Print, Bucureti, 2002 Bltreu, A. Marin, I. Ielenicz, M. Marin, M. Ticovschi, A Matei, H.. Negu, S Nicolae, I. Radu, C. Neacu, N. Cernescu, A. - Europa, Editura Corint, Bucureti, 2002

- Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucureti, 2001

- Economia turismului (Studii de caz), Editura Uranus, Bucureti, 2002

Negu, S.

- Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureti, 2003 - Europa ghid de cltorie, Editura Ziua, Bucureti, 2003 - Economia Turismului, Editura Expert, Bucureti, 2001 - Mic enciclopedie de geografie, Editura Lider, Bucureti
38

Negu, S. Suditu, B. Snak, O. Baron, P. Neacu, N. Larousse

www.eurostat.eu www.istat.com

39