Contabilitate 1-100

CONTABILITATE FINANCIARA
1. Definiti costul de achizitie si prezentati componentele acestuia
Costul de achiziie nseamn preul datorat i eventualele cheltuieli conexe minus eventualele
reduceri ale costului de achiziie.
n acest sens, costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i
alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achiziiei bunurilor respective.
n costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu

obinerea de autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor
respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse n costul de achiziie i atunci cnd funcia de aprovizionare
este externalizata.
2. Definiti costul de productie si prezentati componentele acestuia
Potrivit omfp 1802/2014 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene:
" Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si
materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor
cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie
consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul
proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod
rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct

atribuibile:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;

b) costurile initiale de livrare si manipulare
c) costurile de instalare si manipulare
d) costurile de testare a functionarii corecte a activului
e)onorariile profesionale si comisioanele achitate in legatura cu activul
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
3. Prezentati conform OMFP 1802/2014 categoriile de entitati raportoare si criteriile de

incadrare
Punctul 9- alineatul (1) In functie de criteriile de marime, entitatile prevazute de prezentele

reglementari se grupeaza in trei categorii, astfel: microentitati; entitati mici; entitati mijlocii si
mari.
Categorii de entitati raportoare:
Microentitatile sunt entitatile care, la data bilantului, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre
urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);
b) cifra de afaceri neta: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.
Pentru aceasta categorie de entitati se aplica, de asemenea, prevederile cap. 12.
Entitatile mici sunt entitatile care, la data bilantului, nu se incadreaza in categoria

microentitatilor si care nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);

c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.
Entitatile mijlocii si mari sunt entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua
dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50
VAR 2 n funcie de criteriile de mrime, entitile prevzute de prezentele reglementri se

grupeaz n trei categorii, astfel: microentiti; entiti mici; entiti mijlocii i mari.
(2) Microentitile sunt entitile care, la data bilanului, nu depesc limitele a cel
puin dou dintre urmtoarele trei criterii:
a. totalul activelor: 350 000 EUR;
b. cifra de afaceri net: 700 000 EUR;
c. numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar:
(3) Entitile mici sunt entitile care, la data bilanului, nu se ncadreaz n categoria
microentitilor i care nu depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii: a)
totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri net: 8 000 000 EUR;
c) numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.
(4) Entitile mijlocii i mari sunt entitile care, la data bilanului, depesc limitele
a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
10. (1) n funcie de criteriile de mrime, grupurile se mpart n dou categorii,
astfel: grupuri mici i mijlocii, respectiv grupuri mari.
(2) Grupurile mici i mijlocii sunt grupurile constituite din societilemam i filialele care
urmeaz s fie incluse n consolidare i care, pe baz consolidat, nu depesc limitele a cel
puin dou dintre urmtoarele trei criterii la data bilanului societiimam: a) totalul
activelor: 24 000 000 EUR;
(3) Grupurile mari sunt grupurile constituite din societilemam i filialele care urmeaz s fie
incluse n consolidare i care, pe baz consolidat, depesc limitele a cel puin dou dintre
urmtoarele trei criterii la data bilanului societiimam:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
(4) Determinarea valorii criteriilor de mrime prevzute la prezentul punct se bazeaz doar pe
indicatorii corespunztori societiimam i filialelor cuprinse n consolidare. La stabilirea
criteriilor de mrime, societateamam poate s nu ia n considerare filialele pe care
intenioneaz s le exclud din consolidare
12. (1) Atunci cnd, la data bilanului, o entitate depete sau nceteaz s mai
depeasc limitele a dou dintre cele trei criterii menionate la pct. 9, acest fapt
afecteaz aplicarea derogrilor prevzute de prezentele reglementri numai dac acest lucru are
loc n dou exerciii financiare consecutive.
4.Prezentati si definiti cf. OMFP 1802 /2014 elementele direct legate de evaluarea pozitiei
financiare reflectate prin bilant.
Elementele direct legate de evaluarea poziiei financiare, reflectate prin bilan, sunt activele,
datoriile i capitalurile proprii.
n nelesul prezentelor reglementri:
a. un activ reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru
entitate. Un activ este recunoscut n contabilitate i prezentat n bilan atunci cnd
este probabil realizarea unui beneficiu economic viitor de ctre entitate i activul
are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluat n mod credibil;
b) o datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i
prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii
economice. O datorie este recunoscut n contabilitate i prezentat n bilan atunci
cnd este probabil c o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice va rezulta din
decontarea unei obligaii prezente i cnd valoarea la care se va realiza
aceast decontare poate fi evaluat n mod credibil;
b. capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor sau asociailor n activele

unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale.
Beneficiile economice reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de

numerar sau echivalente de numerar ctre entitate. Aceast contribuie se reflect fie sub
forma creterii intrrilor de numerar, fie sub forma reducerii ieirilor de numerar, de exemplu,
prin reducerea costurilor de producie. Astfel, potenialul poate fi unul productiv, atunci
cnd activul este utilizat separat sau mpreun cu alte active pentru prestarea de servicii ori
producerea de bunuri destinate vnzrii de ctre entitate. De asemenea, potenialul poate
mbrca forma convertibilitii n numerar sau echivalente de numerar.
5.Prezentati si definite cf. OMFP 1802 /2014 elementele direct legate de evaluarea
performantei financiare reflectate prin bilant.
Elementele direct legate de evaluarea performanei financiare, prin intermediul contului de
profit i pierdere, sunt veniturile i cheltuielile.
n nelesul prezentelor reglementri, termenii de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a. veniturile constituie creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub form de intrri sau creteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din contribuii ale
acionarilor;
b. cheltuielile constituie diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori creteri ale datoriilor,
care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din
distribuirea acestora ctre acionari.
Veniturile sunt recunoscute n contul de profit i pierdere atunci cnd se poate evalua n
mod credibil o cretere a beneficiilor economice viitoare legate de creterea valorii unui
activ sau de scderea valorii unei datorii. Recunoaterea veniturilor se realizeaz simultan
cu recunoaterea creterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creterea net a
activelor, rezultat din vnzarea produselor sau serviciilor, ori descreterea datoriilor ca
rezultat al anulrii unei datorii).
Cheltuielile sunt recunoscute n contul de profit i pierdere atunci cnd se poate evalua n
mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii
unui activ sau de o cretere a valorii unei datorii. Recunoaterea cheltuielilor are loc
simultan cu recunoaterea creterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de
exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).
6.Ce cuprind situatiile financiare anuale pentru microentitati?
Entitile care la data bilanului nu depesc dou din urmtoarele criterii:
totalul activelor: 1.500.000 lei;

cifra de afaceri net: 3.000.000 lei;
numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 10,
ntocmesc situaii financiare anuale care cuprind:
bilan prescurtat (cod 10);

cont prescurtat de profit i pierdere (cod 20).
Acestea vor fi nsoite de formularul Date informative (cod 30) i formularul Situaia
activelor imobilizate (cod 40).
VAR 2 Microentitile sunt considerate societile care la data bilanului nu depesc limitele a
cel puin dou dintre criteriile urmtoare:
-totalul activelor: 1,5 milioane de lei (echivalentul a 338.310 euro);
-cifra de afaceri net: 3 milioane de lei (echivalentul a 676.620 de euro);
-numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: zece.
Intocmesc situaii financiare anuale care cuprind:
1. bilan prescurtat (cod 10);
2. cont prescurtat de profit i pierdere (cod 20).
Situaiile financiare anuale vor fi nsoite de:
raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dup caz;
propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile;
declaraie scris a persoanelor prevzute la art. 10 alin.1) din Legea nr. 82/1991, republicat,
cu modificrile i completrile ulterioare, prin care i asum rspunderea pentru ntocmirea
situaiilor financiare anuale i confirm c: politicile contabile utilizate la ntocmirea situaiilor
financiare anuale sunt n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile;
raport adunare agenerala a asociatilor/actionarilor;
7.Ce cuprind situatiile financiare anuale pentru entitatile mici?
Entitile care la data bilanului nu depesc limitele a cel puin dou din urmtoarele criterii:

numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50,
bilan prescurtat (cod 10);

cont de profit i pierdere (cod 20);
note explicative la situaiile financiare anuale.
Opional, ele pot ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de
trezorerie.
VAR 2 subiect 7. Entitile mici: Ordinul MFP nr. 1.802/2014 stabilete c acestea sunt
entitile care la data bilanului nu se ncadreaz n categoria microentitilor i care nu depesc
limitele a cel puin dou dintre urmtoarele criterii:
-totalul activelor: 17,5 milioane de lei (echivalentul a 3.946.953 de euro);
-cifra de afaceri net: 35 de milioane de lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
-numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50
1.bilan prescurtat (cod 10);
2.cont de profit i pierdere (cod 20);
3.note explicative la situaiile financiare anuale.
8.Ce cuprind situatiile financiare anuale pentru entitatile mijlocii si mari?
Entitile care la data bilanului depesc cel puin dou din urmtoarele criterii:

numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50, precum i entitile de
interes public
bilan (cod 10);

cont de profit i pierdere (cod 20);
situaia modificrilor capitalului propriu;
situaia fluxurilor de trezorerie;
notele explicative la situaiile financiare anuale.
activelor imobilizate (cod 40)
VAR 2 Subiect 8 Entitile mijlocii i mari sunt cele care la data bilanului depesc limitele a
minimum dou dintre criteriile urmtoare:
-totalul activelor: 17,5 milioane de lei (echivalentul a 3.946.953 de euro);
-cifra de afaceri net: 35 de milioane de lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
-numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.

1. bilan (cod 10);
2. cont de profit i pierdere (cod 20);
3.situaia modificrilor capitalului propriu;
4.situaia fluxurilor de trezorerie;
5. notele explicative la situaiile financiare anuale.
9. Prezentati conform OMFP 1802/2014 caracteristicile calitative ale informatiilor

financiare.
Caracteristicile calitative principale ale situaiilor financiare anuale sunt inteligibilitatea,
relevana, credibilitatea i comparabilitatea.
Inteligibilitatea. O calitate esenial a informaiilor furnizate de situaiile financiare este aceea
c ele trebuie s fie uor nelese de utilizatori. n acest scop, se presupune c utilizatorii dispun
de cunotine suficiente privind desfurarea afacerilor i a activitilor economice, de noiuni de
contabilitate i au dorina de a studia informaiile prezentate, cu atenia cuvenit.
Relevana. Informaiile sunt relevante atunci cnd influeneaz deciziile economice ale
utilizatorilor, ajutndu-i pe acetia s evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, s
confirme sau s corecteze evalurile lor anterioare.
Relevana informaiei este influenat de natura sa i de pragul de semnificaie. n anumite
cazuri, natura informaiei este suficient, prin ea nsi, pentru a determina relevana sa. n alte
cazuri, att natura, ct i pragul de semnificaie sunt importante. Se consider c o informaie
este semnificativ dac omisiunea sau prezentarea sa eronat poate influena deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare anuale
Credibilitatea. Pentru a fi util, informaia trebuie s fie i credibil. Informaia este credibil
atunci cnd nu conine erori semnificative, nu este prtinitoare, iar utilizatorii pot avea ncredere
c reprezint corect ceea ce i-a propus s reprezinte sau ceea ce se atept, n mod rezonabil, s
reprezinte. Pentru a fi credibil, informaia trebuie s reprezinte cu fidelitate tranzaciile i alte
evenimente pe care aceasta fie i-a propus s le reprezinte, fie este de ateptat, n mod rezonabil,
s le reprezinte. Pentru ca informaia s prezinte credibil evenimentele i tranzaciile pe care i
propune s le reprezinte, este necesar ca acestea s fie contabilizate i prezentate n concordan
cu fondul i realitatea lor economic, i nu doar cu forma lor juridic, potrivit pct. 46 din
prezentele reglementri (vezi nota de subsol).
De asemenea, pentru a fi credibil, informaia trebuie s fie neutr, adic lipsit de influene.
Pentru a fi credibil, informaia trebuie s fie complet. O omisiune poate face ca informaia s
fie fals sau s induc n eroare i astfel s nu mai aib caracter credibil i s devin defectuoas
din punct de vedere al relevanei.
Comparabilitatea. Utilizatorii trebuie s poat compara situaiile financiare ale unei entiti n
timp, pentru a identifica tendinele n poziia financiar i performanele sale. Utilizatorii trebuie
s poat compara situaiile financiare ale diverselor entiti, pentru a le evalua poziia financiar
i performana. Astfel, msurarea i prezentarea efectului financiar al acelorai tranzacii i
evenimente trebuie efectuate ntr-o manier consecvent n cadrul unei entiti i de-a lungul
timpului pentru acea entitate i ntr-o manier consecvent pentru diferite entiti.
Este, de asemenea, important ca situaiile financiare s prezinte informaii corespunztoare
pentru perioadele precedente.
Pentru ca informaia s fie relevant i credibil, sunt necesare urmtoarele:
- informaia s fie oportun pentru luarea deciziilor de ctre utilizatori;
- beneficiile de pe urma informaiei s depeasc costul acesteia;
- s se stabileasc un echilibru ntre caracteristicile calitative ale informaiei financiare.
10. Enumerati conform OMFP 1802/2014 principiile generale de raportare financiara.

- Principiul continuitii activitii Acest principiu presupune c entitatea i continu n mod
normal funcionarea, fr a intra n stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii.
- Principiul permanenei metodelor. Metodele de evaluare i politicile contabile, n general,
trebuie aplicate n mod consecvent de la un exerciiu financiar la altul.
- Principiul prudenei. La ntocmirea situaiilor financiare anuale, evaluarea trebuie fcut pe
o baz prudent i, n special:activele i veniturile nu trebuie s fie supraevaluate, iar datoriile i
cheltuielile, subevaluate..
- Principiul independenei exerciiului. Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile
aferente exerciiului financiar, indiferent de data ncasrii veniturilor sau data plii cheltuielilor.
- Principiul evalurii separate a elementelor de active i de datorii- componentele
elementelor de active i de datorii trebuie evaluate separat.
- Principiul intangibilitii. Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar trebuie
s corespund cu bilanul de nchidere al exerciiului financiar precedent.
- Principiul necompensrii. Orice compensare ntre elementele de active i datorii sau ntre
elementele de venituri i cheltuieli este interzis.
- Principiul prevalenei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul
elementelor din bilan i contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic al
tranzaciei sau al operaiunii raportate, i nu numai de forma juridic a acestora.
- Principiul pragului de semnificaie. Valoarea elementelor de bilan i de cont de profit i
pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinat dac:
(a) acestea reprezint o sum nesemnificativ sau
(b) o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate, cu condiia ca elementele astfel
combinate s fie prezentate separat n notele explicative.
11. In ce consta principiul continuitatii activitatii? Exemple de aplicare

Trebuie s se prezume c entitatea i desfoar activitatea pe baza principiului continuitii
activitii.
Acest principiu presupune c entitatea i continu n mod normal funcionarea, fr a intra n

stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii.
O entitate nu va ntocmi situaiile financiare anuale pe baza principiului continuitii activitii

dac organele de conducere stabilesc dup data bilanului fie c intenioneaz s lichideze
entitatea sau s
nceteze activitatea acesteia, fie c nu exist nicio alt variant realist n afara acestora. Aceste
prevederi nu se aplic situaiilor financiare anuale ntocmite de entitile absorbite n cadrul unui
proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii. Deteriorarea rezultatelor din exploatare i a
poziiei financiare, ulterior datei bilanului, indic nevoia de a analiza dac presupunerea privind
continuitatea activitii este nc adecvat.
Dac administratorii unei entiti au luat cunotin de unele elemente de nesiguran legate de
anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de ai continua activitatea, aceste
elemente trebuie prezentate n notele explicative. n cazul n care situaiile financiare anuale nu
sunt ntocmite pe baza principiului continuitii, aceast informaie trebuie prezentat, mpreun
cu motivele care au stat la baza deciziei conform creia entitatea nu i mai poate continua
activitatea. Evenimentele sau condiiile ce necesit prezentri de informaii pot aprea i ulterior
datei bilanului.
Entitile aflate n lichidare, potrivit legii, prezint acest fapt n declaraia care nsoetesituaiile
financiare anuale. n scopul prezentrii bilanului, acestea procedeaz la reclasificarea creanelor
pe termen lung n creane pe termen scurt, respectiv a datoriilor pe termen lung n datorii pe
termen scurt.
Exemple de situatii cand se pune sub semnul intrebarii continuitatea activitatii:
- pierderi importante de clientela;
- disparitia unor surse importante de venit;

- grad de subactivitate mare si continuu etc.
VAR 2 Principiul continuitatii activitatii este principiul potrivit caruia se presupune ca unitatea
patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare
de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.
Definitia este corecta, dar nu se precizeaza modul de aplicare al acestui principiu si nici
consecintele neaplicarii lui. Acest principiu nu semnifica faptul ca intreprinderea are o viata
infinita, ci doar ca ea va functiona suficient timp pentru a-si indeplinii obiectivele stabilite ca si
contractele incheiate. De asemenea, se presupune ca perioada de existenta a intreprinderii va fi
mai lunga decat perioada utila de viata a activelor.
Factorii care pot afecta capacitatea intreprinderii de a-si urmarii activitatea, si deci continuitatea
activitatii sunt diversi. Dintre acestia, cei mai frecventi sunt de natura financiara.
Dintre criteriile de natura financiara putem mentiona:

- situatia neta negativa;
- fond de rulment negativ;
- situatia de trezorerie negativa sau agravata;
- starea financiara precara a unui debitor foarte important;
- imposibilitatea de a reinnoi la scadenta creditele indispensabile etc.
Criteriile bazate pe exploatare pot fi:
- pierderi importante de clientela;
- disparitia unor surse importante de venit;
- grad de subactivitate mare si continuu etc.
Dac administratorii unei entiti au luat cunotin de unele elemente de nesiguran legate de
anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-i continua activitatea, aceste
elemente trebuie prezentate n notele explicative.
12. In ce consta principiul permanentei metodelor? Exemple de aplicare

Presupune utilizarea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate pentru a se putea
asigura comparativitatea on timp a onformatiei contabile.
Schimbarea acestor norme si reguli se face numai extraordinar si in mod justificativ.
Politicile contabile i metodele de evaluare trebuie aplicate n mod consecvent de la un exerciiu

financiar la altul.
Exemplu: daca un provizion este inscris in activul bilantului ca element substractiv, in ex N, iar
in exercitiul urmator este tratat ca un provizion pentru riscuri, marind astfel masa capitalurilor
permanente, compararea celor doua bilanturi succesive devine dificila, analiza unor indicatori
financiari conducand la unele erori de interpretare.
13. In ce consta principiul prudentei? Exemple de aplicare.
Este principiul potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile,
riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior.
Totui, exercitarea prudenei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive,

subevaluarea deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberat a datoriilor
sau cheltuielilor, deoarece situaiile financiare nu ar mai fi neutre i nu ar mai avea calitatea de a
fi credibile.
Ca si situatii, putem exemplifica:
- utilizarea metodei FIFO sau LIFO la evaluarea stocurilor?
- capitalizarea costurilor sau nu?
- Ce tip de amortizare sa fie folosita?

14. In ce consta principiul contabilitatii de angajamente?
Efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i
evenimentele se produc (i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau
pltit) i sunt nregistrate n contabilitate i raportate n situaiile financiare ale perioadelor
aferente.
Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile aferente exerciiului financiar, indiferent de

data ncasrii veniturilor sau data plii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenia n conturile de
venituri i creanele pentru care nu a fost ntocmit nc factura (contul 418 "Clieni facturi de
ntocmit"), respective n conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu sa primit nc
factura (contul 408 "Furnizori facturi nesosite"). n toate cazurile, nregistrarea n aceste conturi
se efectueaz pe baza documentelor care atest livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor
(de exemplu, avize de nsoire a mrfii, situaii de lucrri etc.).
Veniturile i cheltuielile care rezult direct i concomitent din aceeai tranzacie sunt recunoscute
simultan n contabilitate, prin asocierea direct ntre cheltuielile i veniturile aferente, cu
evidenierea distinct a acestor venituri i cheltuieli.
Contabilitatea de trezorerie, aprut prima din punct de vedere cronologic, recunoate veniturile
i cheltuielile numai n momentul n care sunt decontate i anume veniturile sunt ncasate
respectiv cheltuielile pltite. Astfel rezultatul unei perioade este stabilit prin diferena dintre
ncasrile din acea perioad i plile din aceeai perioad.
n prezent acest tip de contabilitate nu mai este utilizat de ctre nici un sistem contabil naional
deoarece s-a considerat c informaiile furnizate nu corespund cerinelor utilizatorilor
informaiilor contabile.
Contabilitatea de angajamente recunoate veniturile i cheltuielile n perioadele la care se

genereaz, respectiv genereaz sau consum beneficii economice i nu n perioadele n care se
deconteaz respectiv veniturile se ncaseaz respectiv cheltuielile se pltesc. Practicarea
contabilitii de angajamente conduce la oferirea unor informaii nu numai despre tranzaciile
trecute, care au implicat pli i ncasri ci i despre obligaiile de plat din viitor respectiv
despre drepturile privind ncasrile viitoare.
Exemplu: O ntreprindere realizeaz urmtoarele operaiuni economice: la data de 10.12.N

execut o lucrare de reparaii cu ncasare la data de 10.01.N+1, tariful fiind de 20.000 lei (pentru
simplificare facem abstracie de TVA).
a) n cazul practicrii unei contabiliti de cas ntreprinderea recunoate venitul (i

implicit ctigul) aferent acestei prestaii numai n exerciiul financiar N+1, la data ncasrii
(10.01.N+1). Aceasta nseamn c, dei n exerciiul financiar N, la data prestaiei (10.12.N),
ntreprinderea este sigur c se vor genera beneficii economice viitoare din acea operaiune
deoarece recunoate un activ creana fa de client va recunoate efectiv acea cretere de
beneficii economice la venituri numai la momentul ncasrii efective, n exerciiul financiar N+1.
Privit din punctul de vedere al finanrii ntreprinderea va recunoate o surs proprie de finanare
(profitul generat de aceast prestaie) numai la momentul ncasrii efective.
b) n cazul practicrii unei contabiliti de angajamente ntreprinderea recunoate venitul

(i implicit ctigul) aferent acestei prestaii n exerciiul financiar N, la data prestrii
(10.01.N+1), anticipnd astfel beneficiile economice viitoare pe care le va genera aceast
prestaie. Din punctul de vedere al finanrii ntreprinderea recunoate creterea resurselor proprii
de finanare la momentul prestaiei.
Concluzionnd, putem afirma c la baza contabilitii de trezorerie se afl o concepie

ultra prudent care, din punctul nostru de vedere, nu servete intereselor actuale ale
utilizatorilor informaiilor contabile care sunt interesai mai mult de viitor dect de trecut i,
pentru care, informaiile furnizate de o contabilitate de angajamente le servesc mai bine
interesele.
15.In ce consta principiul intangibilitatii? Exemple de aplicare.

Bilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie s corespund cu bilanul de nchidere al
exerciiului precedent.
n esen acest principiu interzice corectarea direct a veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor
exerciiilor anterioare, fr a se face nregistrrile contabile necesare n exerciiile financiare
respective, sau dac nu este posibil, atunci aceste corecturi trebuie s influeneze veniturile i
cheltuielile exerciiului n care se face corecia.
n viziunea specialitilor n domeniu aciunea acestui principiu trebuie s treac de aspectul pur
tehnic al corespondenei (identitii) ntre situaia la nceputul unui exerciiu financiar i cea
existent la sfritul exerciiului financiar anterior i s aib n vedere imposibilitatea imputrii
directe asupra capitalurilor proprii:
a veniturilor sau a cheltuielilor aferente exerciiilor precedente care, din eroare sau omisiune,
nu au fcut obiectul unei nregistrri contabile; aceste venituri i cheltuieli vor fi nregistrate n
exerciiul curent afectnd performanele acestui exerciiu;
a incidenelor schimbrilor de metode contabile, la deschiderea exerciiului: imputarea
cheltuielilor direct n capitalurile proprii este contrar prevederilor Directivei a IV-a.
Ex:
In cursul ex N soc A inreg in ctab:
100 4111=707 100
Si 80 607=371 80
S-a respectat principiul intangibilitatii ptr ca ven si ch au fost recunoscute simultan
in ctabilitate si nu influenteaza intangibiliatatea bilantului de deschidere.
16. In ce consta principiul necompensarii? Exemple de aplicare
Orice compensare ntre elementele de active i datorii sau ntre elementele de venituri i
cheltuieli este interzis.
Toate creanele i datoriile trebuie nregistrate distinct n contabilitate, pe baz de documente

justificative. Eventualele compensri ntre creane i datorii fa de aceeai entitate efectuate cu
respectarea prevederilor legale pot fi nregistrate numai dup contabilizarea veniturilor i
cheltuielilor corespunztoare. n cazul schimbului de active, n contabilitate se evideniaz
distinct operaiunea de vnzare/scoatere din eviden i cea de cumprare/intrare n eviden, pe
baza documentelor justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor i cheltuielilor aferente
operaiunilor. Tratamentul contabil este similar i n cazul prestrilor reciproce de servicii.
Prin operatiuni specifice banca poate face unele exceptii, cum este cazul titlurilor de tranzactie,
operatiunilor de swap de dobanzi.
17. Definiti politicile contabile. Exemple de politici contabile
Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specific

aplicate de o entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile sunt urmtoarele:
- alegerea metodei de amortizare a imobilizrilor;
- reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora;
- nregistrarea, pe perioada n care imobilizrile corporale sunt trecute n conservare, a unei

cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunztoare ajustrii pentru deprecierea
constatat;
- alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
- contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.
VAR 2 17. Definiti politicile contabile. Exemple de politici contabile.
Pct. 267 din Anexa la Ordinul nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene prevede obligativitatea firmelor de a detine manualul de
politici contabile:
(1) Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice
aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
(2) Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate,
inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. In cazul entitatilor care nu au
administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii
respective.
Conducerea societatii trebuie sa aiba in vedere ca acest manual de politici contabile va fi elaborat
tinandu-se cont de specificul activitatii desfasurate de societate si de strategia adoptata.
Asa cum se specifica in Regulamentul financiar al Uniunii Europene si in IAS-uri (International
Accounting Standards), pentru fiecare operatiune derulata, de la intocmirea documentelor
justificative pana la intocmirea situatiilor financiare, conducerea fiecarei persoane juridice este
obligata sa elaboreze sau sa aprobe un set de proceduri.
Conform ultimei modificari a Legii contabilitatii 82/1991, lipsa aprobarii politicilor si

procedurilor contabile constituie contraventie, iar cuantumul amenzii este cuprins intre 300 lei si
4.000 lei. Contraventia este prevazuta la art. 42, alin. 1 din legea mai sus mentionata.
Importanta politicilor contabile, definitii, obligativitatea legala privind aceste politici
Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, operatorii economici aplica Reglementarile contabile

conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 si
legiuitorul a impus clar obligatia persoanelor juridice de a elabora un set de politici contabile
proprii, de a le supune aprobarii conducerii, de a le implementa si de a le actualiza periodic in
functie de cerinte si necesitati.
Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice

aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile:

- alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor;
- reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora;
- capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala;
- alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
- contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.
Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv
proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. In cazul entitatilor care nu au
administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii
respective. Prin politicile contabile aprobate, administratorii gestioneaza si controleaza in acelasi
timp modul de derulare a operatiunilor economice, stabilesc baza de determinare a informatiilor
necesare actionarilor pentru fundamentarea deciziilor. Politicile contabile reprezinta pentru
administratori un mijloc de control deoarece, odata aprobate, personalul societatii comerciale nu
se poate abate de la acestea si orice forma de control ulterior in societate se va raporta la cerintele
cuprinse in politicile contabile aprobate.
Pentru personalul cu atributii de executie din compartimentele financiar-contabile, politicile

contabile reprezinta cadrul legal intern care trebuie respectat intocmai.
Necesitatea lor rezulta din considerente practice, din nevoia de a stabili conditiile in care se
desfasoara anumite operatiuni care au impact in contabilitate si, in final, din faptul ca informatia
contabila sta la baza deciziilor pe care le iau administratorii si actionarii.
18. Ce sunt si cum se contabilizeaza erorile contabile?
Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la
exercitiile financiare precedente;
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile
financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din
greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate
spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea
acelor situatii financiare anuale (pct.66 (1));
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile,
ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor;
- Clasificarea erorilor in semificative si nesemnificative.
- Prin eroare nesemnificativa se intelege acea eroare care nu influeneaza informaiile financiar-
contabile.
- Prin eroare semnificativ se intelege acea eroare care ar putea influena deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare anuale.
Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor;

Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului
de profit si pierdere;
Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza
pe seama rezultatului reportat;
19. Ce sunt si cum se contabilizeaza evenimentele ulterioare datei bilantului?

- Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile,
care au loc ntre data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru
emitere. Se includ aici toate evenimentele ce au loc pn la data la care situaiile financiare
anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dac acele evenimente au loc dup declararea public
a profitului sau a altor informaii financiare selectate
-Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la ajustarea situaiilor
financiare i care impun ajustarea de ctre entitate a valorilor recunoscute n situaiile sale
financiare sau recunoaterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt urmtoarele:
1. soluionarea ulterioar datei bilanului a unui litigiu care confirm c o entitate are o obligaie
prezent la data bilanului. Entitatea ajusteaz orice provizion recunoscut anterior, legat de acest
litigiu, sau recunoate un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezint o datorie contingent;
2. falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanului, confirm de obicei c la data bilanului
exista o pierdere aferent unei creane comerciale i, n consecin, entitatea trebuie s ajusteze
valoarea contabil a creanei comerciale;
3. descoperirea de fraude sau erori ce arat c situaiile financiare anuale sunt incorecte;
4. vnzarea stocurilor dup perioada de raportare poate fi o prob a valorii realizabile nete la
finalul perioadei de raportare;
5. determinarea ulterioar perioadei de raportare a costului activelor cumprate sau a ncasrilor
din activele vndute nainte de finalul perioadei de raportare (de exemplu, reduceri comerciale i
financiare acordate, respectiv primite, dup ncheierea exerciiului financiar);
6. determinarea ulterioar perioadei de raportare a valorii primelor i a altor drepturi cuvenite
angajailor pentru exerciiul financiar ncheiat, dac entitatea are obligaia de a plti aceste sume.
- n cazul evenimentelor ulterioare datei bilanului care nu conduc la ajustarea situaiilor
financiare anuale, entitatea nu i ajusteaz valorile recunoscute n situaiile sale financiare
pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanului.
20. Evaluarea la data intrarii in entitate
- Evaluarea reprezinta pocesul prin care se determina valoarea la care elementele situatiilor
financiare sunt recunoscute in contabilitate si prezentate in bilant, respectiv bilantul prescurtat, si
in contul de profit si pierdere;
- Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza de regula pe baza principiului
costului de achizitie sau al costului de productie;
- Sunt cateva cazuri in care se pot folosi ca baza de evaluare la intrarea in patrimoniu si
urmatoarele:
- valoarea de aport: utilizata pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social; se substituie
costului de achizitie;
- valoarea justa; se aplica pentru bunuri obtinute cu titlu gratuit la intrarea in entitate
VAR 2 La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
la cost de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
la cost de productie pentru bunurile produse in entitate;
la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii pentru bunurile reprezentand aport la
capitalul social;
la valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
In cazurile evaluarii la valoarea de aport sau la valoarea justa, valoarea de aport si, respectiv,
valoarea justa se substituie costului de achizitie.
Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele de evidenta de pe piata, printr-o
evaluare efectuata, de regula, de evaluatori autorizati, potrivit legii.
In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea justa, din cauza naturii specializate a
activelor si a frecventei reduse a tranzactiilor, valoarea justa se poate determina prin alte metode
utilizate, de regula, de catre evaluatori autorizati, potrivit legii.
21. Ce sunt reducerile comerciale si cum se contabilizeaza?
- Reducerile pot fi: Rabaturile, Remizele sau Risturnele;

- Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie, ajusteaza in
sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor;
- Atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna,
reducerile comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costu de achizitie al
bunurilor.
- reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurlor la care se refera,
daca acestea mai sunt in gestiune; daca acestea nu mai sunt in gestiune, se evidentiaza distinct in
contabilitate - contul 609 "Reduceri comerciale primite" pe seama conturilor de terti
- cand vanzarea de produse si acordarea reducerii comerciale sunt tratate impreuna, reducerile
comerciale acordate ulterior facturarii ajusteaza veniturile din vanzare;
- reducerile comerciale acordate ulterior acturarii, indiferent de perioada la care se refera, se
evidentiaza distinct in contabilitate - contul 709 - "Reduceri comerciale acordate" pe seama
conturilor de terti
-atunci cand reducerile comerciale reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului care conduc
la ajustarea situatiilor financiare anuale, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul - 408
- "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 - "Clienti - facturi de intocmit", si se reflecta
in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor
justificative.
VAR 2 Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in
sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor. Atunci cand achizitia de produse si primirea
reducerii comerciale sunt tratate impreuna, reducerile comerciale primite ulterior facturarii
ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera,
daca acestea mai sunt in gestiune. Daca stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare
nu mai sunt in gestiune, acestea se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 Reduceri
comerciale primite), pe seama conturilor de terti.
Atunci cand vanzarea de produse si acordarea reducerii comerciale sunt tratate impreuna,
reducerile comerciale acordate ulterior facturarii ajusteaza veniturile din vanzare.
Reducerile comerciale acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se
evidentiaza distinct in contabilitate (contul 709 Reduceri comerciale acordate), pe seama
conturilor de terti.
Reducerile comerciale legate de prestarile de servicii, primite ulterior facturarii, respectiv
acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in
contabilitate (contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri
comerciale acordate), pe seama conturilor de terti.
Cand reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor
financiare anuale, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 Furnizori facturi
nesosite, respectiv contul 418 Clienti facturi de intocmit, si se reflecta in situatiile financiare
ale exercitiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care
urmeaza a fi primite, inregistrate la data bilantului in contul 408 Furnizori facturi nesosite,
corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune.
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
rabaturile se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de
vanzare;
remizele se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca
cumparatorul are un statut preferential; si
risturnele sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi
tert, in decursul unei perioade determinate.
22. Ce sunt reducerile financiare si cum se contabilizezaza?
- sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitaea datoriilor INAINTE de
temenul normal de exigibilitate;
- reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de
perioada la care se refera - contul 767 "Venituri din sconturi obtinute;
- la furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refera - contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate
VAR 2 Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea
datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de

perioada la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute). La furnizor, aceste
reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera
(contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate).
23.Exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor.
Costul stocurilor unui prestator de servicii nu include marjele de profit sau cheltuielile
de regie neatribuibile, care sunt adesea incorporate in preturile facturate de prestatorii de
servicii.
Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele: pierderile de materiale, manopera
sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile
datorate risipei; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt
necesare in procesul de productie
VAR 2 Sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit si sunt urmatoarele:
pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de
depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile
in locul si in starea in care se gasesc;
regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in
forma si locul final;
regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a
aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie
(activitate).
24.Ce reprezinta costurile ndatorarii si cum se contabilizeaza?
Costurile indatorarii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricatie sunt incluse in

costurile de productie ale acestora, in masura in care sunt legate de perioada de productie. In
costurile indatorarii se include dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei,
constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie. Costurile indatorarii suportate
de entitate in legatura cu imprumutul de fonduri se includ in costul bunurilor sau serviciilor cu
ciclu lung de fabricatie. In sensul prezentelor reglementari, prin activ cu ciclu lung de
fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp
pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare.
VAR 2 Procedura este preluata din IAS 23 Costurile indatorarii. Pct. 80 si 81 din OMFP
1802/2014 reglementeaza aceasta speta.
Societatea trebuie sa includa costurile indatorarii direct in costul de productie. Acest procedeu
influenteaza in mod negativ impozitul pe profit.
Pct. 80 din OMFP 1802/2014 prevede:
Costurile indatorarii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricatie sunt incluse in costurile de
productie ale acestora, in masura in care sunt legate de perioada de productie. In costurile
indatorarii se include dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei
sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie.
Activ cu ciclu lung de fabricatie - un activ care solicit n mod necesar o perioad substantial de
timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sale prestabilite sau pentru vanzare.
Totusi, daca Manualul de politici contabile prevede in alt mod, raman prevederile din manual:
Pct. 81 din OMFP 1802/2014
Atunci cand aplicarea pct. 80 constituie o modificare a politicii contabile, entitatea aplica
prevederile acelui punct pentru costurile indatorarii aferente activelor cu ciclu lung de
fabricatie pentru care data de incepere a capitalizarii este ulterioara datei de 1 ianuarie 2015.
Monografie contabila capitalizare dobanda, comisioane
666 = 168x
231 = 722
25. Evaluarea la inventar si evaluarea la bilant. Prezentarea elementelor in sit fin
1. Evaluarea la data intrrii n entitate

La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de
intrare, care se stabilete astfel:
a) la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producie pentru bunurile produse n entitate;
c) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii pentru bunurile reprezentnd aport la
capitalul social;
d) la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere
(pct. 75 alin. (1)).
Cu ocazia inventarierii, evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor

proprii se face potrivit prevederilor Reglementrilor contabile privind situaiile financiare anuale
individuale i situaiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor
publice nr. 1.802/2014, cu modificrile i completrile ulterioare, i normelor emise n acest sens
de Ministerul Finanelor Publice.
n scopul ntocmirii situaiilor financiare anuale, entitile trebuie s procedeze la inventarierea i
evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii (pct. 82 alin. (1)).
La fiecare dat a bilanului:
Elementele monetare exprimate n valut (disponibiliti i alte elemente asimilate, cum sunt
acreditivele i depozitele bancare, creane i datorii n valut) trebuie evaluate i prezentate n
situaiile financiare anuale utiliznd cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a
Romniei i valabil la data ncheierii exerciiului financiar. Diferenele de curs valutar, favorabile
sau nefavorabile, ntre cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a
Romniei de la data nregistrrii creanelor sau datoriilor n valut, sau cursul la care acestea sunt
nregistrate n contabilitate i cursul de schimb de la data ncheierii exerciiului financiar, se
nregistreaz la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar, dup caz (pct. 94 lit. a)).
Caracteristica esenial a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaia de a plti un
numr fix sau determinabil de uniti monetare (pct. 315 alin. (2)).
Pentru creanele i datoriile, exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei
valute, eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se
nregistreaz la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, dup caz. Determinarea diferenelor de
valoare se efectueaz similar prevederilor regsite la pct. 94 lit. a) din reglementrile contabile
(pct. 94 lit. b)).
Elementele nemonetare achiziionate cu plata n valut i nregistrate la cost istoric
(imobilizri, stocuri) trebuie prezentate n situaiile financiare anuale utiliznd cursul de schimb
valutar de la data efecturii tranzaciei (pct. 94 lit. c)).
Elementele nemonetare achiziionate cu plata n valut i nregistrate la valoarea just (de
exemplu, imobilizrile corporale reevaluate) trebuie prezentate n situaiile financiare anuale la
aceast valoare (pct. 94 lit d)).
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea mai bun
estimare curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o ieire de
resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri (pct. 388 alin. (1)).
Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezint
valoarea actualizat a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaiei. n acest caz,
actualizarea provizioanelor se face ntruct, datorit valorii-timp a banilor, provizioanele aferente
unor ieiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanului sunt mult mai oneroase dect
cele aferente unor ieiri de resurse de aceeai valoare, dar care apar mai trziu (pct. 387 alin. (3)).
26. Evaluarea la iesire din entitate
3. Evaluarea la data ieirii din entitate

La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare sau la valoarea la care sunt nregistrate n contabilitate (de exemplu,
valoarea reevaluat pentru imobilizrile corporale care au fost reevaluate sau valoarea just
pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat) (pct.
95 alin. (1)).
Activele constatate minus n gestiune se scot din eviden la data constatrii lipsei acestora (pct.
95 alin. (2)).
La scoaterea din eviden a activelor, se reiau la venituri ajustrile pentru depreciere sau pierdere
de valoare aferente acestora (pct. 95 alin. (3)).
27. Evaluarea alternative la valoarea justa. Regulile reevaluarii

B. Reguli de evaluare alternative
Regulile de evaluare alternative ce pot fi aplicate sunt cele referitoare la reevaluarea
imobilizrilor corporale i cele referitoare la evaluarea la valoarea just a instrumentelor
financiare (Seciunea 3.4 Evaluarea alternativ la valoarea just).
Entitile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul exerciiului
financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevaluri n situaiile financiare ntocmite pentru acel exerciiu (pct. 99 alin.
(1)).
Evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare se poate efectua numai n situaiile
financiare anuale consolidate (pct. 117 alin. (1) i (2)).
28. Formatul bilantului cf OMFP1802/2014 Bilantul tip lista, A,B,C,D,E,F,G,H,I,J,
Formatul bilanului ntocmit de entitile prevzute la pct. 9 alin. (4), precum i de entitile de
interes
public, este urmtorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizri necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare, dac acestea au fost
achiziionate cu
titlu oneros i nu trebuie prezentate la A I 5
4. Active necorporale de explorare i evaluare a resurselor minerale
5. Fondul comercial, n msura n care acesta a fost achiziionat cu titlu oneros
6. Avansuri
II. Imobilizri corporale
1. Terenuri i construcii
2. Instalaii tehnice i maini
3. Alte instalaii, utilaje i mobilier
4. Investiii imobiliare
5. Active corporale de explorare i evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie
III. Imobilizri financiare
1. Aciuni deinute la entitile afiliate
2. mprumuturi acordate entitilor afiliate
3. Interese de participare
4. mprumuturi acordate entitilor de care entitatea este legat n virtutea intereselor de
participare
5. Investiii deinute ca imobilizri

6. Alte mprumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime i materiale consumabile
2. Producia n curs de execuie
3. Produse finite i mrfuri
4. Avansuri
II. Creane
(Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate
separat pentru
fiecare element.)
1. Creane comerciale
2. Sume de ncasat de la entitile afiliate
3. Sume de ncasat de la entitile de care entitatea este legat n virtutea intereselor de
participare
4. Alte creane
5. Capital subscris i nevrsat
III. Investiii pe termen scurt
1. Aciuni deinute la entitile afiliate
2. Alte investiii pe termen scurt
IV. Casa i conturi la bnci
C. Cheltuieli n avans
D. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an
1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din
emisiunea de obligaiuni
convertibile
2. Sume datorate instituiilor de credit
3. Avansuri ncasate n contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comer de pltit
6. Sume datorate entitilor afiliate
7. Sume datorate entitilor de care entitatea este legat n virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an
1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din
emisiunea de obligaiuni
convertibile
2. Sume datorate instituiilor de credit
3. Avansuri ncasate n contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comer de pltit
6. Sume datorate entitilor afiliate
7. Sume datorate entitilor de care entitatea este legat n virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pentru garanii acordate clienilor
3. Provizioane pentru pensii i obligaii similare
4. Provizioane pentru impozite
5. Alte provizioane
I. Venituri n avans
J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
1. Capital subscris vrsat
2. Capital subscris nevrsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat()
VI. Profitul sau pierderea exerciiului financiar
29. Formatul CPP cf OMFP1802/2014 nu mai sunt chelt si ven. extraodrinare.
Prezentarea contului de profit i pierdere

428. - Formatul contului de profit i pierdere ntocmit de entitile prevzute la pct. 9 alin. (3) i
pct. 9 alin. (4),
precum i de entitile de interes public, este urmtorul:
1. Cifra de afaceri net
2. Variaia stocurilor de produse finite i a produciei n curs de execuie
3. Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii i indemnizaii
b) Cheltuieli cu asigurrile sociale, cu indicarea distinct a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i imobilizrile necorporale
b) Ajustri de valoare privind activele circulante, n cazul care acestea depesc suma ajustrilor
de valoare
care sunt normale n entitatea n cauz
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct a celor obinute de la entitile
afiliate
10. Venituri din alte investiii i mprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea
distinct a celor
obinute de la entitile afiliate
11. Alte dobnzi de ncasat i venituri similare, cu indicarea distinct a celor obinute de la
entitile afiliate
12. Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare i investiiile deinute ca active circulante
13. Dobnzi de pltit i cheltuieli similare, cu indicarea distinct a celor de pltit entitilor
afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea dup impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exerciiului financiar
30. Definiti cf OMFP : amortizarea, val. Amortiz, si durata de utilizare economica
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economic reprezint

alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga durat de utilizare economic.
Valoarea amortizabil este reprezentat de cost sau de alt valoare care substituie costul (de
exemplu, valoarea reevaluat).
(3) n nelesul prezentelor reglementri, prin durata de utilizare economic se nelege durata
de via util, aceasta reprezentnd:
a) perioada n care un activ este prevzut a fi disponibil pentru utilizare de ctre o entitate; sau
b) numrul unitilor produse sau al unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute de
entitate prin folosirea activului respectiv.
31. Definirea, componenta si recunoasterea initiala a imob. necorp.
O imobilizare necorporal este un activ nemonetar identificabil fr form fizic.
Reglementrile contabile prevd urmtoarele categorii de imobilizri necorporale:

- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare, cu excepia
celor create intern de entitate;
- active necorporale de explorare i evaluare a resurselor minerale;
- fondul comercial pozitiv;
- alte imobilizri necorporale (de exemplu, programe informatice create de entitate sau
achiziionate de la teri pentru necesitile proprii de utilizare, precum i reete, formule, modele,
proiecte i prototipuri); i
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizri necorporale (pct. 174 i pct.186 alin. (1)).
n cadrul elementului Alte imobilizri necorporale se evideniaz preul pltit pentru
contractele de clieni transferate ntre entiti cu titlu oneros, n condiiile n care clienii
respectivi vor continua relaiile cu entitatea. Pentru recunoaterea ca activ a preului pltit (cost
de achiziie) aferent contractelor astfel achiziionate, acestea trebuie identificate (numr contract,
denumire client, durat contract), iar entitatea trebuie s dispun de mijloace prin care s
controleze relaiile cu clienii, astfel nct s poat controla beneficiile economice viitoare
preconizate, care rezult din relaia cu acei clieni. Activul imobilizat reprezentnd costul de
achiziie al contractelor respective se amortizeaz pe durata acestor contracte (pct. 186 alin. (4)).
O imobilizare necorporal se nregistreaz iniial la costul de achiziie sau de producie, aa cum

sunt definite n prezentele reglementri.
32. Componenta costului unei imobilizari necorporale dobandite separate
I. A. Imobilizri necorporale dobndite separat

n mod normal, preul pe care o entitate l pltete pentru a dobndi separat o imobilizare
necorporal va reflecta ateptrile privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare
preconizate ale imobilizrii s revin entitii. n aceste situaii entitatea preconizeaz o intrare de
beneficii economice, chiar dac plasarea n timp a sumei generate de intrare este nesigur. Astfel,
imobilizrile necorporale dobndite separat ndeplinesc ntotdeauna criteriul referitor la
probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizrii s revin
entitii (pct. 157 alin. (1)).
Dac o imobilizare necorporal este dobndit separat, costul acesteia poate fi n general evaluat
n mod credibil. Acest lucru se ntmpl mai ales cnd contravaloarea achiziiei ia forma
numerarului sau a altor active monetare (pct. 157 alin. (2)).
Costul unei imobilizri necorporale dobndite separat este alctuit din:
a) costul su de achiziie, inclusiv taxele vamale de import i taxele de achiziie nerambursabile,
dup scderea reducerilor i rabaturilor comerciale; i
b) orice cost direct atribuibil pregtirii activului pentru utilizarea prevzut
33. Costul unei imobilizari necorporale generate intern.

Costul unei imobilizri necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la data la
care imobilizarea necorporal a ndeplinit pentru prima oar criteriile de recunoatere ca
imobilizri necorporale.Costul unei imobilizri necorporale generate intern este compus din toate
costurile direct atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea i pregtirea activului
pentru a fi capabil s funcioneze n maniera intenionat de ctre conducere.
Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu materialele i serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizrii

necorporale;
b) cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizrii necorporale;
c) taxele de nregistrare a unui drept legal; i
d) amortizarea brevetelor i licenelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea

necorporal.
34. Reflectarea n contabilitate a concesiunilor primite
Concesionarea reprezinta o operatiune juridica prin intermediul careia o persoana numita

concedent transmite unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a
unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, pentru o perioada determinata (cel mult 49
ani), in schimbul unei redevente.
Contabilitatea concesiunilor opereaza inregistrari contabile atat la proprietar si prin prisma

amortizarii bunurilor din patrimoniu si a evidentierii veniturilor din redevente, cat si la
concesionar si prin prisma reflectarii intrarii in gestiune a concesiunilor ca si imobilizari
corporale, plata redeventelor si restituirea bunurilor concesionate.
Din punct de vedere contabil, in functie de clauzele contractului de concesiunie, avem unul din
cele doua tratamente pentru recunoasterea concesiunilor primite, astfel:
1. se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de concesiune stabileste o durata

si o valoare determinata pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe
durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului.
2. In cazul in care contractul prevede plata unei redevente, si nu o valoare amortizabila, in
contabilitatea entitatii care primeste concesiunea se reflecta cheltuiala reprezentind redeventa
/chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.
VAR 2 Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare

reprezentnd aport, achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n conturile de
imobilizri necorporale la costul de achiziie sau valoarea de aport, dup caz. n aceast situaie
valoarea de aport se asimileaz valorii juste.
(2) Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de
concesiune stabilete o durat i o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii
concesiunii urmeaz a fi nregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit potrivit
contractului. n cazul n care contractul prevede plata periodic a unei redevene/chirii, i nu o
valoare amortizabil, n contabilitatea entitii care primete concesiunea, se reflect cheltuiala
reprezentnd redevena/ chiria, fr recunoaterea unei imobilizri necorporale.
35. Ce este fondul comercial si cum se recunoate n situatiile financiare?
Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de

achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o
entitate.n situatiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaste numai n
cazul transferului tuturor activelor sau al unei parti a acestora si, dupa caz, si de datorii si
capitaluri proprii, indiferent daca este realizat ca urmare a cumpararii sau ca urmare a unor
operatiuni de fuziune.
VAR 2 Fondul comercial

178. - Fondul comercial se recunoate, de regul, la consolidare i reprezint diferena dintre
costul de achiziie i valoarea just la data tranzaciei, a prii din activele nete achiziionate de
ctre o entitate.
179. - (1) n situaiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoate numai
n cazul transferului tuturor activelor sau al unei pri a acestora i, dup caz, i de datorii i
capitaluri proprii, indifferent dac este realizat ca urmare a cumprrii sau ca urmare a unor
operaiuni de fuziune. Pentru ca fondul commercial s fie contabilizat distinct, transferul trebuie
s fie n legtur cu o afacere, reprezentat de un ansamblu integrat de activiti i active
organizate i administrate n scopul obinerii de profituri, nregistrrii de costuri mai mici sau alte
beneficii.
(2) Pentru recunoaterea n contabilitate a activelor i datoriilor primite cu ocazia acestui
transfer, entitile trebuie s procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, n scopul
determinrii valorii individuale a
acestora. Aceasta se efectueaz de ctre evaluatori autorizai, potrivit legii.
(3) Onorariile de intermediere, onorariile de consiliere, juridice, contabile, de evaluare i alte
onorarii profesionale sau de consultan, precum i alte cheltuieli legate de dobndirea unei
afaceri reprezint cheltuieli n perioadele n care sunt suportate costurile respective.
(4) Entitatea care cedeaz o afacere scoate din eviden activele i datoriile corespunztoare, la
valoarea la care acestea sunt nregistrate n contabilitate, pe seama conturilor de cheltuieli,
respectiv de venituri.
180. - Dac n situaiile financiare anuale individuale se nregistreaz fond comercial negativ,
tratamentul acestuia este cel prevzut la pct. 551.
36. Amortizarea imobiliz rilor necorporale.
Amortizarea imobilizarilor necorporale se realizeaza potrivit legii sau contractului n care este
prevazuta durata de amortizare (concesiuni, brevete, licente si alte drepturi similare). De regula,
imobilizarile necorporale au o durata de recuperare prin amortizare de 3-5 ani.
Activele necorporale se amortizeaza astfel:
a) cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaza n maximum 5

ani;
b) brevetele, licentele, marcile de fabrica, de comert si alte drepturi de proprietate industriala si

comerciala similare, se amortizeaza pe durata prevaz 737d35h uta de catre agentul economic care
le detine;
c) programele informatice, create de agentii economici sau achizitionate de la terti, se
amortizeaza n functie de durata probabila de utilizare, dar nu mai mult de 5 ani.
Durata efectiva de amortizare a activelor necorporale mentionate mai sus se stabileste de catre
Consiliul de Administratie, respectiv de catre responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
d) imobilizarile necorporale de natura concesiunii se amortizeaza pe durata contractului.
37. Definirea i recunoaterea imobilizrilor corporale.
Imobilizrile corporale reprezint active care: sunt deinute de o entitate pentru a fi

utilizate n producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau
pentru a fi folosite n scopuri administrative; i sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari
de un an.
n reglementrile contabile sunt prevzute condiiile pe care un bun trebuie s le
ndeplineasc pentru a fi recunoscut ca imobilizare corporal, astfel:
activul va genera beneficii economice viitoare certe pentru entitate;
costul activului poate fi evaluat credibil.
Evaluarea iniial a imobilizrilor corporale

O imobilizare corporal recunoscut ca activ trebuie evaluat iniial la costul su determinat
potrivit regulilor de evaluare din reglementrile contabile, n funcie de modalitatea de intrare n
entitate.
Evaluarea initiala se realizeaza la cost istoric, respectiv la valoarea de intrare.
Valoarea de intrare, in functie de metoda de intrare a imobilizarilor corporale in patrimoniu,

poate avea urmatoarea semnificatie:
cost de achizitie pentru bunurile intrate in patrimoniu cu titlu oneros;
cost de productie pentru bunurile realizate in regie proprie;
valoarea de aport pentru imobilizarile corporale aportate la capitalul social al
intreprinderii. Aceasta valoare se stabileste in urma evaluarii efectuate conform legii. La
determinarea ei se tine cont de starea bunului, pretul pietei, utilitatea si amplasarea acestuia.
valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit (donatii, subventii).
IAS 16 defineste valoarea justa ca fiind suma la care poate fi achizitionat un activ in cadrul
unei tranzactii in care partile sunt in cunostinta de cauza iar pretul este stabilit in mod obiectiv.
De asemenea, imobilizarile corporale obtinute prin schimb cu alte imobilizari corporale se
inregistreaza la valoarea justa a celor cedate, valoare diminuata cu orice sume, in numerar sau
echivalente de numerar, obtinute in urma schimbului. De la aceasta regula exista o exceptie: daca
activele care fac obiectul schimbului sunt de aceeasi natura si au aceeasi valoare justa, in
contabilitate nu se va inregistra nici o operatie
Exemple de costuri care se efectueaz n legtur cu construcia unei imobilizri corporale

Exemple de costuri care se efectueaz n legtur cu construcia unei imobilizri corporale,
direct atribuibile acesteia:
costurile reprezentnd salariile angajailor, contribuiile legale i alte cheltuieli legate
de acestea, care rezult direct din construcia imobilizrii corporale;
cheltuieli materiale;
costurile de amenajare a amplasamentului;
costurile iniiale de livrare i manipulare;
costurile de instalare i asamblare;
cheltuieli de proiectare i pentru obinerea autorizaiilor;
costurile de testare a funcionrii corecte a ctivului, dup deducerea ncasrilor nete
provenite din vnzarea elementelor produse n timpul aducerii activului la amplasamentul i
condiia de funcionare (cum ar fi eantioanele produse la testarea echipamentului);
onorariile profesionale pltite avocailor i

experilor, precum i comisioanele achitate n legtur cu activul etc.
Exemple de costuri care nu sunt incluse n costul unui element de imobilizri corporale:
costurile de deschidere a unei noi instalaii;
costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile n
materie de publicitate i activiti promoionale);
costurile de desfurare a unei activiti ntr-un loc nou sau cu o nou
clas de clieni (inclusiv costurile de instruire a personalului);
costurile administrative i alte cheltuieli generale de regie;
costurile reamplasrii sau reorganizrii pariale sau totale a activitilo entitii.
Imobilizrile n curs de execuie reprezint investiiile neterminate efectuate n regie proprie
sau n antrepriz. Acestea se evalueaz la costul de producie sau costul de achiziie, dup caz.
Imobilizrile n curs de execuie se trec n categoria imobiliz rilor finalizate dup recepia,
darea n folosin sau punerea n funciune a acestora, dup caz.
Costul unei imobilizri corporale construite n regie proprie este determinat folosind acelea i
principii ca i pentru un activ achiziionat. Astfel, dac entitatea produce active similare, n
scopul comercializrii, n cadrul unor tranzacii normale, atunci costul activului este, de obicei,
acelai cu costul de construire a acelui activ destinat vnzrii. Prin urmare, orice profituri interne
sunt eliminate din calculul costului acestui activ. n mod similar, cheltuiala reprezentnd
rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum i pierderile
care au aprut n cursul construciei n regie proprie a activului nu sunt incluse n costul activului
38.Ce sunt investiiile imobiliare? Exemple de investiii imobiliare.

Prin definiie, investiia imobiliar este proprietatea (un teren sau o cldire - sau o parte a
unei cldiri - sau ambele) deinut (de proprietar sau de locatar n baza unui contract de leasing
financiar) mai degrab pentru a obine venituri din chirii sau pentru creterea valorii capitalului,
sau ambele, dect pentru:
a fi utilizat n producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori n scopuri
administrative; sau
a fi vndut pe parcursul desfurrii normale a activitii.
Urmtoarele constituie exemple de investiii imobiliare:
terenurile deinute, mai degrab, n scopul creterii pe termen lung a valorii capitalului,
dect n scopul vnzrii pe termen scurt, pe parcursul desfurrii normale a activitii;
terenurile deinute pentru o utilizare viitoare nc nedeterminat. Dac o entitate nu a
hotrt dac va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliar utilizat de posesor, fie n
scopul vnzrii pe termen scurt n cursul desfurrii normale a activitii, atunci terenul este
considerat ca fiind deinut n scopul creterii valorii capitalului;
cldire aflat n proprietatea entitii (sau deinut de entitate n temeiul unui contract de
leasing financiar) i nchiriat n temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing
operaional;
cldire care este liber, dar care este deinut pentru a fi nchiriat n temeiul unui sau mai
multor contracte de leasing operaional;
proprietile imobiliare n curs de construire sau amenajare n scopul utilizrii viitoare ca
investiii imobiliare.
Urmtoarele constituie exemple de elemente care nu sunt investiii imobiliare:
proprietile imobiliare deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a
activitii sau n procesul de construcie sau amenajare n vederea unei astfel de vnzri, de
exemplu: proprietile imobiliare dobndite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, n
viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate i revndute. Acestea reprezint, din punct
de vedere contabil, stocuri;
proprietile imobiliare care sunt n curs de construire sau amenajare n numele unor
tere pri. Acestea reprezint pentru entitate servicii n curs de execuie;
proprietile imobiliare utilizate de posesor, incluznd (printre altele) proprietile
deinute n scopul utilizrii lor viitoare ca proprieti imobiliare utilizate de posesor,
proprietile deinute n scopul amenajrii viitoare i utilizrii ulterioare ca proprieti
imobiliare utilizate de posesor, proprietile utilizate de salariai (indiferent dac acetia
pltesc sau nu chirie la cursul pieei) i proprietile imobiliare utilizate de posesor care
urmeaz a fi cedate.
39. Ce sunt activele biologice? Recunoasterea activelor biologice productive
Active biologice animalele i plantele, rezultate din evinementele trecute, controlate de

ntreprindere i supuse modificrilor cantitative i calitative, n scopul obinerii produselor
agricole sau activelor biologice suplimentare. Activele biologice productive sunt orice active,
altele dect activele biologice de natura stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, via-de-vie,
pomii fructiferi i copacii din care se obine lemn de foc, dar care nu sunt tiai. Activele
biologice productive nu sunt produse agricole ci, mai degrab, sunt active autoregeneratoare.
Un activ biologic este un animal viu sau o plant vie.

O entitate recunoate un activ biologic dac i numai dac:
a) entitatea controleaz activul ca rezultat al evenimentelor trecute;
b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului s revin entitii; i
c) valoarea just sau costul activului poate fi evaluat() n mod credibil.
n activitatea agricol, controlul poate fi evideniat, de exemplu, prin dreptul de proprietate

asupra vitelor sau prin nsemnarea ori marcarea vitelor n alt mod n momentul achiziiei, naterii
sau nrcrii. Beneficiile viitoare sunt estimate, n mod normal, prin evaluarea caracteristicilor
fizice semnificative aferente acestora. 217 Active biologice productive.
40. Ce este contractul de leasing ? Care sunt tipurile de leasing conform OMFP 1802/2014?
Imobilizrile corporale deinute n baza unui contract de leasing se evideniaz n contabilitate n

funcie de prevederile contractelor ncheiate ntre pri, precum i legislaia n vigoare.
Clasificarea contractelor de leasing n leasing financiar sau leasing operaional se efectueaz la

nceputul contractului. contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaz locatarului,
n schimbul unei pli sau serii de pli, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioad stabilit.
leasingul financiar este operaiunea de leasing care transfer cea mai mare parte din
riscurile i avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
leasing operaionalul este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului
financiar.
41. Care sunt conditiile clasificarii unui leasing ca fiind financiar conform OMFP
1802/2014?
Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar dac ndeplinete cel puin una
dintre urmtoarele condiii:
a) leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pn la sfritul duratei
contractului de leasing;
b) locatarul are opiunea de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de mic n comparaie
cu valoarea just la data la care opiunea devine exercitabil, astfel nct, la nceputul
contractului de leasing, exist n mod rezonabil certitudinea c opiunea va fi exercitat;
c) durata contractului de leasing acoper, n cea mai mare parte, durata de via economic a
bunului, chiar dac titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea total a ratelor de leasing, mai puin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egal cu
valoarea de intrare a bunului, reprezentat de valoarea la care a fost achiziionat bunul de ctre
finanator, respectiv costul de achiziie;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct
numai locatarul le poate utiliza fr modificri majore.
42. Reflectarea n contabilitate a leasingului financiar.
1. Reflectarea in contabilitate a 2. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor

operatiunilor de Leasing financiar la de Leasing financiar la LOCATAR
LOCATOR (utilizator)
a) Achizitie de imob.corp. de la furnizori a) -
interni pentru a fi predate in regim de leasing
financiar.
% = 404
213
4426
b) Achizitie de imob. corp. de la furnizori b) -
externi pentru a fi predate in regim de laesing
financiar.
213 = 404
c) Predarea catre utilizator (LOCATAR) a c) Primirea bunului ce face obiectul leasingului
bunurilor care fac obiectul contractului de financiar
leasing (Recunoasterea creantei la valoarea 213 = 167 (valoarea capitalului de
imobilizarii cedate in regim de leasing) rambursat)
267 = 213 valoarea activului Extracontabil: Evidentierea dobanzii aferente
Extracontabil: Evidentierea dobanzii totale contractului de leasing.
aferente contractului in conturile 8051 Dobanzi de platit =(dobanda totala)
extrabilantiere.
8052 Dobanzi de incasat= (valoarea totala
a dobanzii)
d) Emiterea facturii aferente ( primei rate) de d) Inregistrarea primei facturi pt. rata scadenta
incasat reprezentand rambursarea de principal % = 404
(cota parte din val. Activului), TVA si 167>> rata de capital(cota parte din val. Activ)
dobanda. 666 >> dobanda
411 = % 4426
267 Ramburs. de principal(rata Extracontabil: Diminuarea dobanzii de platit
de capital) =8051 Dobanzi de platit (dob.
766 Dobanda primei luni primei rate)
4427
Extracontabil: Diminuarea dobanzii de incasat
= 8052 Dobanzi de incasat (Dob.
aferenta primei luni)
e) Incasare prima rata e) Achitarea facturii
5121 = 411 404 = 5121
In mod similar se inregistreaza toate In mod similar se inregistreaza toate
operatiunile pana la sfarsitul perioadei de operatiunile pana la sfarsitul perioadei de
leasing. La plata ultimei rate, locatarul achita leasing. La plata ultimei rate, locatarul achita
valoarea reziduala si obtine dreptul de valoarea reziduala si obtine dreptul de
proprietate asupra activului respectiv. proprietate asupra activului respectiv.
f) Emiterea facturii pt. valoarea reziduala f) Primirea facturii de la societatea de leasing
411 = % pentru valoarea reziduala
267 valoarea reziduala % = 404
4427 167 valoarea reziduala
4426
g) Incasarea valorii reziduale g) Plata valorii reziduale
5121 = 411 404 = 5121
h) In cazul leasingului financiar, locatarul este
cel care inregistreaza amortizarea activului.
!!! Pentru activele achizitionate prin contract de
leasing financiar, stiind ca se transfera dreptul
de proprietate, se aplica aceleasi proceduri de
amortizare stabilite la celelalte active similare
existente in entitate.
6811 = 281
43. Reflectarea n contabilitate a leasingului operational.
Daca in cazul leasingului financiar utilizatorul (locatarul) este tratat din punct de vedere
financiar ca proprietar , in cazul leasingului operational finantatorul (locatorul) are aceasta
calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul contractului de leasing se face de catre utilizator
(locatar), in cazul leasingului financiar si de catre locator in cazul leasingului operational.
In contractul de leasing financiar se prevede ca utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul
contractului de leasing operational utilizatorul deduce chiria (rata de leasing).
1. Reflectarea in contabilitate a 2. Reflectarea in contabilitate a

operatiunilor de leasing operational la operatiunilor de leasing operational la
LOCATOR (finantator) LOCATAR (utilizator)
a) achizitie de imob.corp. de la furnizori
interni pentru a fi predate in regim de leasing
operational.
% = 404
213
4426
b) Achizitie de imob.corp. de la furnizori
externi pentru a fi predate in regim de leasing
operational.
213 = 404
c) Inregistrarea amortizarii imob.corp. predate c) Extracontabil: Evidentierea ratelor de leasing
locatarului (utilizatorului) in leasing viitoare in valoare totala
operational. 8036 =
6811 = 281
d) Emiterea facturii reprezentand prima rata d) Primirea facturii reprezentand prima rata
411 = % % = 401
706 ( rata de leasing) 612
4427 4426
e) Incasarea facturii de la locatar e) Plata facturii la societatea de leasing
5121 = 411 401 = 5121
Extracontabil: Diminuarea ratei de leasing
= 8036
f) Inregistrarea transferului dreptului de f) Inregistrarea transferului dreptului de
proprietate la valoarea reziduala stabilita intre proprietate la valoarea reziduala stabilita intre
parti pe baza de contract de vanzare-cumparare parti pe baza contractului de vanzare-
si a facturii cumparare si a facturii.
461 = % % = 404
7583 213 ( val. Reziduala)
4427 4426
g) Scoaterea din gestiune a bunurilor care au g) Reintregirea valorii activului pana la nivelul
constituit obiectul contractului de leasing costului initial.
operational. 213 = 281 (val amortizare * nr. luni)
% = 213 (val. Initiala)
281
6583
44. Ce este si cum se contabilizeaz leaseback-ul?

Termenul leaseback desemneaza operatiunea prin care un mijloc fix (cladiri, vehicule,
echipamente) este vandut catre un investitor si rascumparat de vanzator in leasing.
Avantajele pentru vanzator sunt multiple:
deblocheaza o suma mare de bani pentru alte investitii;
beneficiaza de o sursa de finantare, in cazul in care indatorarea la banca este foarte
mare;
beneficiaza de o sursa de finantare, atunci cand activele sunt subevaluate, in cazul unui
credit bancar
O tranzactie de vanzare a unui activ pe termen lung si de inchiriere a aceluiasi activ in

regim de leasing (leaseback) se contabilizeaza in functie de clauzele contractului de leasing.
Se disting doua situatii posibile:
A. Daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing
financiar, tranzactia reprezinta un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului,
activul avand rol de garantie.
In contabilitate nu se inregistreaza operatiunea de vanzare a activului, nefiind indeplinite
conditiile de recunoastere a veniturilor. Activul ramane inregistrat in continuare la valoarea
existenta anterior operatiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Inregistrarile in contabilitate sunt:
inregistrarea operatiunii de finantare:
5121 = 167
Conturi la Alte imprumuturi
banci in lei si datorii asimilate
inregistrarea dobanzii si a altor cos turi de finantare, potrivit contractului incheiat
% = 401
Furnizori
666 Cheltuieli privind dobanzile
628 Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti
4426 TVA deductibila
B. Daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing
operational, in contabilitate se inregistreaza:
tranzactie de vanzare, cu inregistrarea scoaterii din evidenta a activului si a sumelor
incasate sau de incasat;
operatiunea de inchiriere a activului in regim de leasing operational.
Inregistrarile contabile sunt:

se inregistreaza vanzarea autoturismului:
461 = %
Debitori diversi
7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
4427 TVA colectata
inregistrarea scoaterii din gestiune a mijlocului fix:
% = 2133 Mijloace de transport
2813 Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor
6583 Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital
inregistrarea incasarii sumelor de la societatea de leasing:
5121 = 461
Conturi la banci in lei Debitori diversi
inregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoana juridica romana),
reprezentand ratele de achitat:
% = 401 Furnizori
612 Cheltuieli cu redeventele,
locatiile de gestiune si chiriile
4426 TVA deductibila
Concluzie:
Vanzarea unui activ, urmata de inchirierea lui in regim de leasing, reprezinta o sursa utila
de finantare. Desigur ca ea poate parea scumpa in comparatie cu celelalte, dar avand in vedere ca
aceasta sursa vine la momentul oportun, adica atunci cand nu aveti alte posibilitati de finantare,
ea isi pastreaza atractivitatea.
45. Tratamentul contabil si fiscal pentru stimulentele acordate la incheierea sau la

renegocierea unor contracte
Toate stimulentele acordate pentru incheierea unui contract de leasing operational nou sau
reinnoit trebuie recunoscute drept parte integranta din valoarea neta a contraprestatiei convenite
pentru utilizarea activului in regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de
momentul in care se face plata.
Locatorul trebuie sa recunoasca valoarea agregata a costului stimulentelor drept o diminuare a
venitului din leasing pe durata contractului de leasing, pe o baza liniara, cu exceptia cazului in
care o alta baza sistematica este reprezentativa pentru esalonarea in timp a beneficiului activului
in sistem de leasing. Locatarul trebuie sa recunoasca beneficiul agregat al stimulentelor drept o
reducere a cheltuielilor cu chiria pe toata durata contractului de leasing, pe o baza liniara, cu
exceptia cazului in care o alta baza sistematica este reprezentativa pentru esalonarea in timp a
beneficiului locatarului rezultat din utilizarea activului in sistem de leasing.
Prevederile referitoare la suportarea liniara a cheltuielilor pe durata contractului se aplica si in

cazul stimulentelor acordate cu ocazia incheierii de contracte de inchiriere sau de alte contracte
care presupun acordarea de stimulente pentru atragerea chiriasilor.
Astfel, veniturile, respectiv cheltuielile se vor deduce/impozita pe durata contractului. Pentru

exemplificare, consideram ca societatea Alfa incheie un contract de inchiriere cu societatea Beta
in urmatoarele conditii:
Durata contractului: 12 luni
Valoare chiriei lunare: 1.500 lei + 360 lei TVA 24%
Stimulent neplata: 2 luni
Valoarea chiriei datorata conform contractului: 1.500 lei x 10 luni = 15.000 lei + 3.600 lei TVA
24% = 18.600 lei
Valoarea chiriei lunare cu recunoasterea beneficiului: 15.000 lei : 12 luni = 1.250 lei/luna
Astfel, societatea Alfa va inregistra o chirie lunara de 1.250 lei incepand cu prima luna de
derulare a contractului.Aceasta inregistreaza urmatoarele cheltuieli cu chiria pe durata
contractului:
- mai 2015 1.250 lei
- iunie 2015 1.250 lei
- iulie 2015 1.250 lei
- august 2015 1.250 lei

- septembrie 2015 1.250 lei
- octombrie 2015 1.250 lei
- noiembrie 2015 1.250 lei
- decembrie 2015 1.250 lei
- ianuarie 2016 1.250 lei
- februarie 2016 1.250 lei
- martie 2016 1.250 lei
- aprilie 2016 - 1.250 lei
Cheltuielile astfel inregistrate se iau in considerare la determinarea profitului impozabil al

fiecarei perioade fiscale.
Societatea Beta inregistreaza venituri din chirii pe durata contractului astfel:
- mai 2015 1.250 lei
- iunie 2015 1.250 lei
- iulie 2015 1.250 lei
- august 2015 1.250 lei
- septembrie 2015 1.250 lei
- octombrie 2015 1.250 lei
- noiembrie 2015 1.250 lei
- decembrie 2015 1.250 lei
- ianuarie 2016 1.250 lei
- februarie 2016 1.250 lei
- martie 2016 1.250 lei
- aprilie 2016 - 1.250 lei

Veniturile astfel inregistrate se iau in considerare la determinarea profitului impozabil al fiecarei
perioade fiscale.
46. Exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei imobilizari

corporale.
- Costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate de

acestea, care rezulta direct din constructia imobilizarii corporale;
- cheltuieli materiale;
- costurile de amenajare a amplasamentului;
- costurile initiale de livrare si manipulare;
- costurile de instalare si asamblare;
- cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor;
- costurile de testare a functionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor nete provenite
din vanzarea elementelor produse in timpul aducerii activului la amplasamentul si conditia de
functionare (cum ar fi esantioanele produse la testarea echipamentului);
- onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor, precum si comisioanele achitate in

legatura cu activul etc.
In costul unei imobilizari corporale sunt incluse si costurile estimate initial cu demontarea si
mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care
este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o
obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.
47. Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobilizari corporale.
O entitate nu recunoate la valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale costurile

ntreinerii zilnice a elementului respectiv. Aceste costuri sunt mai degrab recunoscute n profit
sau pierdere pe msur ce sunt suportate. Costurile ntreinerii zilnice sunt n primul rnd
costurile cu manopera i consumabilele i pot include costul pieselor mici. Scopul acestor
cheltuieli este adesea descris ca fiind pentru reparaiile i ntreinerea elementului de
imobilizri corporale.
Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobilizri corporale sunt:
a. costurile de deschidere a unei noi instalaii;

b. costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate i
activiti promoionale);
c. costurile de desfurare a unei activiti ntr-o locaie nou sau cu o nou clas de
consumatori (inclusiv costurile de formare a personalului); i
d. costurile administrative i alte costuri de regie generale.
Recunoaterea costurilor n valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale nceteaz

atunci cnd elementul se afl la amplasamentul i n starea necesare funcionrii n maniera
dorit de conducere. Prin urmare, costurile suportate pentru utilizarea i repunerea n funciune a
unui element nu sunt incluse n valoarea contabil a elementului respectiv. De exemplu,
urmtoarele costuri nu sunt incluse n valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale:
(a) costurile suportate atunci cnd un element capabil s funcioneze n maniera dorit de
conducere trebuie nc s fie adus la starea de funcionare sau este exploatat sub capacitatea
maxim;
(b) pierderile iniiale din exploatare, cum ar fi cele suportate la creterea cererii pentru
produsul realizat de elementul respectiv; i
(c) costurile reamplasrii sau reorganizrii pariale sau totale a activitilor entitii.
48. Ce sunt si cum se contabilizeaza cheltuielile ulterioare effectuate in legatura cu o

imobilizare corporala?
Cheltuielile ulterioare effectuate in legatura cu o imobilizare corporala sunt cheltuieli ale

perioadei in care sunt effectuate sau majoreaza valoarea imobilizarii respective, in functie de
beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influenta asupra duratei de viata
ramase a imobilizarilor), potrivit criteriilor generale de recunoastere.
Entitatea stabileste prin politicile contabile criteriile in functie de care cheltuielile ulterioare
effectuate in legatura cu imobilizarile corporale majoreaza valoarea acestora sau se evidentiaza
in contul de profit si pierdere.
Cheltuielile effectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de

inchiriere, locatie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se evidentiaza in
contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada
in care au fost effectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor
effectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii.
Componentele unor elemente de imobilizari corporale pot necesita inlocuirea la interval regulate
de timp. Entitatea recunoaste in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costul
partii inlocuite a unui astfel de element cand acel cost este suportat de entitate, daca sunt
indeplinite criteriile de recunoastere pentru imobilizarile corporale.
Entitatea recunoaste in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costul partii
inlocuite a unui astfel de element cand acel cost este suportat de entitate, daca sunt indeplinite
criteriile de recunoastere pentru imobilizarile corporale.
In cazul inspectiilor sau reviziilor generale regulate, effectuate de entitate pentru depistarea
defectiunilor, la momentul efcetuarii fiecarei inspectii generale, costul acesteia poate fi
recunoscut drept cheltuiala sau in valoarea contabila a elementului de imobilizari corporale ca o
inlocuire, daca sunt respectate criteriile de recunoastere. In cazul recunoasterii costului inspectiei
ca o component a activului, valoarea componentei se amortizeaza pe perioada dintre doua
inspectii planificate.
Prevederile referitoare la posibilitatea recunoasterii costurilor cu revizii si inspectii drept
componente ale imobilizarilor corporale se aplica in cazul imobilizarilor corporale ale caror
costuri de inspectie si revizie sunt semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime si fluviale,
echipamente complexe, conform politicilor contabile aprobate.
Costul reviziilor si inspectiilor curente, altele decat cele recunoscute, ca o componenta a
imobilizarii reprezinta cheltuieli ale perioadei.
VAR 2 Imobilizarile corporale reprezinta active care sunt detinute de o entitate pentru a fi
utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a
fi folosite in scopuri administrative si sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Din categoria imobilizarilor corporale fac parte: terenurile si constructiile, instalatiile
tehnice si masinile, alte instalatii, utilaje si mobilier, avansurile acordate furnizorilor de
imobilizari corporale si imobilizarile corporale in curs de executie.
Potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru

aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si
completarile ulterioare, ulterior recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale, pe parcursul
duratei de utilizare economica, cheltuielile efectuate cu scopul repararii, reabilitarii, modernizarii
etc. respectivelor imobilizari sunt denumite cheltuieli ulterioare.De regula, cheltuielile ulterioare
aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada in care au fost
efectuate. Este insa necesara o delimitare intre diferitele tipuri de cheltuieli ulterioare, respectiv
intre costurile cu reparatiile realizate in scopul asigurarii utilizarii continue a imobilizarilor
corporale si investitiile efectuate la acestea.
Astfel, din punct de vedere contabil, costurile cu reparatiile trebuie recunoscute drept
cheltuieli in perioada in care sunt efectuate, in timp ce investitiile efectuate la imobilizarile
corporale sunt recunoscute ca o componenta a activului.
Investitiile cuprind totalitatea cheltuielilor care se fac in scopul achizitionarii sau executarii de
active imobilizate, precum si pentru modernizarea, dezvoltarea si reconstructia celor existente,
inclusiv cheltuielile facute pentru pregatirea lucrarilor si punerea lor in functiune.
Exemple de cheltuieli ulterioare efectuate la imobilizari corporale existente, care duc la

cresterea de beneficii economice viitoare fiind considerate investitii:
- efectuarea unor lucrari la imobilizarile corporale, care au ca scop sporirea capacitatii de

exploatare/utilizare, reducerea pierderilor tehnologice si a consumurilor specifice;
- modernizarea unor componente ale imobilizarilor corporale, cu scopul obtinerii de cresteri

substantiale ale calitatii productiei sau activitatii;
- efectuarea unor lucrari de modernizare la cladiri si constructii existente, care au ca scop

sporirea gradului de confort si ambient.
In functie de modalitatea de recunoastere, contravaloarea acestor lucrari se regaseste:
- fie in conturi de active separate, daca au durate de utilizare economica diferita de cea a
activului existent si pot fi exploatate separat de acesta;
- fie in conturi de imobilizari in curs (contul 231 "Imobilizari corporale in curs de executie"),
daca lucrarile respective sunt incorporate in valoarea activului existent.
La incadrarea acestor lucrari in valoarea activului sau in cheltuieli curente entitatea va avea in
vedere si respectarea principiului prudentei, corespunzator caruia valoarea activului nu trebuie sa
fie mai mare decat valoarea sa recuperabila.
Recunoasterea in contabilitate a investitiilor la cladiri
Exemplu:
SC GAMA SA executa in regie proprie lucrari de extindere la un imobil pe care intentioneaza sa

il inchirieze. Lucrarile constau in realizarea unei anexe in care sa fie izolata o centrala termica
utilizata pentru incalzirea apei menajere si incalzirea termica a apartamentelor din cadrul
imobilului. Aceste lucrari de investitii imbunatatesc parametrii tehnici initiali ai imobilului si
conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare.
Astfel, in luna octombrie 2012 s-au efectuat urmatoarele consumuri:
- materii prime: 8.500 lei;
- materiale consumabile: 4.000 lei;
- transport de bunuri efectuat de terti: 1.500 lei;
- consum de energie electrica: 1.000 lei.
Lucrarea de investitii se finalizeaza in luna martie 2017, costul efectiv de productie fiind de
19.000 lei.
Reflectarea in contabilitate a investitiilor efectuate in regie proprie
Februarie 2017
a) Inregistrarea in contabilitate a consumurilor, dupa natura lor:
601 = 301 8.500 lei

"Cheltuieli cu materiile prime" "Materii prime"
49. Ce sunt si care este tratamentul contabil al provizioanelor pentru dezafectarea

imobilizarilor corporale?
Provizioanele reprezentand datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natura similara
sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizari corporale.
Provizioanele pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de

acestea se constituie atunci cand exista obligatia de a demola, inlatura si restaura elemente
de imobilizari corporale.
In costul unei imobilizari corporale sunt incluse si costurile estimate initial cu demontarea si
mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care
este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o
obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.
Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu

restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont
de provizioane (contul 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte
actiuni similare legate de acestea).
Costurile de demolare si inlaturare a imobilizarii corporale si de restaurare a zonei in care

aceasta s-a aflat reprezinta obligatie pentru care o entitate suporta cheltuieli fie la momentul
dobandirii imobilizarii corporale, fie ca o consecinta a faptului ca a utilizat-o pentru o
anumita perioada de timp.
Modificarile in evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare si de natura similara se

contabilizeaza potrivit urmatoarelor metode, dupa cum activul aferent este evaluat la cost sau la
valoare reevaluata.
Daca activul aferent este evaluat utilizandu-se modelul bazat pe cost:
a) sub rezerva respectarii conditiilor de la lit. b), modificarile datoriilor trebuie adaugate la costul
activului sau trebuie deduse din costul acestuia in perioada curenta;
b) valoarea dedusa din costul activului nu trebuie sa depaseasca valoarea sa contabila. Daca o
scadere a datoriei depaseste valoarea contabila a activului, excedentul trebuie recunoscut imediat
in profit sau pierdere;
c) daca ajustarea genereaza o marire a costului unui activ, entitatea trebuie sa analizeze daca
activul este supraevaluat. Daca exista un astfel de indiciu, entitatea trebuie sa analizeze daca este
necesara contabilizarea vreunei pierderi din depreciere.
Ca urmare a aplicarii prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu amortizarea activului trebuie
ajustata ulterior pentru a aloca valoarea contabila astfel rezultata, pe o baza sistematica pe
parcursul duratei ramase din perioada de amortizare stabilita pentru acel activ.
Daca activul aferent este evaluat utilizandu-se modelul reevaluarii:
a) modificarile datoriei ajusteaza rezerva din reevaluare, astfel:
sub rezerva respectarii conditiilor de la lit. b), o scadere a datoriei majoreaza rezerva din
reevaluare din capitalurile proprii, cu exceptia cazului in care ea trebuie recunoscuta in contul de
profit si pierdere in masura in care reia o reducere din reevaluarea aceluiasi activ, care a fost
recunoscuta anterior drept cheltuiala;
o crestere a datoriei trebuie recunoscuta in contul de profit si pierdere, exceptand cazul in

care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, in limita oricarui sold creditor existent
pentru acel activ;
b) in cazul in care o scadere a datoriei depaseste valoarea contabila care ar fi fost recunoscuta
daca activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul trebuie
recunoscut imediat in contul de profit si pierdere;
c) o modificare a datoriei este un indiciu ca activul ar putea sa necesite o reevaluare pentru a se

asigura faptul ca valoarea contabila nu difera semnificativ de cea care ar fi determinata
utilizandu-se valoarea justa la finalul perioadei de raportare. Daca este necesara o reevaluare,
toate activele din acea categorie trebuie reevaluate.
50. Amortizarea imobilizarilor corporale
Amortizarea imobilizarilor corporale
Amortizarea reprezinta recuperarea treptata, din punct de vedere contabil si fiscal, a

costurilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii
imobilizarilor amortizabile.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
Este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
Are o valoare fiscala mai mare de 2.500 lei, la data intrarii in patrimoniu;
Are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Imobilizarile corporale cuprind:
- terenuri si constructii;
- instalatii tehnice si masini;
- alte instalatii, utilaje si mobilier;
- avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale si imobilizari corporale in curs de
executie.
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in
functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.
Nu reprezinta active amortizabile:
- terenurile, inclusiv cele impadurite;
- tablourile si operele de arta;
- fondul comercial;
- lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
- bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
- orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii;
- casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele
decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.
Metode de amortizare
Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de
amortizare: amortizarea liniara, amortizare degresiva, amortizarea accelerata.
51.Definirea si evaluarea imobilizarilor corporale
Retinem ca un activ corporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera

beneficii economice pentru persoana juridica si costul activului poate fi evaluat in mod credibil.
Imobilizarile corporale sunt active care:
a) sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an; si
c) au valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare (mai mare de
2.500 lei, la data intrarii in patrimoniu).
Imobilizarile corporale cuprind terenuri, constructii, instalatii tehnice si masini, alte instalatii,
utilaje si mobilier, avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.
Evaluarea si reevaluarea imobilizarilor corporale
Pentru imobilizarile corporale, evaluarea se face in patru momente:
A) Evaluarea imobilizarilor corporale in momentul intrarii si aici avem urmatoarele:

a) achizitia de la furnizori presupune evaluarea imobilizarii la cost de achizitie. Costul de
achizitie este format din pretul de cumparare al bunului (inscris in factura emisa de
furnizor), taxe care nu se mai recupereaza (taxe vamale, accize), cheltuieli de transport si
eventuale cheltuieli de montare si punere in functiune a activului respectiv.
b) aportul in natura la capitalul intreprinderii sau dobandirea cu titlu gratuit (de exemplu, prin
donatie). In acest caz, imobilizarea corporala este evaluata potrivit pretului pietei. Marimea
rezultata in urma acestei evaluari poarta denumirea de valoare de utilitate.
c) productia proprie, caz in care se apeleaza la costul de productie. Costul de productie
cuprinde cheltuielile directe plus chetuielile indirecte de productie, repartizate rational
asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate. Alaturi de aceste
elemente, in costul de productie al unei imobilizari pot intra si cheltuieli cu dobanzile
aferente imprumuturilor necesare finantarii investitiei. Indiferent de forma sub care se
prezinta, valoarea stabilita la momentul primei recunoasteri se numeste valoare de
intraresau valoare contabila.
B) Evaluarea imobilizarilor la data inventarierii
Momentul inventarierii este de fapt momentul in care activele unei intreprinderi sunt
masurate si exprimate atat in unitati de masura fizice (buc., t, m), cat si in unitati monetare.
Pentru imobilizarile corporale supuse amortizarii, se calculeaza valoarea neta contabila,
scazand din valoarea de intrare amortizarea calculata si inregistrata pana la data inventarului. In
momentul inventarierii, se determina si valoarea de inventar, adica o valoare actuala sau de
utilitate a imobilizarii.
C) Evaluarea in momentul inchiderii exercitiului, la data intocmirii bilantului contabil.

In bilant, elementele entitatii sunt inscrise la valoare bilantiera. In vederea determinarii ei,
se compara valoarea contabila neta cu valoarea de inventar. Rezultatul comparatiei poate
conduce la:
- plus de valoare care, conform principiului prudentei referitor la active, nu se inregistreaza in

contabilitate. In aceasta situatie, valoarea bilantiera a imobilizarii este egala cu valoarea
contabila neta.
- minus de valoare care, conform principiului prudentei, se consemneaza printr-un supliment

de amortizare in cazul deprecierii ireversibile (de exemplu, mijloacele fixe inutilizabile,
propuse pentru casare) sau prin provizioane (reduceri) pentru depreciere daca deprecierea este
reversibila (de exemplu, lipsa de utilitate a acestora pentru unitate in momentul inventarierii).
D) Evaluarea imobilizarilor in momentul incetarii recunoasterii
Incetarea recunoasterii in contabilitate a activelor imobilizate are drept valoare de

referinta valoarea de intrare a imobilizarilor (valoare contabila). Este important de precizat daca
activul imobilizat a fost sau nu integral amortizat. In cazul unei imobilizari integral amortizate
(a carei valoare a fost integral suportata pe cheltuieli), amortizarea este egala cu valoarea
contabila.
In cazul unei imobilizari incomplet amortizate, este necesara suportarea pe cheltuieli

a valorii ramasa neamortizata. In aceasta situatie, amortizarea inregistrata plus cheltuiala,
reprezentand partea neamortizata, egaleaza valoarea contabila care reprezinta valoarea de
iesire.
E) Reevaluarea imobilizarilor
In conditiile evolutiei crescatoare a preturilor in economie, periodic au loc
reevaluari ale activelor imobilizate. Reevaluarea se aplica acestor active intrucat durata
lor de viata utila este mai indelungata si, astfel, sunt afectate in mai mare masura decat
activele circulante. Asadar, reevaluarea nu este aplicabila unui singur component al
activelor imobilizate
52. Definirea si componenta activelor circulante

Activele circulante (curente) sunt bunuri si valori care participa la un singur circuit economic,
fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) de catre societate. Aceasta categorie de active
este importanta pentru finantarea curenta a activitatii unei companii.
Din punct de vedere al structurii, activele circulante se impart in: stocuri, creante, investitii pe
termen scurt, casa si conturi la banci.
Stocurile reprezinta bunurile materiale aflate in proprietatea societatii detinute cu scopul de a fi
vandute (marfuri) sau pentru a fi folosite in procesul de productie (materii prime, materiale
consumabile). In structura acestora sunt incluse: materiile prime si materialele consumabile
(destinate procesului de productie care se regasesc in produsul final integral sau partial - materii
prime - sau nu se regasesc de obiecei in produsul final-materialele consumabile); productia in
curs de executie; produsele finite si marfurile (cumparate de societate in vederea revanzarii);
avansuri pentru cumparari de stocuri.
Creantele se mai numesc si valori in curs de decontare si reprezinta valori economice avansate
temporar de societate catre alte persoane fizice sau juridice pentru care societatea urmeaza sa
primeasca un echivalent valoric reprezentat de o suma de bani sau un serviciu. Acest post
bilantier reflecta datoriile asupra carora societatea are drepturi. Creantele pot fi impartite in:
creante comerciale (fata de clienti); creante in cadrul grupului (intre societatea-mama si filiale);
creante din interese de participare (generate de relatiile dintre societate si alte societati la care
aceasta detine titluri de particpare); creante privind capitalul subscris si nevarsat (subscrieri de
capital social efectuate si nedepuse); alte creante.
Investitiile termen scurt reprezinta sumele investite de societate cu scopul de a obtine un castig
pe termen scurt (ex: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii rascumparate temporar).
Casa si conturi la banci reprezinta valori sub forma de bani (casa, conturi curente la banci,
avansuri de trezorerie).
53 .Definirea, component si evaluarea stocurilor
Definiii, delimitri i structuri privind stocurile. Stocurile si producia n curs de execuie

reprezint ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitaii patrimoniale ce sunt destinate fie
a fi vndute in aceeasi stare sau dup parcurgerea anumitor stadii ale procesului de fabricaie, fie
a fi consumate la prima lor utilizare. Ele se caracterizeaz ,n general, printr-o vitez de rotaie
mare,servind activitatea ntreprinderii pe o perioada mai mica de 1 an.
n contabilitatea financiar a ntreprinderii stocurile sunt clasificate n:
a)Din punct de vedere fizic :
- stocuri de materii prime, care particip direct la fabricarea produselor,regsindu-se in

componena lor integral sau parial, in starea initial sau transformat.
-materiale consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare,combustibilii,materiale

pentru ambalat,piese de schimb,semine si materialul de plantat,furaje si alte materiale
consumabile care particip indirect sau ajut activitatea de exploatare fara a se regasi , de regul,
in produsul rezultat
-produsele sub forma semifabricatelor(produse in curs de fabricaie),produselor finite(produse

care au parcurs intregul procesul de fabricaie) si produselor reziduale(rebuturi,materiale
recuperabile si deeuri)
-animale care nu au indeplinit condiiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de ngraat,
pasarile si coloniile de albine
-ambalajele de transport refolosibile care insoesc bunurile in procesul circulaiei lor
b)Din punct de vedere al ciclului de exploatare:
- stocuri aflate in faza de aprovizionare
-stocuri aflate in faza de producie
-stocuri aflate in faza de desfacere

c)Din punct de vedere al locului de creare a gestiunilor:
-stocuri aflate in depozitele ntreprinderilor
-stocuri in curs de aprovizionare sau sosite si nerecepionate
-stocuri sosite si nefacturate
-stocuri livrate si nefacturate
-stocuri facturate si nelivrate
-stocuri aflate la teri
Evaluarea stocurilor in contabilitate. Formele de evaluare n contabilitate a stocurilor sunt:
Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderii
Evaluarea la inventariere
Evaluarea la bilan
Evaluarea la ieirea din patrimoniu
1. Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu
Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor , la intrarea n patrimoniu, este evaluarea

la cost istoric, care poate fi identificat, prin:
1.Costul de achiziie, n cazul bunurilor achiziionate de la teri, n structura cruia se cuprind

urmtoarele elemente:
preul de cumprare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum i
rabaturile, remizele, risturnuri etc.
taxe vamale aferente bunurilor importate.
cheltuieli accesorii de achiziionare
acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pn la intrarea bunurilor
intrate n gestiune, ele pot fi:
costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;

costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare. Nu se includ n costul de achiziie
cheltuielile financiare aferente finanrii necesare constituirii stocurilor i nici sconturile
financiare acordate pentru plata nainte de scaden.
2.Costul de producie, n cazul bunurilor i serviciilor obinute din activitatea proprie de

exploatare, format din:
cheltuielile directe de fabricaie;
cheltuieli indirecte de fabricaie.
3.Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca:
aport la capital;
obinute cu titlu gratuit;
din donaii.
Valoarea de utilitate pentru aportul n natur (exemplu:mijloace fixe) la capitalul social sau
obinerea cu titlu gratuit este o valoare actual stabilit n funcie de preul pieei, utilitatea
bunului pentru ntreprindere, starea (gradul de uzur) i amplasarea sa (tara , strainatate, vilan
sau intravilan).
2.Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula general de evaluare i nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea

actual sau de utilitate denumit i valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc n funcie de
utilitatea bunului n ntreprindere sau preul pieei. Valoarea de inventar este deci, egal cu
valoarea actual , care este o valoare estimat (se apreciaz) in funcie de piaa i de utilitatea
bunului pentru ntreprindere.
3.Evaluarea stocurilor la nchiderea exerciiului prin bilan contabil Se face la valoarea de intrare,
respectiv la valoarea contabil pus de acord cu rezultatele evalurilor la inventariere, astfel pot
fi posibile urmtoarele cazuri:
a) Pentru stocurile la care au rezultat diferene n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de
intrare, n bilan acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se
nregistreaz n contabilitate.
b)Pentru stocurile la care s-au constatat diferene n minus ntre valoarea de inventar i valoarea
lor de intrare, acestea se evalueaz n bilan la valoarea de inventar. n contabilitate aceste stocuri
vor continua s fie nregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor
deprecieri se nregistreaz prin intermediul conturilor de provizioane.
4.Evaluarea stocurilor la ieirea din patrimoniu
La ieirea din patrimoniu sau la darea n consum, stocurile sunt evaluate i se nregistreaz
scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamental a nregistrrilor la
ieirea stocurilor cumprate sau fabricate este cea a preului utilizat pentru evaluarea stocurilor
ieite. n condiiile n care pe parcursul desfurrii activitii, aceleai feluri de bunuri se
procur la preuri diferite, pentru evaluarea cantitilor de stocuri ieite sau consumate, avnd la
baz valoarea de intrare a acestora, reglementrile i standardele internaionale recomand
urmtoarele metode de evaluare:
Metoda costului mediu ponderat (CMP);
Metoda prima intrare- prima ieire (FIFO);
Metoda ultima intrare- prima ieire (LIFO);
Metoda costului standard;
Metoda identificarii specifice;
Metoda pretului de vanzare cu amanuntul inclusive T.V.A.
54 In ce consta metoda costului standard?
Conform prevederilor pct. 160 din reglementarile contabile conforme cu directiva a iva adoptate
prin OMFP 3055/2009 , costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite
periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
In cazul in care evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor se face la preturi prestabilite

(standard), conturilor de stocuri li se asociaza conturi distincte care inregistreaza diferentele de
pret fata de costul de achizitie sau costul de productie. In debitul conturilor de diferente, de
regula, se inregistreaza diferentele aferente bunurilor intrate in gestiunea intreprinderii, iar in
creditul lor, diferentele corespunzatoare stocurilor iesite. Soldul conturilor reprezinta diferentele
de pret aferente bunurilor economice existente in stoc in gestiunea intreprinderii. O asemenea
modalitate de
functionare impune inregistrarea in rosu a diferentelor daca preturile prestabilite sunt mai mari
decat costul de achizitie sau de productie, dupa caz si in negru in situatia inversa.
Elaborarea calculatiilor standard presupune :
v calculul standardelor pentru materiale ;
v calculul standardelor pentru manopera ;
v determinarea cheltuielilor de regie standard ;
v intocmirea calculatiei standard pe produs ;
Metoda costului standard

Definitie: Costul standard ia in considerare nivelul normal al consumului demateriale si
consumabile, al eficientei manoperei, si al capacitatii de productie.Daca se utilizeaza acest sistem
este esential sa se faca revizuirea periodica aacestor costuri si, daca este necesar, sa se
revizuiasca in functie de conditiileactuale. Altfel, s-ar utiliza date depasite pentru determinarea
costului stocurilor.
Preul standard este un pre prestabilit ce const n evaluarea i nregistrarea stocurilor la preuri
fixe, stabilite anterior pe baza preurilor medii ale stocurilor respective realizate n perioada
precedent. El devine pre de nregistrare n contabilitate cu condiia evidenierii distincte a
diferenelor de pre faa de costul de achiziie. Preurile standard trebuie sa fie actualizate
periodic, cel puin o data pe an, n funcie de evoluia preturilor i ali factori. Diferenele de pre
pot fi:
favorabile, cnd preul standard este mai mare dect costul efectiv i se nscriu n rou;
nefavorabile, cnd preul standard este mai mic dect costul efectiv i se nscriu n negru.
Diferenele de pre stabilite la intrarea bunurilor n patrimoniu se repartizeaz i se nregistreaz
proporional, att asupra valorii bunurilor ieite ct i asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient
de repartizare K, care se calculeaz astfel:
Coeficient de repartizare = (Soldul iniial al diferentelor de pre + Diferente de pre aferente

(k) intrrilor n cursul perioadei ) / Sold iniial al stocurilor la pre
de nregistrare + Valoarea intrrilor n cursul perioadei la pre de
nregistrare
K = (Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente)) / ( Si (cont de stoc la pre de nregistrare +

Rd (cont de stoc la pre de nregistrare))
Acest coeficient se aplic asupra valorii bunurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare,
obinnduse, astfel, diferenele de pre aferente bunurilor ieite. El se nmulete cu valoarea
stocurilor ieite din 3 gestiune la pre de nregistrare, iar suma rezultat se nregistreaz n
conturile corespunztoare n care au fost nregistrate bunurile ieite. La finele perioadei, soldurile
conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pre de
nregistrare, astfel nct aceste conturi s reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziie.
55. Metoda pretului cu amanuntul

Metoda preului de vnzare cu amnuntul inclusiv TVA.
Preul cu amnuntul sau cel de vnzare en gros se utilizeaz numai n cazul mrfurilor, putnd fi
adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel,
acest pre se justific n condiiile unui comer cu articole i sortimente numeroase i o frecven
mare a intrrilor i ieirilor, precum i n situaia organizrii evidenei analitice dup metoda
global-valoric, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizrii lui i n cazul evidenei cantitativ-
valorice pe sortimente de mrfuri. Preul analizat, datorit modificrilor cu caracter oarecum
frecvent ale preurilor de cumprare, adaosurilor comerciale i altor cauze, se poate reduce sau
majora, dup caz, pe baza de inventar, atunci cnd este necesar. Aceast operaie nu contra-vine
prevederilor contabile n vigoare ntruct nu se afecteaz valoarea de intrare n patrimoniu la
costul efectiv de achiziie. Preul cu amnuntul sau de vnzare en- gross se stabilete de ctre
agentul economic prin luarea n calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, ns
atunci cnd situaia de pe piaa se schimb este normal s se majoreze sau s se diminueze
adaosul comercial i implicit preul de vnzare, pe baz de inventar de schimbare de preuri, cu
nregistrarea corespunztoare n contabilitate. Altfel spus, majorarea sau reducerea preului cu
amnuntul sau a celui de vnzare en- gross pn la nivelul costului de achiziie respect regulile
i principiile contabile, fiind un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea
decizii atunci cnd apreciaz c este necesar pentru valorificarea n condiii avantajoase a
mrfurilor i pentru evitarea unor riscuri.
Preul de vnzare cu amnuntul, exclusiv TVA, sau en- gross se reflect n contul de mrfuri
(371) i este format din costul efectiv de achiziie (preul facturat de furnizor i cheltuielile de
transportaprovizionare) i adaosul comercial. n ceea ce privete utilizarea preului cu amnuntul
sau de vnzare en- gross se menioneaz ca, n activiatea practic, n vederea respectrii regulilor
generale de evaluare privind intrarea n patrimoniu la costul efectiv de achiziie i totodat pentru
evitarea interpretrilor de natur fiscal se consider c este necesar si totodata nu contravine
reglementarilor in vigoare sa se deschida doua conturi analitice distincie la contul sintetic 378
,,Diferene de pre la mrfuri i anume: 378.01 ,,Diferene de pre la mrfuri privind
cheltuielile de transport-aprovizionare, cu funcia contabil de activ i 378.02 ,,Diferene de
pre la mrfuri privind adaosul comercial, cu funcia contabil de pasiv, conturi asupra crora se
va reveni ulterior. Preul cu amnuntul sau de vnzare ctre populaie, exclusiv TVA, se
determin prin adugarea la preul de cumprare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului
comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat. La rndul su, preul cu
amnuntul total sau de vnzare ctre populaie, inclusiv TVA, se calculeaz prin adugarea la
preul cu amnuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest pre reprezint preul de
nregistrare n contabilitate a mrfurilor de ctre agentii economici care adopt aceasta variant
de evaluare.
56.Metoda inventarului permanent
Metoda inventarului permanent n cazul utilizrii inventarului permanent n contabilitate, n

conturile de stocuri se nregistreaz toate operaiile de intrare i ieire a stocurilor cantitativ i
valoric, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct
i valoric. Conform normelor contabile din ara noastr, n condiiile utilizrii inventarului
permanent, unitile patrimoniale i pot organiza contabilitatea analitic a stocurilor n funcie
de specificul activitii i de necesitile proprii. n cazul utilizrii inventarului permanent,
conturile de stocuri se debiteaz cu intrrile de bunuri i se crediteaz cu ieirile din stoc aferente
perioadei de gestiune. La sfritul exerciiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt
comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Dac exist diferene n plus sau minus
la inventar, acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real. n principiu,
evaluarea intrrilor n stoc trebuie s se fac la costul istoric dat de costul efectiv de producie, n
cazul stocurilor provenite din producie proprie, iar ieirile din stoc la costurile la care au fost
evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea ieirilor din stoc se poate face dup multiple
metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.
57. Metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului intermitent Unitile patrimoniale pot opta i pentru inventarul permanent al
stocurilor, cu condiia ca inventarul permanent al acestora s fie condus n contabilitatea de
gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici i
mijlocii. Aceast metod presupune stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza
inventarierii lor la finele fiecrei luni. n acest caz, ieirile se determin ca diferen ntre
valoarea stocurilor iniiale plus valoarea intrrilor, pe deoparte i valoarea stocurilor finale
stabilite prin inventariere, pe de alt parte. n cazul utilizrii acestei metode, se renun la
utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenierea intrrilor i , respectiv, a
recalculrii stocurilor scriptice dup fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaz
numai la nceputul i sfritul lunii, iar intrrile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate
direct n conturile de cheltuieli corespunztoare, la cost de achiziie, pre de factur sau pre
prestabilit, dup caz. La sfritul fiecrei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere i se
nregistreaz n conturile de stocuri iniiale ale lunii urmtoare i ele se vor anula prin includerea
lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmtoare.
Metoda inventarului intermitent const n:
1. nregistrarea tuturor intrrilor de stocuri, din cursul unui exerciiu financiar, direct n
conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
2. regularizarea stocurilor la finele exerciiului financiar pe baz de inventare faptice prin:
destocarea stocului iniial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza c acesta s-a
consumat n cursul exerciiului financiar,
restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciiului financiar, prin
corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflect mrimea real a acestora, iar
conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflect cheltuielile efective cu aceste
consumuri. Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitile mici i mijlocii, i const
n neurmrirea prin contabilitatea sintetic a intrrilor i ieirilor de stocuri n cursul perioadelor.
Conturile de stocuri se utilizeaz numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaz cu
soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Micrile de stocuri
din cursul perioadei nu afecteaz conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.
58. Ce sunt si cum se contabilizeaza efectele comerciale?
Efectele comerciale sunt instrumente de plat i de credite i, fiind negociabile, pot fi cedate,
vndute sau transmise. Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite
pentru plata datoriilor fa de teri sau ncasarea creanelor. Efectele comerciale sunt: cambia,
bilet la ordin, cecul.
Efectele de pltit aflate n soldul creditor al contului 403Efecte de platit provin din obligaii
comerciale fa de furnizorii intreprinderii. Datorit distinciei ce se face pentru furnizorii de
imobilizri, n mod logic i contabilitatea efectelor de comer ce provin din obligaii fa de
furnizorii de imobilizri se ine n cont diferit i anume contul 405 Efecte de pltit pentru
imobilizri.
Efectele de ncasat sunt efecte primite de intreprindere i depuse spre ncasare bncii sale (care
are coresponden cu banca debitorului). Contul dedicat este 5113 Efecte de ncasat este un
cont de activ care se debiteaz cu efectele acceptate depuse la banci se crediteaz cu efectele
ncasate.
Efectele de primit aflate n portofoliul intreprinderii, provin din creanele comerciale ale acesteia
i sunt recunoscute contabil:
n momentul recepiei de ctre beneficiar, n cazul cecului i a biletului la ordin la vedere;

n momentul acceptrii de catre tras, n cazul cambiei care este prin definiie un titlu la
ordin.
Contul dedicat este 413 Efecte de primit care este un cont de activ ce se debiteaz cu valoarea
nominalnscrisn efect, prin creditul contului Clieni la recepia sau acceptarea efectelor, i se
crediteaz cu valoarea efectelor primite sau ncasate.
59. Prezentati cateva aspecte legate de contabilitatea operatiunilor in valuta.
n scopul prezentrii n situaiile financiare anuale, creanele se evalueaz la valoarea

probabil de ncasat.
O tranzacie n valut trebuie nregistrat iniial la cursul de schimb valutar, comunicat
de Banca Naional a Romniei, de la data efecturii operaiunii. n vederea aplicrii regulilor
privind contabilizarea operaiunilor n valut, creanele i datoriile exprimate n lei, a cror
decontare se face n funcie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate n valut.
Prin curs de schimb de la data efecturii operaiunii se nelege cursul de schimb al pieei
valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ultima zi bancar anterioar operaiunii,
disponibil ca informaie la momentul efecturii operaiunii (ncasare, plat, emitere de
documente) .
Cursul valutar utilizat pentru evaluarea lunar a creanelor i datoriilor n valut i a
creanelor i datoriilor exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute,
este cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei din ultima zi
bancar a lunii n cauz.
Cursul valutar utilizat pentru evaluarea la bilan a creanelor i datoriilor exprimate n
valut i a celor cu decontare n lei n funcie de cursul unei valute este cursul valutar comunicat
de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului financiar.
60. Prezentati cateva cazuri particulare legate de contabilitatea furnizorilor

Cazuri particulare pot fi
datorii comerciale cu facturi cu reduceri de pret
datorii comerciale fara facturi
datorii comerciale generate de facturi intocmite fara a se fi primit bunurile
datorii comerciale exprimate in valuta
Exemplu facturi cu reduceri de pret
n luna mai anul N, ABC achiziioneaz un telefon mobil la costul de 3.000 lei, TVA 19%
i beneficiaz din partea operatorului de telefonie de o reducere de 100%. Precizati
tratamentul contabil conform OMFP nr. 1802/2014.
a. Inregistrare achizitie telefon mobil. Cum suma este mai mare de 2500 lei, telefonul este
mijloc fix.
% = 4758. Alte sume primite cu 3570

caracter de subvenii pentru
investiii
214 Mobilier, aparatur birotic, echipamente de 3000
protecie a valorilor umane i materiale i alte active
corporale
4426 TVA 570
Reducererea fiind 100%, TVA se reverseaza. va fi 0 lei-> contul 4426CR si 4758 pe DB cu
suma aferenta TVA.
b. Presupunem ca telefonul va fi amortizat timp de 3 ani.

Inregistrare amortizare anuala
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2814 Amortizarea altor 3000 / 3 ani =
amortizarea imobilizrilor imobilizri corporale 1000 lei/an
c. Transferul venitului n avans la venituri curente
4758. Alte sume primite cu caracter de subvenii = 7588 Alte venituri din 1000
pentru investiii exploatare lei
61. Prezentati cateva cazuri particulare legate de contabilitatea clientilor

Cazuri particulare pot fi
creante comerciale cu facturi cu reduceri de pret
creante comerciale fara facturi
creante comerciale generate de facturi intocmite fara a se fi primit bunurile
creante comerciale exprimate in valuta
62. Definiti provizioanele, datoriile contingente si activele contingente. Criterii de

recunoastere, exemplificare.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert. Provizioanele sunt destinate s
acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este probabil s existe
sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care vor
aprea.
Criterii de recunoastere a unui provizion:
Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care
o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;
a) o obligaie legal este obligaia care rezult:
dintrun contract (n mod explicit sau implicit);
din legislaie; sau
din alt efect al legii;
b) o obligaie implicit (de exemplu, obligaia prin care o entitate se angajeaz s
efectueze pli compensatorii personalului disponibilizat) este obligaia care rezult din aciunile
unei entiti n cazul n care:
prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a
firmei sau dintro declaraie suficient de specific, entitatea a indicat partenerilor si c i asum
anumite responsabiliti; i
ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea c i va onora
acele responsabiliti
este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv; i
poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.
Exemple :
amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative produse mediului, pedepsite de lege;
costurile de inchidere a unei instalatii petroliere, cu conditia ca respectiva entitate sa remedieze
daunele produse deja.
Un activ contingent este un activ potenial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare
datei bilanului i a cror existen va fi confirmat numai prin apariia sau neapariia unuia sau
mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi n totalitate sub controlul entitii.
Activele contingente nu trebuie recunoscute n conturile bilaniere. Acestea trebuie prezentate n
notele explicative.
Un exemplu n acest sens l reprezint un drept de crean ce poate rezulta dintrun litigiu n
instan (de exemplu, o despgubire), n care este implicat entitatea i al crui rezultat este
incert.
O datorie contingent este:

a) o obligaie potenial, aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului i
a crei existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau mai multor
evenimente viitoare incerte, care nu pot fi n totalitate sub controlul entitii; sau
b) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului, dar
care nu este recunoscut deoarece:
nu este sigur c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
valoarea datoriei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
O entitate nu va recunoate n bilan o datorie contingent, aceasta fiind prezentat n notele
explicative.
Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul c:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunnd c pot fi realizate estimri corecte),
deoarece constituie obligaii curente la data bilanului i este probabil c vor fi necesare ieiri de
resurse pentru stingerea obligaiilor; i
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
obligaii posibile, dar pentru care trebuie s se confirme dac entitatea are o obligaie
curent care poate genera o ieire de resurse; sau
obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere n bilan (deoarece fie nu este
probabil s fie necesar o reducere a resurselor entitii pentru stingerea obligaiei, fie nu poate fi
realizat o estimare suficient de credibil a valorii obligaiei).
In aceasta categorie se incadreaza:
angajamentele (giruri, garantii, cautiuni) primite in relatiile cu tertii;
redeventele, locatiile de gestiune, chiriile si alte datorii asimilate;
efectele scontate neajunse la scadenta.
63. Ce sunt si cum se contabilizeaza imprumuturile din emisiunea de obligatiuni?
mprumuturile din emisiunile de obligaiuni sunt imprumuturi pe termen lung contractate de o

societate pe actiuni si sunt reprezentate prin titluri de valoare negociabile, denumite obligatiuni.
Spre deosebire de actiuni, care reprezinta titluri de proprietate (actionarii sunt proprietari),
obligatiuniile sunt titluri de credit (detinatorii de obligatiuni sunt creditori).
Imprumutul obligatar se caracterizeaza prin urm elemente: Durata (scadenta obligatiunii);
valoare nominala (valoarea inscrisa pe obligatiune); dobanda (reprez. Venitul obligatiunii);
pretul de emisiune (pretul ce va fi incasat de la obligatar/pr vanzare); pretul de rambursare (pr.
La care vor fi amortizate/rambursate obligatiunile); prima de rambursare.
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena mprumuturilor din emisiunea obligaiunilor.
Contul 161 "mprumuturi din emisiuni de obligaiuni" este un cont de pasiv.
n creditul contului 161 "mprumuturi din emisiuni de obligaiuni" se nregistreaz:
suma mprumuturilor de primit/primite din emisiuni de obligaiuni (461, 512);
suma primelor de rambursare aferente mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni (169);
diferenele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la
nchiderea exerciiului financiar, a mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni n valut (665).
n debitul contului 161 "mprumuturi din emisiuni de obligaiuni" se nregistreaz:
suma mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni rambursate (512);
valoarea obligaiunilor emise i rscumprate, anulate (505);
mprumuturile din emisiuni de obligaiuni convertite n aciuni (456);
diferenele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la
nchiderea exerciiului financiar, precum i din rambursarea mprumuturilor din emisiuni de
obligaiuni n valut (765).
Soldul contului reprezint mprumuturile din emisiuni de obligaiuni nerambursate.
64. Provizioanele definire, categorii si regului generale de contabilizare. Cazuri particulare.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert. Provizioanele sunt destinate s
acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este probabil s existe
sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care vor
aprea.
Categorii de provizioane:
Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigii, amenzi i penaliti, despgubiri, daune i alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service n perioada de garanie i alte cheltuieli privind
garania acordat clienilor;
c) dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare legate de acestea;
d) aciunile de restructurare;
e) pensii i obligaii similare;
f) impozite;
g) terminarea contractului de munc;
h) prime ce urmeaz a se acorda personalului n funcie de profitul realizat, potrivit prevederilor
legale sau contractuale;
i) provizioane n legtur cu acorduri de concesiune;
j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
k) alte provizioane.
Contabilitatea provizioanelor se ine pe feluri, n funcie de natura, scopul sau obiectul pentru
care au fost constituite.
Reguli generale de contabilizare:
Evaluare provizioanelor:
Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s constituie cea mai bun estimare la data bilanului a
costurilor necesare stingerii obligaiei curente.
Acolo unde efectul valoriitimp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului
reprezint valoarea actualizat a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaiei.
Numai cheltuielile aferente provizionului iniial pot fi acoperite din provizion.
Provizioanele se evalueaz naintea determinrii impozitului pe profit.
Rambursari in legatura cu provizioanele:
Ctigurile rezultate din cedarea preconizat a activelor nu trebuie luate n considerare n
evaluarea unui provizion.
O entitate trebuie s recunoasc rambursarea dac i numai dac exist dovezi clare c va
primi rambursarea n cazul n care i onoreaz obligaia. Suma recunoscut ca rambursare nu
trebuie s depeasc valoarea provizionului.
Cazuri particulare:
Provizioanele pentru restructurare se pot constitui in urmatoarele situatii:
a) vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii;
b) inchiderea unor sedii ale entitatii;
c) modificari in structura conducerii, de exemplu; eliminarea unui nivel de conducere;
d) reorganizari fundamentale care au un efect semnificativ in natura si scopul activitatilor
entitatii.
Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de
stat, in conditiile in care sumele respective nu apar reflectate ca datorie in relatia cu statul.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant si ajustate pentru a reflecta cea mai buna
estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de
resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniial recunoscut.
65. Subventiile: definire, clasificare, reguli generale privind recunoasterea. Momentul
recunoasterii in in contul de profit si pierdere.
Definitie: Subventia reprezinta ajutor monetar/nemonetar nerambursabil acordat (de stat, de o

organizaie etc.) unei persoane, unei instituii, unei ramuri economice sau ntreprinderi etc. n
scopul atenurii efectelor sociale ale modificrilor economice de structur.
Clasificare:n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile
aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriuzis, agenii guvernamentale i
alte instituii similare naionale i internaionale.
n cadrul subveniilor se reflect distinct:
subvenii guvernamentale;
mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii;
alte sume primite cu caracter de subvenii
Reguli generale privind recunoasterea:
-Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare
cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
-n cazul n care ntro perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost
nc efectuate, subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente.
-n cazul subveniilor a cror acordare este legat de activitatea de producie sau prestri de
servicii, recunoaterea acestora pe seama veniturilor se efectueaz concomitent cu recunoaterea
cheltuielilor a cror contravaloare urmeaz a fi acoperit din aceste subvenii.
-O subvenie guvernamental care urmeaz a fi primit drept compensaie pentru cheltuieli sau
pierderi deja suportate sau n sensul acordrii unui ajutor financiar imediat entitii, fr a exista
costuri viitoare aferente, trebuie recunoscut n contul de profit i pierdere n perioada n care
devine crean.
-n anumite circumstane, o subvenie guvernamental poate fi acordat n scopul oferirii de
ajutor financiar imediat unei entiti. Astfel de subvenii pot fi limitate la o anumit entitate i pot
s nu fie disponibile unei categorii ntregi de beneficiari. n acest caz, recunoaterea subveniei n
contul de profit i pierdere are loc n perioada n care entitatea ndeplinete condiiile pentru
primirea subveniei.
-Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve deoarece acestea
reprezint sume acordate sub rezerva ndeplinirii anumitor condiii de ctre societate.
-Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n
contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat (contul 475
"Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz ca venit curent n contul de profit
i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea
activelor.
-Veniturile din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se prezint n contul de
profit i pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete, iar celelalte venituri din subvenii se prezint n
contul de profit i pierdere ca o corecie a cheltuielilor pentru care au fost acordate sau ca
elemente de venituri, potrivit structurii prevzute n acest sens.
-n cazul terenurilor i cldirilor pentru care sau primit subvenii i au fcut obiectul unei cedri
pariale, la scoaterea din eviden a acestora subvenia aferent prii cedate se transfer la
venituri, corespunztor valorii contabile a terenurilor, respectiv a cldirilor, scoase din eviden.
Momentul recunoasterii in in contul de profit si pierdere:
Pentru asigurarea corelrii cheltuielilor finanate din subvenii cu veniturile aferente se
procedeaz astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit i pierdere:
n cursul fiecrei luni se evideniaz cheltuielile dup natura lor;
la sfritul lunii se evideniaz la venituri subveniile corespunztoare cheltuielilor efectuate;
b) din punctul de vedere al bilanului:
creana din subvenii se recunoate n coresponden cu veniturile din subvenii, dac au fost
efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenii, sau pe seama veniturilor amnate,
dac aceste cheltuieli nu au fost efectuate nc;
periodic, odat cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza
altor documente prin care se stabilesc i se aprob sumele cuvenite, se procedeaz la
regularizarea sumelor nregistrate drept crean din subvenii.
66. Ce sunt si cum se contabilizeaza subventiile aferente activelor?

Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie
este ca entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau s achiziioneze active imobilizate.
O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui activ nemonetar (de
exemplu, o imobilizare corporal), caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea
just.
n conturile de subvenii pentru investiii se contabilizeaz i donaiile pentru investiii, precum
i plusurile la inventar de natura imobilizrilor corporale i necorporale.
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n
contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat (contul 475
"Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz ca venit curent n contul de profit
i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea
activelor.
n cazul terenurilor i cldirilor pentru care sau primit subvenii i au fcut obiectul unei cedri
pariale, la scoaterea din eviden a acestora subvenia aferent prii cedate se transfer la
venituri, corespunztor valorii contabile a terenurilor, respectiv a cldirilor, scoase din eviden.
Restituirea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin reducerea soldului venitului
amnat cu suma rambursabil.
67. Ce sunt si cum se contabilizeaza subventiile aferente veniturilor?
Potrivit acestora, in categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile

aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si
alte institutii similare nationale si internationale.
In cadrul subventiilor se reflecta distinct:

- subventii guvernamentale;
- imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii;
- alte sume primite cu caracter de subventii.
Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active.
Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare

cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze.
In cazul in care intr-o perioada se incaseaza subventii aferente unor cheltuieli care nu au fost inca
efectuate, subventiile primite nu reprezinta venituri ale acelei perioade curente.
Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.
Astfel, in cazul in care o subventie urmeaza a fi primita drept compensatie pentru cheltuieli deja
efectuate in cursul exercitiului financiar, fara a exista costuri viitoare aferente, se recunoaste ca
venit in perioada in care devine creanta, astfel:
445 = 741 sau 472

Subventii /Venituri din subventii de exploatare sau Venituri nregistrate n avans
472=741
Venituri nregistrate n avans/ Venituri din subventii de exploatare
68. Ce sunt si cum se contabilizeaza activele primite prin transfer de la clieni?
Entitile care primesc active de la clienii lor, sub form de imobilizri corporale sau numerar
care are ca destinaie achiziia sau construirea de imobilizri corporale, pentru ai conecta la o
reea de electricitate, gaze, ap sau pentru a le furniza accesul continuu la anumite bunuri sau
servicii, potrivit legii, evideniaz datoria corespunztoare valorii activelor respective ca venit
amnat n contul 478 "Venituri n avans aferente activelor primite prin transfer de la clieni".
Venitul amnat se nregistreaz ca venit curent n contul de profit i pierdere pe msura
nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor respective.
n cazul racordrii utilizatorilor la reeaua electric, contravaloarea cheltuielilor suportate de
utilizatori cu racordarea reprezint imobilizri necorporale de natura drepturilor de utilizare i se
evideniaz n contul 205 "Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active
similare"/analitic distinct.
Amortizarea imobilizrilor necorporale prevzute se nregistreaz pe perioada pentru care
entitatea are dreptul de a utiliza reelele respective, dac aceast durat este specificat n
contractele ncheiate sau, dac nu este stabilit o asemenea durat, pe durata de via a
instalaiilor de utilizare de la locul de consum.
Tratamentul contabil prevzut se aplic i n cazul cheltuielilor efectuate de entiti pentru
racordarea la reeaua de ap, gaze sau alte utiliti, dac n contractele de racordare se prevede
plata unor sume pentru racordarea la reelele respective de distribuie. n toate cazurile se vor
avea n vedere clauzele cuprinse n contractele ncheiate ntre pri.
69. Capitalurile proprii:definire si componenta
Capitalul i rezervele (capitaluri proprii) reprezint dreptul acionarilor asupra activelor unei
entiti, dup deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital,
primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciiului financiar.
La elaborarea situaiilor financiare, entitile adopt conceptul financiar de capital. Conform
acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entitii.
70. Care sunt si cum se contabilizeaza operatiile prin care se majoreaza capitalul social?
Principalele operaiuni care se nregistreaz n contabilitate cu privire la majorarea capitalului

sunt: subscrierea i emisiunea de noi aciuni, ncorporarea rezervelor i alte operaiuni, potrivit
legii.
n toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se efectueaz n baza hotrrii
adunrii generale a acionarilor, cu respectarea legislaiei n vigoare.
- Majorarea capitalului social prin subscrierea i emisiunea de noi aciuni

456=1011
Decontri cu asociaii privind capitalul Capital social subscris si nevrsat
5121=456
Conturi la bnci in lei Decontri cu asociaii privind capitalul
1011=1012
Capital social subscris si nevrsat Capital social subscris si vrsat, la data hotrrii
judectoreti de nmatriculare a societii
- Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor
1068 = 1011
Alte rezerve Capital social subscris nevarsat
Si
1011 = 1012
Capital social subscris nevarsat Capital social subscris varsat
- Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului reportat
117 = 1011
Rezultat reportat Capital social subscris nevarsat
Si
1011 = 1012
Capital social subscris nevarsat Capital social subscris varsat
71. Care sunt si cum se contabilizeaza operatiile prin care se diminueaza capitalul social?
Operaiunile care se nregistreaz n contabilitate cu privire la micorarea capitalului sunt, n

principal, urmtoarele: reducerea numrului de aciuni sau pri sociale sau diminuarea valorii
nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acionari sau asociai, rscumprarea aciunilor,
acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni sau alte operaiuni, potrivit legii.
Scoaterea din eviden a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modific capitalul
social, cu excepia situaiilor prevzute de legislaia n vigoare. n toate cazurile de modificare a
capitalului social, aceasta se efectueaz n baza hotrrii adunrii generale a acionarilor, cu
respectarea legislaiei n vigoare
- la data AGA de reducere a capitalului social se face urmatoarea inregistrare:

1012 = 456
Capital social subscris varsat Decontri cu asociaii privind capitalul
- dupa eliberarea certificatului de mentiuni pentru actul constitutiv se va proceda la plata in
beneficiul asociatilor:
456 = 5121
Decontri cu asociaii privind capitalul Conturi la banci
72. Ce sunt si cum se determina primele de capital?
Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport i de conversie. Conturile
corespunztoare primelor legate de capital pot avea numai sold creditor.
Prima de emisiune se determin ca diferen ntre preul de emisiune de noi aciuni sau
pri sociale i valoarea nominal a acestora.
Prima de fuziune se determin ca diferen ntre valoarea aportului rezultat din fuziune i
valoarea cu care a crescut capitalul social al societii absorbante.
Prima de aport se calculeaz ca diferen ntre valoarea bunurilor aportate i valoarea
nominal a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi.
Prima de conversie a obligaiunilor n aciuni se calculeaz ca diferen ntre valoarea
nominal a obligaiunilor corespunztoare mprumuturilor obligatare i valoarea
aciunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci cnd valoarea obligaiunilor
depete valoarea aciunilor corespunztoare.
73. Veniturile: definire si clasificare
n categoria veniturilor se includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume propriu
din activiti curente, ct i ctigurile din orice alte surse.
Activitile curente sunt orice activiti desfurate de o entitate, ca parte integrant a obiectului
su de activitate, precum i activitile conexe acestora. Veniturile din activiti curente se pot
regsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vnzri, prestri de servicii, comisioane, redevene, chirii,
subvenii, dobnzi, dividende.
Ctigurile reprezint creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca rezultat din
activitatea curent, dar nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate. n contul de profit
i pierdere, ctigurile sunt prezentate, de regul, la valoarea net, exclusiv cheltuielile aferente,
la elementul Alte venituri din exploatare.
Sumele colectate de o entitate n numele unor tere pri, inclusiv n cazul contractelor de agent,
comision sau mandat comercial ncheiate potrivit legii, nu reprezint venit din activitatea
curent, chiar dac din punct de vedere al taxei pe valoarea adugat persoanele care acioneaz
n nume propriu sunt considerate cumprtori revnztori. n aceast situaie, veniturile din
activitatea curent sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat, de obicei, printr-un acord ntre
vnztorul i cumprtorul/utilizatorul activului, innd cont de suma oricror reduceri
comerciale.
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura lor, astfel:

a) venituri din exploatare; i
b) venituri financiare.
Veniturile din exploatare cuprind:

a) venituri din vnzarea de produse i mrfuri, precum i prestri de servicii.
b) venituri aferente costului produciei, reprezentnd variaia n plus (cretere) sau n minus
(reducere)
c) venituri din producia de imobilizri,
d) venituri din subvenii de exploatare,
e) alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate, penaliti
contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum i alte venituri din
exploatare.
74. Ce sunt si cum se contabilizeaza programele de fidelizare a clientilor?
Unele entiti pot practica programe de fidelizare a clienilor, care presupun acordarea de puncte
cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a achiziiona bunuri sau servicii
gratuite sau cu pre redus, ca parte a unei tranzacii de vnzare de bunuri sau prestri de servicii,
sub rezerva ndeplinirii unor eventuale condiii suplimentare. Entitatea contabilizeaz punctele
cadou ca o component identificabil a tranzaciei n cadrul creia acestea sunt acordate (contul
472 Venituri nregistrate n avans/analitic distinct). Suma corespunztoare punctelor cadou se
recunoate drept venit n momentul n care entitatea i ndeplinete obligaia de a furniza
premiile sau la expirarea perioadei n cadrul creia clienii pot utiliza punctele cadou. Dac se
estimeaz c nivelul cheltuielilor necesare ndeplinirii obligaiei de a furniza premiile depete
contravaloarea primit sau de primit pentru acestea, la data la care clientul le rscumpr, pentru
diferena aferent entitatea nregistreaz n contabilitate un provizion.
Condiia pentru nregistrarea ca venituri n avans a valorii punctelor cadou este ca programul de
fidelizare practicat de entitate s permit cunoaterea, n orice moment, a urmtoarelor
informaii: valoarea punctelor cadou acordate, termenele la care expir valabilitatea acestora,
valoarea punctelor cadou onorate i valoarea punctelor cadou existente, ce urmeaz a fi onorate
n perioada urmtoare.
n situaia n care entitatea nu dispune de un sistem de eviden a punctelor cadou, care s

permit cunoaterea informaiilor sau n cazul n care entitatea practic alte sisteme de fidelizare
a clienilor, cum ar fi cupoane valorice, tichete, aceasta nregistreaz venituri curente n clasa 7
Conturi de venituri pentru suma total i, concomitent, un provizion aferent costurilor estimate
a fi suportate pentru onorarea obligaiilor asumate.
75. Prezentati cateva aspecte legate de contabilitatea veniturilor financiare
Veniturile financiare cuprind:

a) venituri din imobilizri financiare;
b) venituri din investiii pe termen scurt;
c) venituri din investiii financiare cedate;
d) venituri din diferene de curs valutar;
e) venituri din dobnzi;
f) venituri din sconturi primite n urma unor reduceri financiare;
g) alte venituri financiare.
n cazul vnzrii imobilizrilor financiare, pe seama veniturilor se nregistreaz preul de vnzare
al acestora.
n cazul vnzrii investiiilor pe termen scurt la un pre de cesiune mai mare dect valoarea lor
contabil, pe seama veniturilor se nregistreaz ctigul rezultat din vnzarea acestora.
Pe seama veniturilor financiare (contul 768 Alte venituri financiare) se recunosc diferena
dintre valoarea imobilizrilor financiare dobndite i valoarea neamortizat a imobilizrilor care
au constituit obiectul participrii n natur la capitalul altor entiti, precum i diferena dintre
valoarea participaiilor primite ca urmare a participrii cu creane la capitalul altor entiti i
valoarea nominal a creanelor care fac obiectul prtieipaiei, la data dobndirii acelor titluri.
Similar se nregistreaz i valoarea titlurilor primite fr plat, potrivit legii.
76. Veniturile din vanzari de bunuri: criterii generale de recunoastere; cazuri particulare.
n contabilitate, veniturile din vnzri de bunuri se nregistreaz n momentul predrii bunurilor

ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau n alte condiii prevzute n contract, care
atest transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, ctre clieni.
Veniturile din vnzarea bunurilor se recunosc n momentul n care sunt ndeplinite urmtoarele
condiii:
a) entitatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcut-o, n mod normal, n
cazul deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor;
c) mrimea veniturilor poate fi evaluat n mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate; i
e) costurile tranzaciei pot fi evaluate n mod credibil.
Evaluarea momentului n care o entitate a transferat cumprtorului riscurile i avantajele
semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a
circumstanelor n care s-a desfurat tranzacia. n cele mai multe cazuri, transferul riscurilor i
avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau
cu trecerea bunurilor n posesia cumprtorului. Acesta este cazul celor mai multe vnzri cu
amnuntul. n alte cazuri, transferul riscurilor i avantajelor aferente dreptului de proprietate
apare ntr-un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii
bunurilor n posesia cumprtorului.
Dac o entitate pstreaz doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate,
atunci tranzacia reprezint o vnzare i veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un
vnztor poate pstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura c va
ncasa suma care se datoreaz. ntr-un asemenea caz, dac entitatea a transferat riscurile
i beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacia este o vnzare i
veniturile sunt recunoscute.
Un alt exemplu cnd entitatea pstreaz doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de
proprietate poate fi o vnzare cu amnuntul, cu o clauz de returnare a banilor n cazul n
care clientul nu este satisfcut. n asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute n
momentul vnzrii, presupunndu-se c vnztorul poate estima n mod fiabil retururile
viitoare i poate recunoate un provizion aferent retururilor pe baza experienei anterioare
i a altor factori relevani.
O promisiune de vnzare nu genereaz contabilizarea de venituri.

Pentru bunurile livrate n baza unui contract de consignaie, se consider c livrarea bunurilor de
la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienilor
si.
Pentru bunurile transmise n vederea testrii sau a verificrii conformitii, se consider c
transferul proprietii bunurilor a avut loc la data acceptrii bunurilor de ctre beneficiar.
Pentru stocurile la dispoziia clientului, se consider c transferul proprietii bunurilor are loc la
data la care clientul intr n posesia bunurilor (potrivit contractului).
77.Veniturile din prestari servicii: definire, recunoastere, cazuri particulare
Veniturile din prestri de servicii se nregistreaz n contabilitate pe msura efecturii acestora.

Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrri i orice alte operaiuni care nu pot fi
considerate livrri de bunuri.
Stadiul de execuie al lucrrii se determin pe baz de situaii de lucrri care nsoesc facturile,
procese-verbale de recepie sau alte documente care atest stadiul realizrii i recepia serviciilor
prestate.
n cazul lucrrilor de construcii, recunoaterea veniturilor se face pe baza actului de recepie
semnat de beneficiar, prin care se certific faptul c executantul i-a ndeplinit obligaiile n
conformitate cu prevederile contractului i ale documentaiei de execuie.
Contravaloarea lucrrilor nerecepionate de beneficiar pn la sfritul perioadei se evideniaz
la cost, n contul 332 Servicii n curs de execuie, pe seama contului 712 Venituri aferente
costurilor serviciilor n curs de execuie.
n cazul n care preul de vnzare include o valoare distinct, specificat contractual, destinat
prestrii ulterioare de servicii (de exemplu, asistena tehnic i perfecionarea produsului dup
vnzarea unui program informatic), acea sum este amnat (contul 472 Venituri nregistrate n
avans) i recunoscut ca venit pe parcursul perioadei n care se presteaz serviciile, dar nu mai
trziu de ncheierea perioadei pentru care a fost contractat prestarea ulterioar de servicii.
78. Cheltuieli: definire si clasificare
Cheltuielile entitii reprezint valorile pltite sau de pltit pentru:

consumuri de stocuri i servicii prestate, de care beneficiaz entitatea;
cheltuieli cu personalul;
executarea unor obligaii legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice i pot rezulta sau nu ca urmare a
desfurrii activitii curente a entitii. Acestea nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli.
n contul de profit i pierdere, pierderile sunt prezentate, de regul, la valoarea net, exclusiv
veniturile aferente, la elementul Alte cheltuieli de exploatare.
n cadrul cheltuielilor exerciiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizrile
i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura lor, astfel:

a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile; costul de achiziie al obiectelor de
inventar consumate; costul de achiziie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei i a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura
stocurilor; costul mrfurilor vndute i al ambalajelor;
cheltuieli cu serviciile executate de teri, redevene, locaii de gestiune i chirii; prime de
asigurare; studii i cercetri; cheltuieli cu alte servicii executate de teri (colaboratori);
comisioane i onorarii; cheltuieli de protocol, reclam i publicitate; transportul de bunuri i
personal; deplasri, detari i transferri; cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii, servicii
bancare i altele;
cheltuieli cu personalul (salariile, asigurrile i protecia social i alte cheltuieli cu personalul,
suportate de entitate);
alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului nconjurtor, aferente
perioadei; pierderi din creane i debitori diveri; despgubiri, amenzi i penaliti; donaii,
sponsorizri i alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital;
creane prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de ser achiziionate
potrivit legislaiei n vigoare i ale cror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente
etc.); i
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creane legate de participaii; cheltuieli privind
investiiile financiare cedate; diferenele nefavorabile de curs valutar; dobnzile privind
exerciiul financiar n curs; sconturile acordate clienilor; pierderi din creane de natur financiar
i altele.
79. Situatia fluxurilor de trezorerie - componenta activitatilor de exploatare

A) Fluxuri de numerar generate de activitile de exploatare sunt generate de principalele
activiti ale ntreprinderii.
Situaia fluxurilor de numerar transform rezultatul exploatrii ntr-un rezultat efectiv ncasat,
din care s se poat plti cel puin obligaiile ce decurg din meninerea potenialului ntreprinderii
i anume:
- plata stocurilor ce constituie aprovizionri (variaia stocurilor);
- susinerea decalajului dintre aprovizionare i obinerea stocurilor de produse (variaia stocurilor
de produse);
- susinerea decalajului dintre obinerea stocurilor de produse i valorificarea lor (variaia
creanelor clieni);
- efectuarea investiiilor de nlocuire (amortizarea);
- plata remuneraiilor cuvenite acionarilor i creditorilor (acestea pot fi clasificate fie ca
activiti de exploatare sau de finanare).
Intrrile de numerar i echivalente de numerar aferente activitii de exploatare includ:
- ncasri n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii;
- ncasri n numerar din redevene, onorarii, comisioane;
- ncasri n numerar din dobnzi pentru credite i dividende pentru plasamente;
- ncasri n numerar din restituiri ale impozitului pe profit (venit).
Ieirile de numerar i echivalente de numerar aferente activitii de exploatare, cuprind:
- pli n numerar ctre furnizori i prestatori de servicii;
- pli n numerar ctre salariai;
- pli n numerar a dobnzilor pentru credite;
- pli privind impozite, taxe i vrsminte asimilate.
80. Situatia fluxurilor de trezorerie - componenta activitatilor de investitii

Activitile de investiie constau n achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de alte
investiii, care nu sunt incluse n echivalentele de numerar. Ori de cte ori o entitate
achiziioneaz sau produce prin eforturi proprii imobilizri ea realizeaz investiii. De
asemenea, ori de cte ori entitatea renun la un activ imobilizat se cheam c ea face o
dezinvestiie.
Intrrile de numerar din activitatea de investiii, cuprind:
- ncasri n numerar din vnzarea de imobilizri;
- ncasri n numerar din vnzarea de instrumente de capitaluri proprii;
- ncasri n numerar din rambursarea avansurilor i creditelor acordate altor pri.
Ieirile de numerar din activitatea de investiii, includ:
- pli n numerar pentru achiziionarea de imobilizri;
- pli n numerar pentru achiziia de instrumente de capitaluri proprii;
- avansuri n numerar i mprumuturi efectuate ctre teri.
81. Situatia fluxurilor de trezorerie - componenta activitatilor de finantare

Activitile de finanare sunt activiti care au ca efect modificri ale dimensiunii i compoziiei
capitalurilor proprii i datoriilor ntreprinderii.
Intrri de numerar din activitatea de finanare, cuprind:
- ncasri n numerar din emisiunea de aciuni sau alte instrumente de capital;
- ncasri n numerar provenite din emisiunea titlurilor de crean, a mprumuturilor, datoriilor
neasigurate, obligaiunilor, ipotecilor i a altor mprumuturi pe termen scurt sau lung.
Ieiri de numerar din activitatea de finanare, includ:
- pli n numerar efectuate ctre proprietari pentru a rscumpra aciunile firmei;
- pli n numerar ale dividendelor ctre acionari;
- pli n numerar efectuate pentru reducerea obligaiilor aferente unui contract de leasing
financiar;
- rambursri de numerar ale unor sume mprumutate.
82. Situatia fluxurilor de trezorerie metoda indirecta

Metoda indirect, difer de metoda direct doar n privina fluxurilor de trezorerie din
exploatare, celelalte activiti (investiii i finanare) calculndu-se n mod identic ca la metoda
direct. La determinarea fluxului de trezorerie din activiti de exploatare se pornete de la
profitul net care se corecteaz cu operaiuni care nu au caracter monetar (amortizri, provizioane,
diferene de curs valutar), precum i cu variaia necesarului de fond de rulment net (capital
circulant).
Conform metodei directe, se opereaz cu ncasri i pli brute n numerar, pe total i pe tipuri
de activiti (exploatare, investiii i finanare). ncasrile n numerar sunt afectate cu semnul +,
iar plile efectuate n numerar pentru aceleai activiti sunt afectate cu semnul -.
83 .Ce cuprind in general notele explicative la situatiile financiare anuale ?
Notele explicative cuprind in general :
- informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza intocmitii sit fin anuale
- informatii suplimentare , care nu sunt prevazute in bilat si ct de profit si pierdere , dar sunt
relevante pentru intelegerea acestora
-ca sit financiare au fot intocmite in conf cu legea contabilitatii - 82/1991
84. Continutul notelor explicative la sit financiare anuale pt toate entitatile

In notele explicative , toate entitatile prezinta inf. referitoare la :
- politicile contabile adoptate
- nt mediu de salariati
- valoare totala a oricaror angajamente financiare , garantii si active sau datorii contingente
- suma avansurilor si creditelor acordate membrilor org de conducere, de administratiesi

supraveghere
- cuantumul si natura elem individuale de V si ch cu o marime sau incidenta exceptionala
- datorii exigibile dupa o per mai mare de 5 ani
85. Ce informatii suplimentare prezinta in notele explicative entitatile mijlocii si mari

precum si entitatile de interes public
Tb sa prezinte suplimentar:
-CA neta , defalcata pe segmente de activitati si pe piete geografice
- totalul onorariilor aferente exercitiului finanaciar percepute de fiecare auditor statutar sau firma
de audit pt auditarea sit financiare anuale , pt alte serv de asigurare , serv de consultanta fiscala
precul si alte serv in afara de cele de audit
- daca activele imobilizate sau circulnte fac obiectul ajustarilor de valoare exclusiv in scop fiscal
- valoarea indemnizatiilor acordate membrilor org de administratie , conducere si supraveghere

pt functiile detinute
- nr mdiu de salariati in cursul anului , defalcat pe categorii , si separat daca nu sunt prezentate in
ct de prof si pierdere , ch cu pesonalul in cursul ex financiar , defalcat pe salarii si indemnizatii ,
ch cu asig sociale si ch cu pensile
86.Care sunt bazele de evaloare la care face referire 1802/2014
Bazele de evaloare sunt :
1.La data intratii in unitate :

-> la cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
-> la cost de producie pentru bunurile produse n entitate;
-> la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii pentru bunurile reprezentnd

aport la capitalul social;
-> la valoarea just pentru bunurile obinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere
2.Evaluarea la inventar:
-> la stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenei,

potrivit cruia se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor
de valoare
-> evaluarea imobilizrilor corporale i necorporale, se face la valoarea de inventar,

stabilit de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizai
3.Evaluara la iesirea din entitate :
-> bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea
la care sunt nregistrate n contabilitate
4. Evaluarea alternativ la valoarea just
-> Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de achiziie sau al

costului de producie, entitile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale
existente la sfritul exerciiului financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n
contabilitate la valoarea just, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluri n
situaiile financiare ntocmite pentru acel exerciiu.
-> entitile pot evalua n situaiile financiare anuale consolidate instrumentele

financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea just
87.Care este tratamentul contabil al schimbului de active conf OMFP 1802 / 2014
in cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de
vanzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor
justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor.
88. Transferurile in sau din categoria de investitii mobiliare
Transferurile n sau din categoria investiiilor imobiliare trebuie fcute dac i numai
dac exist o modificare a utilizrii, evideniat de:
-> nceperea utilizrii de ctre posesor, pentru un transfer din categoria investiiilor
imobiliare n categoria proprietilor imobiliare utilizate de posesor;
-> nceperea procesului de amenajare n perspectiva vnzrii, pentru un transfer din

categoria investiiilor imobiliare n categoria stocurilor;
-> ncheierea utilizrii de ctre posesor, pentru un transfer din categoria

proprietilor imobiliare utilizate de posesor n categoria investiiilor imobiliare; sau
-> nceperea unui leasing operaional cu o alt parte, pentru un transfer din categoria
stocurilor n categoria investiiilor imobiliare.
88. Transferurile in sau din categoria investitiilor imobiliare
O investiie imobiliar este deinut pentru a obine venituri din chirii sau pentru creterea
valorii capitalului sau ambele. Prin urmare, o investiie imobiliar genereaz fluxuri de trezorerie
care sunt n mare msur independente de alte active deinute de o entitate. Astfel, investiiile
imobiliare se difereniaz de proprietile imobiliare utilizate de posesor.
Transferurile n i din categoria investiiilor imobiliare trebuie fcute dac i numai dac
exist o modificare a utilizrii, evideniat de:
- nceperea utilizrii de ctre posesor, pentru un transfer din categoria investiiilor imobiliare n
categoria proprietilor imobiliare utilizate de posesor;
- nceperea procesului de mbuntire n perspectiva vnzrii, pentru un transfer din categoria

investiiilor imobiliare n categoria stocurilor;
- ncheierea utilizrii de ctre posesor, pentru un transfer din categoria proprietilor imobiliare
utilizate de posesor n categoria investiiilor imobiliare; sau
- nceperea unui leasing operaional cu o alt parte, pentru un transfer din categoria stocurilor n
categoria investiiilor imobiliare.
n concluzie: O investiie rmne n categoria investiii imobiliare dac este dezvoltat n

vederea utilizrii sa
Dac investiia ncepe sa fie utilizat de proprietar, din punct de vedere contabil, se face
transferul de la investiie imobiliar la imobilizri corporale.
- Dac investiia imobiliar este dezvoltat n vederea vnzrii, din punct de vedere contabil, se
face transferul de la investiie imobiliar la stocuri.
- Dac investiia imobiliar achiziionata n vederea revnzrii este nchiriat terilor, din punct
de vedere contabil, se face transferul de la stocuri la investiii imobiliare.
- Dac investiia imobiliar nu mai este utilizata de proprietar i este nchiriat terilor, din punct
de vedere contabil, se face transferul de la imobilizri corporale la investiii imobiliare.
89.In ce constau lucrarile de inchidere a exercitiului financiar?
-> intocmirea unei balante preliminare
-> inventarierea generala a patrimoniului
-> inregistrarea in mod obligatoriu in evidenta contabila a rezultatului inventarierii,

a lipsurilor sau plusurilor de inventar, astfel incat situatiile sa reflecte imaginea
fidela a patrimoniului;
-> efectuarea operatiilor de evaluare a operatiilor exprimate in valuta, pentru

elementele supuse reevaluarii;
-> calculul impozitului pe profit aferent exercitiului, inregistrarea in evidenta

contabila;
-> intocmirea balantei de verificare;
-> intocmirea situatiilor financiare anuale si inaintarea lor spre aprobare, conform
procedurilor legale
90. Care sunt documentele intocmite cu ocazia inventarierii?
-> decizie de inventariere
-> manualul procedurilor de inventariere
-< grafic de inventariere
-> decizie privind stabilirea comisia de inventariere
-> listele de inventariere
-> declaratia gestionarului
-> monetarul , pt inventarierea casei
-> confirmari sold pt clinti si fz
-> PV privind rezultatele inventarierii
-> completarea registrului inventar
91. Cum se contabilizeaza plusurile constatate la inventar ?Exemplificati cazurile

particulare
->plusurile se inregistreaza in contabilitate prin diminuarea cheltuielilor, prin inregistrari

contabile in negru sau in rosu, in functie de politica contabila si de programul informatic utilizat
3xx = 6xx
-> plus de imobiliz

213 = 472
92.Cum se contabilizeaza minusurile constatate la inventar ?Exemplificati cazurile

particulare
Lipsurile imputabile/neimputabile se evalueaz la valoarea de nlocuire. Aceast

valoare reprezint costul de achiziie al bunului respectiv (constatat lips), format din: preul de
cumprare + taxele nerecuperabile + cheltuielile de transport (aprovizionare) + alte cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune (adaosul
comercial n cazul mrfurilor destinate revnzrii).
-> in cazul neimputarii
6xx = 3xx
635 = 4426 ajustare TVA aferent
->in cazul imputarii
461 = 7588 + colectam TVA
93.Care sunt categoriile de entitati raportoare obligate la auditarea situatiilor financiare

anuale conf OMFP 1802 / 2014 ?
entiti mijlocii i mari;

societi/companii naionale, societi cu capital integral sau majoritar de stat i regii
autonome;
entitile care, la data bilanului, depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei
criterii (nota: nu s-au modificat criteriile de marime prevazute in vechea reglementare):
a) totalul activelor: 3.650.000 EUR;
b) cifra de afaceri net: 7.300.000 EUR;
94.Care sunt si cum se contabilizeaza elementele extrabilantiere ?

Drepturile i obligaiile, precum i unele bunuri care nu pot fi integrate n activele i datoriile
entitii se nregistreaz n contabilitate n conturi n afara bilanului, denumite i conturi de
ordine i eviden.
In aceast categorie se cuprind: angajamente acordate sau primite n relaiile cu terii; imobilizri
corporale luate cu chirie ,
Bunurile luate n administrare, concesiune sau cu chirie se reflect n conturi n afara bilanului
(contul 8038 Bunuri primite n administrare, concesiune i cu chirie). La sfritul duratei
contractului de administrare, concesiune sau nchiriere, bunurile se restituie proprietarului. La
restituirea acestor bunuri se crediteaz contul 8038 Bunuri primite n administrare, concesiune
i cu chirie.
In cadrul elementelor extrabilaniere sunt cuprinse i activele contingente (contul 807 Active
contingente), respectiv datoriile contingente (contul 808 Datorii contingente).
Contabilizarea acestora se face prin debitarea / creditarea contului respectiv.
95. CARE SUNT SI CUM SE CONTABILIZEAZA IESIRILE IMOBILIZARILOR

CORPORALE DIN ENTITATE?
-Modalitati de iesire a imobilizarilor corporale din patrimoniu:
1. casarea: 281x = 21xx
6583 = 21xx
2.vanzarea 461=% %= 21xx
7588 281x
4427 6583
3.retragerea de parti sociale 21xx=456
4.donatie cu titlu gratuit 6582=21xx
5. lipsa la inventar %= 21xx 4282=%
281x 7583
6583 4427
96. CARE SUNT ACTIVELE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR SI

PRODUSELE AGRICOLE SI CUM SE CONTABILIZEAZA?
Activele biologice de natura stocurilor: animale vi sau plante vi
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor achiziionate (401,

408, 326);
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor achiziionate de la
entiti afiliate sau de la entiti asociate i entiti controlate n comun (451, 453);
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor primite de la unitate
sau subuniti (481, 482);
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor aduse de la teri (356,
401);
valoarea activelor biologice de natura stocurilor reprezentnd aportul n natur al
acionarilor/asociailor (456);
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor obinute din producie
proprie, sporuri de greutate i plusurile de inventar (711);
valoarea activelor biologice de natura stocurilor primite cu titlu gratuit (758).
n creditul contului 361 Active biologice de natura stocurilor se nregistreaz:
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor vndute din
producie proprie sau achiziionate constatate minus de inventar i cele trimise la teri (711,
606, 356);
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor livrate unitii sau
subunitilor (481, 482);
valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura stocurilor vndute ca atare (371);
valoarea pierderilor din calamiti (658).
Soldul contului reprezint valoarea la pre de nregistrare a activelor biologice de natura
stocurilor existente n stoc la sfritul perioadei.
- produsele agricole: Produsele vegetale sau produse animale
Inregistrarea produselor achizitionate
30X Materiale = 462 Creditori diversi
Plata produselor achizitionate
462 Creditori diversi =5121/5311 Casa/Banca

97. CARE SUNT SI CUM SE CONTABILIZEAZA VALORILE DE INCASAT?
-cecurile si efectele comerciale primite de la clienti.
Acceptarea
413 = 4111
Efecte de primit de la clieni Clieni
Depunerea efectului comercial la banc spre scontare

511X = 413
Efecte remise spre scontare Efecte de primit de la clieni
ncasarea efectului
% = 511X
Conturi la bnci n lei
627
Cheltuieli cu serviciile bancare
667
Cheltuieli privind sconturile acordate
98.IN CE CONSTAU OPERATIILE DE REGULARIZARE A INVENTARULUI
In raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferentelor de

inventar genereaza urmatoarele tipuri de nregistrari:
a) plusuri de active imobilizat 313e42d e, la valoarea de inventar:

20, 21, 23, 26 = 131
Conturile de active imobilizat 313e42d e Subventii pentru investitii
4426 = 4427
TVA - deductibila TVA - colectata
si concomitent pentru cota de TVA nedeductibila stabilita pe baza de decont, se face
nregistrarea:
20, 21, 23, 26 = 4426
Conturile de active imobilizat 313e42d e TVA - deductibila
Potrivit PCG n locul conturilor debitoare de mai sus se foloseste contul 635 "Cheltuieli cu alte
impozite,
taxe si varsaminte asimilate"
b) plusurile de stocuri cumparate:
30, 31, 32, 35, 36, 37 = 60
Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile
(pe fiecare categorie de stocuri)
n cazul plusurilor de stocuri privind produsele si productia n curs de executie, nregistrarea este
de forma:
33, 34 = 71
Conturi de stocuri Variatia stocurilor
nregistrarile de mai sus se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul de productie.
c) plusurile de investitii financiare pe termen scurt:
50 = 664
Investitii financiare pe termen scurt Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
d) plusurile constatate la inventarierea casieriei, la societatile cu capital privat:
531 = 758
Casa Alte venituri din exploatare
Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu exceptia minusurilor de casa, nregistrarile sunt
de sens
invers cu cele prezentate n cazul plusurilor, iar n cazul activelor imobilizate tipul de nregistrare
este:
28 = 20, 21, 23, 26
Amortizari privind imobilizarile
(pentru amortizarea aferenta)
Conturile de active imobilizat 313e42d e
6583
Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii
de capital
imputarea la valoarea de nlocuire la data constatarii pagubei inclusiv TVA:
428 = 758
Alte datorii sau creante n legatura cu
personalul
Alte venituri din exploatare
sau 461 4427
Debitori diversi TVA - colectata
Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ constatate pe baza de inventariere peste normele
legale
neimputabile se datoreaza TVA. Operatiunea se reflecta n contabilitate prin nregistrarea:
635 = 4427
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate
TVA - colectata
Daca minusurile de inventar de natura activelor circulante sunt imputabile, nregistrarile sunt
similare cu
cele efectuate n cazul minusurilor neimputabile. Totodata, pentru valoarea imputata se face
nregistrarea:
461 = 758
Debitori diversi Alte venituri din exploatare
4427
TVA colectata
99. CUM SE REALIZEAZA SI CUM SE DISTRIBUIE REZULTATUL EXERCITIULUI

Distribuirea rezultatului exercitiului
Dupa ce s-a calculat rezultatul bilantier, se procedeaza la inregistrarea operatiilor de
distribuire a profitului.
Ca regula autonoma, distribuirea profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile OG
40/1994 , Legii contractului de management nr 66/1993, HG 263/1994 si HG 484/1995.
Profitul net consemnat in bilantul contabil definit si prin expresia profitul ramas dupa plata
impozitului pe profit este repartizat prin formulele prezentate mai jos:
1. constituirea rezervelor legale, suma distribuita = profitul brut X procentul de constituire
potrivit prevederilor art 6 pct 2 lit e din OG 70/1994
129repartiz profitului = 1061rez legale
2. acoperirea pierderilor din anii precedenti pt sumele reprezentand pierderile aferente anilor
precedenti, acoperite din profit,
129 = 107 rez reportat
3. constituirea fd de participare a salariatilor la profit
129 = 112
si concomitent 112 = 4281
la intocmirea statelor de plata avem inreg: 4281 = 424
4. dividende in cazul societatilor comerciale
129 = 457 dividende de plata
Modificarea politicii contabile aplicabil imobilizrilor corporale care decid s treac de la

metoda reevalurii la metoda costului nu se contabilizeaza n contul 1173, potrivit prevederilor
art. 62^1 alin (2) Entitile care modific politica contabil aplicabil imobilizrilor corporale n
sensul c decid s treac de la metoda reevalurii la metoda costului aplic prevederile alin. (1),
prin excepie de la cerinele pct. 63 alin. (1).
Exemplu de monografie
La sfritul anului N-1 societate X SRL achiziioneaz o cladire la costul de 300.000 lei,
amortizat liniar n 30 ani.
La sfritul anului N+1 X SRL reevalueaz cladirea la valoarea just de 284.000 lei i alege ca
politic contabil transferul lui 105 la 1175 pe mdura amortzrii activului.
La sfritul anului N+3 X SRL decide s treac de la modelul reevalurii la modelul cost.
100. CE PRESUPUNE SCHIMBAREA METODEI REEVALUARI LA METODA

COSTULUI?
Entitile care decid ca n cazul imobilizrilor corporale s treac de la metoda reevalurii la
metoda costului, procedeaz la ajustarea sumelor evideniate n contul 105 Rezerve din
reevaluare n funcie de modalitatea n care, pe perioada n care a fost efectuat reevaluarea, au
transferat sumele n rezultatul reportat (contul 1175 Rezultatul reportat reprezentnd surplusul
realizat din rezerve din reevaluare),
Trecearea de la modelul valorii juste la modelul cost:
105 = 21XX

Contabilitate 1-100

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate 1-100

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE FINANCIARA

1. Definiti costul de achizitie si prezentati componentele acestuia

n costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu

2. Definiti costul de productie si prezentati componentele acestuia

Potrivit omfp 1802/2014 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene:

In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct

a) costurile de amenajare a amplasamentului;

c) costurile de instalare si manipulare

d) costurile de testare a functionarii corecte a activului

e)onorariile profesionale si comisioanele achitate in legatura cu activul

3. Prezentati conform OMFP 1802/2014 categoriile de entitati raportoare si criteriile de

Punctul 9- alineatul (1) In functie de criteriile de marime, entitatile prevazute de prezentele

Categorii de entitati raportoare:

a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);

b) cifra de afaceri neta: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);

c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.

Pentru aceasta categorie de entitati se aplica, de asemenea, prevederile cap. 12.

Entitatile mici sunt entitatile care, la data bilantului, nu se incadreaza in categoria

a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);

b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);

a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);

b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);

c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50

VAR 2 n funcie de criteriile de mrime, entitile prevzute de prezentele reglementri se

b) cifra de afaceri net: 48 000 000 EUR;

c) numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 250.

b. capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor sau asociailor n activele

Beneficiile economice reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de

6.Ce cuprind situatiile financiare anuale pentru microentitati?

Entitile care la data bilanului nu depesc dou din urmtoarele criterii:

totalul activelor: 1.500.000 lei;

bilan prescurtat (cod 10);

7.Ce cuprind situatiile financiare anuale pentru entitatile mici?

totalul activelor: 17.500.000 lei;

bilan prescurtat (cod 10);

8.Ce cuprind situatiile financiare anuale pentru entitatile mijlocii si mari?

totalul activelor: 17.500.000 lei;

bilan (cod 10);

ntocmesc situaii financiare anuale care cuprind:

9. Prezentati conform OMFP 1802/2014 caracteristicile calitative ale informatiilor

10. Enumerati conform OMFP 1802/2014 principiile generale de raportare financiara.

11. In ce consta principiul continuitatii activitatii? Exemple de aplicare

Acest principiu presupune c entitatea i continu n mod normal funcionarea, fr a intra n

O entitate nu va ntocmi situaiile financiare anuale pe baza principiului continuitii activitii

Exemple de situatii cand se pune sub semnul intrebarii continuitatea activitatii:

- pierderi importante de clientela;

- disparitia unor surse importante de venit;

Dintre criteriile de natura financiara putem mentiona:

12. In ce consta principiul permanentei metodelor? Exemple de aplicare

Schimbarea acestor norme si reguli se face numai extraordinar si in mod justificativ.

Politicile contabile i metodele de evaluare trebuie aplicate n mod consecvent de la un exerciiu

13. In ce consta principiul prudentei? Exemple de aplicare.

Totui, exercitarea prudenei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive,

Ca si situatii, putem exemplifica:

- utilizarea metodei FIFO sau LIFO la evaluarea stocurilor?

- capitalizarea costurilor sau nu?

- Ce tip de amortizare sa fie folosita?

Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile aferente exerciiului financiar, indiferent de

Contabilitatea de angajamente recunoate veniturile i cheltuielile n perioadele la care se

Exemplu: O ntreprindere realizeaz urmtoarele operaiuni economice: la data de 10.12.N

a) n cazul practicrii unei contabiliti de cas ntreprinderea recunoate venitul (i

b) n cazul practicrii unei contabiliti de angajamente ntreprinderea recunoate venitul

Concluzionnd, putem afirma c la baza contabilitii de trezorerie se afl o concepie