I.

Introducere
Între contabilitate şi finanţe există o legatură strânsă. O parte importantă a
procesului de sinteză financiară îl reprezintă întocmirea rapoartelor financiare.
Acestea sunt o prezentare specifică a unor date care furnizează finanţelor rapoarte
pentru a le permite să facă analiza acţiunilor (măsurilor) precedente întreprinse de
firmă şi să aprecieze poziţia curentă şi posibilă a acesteia în vederea formării de
opinii în legatură cu performanţa probabilă a se realiza în viitor. Obiectul
fundamental al rapoartelor financiare, al documentelor financiare, este de a
comunica dimensiunile economice şi de a furniza informaţii celor care au dreptul
să le folosească în legatură cu resursele şi performanţele entităţii care face
raportarea.
Principalele grupuri care au dreptul să folosească astfel de informaţii sunt:
acţionarii, instituţiile de credit,creditorii, instituţiile MFP.
În cadrul orcărei firme se întocmesc urmatoarele documente care conţin
informaţii comtabile:bugetul de venituri şi cheltuieli (pe an şi în perspectivă),
bilanţul,contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu şi a
fluxurilor de trezorerie.
Potrivit Ordinului 1752/17.11.2005, publicat în Monitorul Oficial al
României în 30 noiembrie 2005, situaţiile financiare anuale pe care trebuie să le
întocmească persoanele juridice la data bilanţului se împart în două criterii de
mărime:
a) - total active: 3.650.000 euro
- cifra de afaceri netă : 7.300.000 euro
- numarul mediu se salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50
întocmesc următoarele situaţii finamciare anuale:
 bilanţ;
 cont de prifit şi pierdere;

1
  situaţia modificărilor capitalului propriu;
 situaţia fluxurilor de trezorerie;
 notele explicative la situaţiile financiare anuale.
b)Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limita a două dintre
criteriile de mărime prevăzute mai sus întocmesc situaţii financiare simplificate
care cuprind:
 bilanţ prescurtat;
 cont de prifit şi pierdere;
 note explicative la situaţiile financiare anuale.
Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau
situaţia fluxurilor de trezorerie.
II. Definiţie. Prezentare
Contul de profit şi pierderi (rezultatele financiare) este un document contabil
care evidenţiază recapitulativ în sinteză veniturile şi cheltuielile pe o anumită
perioadă, pentru activităţile: de exploatere, financiare şi extraordinare.Acest
document pune accentul pe structura veniturilor şi cheltuielilor pe activităţi.
Scopul contului de profit şi pierdere este să prezinte rezultatele unei afaceri
comparând venitul obţinut în decursul unei perioade cu cheltuielile pentru
obţinerea venitului. Contului de profit şi pierdere este structurat pe identitatea:
VENITURI – CHELTUIELI = PROFIT (PIERDERE)
Trebuie recunoscut, totuşi, ca informaţia pe care acest document o
furnizează este rezultatul unei game largi de selecţii contabile, estimări şi judecaţi
făcute de conducere.
Formatul contului de profit şi pierdere
Formatul contului de profit şi pierdere este următorul:
1.Cifra de afaceri netă
2.Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie

2
 3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4.Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe.
6.Cheltuieli cu personalul:
a)salarii şi indeminzaţii;
b)Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare
la pensii.
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările
necorporale;
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care depăşesc
suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză.
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de
la entităţile afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
11.Alte dobânzi de incasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor
obţinute de la entităţi afiliate
12.Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca
active circulante
13.Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind
entităţile afiliate
14.Profitul sau pierderea din activitatea curentă
15.Venituri extraordinare
16.Cheltuieli extraordinare
17.Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

3
18.Impozitul pe profit
19.Alte impozite neprezentate le elementele de mai sus
20.Profitul sau pierederea exerciţiului financiar
Cifra de afaceri netă se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din
livrările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din
exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
III. Veniturile
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatere
b) venituri financiare
c) venituri extraordinare
Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi
prestări de servicii;
b) venituri din variaţia stocurilor, reprezentând varia în plus (creştere) sau
în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de
produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale
ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul ajustările pentru depreciere
reflectate;
c) venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi
cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea insîşi, care se înregistrează ca active
imobilizate corporale şi necorporale;
d) venituri din subvenţii de exploatere, reprezentând subvenţiile pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte
subvenţii de care beneficiază entitatea;

4
 e) alte venituri din exploatare curentă, cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare.
Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizări financiare;
b) venituri din investiţii pe termen scurt;
c) venituri din creanţe imobilizate;
d) venituri din investiţii financiare cedate;
e) venituri din diferenţe de curs valutar;
f) venituri din dobânzi;
g) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
h) alte venituri financiare.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin
urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu
exproprieri sau dezastre naturale.
Veniturile din reevaluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura
acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate, se efectuează prin
înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora; are
loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
IV.Cheltuielile
Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
- consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care
beneficiază entitatea;
- cheltuieli cu personalul;

5
 - executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
Piedrerile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau
nu ca urmare a desfaşurării activităţii curente a entităţii.Aceste nu diferă ca natură
de alte tipuri de cheltuieli.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea,
provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor,
astfel:
a) cheltuieli de exploatere, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de
achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materilalelor
nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei
consumate; valoarea animalelor şi păsărilor;costul mărfurilor vândute şi
ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi,redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alt servicii
executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol,
reclamă şi publicitate; transporturi de bunuri şi personal; deplasări,detaşări şi
transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte
cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi;
despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli
privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);
b) cheltuielile financiare, care cuprind: pierderi din creanţe legate de
participanţii;cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele

6
nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;
sconturile acordate clienţilor; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite,
calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.
V. Analiza rezultatelor întreprinderii
Întreprinderea concentrează o complexitate de operaţii economice şi
financiare, care se reflectă în documentele contabile de sinteză, sub forma
fluxurilor şi stocurilor. Fluxurile au o influenţă imediată asupra rezultatului
exerciţiului, în timp ce stocurile prezintă un impact, temporar sau de durată, asupra
echilibrului financiar, nevoii de finanţare a operaţiilor de gestiune şi în final asupra
lichidităţilor şi solvabilităţii întreprinderii.
Fluxurile economice, respectiv veniturile şi cheltuielile perioadei de
gestiune, sunt generate, în principal, de trei domenii de activitate (fig.21):
- de exploatere, care este activitatea dominantă (de bază) ce vizează realizarea
profitului întreprinderii din sectoarele industrial, investiţional, comercial şi/sau de
prestări servicii;
- financiară, privind participaţiile la capitalurile altor societăţi şi alte acţiuni
de plasament. Activitatea de exploatere şi cea financiară formează activitatea
curentă a întreprinderii;
- extraordinară, privind operaţiile de gestiune şi operaţiile de capital care nu
sunt legate de activitatea normală şi curentă.

7
 Rezultatul net al exerciţiului

Impozit pe profit

Rezultat brut al exerciţiului

Rezultatul
Rezultatul curent
extraordinara
Rezultatul r
Rezultatul din financiar
exploatare

Fig.2.1. Structura rezultatelor pe principalele domenii de activităţi

r
Impozitun
Fiecare tip de activitate degajă pe profit
anumit rezultat (profit sau pierdere)
stabilit ca difernţă între veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune reflectate în
cadrul contului de profit şi pierdere pe cele trei domenii de activitate (fig.21).
Drept urmare, analiza rezultatelor întreprinderii se va realiza pe baza contului de
profit şi pierdere (contul de rezultate).
Având în vedere aceste consideraţii, contul de profit şi pierdere pune în
evidenţă următoarele nivele:

Nivelul Cheltuieli Venituri

1.Exploatare Cheltuieli de exploatere Venituri din exploatere
2.Financiar Cheltuieli financiare Venituri financiare
3.Extraordinar Cheltuieli extraordinare Venituri extraordinare
4.Global Impozit pe profit

8
 Nivelul de exploatare
În această parte a contului de profit şi pierdere sunt prezentate date
contabile cuantificate în indicatori care permit determinarea performanţei societăţii
la nivelul activităţii de bază, respectiv activitatea de exploatere.
Aceşti indicatori sunt:
1.MARJA COMERCIALĂ
Reprezintă valoarea nou creată obţinută în sfera comerţului en gros şi en
detail, atât de societăţile de profil cât şi de alte societăţi care desfaţoară o astfel de
activitate prin magazine proprii de desfacere.
Marja comercială = Vânzări de mărfuri-Costul mărfurilor vândute

2.CIFRA DE AFACERI
Este constituită din totalitatea veniturilor obţinute din activitatea de vânzare
a produselor, serviciilor, mărfurilor, etc. într-o anumită perioadă. Cifra de afaceri
reprezintă volumul de afaceri realizat cu terţe persoane în cadrul activităţii
normale şi curente a societăţii.
Cifra de afaceri = Vânzări de mărfuri+Producţia vândută

Acest indicator este foarte important în caracterizarea mărimii unei societăţi

şi a situaţiei economico-financiare a acesteia. Cifra de afaceri este influenţată atât
de variaţiile de preţ cât şi de cele de volum.

3.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI
Reprezintă valoarea totală a bunurilor executate şi serviciilor prestate de o
societate, într-o anumită perioadă, vândute sau păstrate în stoc sau utilizate drept
active fixe.

9
 Producţia exerciţiului = Producţia vândută+/-Producţia stocată+Producţia
imobilizată
4.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI + VÂNZĂRI DE MĂRFURI
Măsoară volumul global al activităţii unei societăţi într-o anumită perioadă.
Introducerea acestui indicator este necesară în vederea determinării ponderii
elementelor din contul de profit şi pierdere faţă de întreaga activitate a firmei,
cunoscând faptul că agenţii economici pot desfăşura în acelaşi timp atât activitate
de producţie cât şi de comerţ.
Producţia exerciţiului + vânzări de mărfuri= Producţia vândută +/-
Producţia stocată+ Producţia imobilizată+ Vânzări de mărfuri

5.MARJA INDUSTRIALĂ
Reprezintă valoarea nou creată, obţinută din activitatea productivă
desfăşurată de o societate, alta decât cea pur comercială, într-o anumită perioadă
de timp.
Marja industrială=Producţia exerciţiului-(cheltuielile cu materii prime,
materiale, energie+lucrări şi servicii executate la terţi)

6.VALOAREA ADĂUGATĂ
Este valoarea nou creată obţinută de o societate din întreaga sa activitate,
atât din cea productivă cât şi din cea de comerţ.
Valoarea adăugată=Marja Comercială+Marja Industrială
Valoarea adăugată reprezintă sursa de constituire a rezultatului de
exploatare şi prin aceasta a rezultatului net al exerciţiului.
Având în vedere destinaţia şi modul de utilizare, valoarea adăugată
reprezintă, de asemenea sursa de constituire a fondurilor în vederea remunerării

10
tuturor factorilor de producţie, inclusiv a statului, precum şi de autofinanţare a
societăţii, respectiv;
 cheltuileile cu personalul;
 cheltuielile financiare;
 impozite, taxe şi alt vărsăminte asimilate
 impozitul pe prifit
 patrea de profit trecută la rezerve
 amortismente şi provizioane.
Băncile acordă o mare importanţă acestui indicator, deoarece valoarea
adăugată reprezintă sursa din care se plăteşte costul creditelor angajate, respectiv
dobânzile.
Valoarea adăugată este in indicator care permite măsurarea puterii
economice a unei societîţi.
7.EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE
Reprezintă rezultatul obţinut de o societate comercială din exploatare,
respectiv din activităţile sale curente, neinfluenţat de volumul amortismentelor şi
provizioanelor precum şi de alte venituri şi cheltuieli din exploatare.
Se obţine astfel un rezultat neafectat de elemente de politică economică
internă a clientului privind constituirea amortismentelor şi provizioanelor.
Excluderea „altor venituri şi cheltuieli din exploatare” se explică prin aceea că
acestea se referă la perioade de activitate altele decât exerciţiul curent, care face
obiectul contului de profit şi pierdere analizat.
În cazul în care acest indicator este negativ el se numeşte insuficienţa brută
a exploatării.
Excedent Brut din Exploatare=Valoarea adăugată+Subvenţii din
exploatare- sau (Impozite şi vărsăminte asimilate +Cheltuieli cu personalul)
Insuficienţa brută din exploatare

11
 8.VENITURI TOTALE DIN EXPLOATARE
Sunt constituite din totalitatea veniturilor unei societăţi înregistrate într-o
perioadă.
Venituri totale din exploatere=Cifra de afaceri+/-Producţia
stocată+Producţia Imobilizată+Subvenţii din exploatare+Alte venituri din
exploatare+Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

9.CHELTUIELI TOTALE DIN EXPLOATARE

Reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de o societate într-o anumită
perioadă.
Cheltuieli totale= Cheltuieli materiale +Costul mărfii vândute+Lucrări şi
servicii pentru terţi+ Impozite şi taxe+Cheltuieli cu personalul+Alte cheltuieli de
exploatere+ Cheltuieli cu amortizări şi provizioane

10.REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Este un indicator prin care se evaluează rentabilitatea economică a unei
societăţi din activitatea de exploatare.
Atunci când rezultatul din exploatare este pozitiv se înregistrează profit, iar
când rezultatul este negativ se înregistrează pierdere.
Acest indicator poate fi calculat în două feluri:
Rezultatul din Exploatare=Venituri totale din exploatare- Cheltuieli totale
din exploatare
sau
Rezultatul din Exploatare=Excedent brut din exploatare+(alte venituri din
exploatare-alte cheltuieli din exploatare)+/-amortizări şi provizioane
Rezultatul din exploatare evaluează rentabilitatea economică a unei
societăţi comerciale şi corespunde activităţii normale şi curente a acesteia

12
(operaţiile curente), inclusiv operaţiunile efectuate în exerciţiile anterioare, dar
aferente exerciţiului curent. Evident, nu este luată în calcul activitatea
corespunzătoare operaţiilor financiare şi extraordinare.
Acest rezultat este utilizat în compararea performanţelor societăţilor
comerciale care au politici financiare diferite în ceea ce priveşte modul de
determinare şi calcul a amortizării şi provizioanelor.
Nivelul Financiar
11. EXCEDENTUL BRUT FINANCIAR
Reprezintă rezultatul obţinut de societate din fluxurile financiare
neinfluenţate de provizioane şi amortizări financiare.
Excedentul brut financiar= venituri financiare (mai puţin venituri din
provizioane) – Cheltuieli financiare (mai puţin amortizările şi provizioanele)

12. VENITURI FINANCIARE

Sunt veniturile obţinute din toate fluxurile generate la acest nivel economic
al activităţii unei societăţi.
13.CHELTUIELI FINANCIARE
Sunt acele cheltuieli aferente fluxurilor financiare, respectiv creanţelor
imobilizate, titlurilor de plasament , diferenţelor de curs valutar şi plăţii
dobanzilor. Pentru bancă , deosebit de importante sunt cheltuielile pentru plata
dobânzii, deoarece volumul acestora arată gradul de risc pe care şi-l asumă în
relaţiile cu clienţii .

14. REZULTATUL FINANCIAR

Este un indicator care măsoară rentabilitatea societăţii obţinută în
activitatea sa la nivelul tuturor fluxurilor financiare.

13
 Rezultatul financiar = Excedent brut financiar+/- amortizări şi provizioane
financiare
sau

Rezultatul financiar = Venituri financiare totale – cheltuieli financiare

totale

15. EXCEDENTUL BRUT CURENT

Este un sold intermediar de gestiune care măsoară volumul rezultatului
obţinut în activitatea curentă(de expolatare şi financiară) neinfluenţat de alte
venituri şi cheltuieli din exloatare precum şi de amortizări şi provizioane din
exploatare şi financiare.

Excedentul brut curent= Excedent brut din exploatare + Excedent brut

financiar

16. REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI

Este un indicator care măsoară rentabilitataea unei societăţi în întreaga sa
activitate de exploatare şi financiară.
Rezultatul curent= Rezultatul din exploatare+ Rezultatul Financiar

Nivelul Extraordinar
17.EXCEDENTUL BRUT EXCEPŢIONAL
Este un sold intermediar de gestiune care arată volumul rezultatelor
obţinute în activitatea extraordinară neinfluenţate de amorizările şi provizioanele
specifice acestor fluxuri.

14
 Excedentul brut Extraordinar= Venituri extraordinare (mai puţin venituri
din provizioane) – Cheltuieli extraordinare (mai puţin amortizările şi
provizioanele).

18.REZULATUL EXTRAORDINAR
Este un indicator care comensurează rentabilitatea unei societăţi obţinută la
acest nivel de fluxuri economice, respectiv cel extraordinar.

Rezultatul extraordinar= Excedent brut extraordinar +/- Amortizări şi

provizioane
sau
Rezulatul extraordinar=Venituri extarordinare – Cheltuieli extraordinare
totale

Nivelul Global
19. EXCEDENT BRUT TOTAL
Reprezintă un sold intermediar de gestiune care arată volumul rezultatelor
tuturor fluxurilor economice, mai puţin cele corespunzatoare altor venituri şi
cheltuieli şi amortizărilor şi provizioanelor.

Excedent Brut Total = Excedent Brut din Exploatare -Excedent Brut

Financiar + Excedent Brut Extarordinar
sau
Excedent Brut Total =Excedent Brut Curent+ Excedent Brut Exceptional

15
 20. REZULTATUL ÎNAINTEA DOBÂNZII ŞI IMPOZITULUI
PE PROFIT
Este un sold intermediar de gestiune care masoară volumul rezultatului
obţinut de o societate neinfluenţat de cheltuielile cu plata dobânzilor şi cu
impozitul pe profit.
Acest indicator comparat cu rezultatul brut şi rezultatul net al exerciţiului
asupra politicii de dobânzi şi de impozite practicate la un moment dat.
Rezultatul Înaintea Dobanzii şi a Impozitului pe Profit= Rezultatul Curent+
Rezultatul Extraordinar + Impozitul pe profit + Cheltuielile cu dobânzile

21. REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI

Este un sold intermediar de gestiune care măsoară rezultatul obţinut de o
societate în întreaga sa activitate înaintea plăţii impozitului pe profit.

Rezultatul Brut al Exerciţiului = Rezultatul Curent al Exercitiului +

Rezultatul Extraordinar
sau

Rezultatul brut al exercitiului= Venituri Totale – Cheltuieli Totale

22. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Este un sold intermediar de gestiune care consemneaza rezultatul final al
activităţii unei societaţi dupa plata impozitului pe profit.

Rezultatul net al exerciţiului= Rezultatul Brut al exerciţiului – Impozitul pe

Profit

16
 23. CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE

Reprezintă surplusul de mijloace băneşti rezultat din exloatare pe parcursul

unei perioade de gestiune .
Mărimea ei arată capacitatea reală a unei societăti de a finanţa creşterea sa
economică din surse proprii.
Capacitataea de autofinanţare se poate calcula în doua modalităţi:
a) pornind de la excedentul brut de exloatare la care se adauga alte venituri
din exloatare, veniturile financire şi extraordinare (fară provizioane)şi se scad alte
cheltuieli de exploatare , cheltuieli financiare şi extraordinare(mai puţin amortizări
şi provizioane) şi impozitul pe profit.
b) pornind de la rezultatul net al exerciţiului la care se adaugă suma
amortizărilor şi provizioanelor.

24. CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE NETĂ

Reprezintă surplusul de mijloace băneşti rezultat din activitatea unei
societăţi pe parcursul unei perioade după repartizarea dividentelor.
Capacitatatea de Autofinanţare Netă = Capacitatea de Autofinanţare –
Dividente
Capacitatea de Autofinanţare Neta are o mare importanţă deoarece oferă
indicii asupra politicii de dividente promovată de proprietari.Astfel, atunci când
capacitatea de autofinanţare netă este mai mică decât capacitatea de autofinanţare ,
proprietarii repartizează profitul cu preponderenţă pentru dividente şi mai puţin
pentru dezvoltare.Acest aspect este negativ pentru bancă deoarece concluzia care
rezultă este că pe proprietari nu-i interezează dezvoltarea pe viitor a societăţii ci
mai mult obţinerea unor beneficii cât mai mari într-un timp cât mai scurt.

17
 INDICATORII DE PERFORMANŢĂ AI CONTULUI
DE PROFIT ŞI PIERDERE

Indicatorii de performanţă reflectă situaţia economico-financiară

determinată pe baza datelor din contul de profit şi pierderi la un moment dat.De
aceea în vederea unei aprecieri cât mai corecte a situaţiei economico-financiare a
unei firme este necesar ca interpretarea acestor indicatori să se facă în evoluţie pe
mai multe perioade şi în comparaţie cu alte întreprideri , ramuri sau subramuri de
activitate.

RATA VALORII ADĂUGATE RVA- reprezintă ponderea valorii nou

create de agentul economic în totalui activităţiii sale.
Acest indicator se poate calcula în mai multe variante, din care am ales:
a) rata valorii adaugate calculată în functie de volumul cifrei de afaceri
realizat:
RVA = (Valoarea adaugată / cifra de afaceri) x 100
 rata valorii adaugată calculată în functie de volumul vânzărilor de mărfuri şi
al producţiei exerciţiului:
Valoarea adaugată
RVA=------------------------------------------------------------- x 100
Vânzări de Mărfuri + Producţia Exerciţiului

Cu cât acest indicator are valoare mai mare, cu atât există premise mai
favorabile desfăşurării unei activităţi rentabile.

18
 Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a obţine profit

din activitatea proprie.
Având în vedere modul de restructurare a contul de profit şi pierderi şi baza
de raportare, indicatorii de rentabilitate pot fi grupaţi astfel:
1.Rentabilitatea de exploatare
Exprimă capacitatea unei societăţi comerciale de a obţine profit din
activitatea propriu-zisă, înaintea oricaror influenţe ale elementelor financiare şi
excepţionale.
Indicatorii care reflectă acest nivel al contului de profit şi pierderi sunt:
- Rentabilitatea Bruta din Exploatare (RBE)

Excedent Brut din Exploatare

RBE =----------------------------------------------- x 100
Producţia Exerciţiului

- Rentabilitatea Neta de Exploatare(RNE)

Rezultatul din Exploatare

RNE = ------------------------------------------ x 100
Cifra de Afaceri

2. Rentabilitatea economica
Exprimă capacitatea unei societăţi comerciale de a obţine profit din
întreaga sa activitate economico- financiară.
Dintre indicatorii care exprimă rentabilitatea economică prezentăm:
RE = - (Excedent Brut Curent) / Total Bilanţ) x 100
-( Rezultatul Curent / Total Bilanţ) x 100

19
 -( Capacitatea de Autofinanţare / Total Bilanţ)x 100
-( Rezultatul Net al Exerciţiului / Total Bilanţ) x 100

Cu cât aceşti indicatori au valoare mai mare, cu atât rentabilitatea

economică este mai bună.
3. Rentabilitatea Financiară
Exprimă capacitatea capitalului investit de a produce profit. Indicatorii
care reflectă rentabilitatea capitalului sunt :
RF = ( Capacitatea de Autofinantare / Capitaluri Proprii de Nete în Sens
Strict) x 100
RF = (Rezultatul Brut al Exerciţiului / Capitaluri Proprii Nete în Sens
Strict) x 100
RF = (Rezultatul Net al Exerciţiului / Capitaluri Proprii Nete în Sens Strict)
x 100

Pentru agenţii economici care beneficiază de subvenţii pentru investiţii , la

determinarea indicatorilor rentabilităţii financiare se pot utiliza şi “capitalurile
proprii în sens larg”.

Indicatori de risc financiar

Riscul financiar apare în momentul în care se apelează la credite pentru a
completa sursele de finanţare ale unei activităţi.
Premisa fundamentală ca o firmă să-şi sporească rentabilitatea financiară în
condiţiile apelării la credite, este ca rentabilitatea economică să fie superioare ratei
dobânzii. În caz contrar, când apelarea la credite se face în condiţiile în care rata
rentabilităţii este inferioară ratei dobanzii apare o degradare a rentabilităţii
financiare datorate diminuarii profitului.

20
 Din punct de vedere bancar, aceşti indicatori au o mare importanţă deoarece
ei prezintă indicii aspupra posibilităţii societăţilor comerciale de a rambursa
împrumuturile şi de a plătii dobanda.
Prezentăm câţiva indicatori prin care se comensurează riscul financiar:
ACOPERIREA DOBÂNZII
Exprimă capacitatea societăţii de a plăti dobanda la creditele angajate.El se
determina astfel:

Rezultatul Înaintea plăţii Dobânzii şi Impozitului pe profit

Acoperirea Dobânzii = ----------------------------------------------------------------------
Cheltuieli cu dobânzile

Se consideră că un nivel al acestui indicator mai mare de 3 reflectă o bună

capacitate a agentului economic de a-şi achita dobânda .
În procesul de analiză a riscului financiar mai pot fi folosiţi şi alţi indicatori
ca de exemplu:
a) ( Datorii Financiare Totale / Excedent Brut Curent ) x 100
b) ( Datorii Financiare Totale / Excedent Brut Total ) x 100
Cu cât valoarea indicatorilor este mai mică, cu atât rambursarea datoriilor
se va face mai rapid.
c) (Cheltuieli cu Dobânda / Excedent Brut Curent )x 100
d) ( Cheltuieli cu Dobânda / Excedent Brut Total) x 100
Aceşti indicatori reflectă capacitatea agentului economic de a plăti
dobânzile . Cu cât valoarea acestor indicatori este mai mică , cu atât plata dobânzii
este mai sigură.
e) ( Cheltuieli Financiare + Datorii Financiare cu Scadenţa<1 an ) / Excedent
Brut Curent ) x 100

21
 f)(Cheltuieli Financiare + Datorii Financiare cu Scadenţa<1 an ) /( Excedent
Brut Total ) x 100
Indicatorii de mai sus comensurează capacitatea clientului de a-şi plăti toate
datoriile financiare cu scadenţa<1 an .
Cu cât valoarea indicatorilor este mai mică , cu atât plata acestor datorii este
mai sigură şi se face mai rapid.
g) ( Cheltuieli cu Dobânda / Cifra de Afaceri) x 100
Acest indicator indică ponderea cheltuielilor cu dobânda în cifra de afaceri
realizată de firma.
Indicatorul este mai bun cu cât este mai redus.
h) ( Cheltuieli cu Dobanda / Datorii Financiare ) x 100
Indicatorul reprezintă de fapt rata dobânzii. El prezintă informaţii cu privire
la natura creditelor angajate (termen scurt, mediu şi lung, în valuta) şi la ratele
dobânzilor practicate de bănci la credite acordate.

22