Politici și practici contabile privind contabilizarea

cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor

 Cuprins

Capitolul I Cadrul teoretic general privind contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor

precum și a rezultatelor acestora
1.1. Contabilitatea cheltuielilor

1.2. Contabilitatea veniturilor

Capitolul II Prezentarea generală a MORĂRIT PANIFICAȚIE SA Roman

2.1. Activitatea de bază a enității

2.2. Obiectivele entității

2.3. Piața, clienții și concurența

2.4. Descrierea strucurii organizatorice și prezentarea organigramei

2.5. Analiza SWOT

Capitolul III Analiza viabilităţii economice şi manageriale din cadrul MORĂRIT

PANIFICAȚIE SA Roman

3.1. Studiul evoluţiei principalilor indicatori economico-financiari ai entității

3.1.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

3.1.2. Analiza structurii şi dinamicii profitului

3.1.3. Analiza ratelor de rentabilitate, profitabilitate şi rezultatele acestora

3.2. Monografia contabilă a operaţiunilor economice realizate în cadrul MORĂRIT
PANIFICAȚIE SA Roman

3.2.1. Contabilitatea furnizorilor-debitori şi a facturilor nesosite

3.2.2. Contabilitatea efectelor de plată

Concluzii

Bibliografie

Anexe
 Introducere

În cadrul acestei lucrări s-a dorit expunerea a numeroase politici contabile în ceea ce
privesc contabilizarea veniturilor și a cheltuielilor, precum și a rezultatelor acestora, prezente în
activitatea periodică a unei firme.

Așadar, în cadrul primului capitol a fost expus cadrul teoretic general privind
contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor precum și a rezultatelor acestora, definire, clasificări și
principii contabile aplicabile în cadrul procesului de analiză economico-financiară.

Al doilea capitol expune, pe scurt prezentarea firmei alese, activitate de bază, obiective,
organigrama precum și o analiză SWOT.

Al treilea capitol expune atât o ampla analiză a principalilor indicatori economico-

financiari, cum ar fi rentabilitatea, profitabilitatea precum și rezultatele acestora dar și o
monografie succintă din cadrul activității de la un moment dat al firmei.
 Capitolul I Cadrul teoretic general privind contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor
precum și a rezultatelor acestora

Contabilitatea reprezintă o activitate ce se reflectă în măsurarea, cunoașterea și gestiunea

activelor, a pasivelor și a capitalurilor proprii, dar și a rezultatelor obținute din activitatea unei
entități.
Conform legislației din România, contabilitatea se împarte în contabilitate financiară și
contabilitate de gestiune.

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile la nivelul unei unități patrimoniale sunt sume plătite ori de plată alocate
consumului materiilor prime și a materialelor, lucrărilor realizate și a serviciilor prestate, de plată
a personalului ori a altor obligații legale, amortizare a imobilizărilor, provisioanelor constituite
cu scopul acoperirii deprecierilor reversibile ce pot afecta activele entității.

În contul de profit și pierdere (121), cheltuielile se regăsesc ca și cont de rezultate, adică

atunci când are loc o scădere a viitoarelor beneficii economice, speficice diminuării unui activ
ori a creșterii unei datorii.

„Entitatea reprezintă un sistem deschis, fiind direct influențată de către alte entități și
indirect de către factorii economici, sociali, tehnici și politici ai mediului în care își desfășoară
activitatea. Drepturile entității se referă la dreptul de creanță asupra terților pentru bunurile
transferate, iar obligațiile se referă la obligații față de terți pentru bunurile primite.”

1. Horomnea, E. (2014), „Normalizare și comunicare în contabilitate. Concepte și aplicații”, Editura

TipoMoldova, Iași, pg. 57
 În cadrul organizatoric al contabilității financiare a cheltuielilor se va ține cont de
numeroare principii, cum ar fi:

1. Principiul prudenței se referă la estimarea surselor economice în așa fel încât să se

poată preveni supraevaluarea creanțelor ori subevaluarea datoriilor. Diferențele valorice ale
elementelor de active și de datorii reprezintă consecințele acestui principiu.
2. Principiul permanenței metodelor se referă la aplicarea unor norme și reguli de
evaluare pe întregul proces al exercițiului financiar;
3. Principiul continuității activității semnifică faptul că entitatea își continuă activitatea
într-un mod normal, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea
nuanțată a acesteia. Realizarea acestui principiu are la bază echilibrul financiar dintre cheltuieli și
venituri, încasări și plăți și constă în faptul că entitatea trebuie să furnizeze informații cu privire
la nivelul creanțelor și datoriilor, încasarea sumelor de la clienți și alți debitori, precum și plata
obligațiilor față de furnizori și deprecierea sau creșterea de valoare a creanțelor și datoriilor .
4. Principiul necompensării semnifică faptul că este interzisă orice compensare între
elemente de active și datorii sau venituri și cheltuieli . În contabilitate, pe baza de documente
justificative, toate creanțele și datoriile se înregistrează. Excepție de la acest principiu este faptul
că pot exista compensări între creanțele și datoriile față de aceiași terți, și pot fi înregistrate doar
după evidențierea creanțelor și veniturilor, dar și a datoriilor și cheltuielilor respective.
5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ și datorii admite ca elementele de
creanțe și datorii comerciale să fie evaluate separat, în scopul evitării riscului de compensare a
diferențelor favorabile cu cele nefavorabile, apărute în diferitele momente ale evaluării.
6. Principiul contabilității de angajamente presupune ca toate rezultatele evenimentelor
și operațiunilor să fie înregistrate în contabilitate în momentul în care se produc. În cazul
creanțelor comerciale, veniturile din vânzarea bunurilor apar în momentul transmiterii bunurilor
către terți, cheltuiala reprezentând descărcarea de gestiune care apare în momentul înregistrării
venitului, iar încasarea nu este neapărat un venit.
În cadrul unei entități cheltuielile reprezintă valorile ce sunt de plată ori plătite pentru:
a) consumatorii de stocuri, a lucrărilor realizare și a serviiclor prestate pentru respectiva etitate;
b) cheltuielile cu personalul entității;
c) executarea obligațiilor contractuale de la nivelul entității.
 Cheltuielile se pot împarte în:
a) cheltuieli de exploatare: cheltuieli prime și materiale consumabile; cheltuieli cu lucrările și
serviciile prestate de către terți; alte cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli financiare: pierderi din creanțe; cheltuieli privind investițiile financiare predate;
diferențe nefavorabile la cursul valutar;
c) cheltuielile extraordinare cuprind: cheltuieli cu amortizările; cheltuieli cu provizioanele;
cheltuieli cu impozitul pe profit.
Activitatea din exploatare se referă la totalitatea operațiunilor economice și comerciale
ce se referă la operațiunile economice privind aprovizionarea, producția și desfacerea de
mărfuri, ori a prestării de servicii.
După natura lor, cheltuielile de exploatare pot fi:
a) cheltuieli privind stocurile ce cuprind cheltuielile consumului de materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, costul mărfurilor vândute și a
cheltuielilor cu ambalajele.
b) cheltuielile cu lucrările și serviciile prestate de către terți cuprind cheltuieli cu întreținerea
și reparațiile, cheltuieli cu studiile și cercetările, cheltuieli de protocol, etc.
c) cheltuielile cu personalul cuprind cheltuieli pentru salariile aferente personalului angajat
în cadrul unei entități precum și a contribuțiilor din partea angajatorului.
d) cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asiminate cuprind cheltuieli aferente
suportate de către entitate, cum ar fi impozitul pe clădiri, terenuri, etc.
e) cheltuielile cu amortizările și provizioanele cuprind amortizarea imbilizărilor, valoarea
provizioanelor privind riscurile și cheltuielile, provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor, etc.
f) alte cheltuieli de exploatare cuprind pierderi din creanțe, despăgubiri, amenzi, donații,
subvenții, etc.
Contabilitatea cheltuielilor financiare are în componența sa următoarele elemente:
a) pierderile din creanțe legate de participații;
b) cheltuielile cu investițiile financiare cedate;
c) cheltuielile din diferențele din cursul valutar;
d) alte cheltuieli financiare (dobânzi datorate de entitate, datorii legate de participații,
sconturi acordate clienților, etc.);
 e) cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele.
Cheltuielile extraordinare se referă acele cheltuieli ce apar în urma unor evenimente
neprevăzute și care necesită ajutor imediat, de exemplu calamități naturale ori exproprieri de
active.
Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările și provizioane sunt acele cheltuieli de exploatare,
financiare ori extraordinare, condiționate de deprecierea activelor amortizate și neamortizate.

1.2. Contabilitatea veniturilor

Veniturile sunt acele sume de încasat în nume propriu din anumite activități, iar câștigurile
reprezintă creșterile beneficiilor economice ce pot apărea la un moment dat.
Venitul reprezintă fluxul brut de beneficii economice primite de către o întreprindere pe
parcusul desfășurării activității acesteia.
Valoarea justă reprezintă suma de bani de la care se poate tranzacționa un activ și de la care
se poate deconta o datorie între părțile contractante.
Atunci când se decide amânarea intrării de numerar ori echivalent a acestuia, valoarea justă
a mijlocului de plată va fi mai mică decât suma inițială a numerarului primit ori ce urmează a fi
primit.
În planul de conturi, veniturile se regăsesc în contul de rezultate (121) atunci când se
înregistrează o creștere a benefiilor economice aferente creșterii unui activ ori a micșorării unei
datorii.
Veniturile din vânzarea de bunuri se pot lua în calcul doar în momentul în care sunt
îndeplinite următoarele condiții:
1. Întreprinderea a înțtiințat cumpărătorul privind avantajele și dezavantajele ce pot apărea în
urma achiziționarii de bunuri;
2. Întreprinderea nu mai poate avea acces la bunurile ce au fost vândute;
3. Dimensiunea veniturilor poate fi ușor evaluată.
Veniturile ce provin din prestarea de servicii se iau în calcul atunci când rezultatul
tranzacției se va putea estima în mod corespunzător, iar venitul rezultat în urma tranzacției să fie
menționat în funcție de stadiul de implementare a contractului din momentul închiderii
bilanțului.
 Rezultatul unei astfel de tranzacții va putea fi estimat doar dacă se vor respecta următoarele
condiții:
1. Suma veniturilor poate fi estimată în mod corect;
2. Beneficiile economice asociate respectivei tranzacții să provină de la societate;
3. Costurile aferente se pot evalua în mod coresponzător.
Atunci când veniturile nu pot fi recunoscute în urma tranzacțiilor, orice mijloc de plată primit
va fi recunoscut ca o datorie.
Veniturile provenite din dobânzi trebuie monitorizate periodic în baza activului și a
randamentului pe care acesta îl oferă.
Contabilitatea veniturilor se împarte în:
1. Venituri din exploarare:
a) venituri din vâzarea de produse, mărfuri și a serviciilor prestate;
b) veniturile din variația stocurilor;
c) venituri din exploatare;
d) venituri din producția imobilizărillor;
e) alte venituri de exploatare;
2. Veniturile financiare:
a) venituri din investiții financiare pe termen scurt;
b) venituri din imobilizări financiare;
c) venituri din creanțe imobilizate;
d) venituri din diferențe la cursul valutar;
e) venituri din dobânzi;
f) venituri din investiții financiare cedate;
g) venituri din sconturi obținute;
h) alte venituri financiare.
3. Venituri extraordinare.
 Contabilitatea veniturilor din exploatare se referă la momentul în care se obține producția și
până a vânzarea acesteia și are în componența sa următoarele elemente:
1. Veniturile din vânzarea de:
a) produse finite;
b) semifabricate;
c) produse reziduale;
d) efectuarea de lucrări;
e) prestarea serviciilor;
f) studiile și cercetările;
g) chirii;
2. Veniturile din variația stocurilor:
a) variația de stocaj și variația de destocaj;
b) valoarea la cost de producție și producțiaîn curs de execuție;
c) valoarea stocurilor inițiale de produse și producția în curs de execuție;
3.Veniturile din producția imobilizărilor se pot constitui din producția imobilizărilor
necorporale și corporale realizate în anumite scopuri;
4. Veniturile din subvențiile de exploatare sunt acele venituri ce se referă la subvențiile
primite de către întreprindere cu scopul de a acoperi pierderile generate în urma diferențelor de
preț la anumite produse subvenționate, dar și pentru alte subvenții provenite din partea statului;
5. Alte venituri din exploatare sunt acele venituri ce provin din:
a) creanțe;
b) debitori;
c) veniturile din despăgubiri, amenzi și penalități;
d) veniturile din donații;
e) veniturile din subvențiile primite;
f) venituri din vânzarea de active;
g) venituri din vânzarea diverselor operații de capital;
h) veniturile din subvențiile pentru investiții;
i) alte venituri.
 Contabilitatea veniturilor financiare are în componența sa următoarele:
a) venituri din imobilizări financiare cum ar fi dividende de încasat, prețul de vânzare a
imobilizărilor financiare, dobânzi pentru creanțele imobilizate;
b) venituri din investiții financiare pe termen scurt cum ar fi cesiunea;
c) veniturile din diferențele de la cursul valutar;
d) veniturile din creanțele imoblizate;
e) veniturile din investițiile financiare plasate;
f) veniturile provenite din dobânzi;
g) veniturile din sconturile realizate.

Veniturile extraordinare sunt rezultate din subevnții pentru diverse evenimete

extraordinare, acestea putând fi utilizate pentru:
a) subvenții pentru înlaturarea efectelor produse în urma calamităților;
b) descongestionarea zonelor urbane foarte aglomerate;
c) despăgubiri provenite din expropierea anumitor active în scop de utilitate publică (ex.
construirea unei autostrăzi).

Veniturile din provizioane sunt acele venituri ce se calculează în urma determinării de

diminuare a provizioanelor pentru deprecieri și se pot contabiliza la închiderea exercițiului
financiar, lunar, trimestrial sau anual.
 Capitolul II Prezentarea generală a MORĂRIT PANIFICAȚIE SA Roman

Înainte de anul 1990 pe actualul loc de amplasare al unităţii se desfăşurau activităţi de

colectare şi transport de cereale.

Din acea perioadă se păstrează clădirea folosită multă vreme ca sediu administrativ pentru
birouri şi care, în prezent este folosită ca şi spaţiu de depozitare a arhivei.

În 1928, proprietatea urmează a fi deţinută de către familia Nicolae Tautu care în 1929 a
construit prima moară ce se afla pe locul actualei mori.

După al II-lea Război Mondial clădirile şi dotările ei au intrat în proprietatea Întreprinderii de

Morărit şi Panificaţie Neamţ, înfiinţă prin Decret al Consiliului de Stat.

Silozul cel mare a fost construit în 1966 când s-a refăcut şi moara.
În 1963 a fost dat în funcţiune atelierul pâine I, iar în 1981 atelierul pâine II.

Silozul cel mic în varianta tehnică iniţială a fost terminat în 1981.

Prin HG nr. 1353-27.12.1990 s-a înfiinţat Societatea Comercială Morărit şi Panificaţie

S.A.Neamţ, care din 1991 se împarte în Morărit şi Panificaţie S.A.Roman.

Societatea aceasta a fost înscrisă de FPS în lista nr.10-1994 a societăţilor propuse spre
privatizare.

Pe baza aceasta societatea a fost vândută asociaţiei Morărit şi Panificaţie Roman a salariaţilor,
pensionarilor şi acţionarilor acestei unităţi.

Tranzacţia a fost făcută prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 536/1996, fapt ce a

făcut ca la data de 7 mai 1997 să fie constituită societatea privată Morărit şi Panificaţie . Roman,
al cărui statut a fost legalizat prin încheierea de autentificare nr. 1765/7.05.1997.

După privatizare a început imediat un amplu proces de retehnologizare şi reutilizare în

special prin import de utilaje dar şi prin autodotare.

Moara şi silozurile sunt acum practic complet refăcute şi se lucrează intens la atelierul de pâine.
 2.1. Activitatea de bază a enității

Societatea comercială Morărit Panificaţie S.A. Roman şi-a început activitatea la data de
13.02.1991, având sediul social în social Roman, Str . Măgueri, nr.3, Jud. Neamţ, mail
morapanif@yahoo.com având numărul de înregistrare J2/86/1991, Cod Fiscal RO 2053818 şi
capitalul social 4.560.000 mii lei şi un număr de 215 angajaţi.

Activitatea de bază a societăţii este de morărit şi panificaţie încadrată ca domeniu de

activitate în codul CAEN 1061-Fabricarea produselor de morărit dar şi codurile CAEN aferente
activităţilor secundare:1071-Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de
patiserie; 1071-Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor
conservate de patiserie; 1089-Fabricarea altor produse alimentare; 4621-Comerţ cu ridicata al
cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat; 4711-Comerţ cu amănuntul în
magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun; 4724-
Comerţ cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi produselor zaharoase, în magazine
specializate.

Cele 2 silozuri sunt cele care alimentează moara astfel că în perioada1997-2000, aceasta a
fost complet utilată și are în prezent o capaciate de prelucrare de 110 tone/24h de grâu. Din grâul
procesat în moară rezultă: făină 74%; tărâţe 23,7%; griş 2%; deşeuri 0,3%. Din făina care este
obţinută cca 15% se comercializează iar restul se procesează în cele patru ateliere: : în atelierul I
şi II se produce pâine, covrigi, sticksuri şi produse de patiserie, iar în atelierul III şi IV se
produce franzela, produse de cofetărie şi paste făinoase.Capacitatea de producţie este de 50
tone/24h.

În prezent în unitate lucrează 215 angajaţi. Mulţi dintre ei au o vastă experienţă în profilul
de activitate.

Societatea mai dispune şi de propriul parc auto de distribuire a produselor fabricate,

având un număr de 10 autoutilitare şi alte 2 autoturisme utilizate în delegaţii.

Unitatea, pe lângă activitatea sa de bază , care va fi descrisă în continuare, mai efectuează

şi următoarele categorii de activităţi, cum ar fi: activităţi de retehnologizare, autoutilare şi
întreţinere; producerea utilităţilor; activităţi PSI; activităţi de protecţia muncii; activităţi de
protecţie a mediului; administraţie şi personal.

În prezent Morărit Panificaţie S.A. Oferă o gamă variată de produse fabricate în propriile
ateliere, produse comercializate atât în cele 15 magazine proprii cât şi în alte magazine cu profil
alimentar din toată zona Moldovei.

În afară de făina de grâu, tărâţe, grişuri şi alte produse rezultate din prelucrarea materiei
prime (din care aproximativ 75% este vândută mai departe) ce sunt comercializate mai sunt şi
alte produse prezente în oferta organizaţiei cum ar fi: sticksuri, tăieţei cu ou, tăieţei simpli,
covrigi, covrigi cu gem, batoane Anca, cozonac cu cacao, lipii, foi de plăcintă, chifle, pâine
neagră, franzelă, franzelă graham, tavă, covrigei aperitiv, covrigei vanilaţi, covrigei săraţi, saleuri
şi cornuleţe.

Produse de panificaţie reprezentative fabricate la Morărit Panificaţie Roman: pâine albă

cu cartofi la tavă; pâine Graham la tavă; franzelă albă Neptun; pâine împletită la tavă; franzelă
neagră cu adaos de făină de soia; pâine rotundă împletită (Japoneză); franzelă Graham; pâine
albă rotundă fortificată cu fier; franzelă albă Neptun fabricată pe linii tunel automatizate.

2.2. Obiectivele entității

Obiectivele organizaţiei ce trebuiesc atinse de Morărit Panificaţie SA. Roman sunt

următoarele: menţinerea şi consolidarea prestigiului dobândit în domeniul fabricării produselor
de panificaţie, patiserie şi covrigărie prin intermediul extinderii cu 50% anual a pieţei de
desfacere a produselor fabricate; angajarea într-un mod responsabil, eficient şi profitabil în
domeniile de activitate ce sunt declarate prin politică, concretizată cu ajutorul creşterii cifrei de
afaceri cu minim 25% anual; reducerea cu 99% a reclamaţiilor clienţilor prin creşterea nivelului
calităţii, diversificării gamei de sortimente a produselor fabricate şi asigurarea siguranţei
alimentare a acestora; conştientizarea cu ajutorul instruirilor periodice a personalului angajat cu
privire la rolul determinant pe care aceştia îl deţin în realizarea calităţii şi asigurării siguranţei
alimentare a produselor fabricate.
 2.3. Piața, clienții și concurența

Piaţa ţintă a produselor unităţii Morărit Panificaţie S.A. Roman se împarte în două
categorii: consumatorii organizaţionali (instituţii, cantine, grădiniţe, şcoli, restaurante);
consumatorii individuali sau casnici (persoane de toate vârstele, atât din mediul rural cât şi din
mediul urban).

Clienţii societăţii Morărit Panificaţie Roman se împart în 4 categorii după cum urmează:
Magazine de desfacere cu amănuntul din municipiul Roman, din jud. Neamţ precum şi din
Bucureşti, Iaşi, Vaslui, Suceava, Ploieşti, Bacău şi Constanţa; Depozite en-gros din zona
Moldovei şi al Bucureştiului; Supermarket-uri printre care: Kaufland România; ARRES Bacău;
Frao Bucureşti; Fidelio Botoşani; Agricola International Bacău; MELORAN Roman;
EUROXIM Iaşi Cameleon Roman; Aya MG Roman; Cantinele de la grădiniţe, şcoli generale
şi liceele din Roman.

În cadrul pieţei de produse de panificaţie şi patiserie sunt concurenţi regionali şi naţionali,

iar Morărit Panificaţie S.A. Roman deţine aproximativ 70% din piaţa municipiului Roman pentru
produse de panificaţie şi patiserie.

Restul de 30% este reprezentat de micii producători ca şi Panevada Roman, Dorivi şi MiraLucia
Prod.

În cadrul pieţei de produse de morărit, la nivel naţional principalii concurenţi sunt

următorii: Pambac Bacău, Dobrogea Constanţa şi Mapan Suceava.

2.4. Descrierea strucurii organizatorice și prezentarea organigramei

Actuala unitate a ramas în componenţa şi sub conducerea şi coordonarea Morărit

Panificaţie Neamţ dupa anul 1990.

Subunitatea din Roman era în pragul falimentului în anul 1997 după o perioadă de declin tehnic,
economic şi social.
 Societatea pe acţiuni Morărit Panificaţie Roman se privatizează şi se desprinde total de
unitatea tutelară ia fiinţă în luna mai a anului 1997, atunci fiind momentul în care fabrica este
supusă unui amplu proces de retehnologizare şi modernizare pentru a deveni câ mai eficientă şi
profitabilă.

În prezent societatea este condusă de către un consiliu de administraţie şi de adunarea

generală a acţionarilor.

Unitatea are 215 de angajaţi ce activează, aceştia fiind: muncitori calificaţi 103;
muncitori necalificaţi 6; lucrători comerciali 38; şoferi 10; personal de întreţinere 10;
magazioneri 3; sifonari 2; laboranţi 5; zidari 3; pompieri 5; maiştri 8; paznici 3; şef formaţie
1; birou personal 2; personal administrativ 10; personal de conducere 3.

2.5. Analiza SWOT

În cele ce urmează vor fi prezentate punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi

ameninţările ce ţin de activitatea ce o desfăşoară Morărit Panificaţie SA Roman, sub forma unei
analize SWOT.

Punctele tari: experienţa în domeniul de activitate; personal bine instruit şi calificat;

compartiment propriu de cercetare şi dezvoltare; atelier de mentenanţă.

Punctele slabe: magazine proprii amplasate în zone cu un potenţial comercial redus;

dependenţa de calitatea cerealelor cumpărate şi, prin urmare de factorii de mediu.

Oportunităţile: scăderea preţurilor terenurilor ce ar face mai facilă achiziţia lor spre
cultivarea propriei recolte de grâu şi de alte cereale pentru închiderea ciclului de producţie; în
urma crizei financiare, concurenţii neloiali sau fără un background stabil şi fără experienţă în
domeniul morăritului şi panificaţiei sunt eliminaţi în mod natural de pe această piaţă.

Ameninţările: concurenţa neloială prin evaziunea fiscală; deprecierea calităţii grâului de

la an la an; intrarea pe piaţa de morărit a firmelor internaţionale; ameninţarea de daping
(vânzarea sub preţul pieţei sau chiar sub preţul de producţie cu scopul de a elimina concurenţa).
 Capitolul III Analiza viabilităţii economice şi manageriale din cadrul MORĂRIT
PANIFICAȚIE SA Roman

3.1. Studiul evoluţiei principalilor indicatori economico-financiari ai entității

3.1.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

În cadrul unei firme se efectuează o serie de analize de tip economic şi financiar printre
care şi analiza soldurilor intermediare de gestiune.

Această analiză se foloseşte, prin intermediul unui raport la stabilirea costului global al
rentabilităţii capitalului unei firme. De asemeni, se folosesc indicatori valorici ce au ca scop
stabilirea soldurilor. Soldurile se mai pot stabili şi prin intermediul contului de profit şi pierdere.

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar

Crt.
2019 2020
1 Vânzări de 6.598.498 6.598.498
mărfuri
2 Costul 4.893.029 6.579.038
mărfurilor
vândute
3 Marja 1.705.469 19.460
comercială (1-
2)
4 Producţia 213.940 170.000
vândută
5 Variaţia 6.891.489 4.590.498
producţiei
stocate
6 Venituri din 100 100
producţia de
imobilizări
7 Producţia 7.105.529 4.760.598
exerciţiului
(4+5+6)
8 Consumuri 7.126.763 7.119.315
provenite de la
 terţi
(11+12+13+15)
9 Valoarea 1.684.235 -2.339.257
adăugată (3+7-
8)
10 Subvenţii de 100 100
exploatare
11 Cheltuieli cu 268.498 283.943
taxele,
impozitele şi
vărsămintele
asimilate
12 Cheltuieli cu 5.708.289 5.394.393
personalul
13 Deficitul brut - -8.017.493
al exploatării 4.292.452
(9+10-11-12)
14 Alte venituri 1.684.435 786.621
din exploatare
(9+20+23+31)
15 Alte cheltuieli 551.071 786.621
de exploatare
16 Cheltuieli de 3.145 6.136
exploatare
privind
amortizarea şi
provizioanele
(19+22+30)
17 Rezultatul - -11./149.307
exploatării 4.662.233
(13+14-15-16)
18 Venituri 13.766 72.645
financiare
19 Cheltuieli 2.945 5.936
financiare
20 Rezultatul - -11.082.598
curent al 4.651.412
exerciţiului
(17+18-19)
21 Venituri 100 100
extraodinare
22 Cheltuieli 100 100
extraordinare
23 Rezultatul 0 0
 extraordinar al
exerciţiului
(21-22)
24 Rezultatul brut 100 100
al exerciţiului
(20=23)
25 Impozitul pe 100.500 80.500
profit
26 Rezultatul -100.400 -80.400
exerciţiului
(24-25)
Tabelul nr. 1 Soldurile intermediare de gestiune

Marja comercială este suplimentul de valoare adus de întreprindere prin intermediul

activităţii de comercializare, reprezentând elementul valorii adăugate ce se determină astfel:

Mc = Vânzări de mărfuri – Costul mărfurilor vândute

Ponderea veniturilor provenite din vânzarea mărfurilor în cifra de afaceri este expusă de
către marja comercială astfel:

Marja comercială

Rata marjei comerciale = __________________ X 100

Cifra de afaceri

Nr.crt. Indicatori Exerciţiul financiar

2019 2020
1 Cifra de 11.491.72 14.562.261
afaceri 7
2 Marja 1.705.469 19.460
comercială
Rata marjei 14,84% 0,13%
comerciale
Tabelul nr.2 Marja comercială
 Producţia exerciţiului are în componenţa sa valoarea bunurilor şi a serviciilor produse de
către întreprindere cu scopul de a fi puse în vânzare, ţinute în stoc ori folosite pentru propriile
nevoi.

Producţia exerciţiului are în componenţa sa 3 elemente şi anume: producţia vândută;

producţia stocată; producţia imobilizată.

Indicatori 2019 2020

Qe (lei) 7.105.529 4.760.598
Tabelul nr.3Producţia exerciţiului

Valoarea adăugată reprezintă o sumă de bani cu ajutorul căreia se pot plăti participanţii
direcţi şi indirecţi ce iau parte la activitatea economică a firmei.

Formula valorii adăugate este următoarea:

Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumurile provenite de la terţi

Valoarea adăugată

În tabelul de mai jos sunt expuşi indicii valorii adăugate.

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar

Crt.
2019 2020
1 Marja 1.705.469 19.460
comercială
2 Producţia 7.105.529 4.760.598
exerciţiului
3 Consumuri 7.126.763 7.119.315
 provenite de
la terţi
4 Valoare 1.684.235 -2.339.257
adăugată
5 Cifra de 11.491.72 14.562.261
afaceri 7
6 Gradul de 15 -1%
integrare al
întreprinderii
Tabelul nr. 4 Valoarea adăugată

În continuare vor fi expuşi indicatorii ce sunt folosiţi în cadrul realizării unei analize
factoriale.

Nr. Specificaţie Indicatori Perioada de analiză

Crt.
2019 2020
1 Valoarea VA 1.684.235 -2.239.257
adăugată
2 Număr de Np 220 215
personal
3 Producţia Qe 7.105.529 4.760.598
exerciţiului
4 Cifra de CA 11.491.72 14.562.261
afaceri 7
5 Productivitate Qe/Np 32297,85 22142,31
a muncii
6 Gradul de CA/Np 5223,50 67731,44
valorificare a
producţiei
exerciţiului
7 Valoarea VA/CA 0,14 -0,16
 adăugată la 1
leu cifra de
afaceri
Tabelul nr.5 Indicatorii utilizaţi în analiza factorială

Urmează prezentarea analizei excedentului brut al exploatării (EBE).

Indicatori 2019 2020

Valoarea 1.684.235 -2.339.257
adăugată
Subvenţii 100 100
din
exploatare
Impozite şi 268.498 283.942
taxe
Cheltuieli 5.708.289 5.394.393
cu
personalul
EBE -3.755.456 -5.349.607
Tabelul nr.6 Analiza excedentului brut al exploatării

Formula de calcul a EBE este următoarea:

Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare + Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate -

Cheltuieli cu personalul

EBE
 Rezultatul brut al exploatării (EBE) reprezintă solul intermediar de gestiune aplicat în
termenii rentabilităţii, iar aceasta expune contribuţia pe care exploatarea o are în conceperea
rezultatelor,

Rezultatul exploatării este format din profit şi din pierdere şi are în vedere activitatea de
exploatare la nivel normal şi curent din cadrul întreprinderii.

Rezultatul exploatării poate fi calculat prin 2 metode şi anume:

- utilizându-se soldurile intermediare de gestiune:

Re (PBE) = EBE + Vpe + Ave – Cpa – Ace, unde:

Vpe = venituri de exploatare;

Ave = alte venituri de exploatare;

Cpa = cheltuieli cu provizioanele şi amortizările de exploatare;

Ace = al- utilizându-se contul de profit şi pierdere:

RE (PBE) = Ve – Ce, unde:

Ve = venituri din exploatare;

Ce = cheltuieli din exploatare.

alte cheltuieli de exploatare;

În cadrul analizei efectuate asupra întreprinderii se va utiliza formula:

RE (PBE) = Ve - Ce

RE (PBE) 2018 = 16.759.801 lei

RE (PBE) 2019 = - 4.662.233 lei

RE (PBE) 2020 = - 11.149.307 lei.

Rezultatul curent (Recrt) reprezintă rezultatul ce se obţine din operaţiunile normale ale
firmei precum şi prin luarea în vedere a elementelor financiare.
În cadrul tabelului de mai jos sunt prezentaţi indicatorii ce sunt utilizaţi în cadrul calculului
rezultatului curent.

Indicatori 2019 2020

Rezultatul -4.662.233 -11.149.307
exploatării
Rezultatul 13.766 72.645
financiar
Rezultatul -4.651.412 -11.082.598
curent
Tabelul nr.7 Indicatorii utilizaţi în calculul rezultatului curent

3.1.2. Analiza structurii şi dinamicii profitului

Procesul de analiză dinamică şi strucutrală a profitului ţine cont de o serie de competenţe

precum şi de etimologia originii profitului.

Acesta se determină în funcţie de dimensiunea impozitului pe profit (Rt) şi oscilaţiile

dintre veniturile totale, rezultate în urma unei anume perioade de timp şi totalitatea cheltuielilor
făcute de firmă.

Analiza dinamică a profitului se face astfel

Rt(Pb) = Vt – Ct, unde

Vt = venituri totale

Ct = cheltuieli totale

Vt = Ve + Vf + Vex

Ct = Ce + CF + Cex
 Datele utilizate la operaţiunea de calcul a veniturilor şi a cheltuielilor se regăsesc în
tabelul de mai jos.

Indicatori 2019 2020

Vt (lei) 13.766 72.645
Ct (lei) 2.945 5.936
Tabelul nr. 8 Veniturile totale ale firmei

Analiza structurală a profitului are scopul de a distinge ponderea şi dinamica rezultatelor

specifice pentru 3 categorii de activităţi ce se realizează într-o întreprindere: activitatea de
exploatare; activitatea financiară; activitatea excepţională.

Elemente 201 2020

Rezultatul -4.662.233 -11.149.307
din
exploatare
Rezultatul 13.766 72.645
financiar
Rezultatul 0 0
excepţional
Rezultatul 100 100
brut
Rezultatul 3.838.804 30.818
net al
exerciţiului
Tabelul nr. 9 Evoluţia profitului şi a elementelor acestuia

Rt(Pb) = Re + Rf +Rex = (Ve – Ce) + (Vf - Cf) + ( Vex – Cex)

 3.1.3. Analiza ratelor de rentabilitate, profitabilitate şi rezultatele acestora

Indicatorii rentabilităţii şi a profitabilităţii depind de profitul net realizat şi de cifra de

afaceri obţinute de firmă într-un anumit interval de timp.

Aceşti indicatori pot fi de 2 feluri şi anume: indicatori de rentabilitate și rate de

profitabilitate.

Ratele de profitabilitate se obţin în urma raportării unui indicator de rezultat la un altul de

efort, astfel rezultând fluxul global de activitate (CA) sau mijloacele ce au fost folosite pentru a
se putea ajunge la rezultatul capitalului social, capitalului propriu şi la costuri.

Ratele de rentabilitate se calculează conform următoarelor trei formule şi anume

Rnet

1. Rata rezultatului net (R1) = ____________

CA

Re xp

2. Rata rentabilităţii exploatării (R2) = ________

CA

Re ex

3. Rata rentabilităţii economice (R3) = ______________

Active Totale
 Indicatori Exerciţiul financiar
2019 2020
Cifra de 11.491.727 14.562.261
afaceri (CA)
Rezultatul -4.662.233 -11.149.307
din
exploatare
Rezultatul 3.838.804 30.818
net
Active totale 100 100
Rata 0,33 0,002
rezultatului
net (R1)
Rata -0,40 -0,76
rentabilităţi
i expoatării
(R2)
Rata -46622,33 -111493,07
rentabilităţi
i economice
(R3)
Tabelul nr. 10 Analiza ratelor de rentabilitate

Rata rentabilităţii economice reprezintă modul benefic în care au fost folosite elementele
capitalului privat ce este alcătuit din active fixe şi circulante, elemente ca şi: stocurile;
creanţele; utilajele; materialele.

Cele mai analizate rate sunt, de obicei următoarele: marja de profit brut; marja de profit
net.
 Profitul brut

Marja de profit brut = _________________ X 100

CA

Profitul net

Marja de profit net = ________________ X 100

CA

Marja de profit net şi rentabilitqatea vânzărilor reprezintă profitul obţinut la fiecare

unitate monetară de către firmă.

Profitul brut

Rentabilitatea activelor totale = __________________ X 100 = ROA (Return On Assets)

Active totale

În cele ce urmează, va fi expus modul în care sunt calculaţi indicii de profitabilitate.

Indicatori Exerciţiul financiar

2018 2019
Profitul 100 100
brut
Profitul net 3.838.804 30.818
Cifra de 11.491.727 14.562.261
afaceri
Active totale 100 100
Capital 213.940 170.000
propriu
Capital 0 0
permanent
Rata 100 100
activelor
totale
(ROA)
Rata 100 100
rentabilităţi
i financiare
(ROE)
Tabelul nr. 11 Calculul indicilor de profitabilitate

Profitul net

ROE = _______________ X 100

Capitaluri proprii

Analiza factorială a profitului brut are următoarea formulă de calcul:

Pb = Vt – Cht, unde;

Vt = venituri totale;

Cht = cheltuieli totale.

3.2. Monografia contabilă a operaţiunilor economice realizate în cadrul

 MORĂRIT PANIFICAȚIE SA Roman

Din punct de vedere economic, contabilitatea se referă la circuitul capitalului observat din
punct de vedere al scopului său, iar în acest caz poate fi capital fix sau circulant.

Monografia contabilă are ca şi obiectiv de studiu contabilitatea de la nivelul unei entităţi.

Prin prisma juridică, contabilitatea reprezintă un studiu ce se realizează asupra unui

patrimoniu cu scopul de a întreţine drepturile şi obligaţiile finanaciare ce le au în vedere
persoanele juridice şi fizice în raport cu obiectele ce pot fi atât valori, cât şi bunuri.

Există numeroase tipuri de monografii contabile, cum ar fi:

a) monografia pentru operaţiunile ce se referă la servicii prestate pentru terţi;
b) monografia contabilă privind activitatea de producţie;
c) monografia contabilă privind salariile;
d) monografia privind concediile medicale;
e) monografia privind reducerile comerciale.

3.2.1. Contabilitatea furnizorilor-debitori şi a facturilor nesosite

Din operațiile cu furnizorii derivă unele fluxuri care sunt reflectate prin prisma contului
401 “Furnizori”. Cu titlu de exemplu, principalele operațiuni cu privire la contabilitatea
furnizorilor fac referire la:

În data de 02.05.2020, conform facturii fiscale nr. 10, se achiziționează apă potabilă
pentru realizarea produselor de panificație în valoare de 1953 de lei, T.V.A. 19%.

1. În data de 03.05.2020, conform bonului fiscal nr. 326, se achiziționează motorină, în

valoare de 250 lei, T.V.A. inclus.
2. În data de 07.05.2020, conform facturii fiscale nr. 26, se recepționează butuci cu
ciocănele pentru moară în valoare de 6.000 lei, T.V.A. 19%.
 Datorită nerespectării clauzelor contractuale referitoare la calitate, furnizorul acordă o
reducere de preț, în momentul facturării de 1.000 lei.

Registrul jurnal nr. 1

Nr. Data Document Simbol conturi Sume
Crt. D C D C
Achiziție apă potabilă pentru prepararea produselor de panificație
1 02.05.2020 Factură fiscală % 401   2.128,7
7
    301   1953  
      4426   175,77  
Achiziție motorină
2 03.05.2020 Bon fiscal % 5311   250
    6022   210,08  
      4426   39,92  
Achiziție butuci cu ciocănele pentru moară
3 07.05.2020 Factură fiscală % 401   5.950
      3028   5.000  
      4426   950  
Tabelul nr.12 Registrul jurnal 1.

Avansurile acordate de furnizori se înregistrează, de regulă, pentru achiziția unui volum

mare de mărfuri și se înregistrează cu ajutorul contului 409 “Furnizori - debitori”.

Cu titlu de exemplu, principalele operațiuni cu privire la contabilitatea furnizorilor -

debitori fac referire la:

1. În data de 15.05.2020, entitatea acordă un avans comercial prin bancă unui furnizor în
valoare de 500 lei, inclusiv T.V.A 19%. în vederea achiziționării a 450 kg de zahăr brun.
Prețul de facturare al materialelor livrate ulterior este de 1.800 lei, inclusiv T.V.A. 19%.

Registrul jurnal nr. 2

Nr. Data Document Simbol conturi Sume
Crt. D C D C
Acordare avans prin bancă
1 15.05.2020 Factură fiscală % 5121   500
    4091 420,17  
     4426   79,83  
Achiziție zahăr brun
2 15.05.2020 Factură fiscală % 401   1800
    301 1512,60  
      4426   287,40  
Decontare avans
3 16.05.2020 Factură fiscală % 4091   420,17
    401 500  
    4426   -79,83  
Diferență de plată
4 16.05.2020 Ordin de plată 401 5121 1300 1300
Tabelul nr.13 Registru jurnal 2

Achiziția bunurilor pe bază de aviz de însoțire sunt reflectate cu ajutorul contului 408
“Furnizori – facturi nesosite”. Cu titlu de exemplu, principalele operațiuni cu privire la
contabilitatea furnizorilor – facturi nesosite fac referire la:

În data de 17.05.2020, conform avizului de însoțire nr. 25, se primesc coloranți artificiali în
valoare de 1.000 lei, T.V.A. 19%, factura primindu-se ulterior.

Registrul jurnal nr. 3

Nr. Data Document Simbol conturi Sume
Crt. D C D C
Achiziție coloranți artificiali
1 17.05.2020 Aviz de însoțire % 408   1.190
    3021 1.000  
      4428   190  
Primire factură
2 19.05.2020 Factură fiscală 408 401 1.190 1.190
      4426 4428 190 190
Tabelul nr 14 Registru jurnal 3
 3.2.2. Contabilitatea efectelor de plată

Plata furnizorilor cu ajutorul efectelor de comerț se realizează folosind contul 403

„Efecte de plătit”. Cu titlu de exemplu, principalele operațiuni cu privire la contabilitatea
efectelor de plătit fac referire la:

În data de 16.05.2020, conform facturii fiscale nr. 38, se achiziționează robinete din alamă cu
teacă termorezistentă de 3.500 lei, T.V.A. inclus, decontarea efectuându-se ulterior pe baza unui
bilet la ordin.

Registrul jurnal nr. 4

Nr. Data Document Simbol conturi Sume
Crt.
D C D C
Achiziție robinete din alamă cu teacă pentru termorezistență
1 16.05.2020 Factură fiscala % 401   3.500
      3024   2941,18  
      4426   558,82  
Decontare și plata efect de comerț
2 16.05.2020 Bilet la ordin 401 403 3.500 3.500
      403 5121 3.500 3.500
Tabelul nr. 15 Registru jurnal 4

Concluzii
 În concluzie se poate suține faptul că, activitatea ce se reflectă în măsurarea, cunoașterea și
gestiunea activelor, a pasivelor și a capitalurilor proprii, dar și a rezultatelor obținute din
activitatea unei entități reprezintă știința contabilității.
Cheltuielile la nivelul unei unități patrimoniale sunt sume plătite ori de plată alocate consumului
materiilor prime și a materialelor, lucrărilor realizate și a serviciilor prestate, de plată a
personalului ori a altor obligații legale, amortizare a imobilizărilor, provisioanelor constituite cu
scopul acoperirii deprecierilor reversibile ce pot afecta activele entității.

În contul de profit și pierdere (121), cheltuielile se regăsesc ca și cont de rezultate, adică

atunci când are loc o scădere a viitoarelor beneficii economice, speficice diminuării unui activ
ori a creșterii unei datorii.

În cadrul unei entități cheltuielile reprezintă valorile ce sunt de plată ori plătite pentru:
a) consumatorii de stocuri, a lucrărilor realizare și a serviiclor prestate pentru respectiva etitate;
b) cheltuielile cu personalul entității;
c) executarea obligațiilor contractuale de la nivelul entității.
Venitul reprezintă fluxul brut de beneficii economice primite de către o întreprindere pe
parcusul desfășurării activității acesteia.
În planul de conturi, veniturile se regăsesc în contul de rezultate (121) atunci când se
înregistrează o creștere a benefiilor economice aferente creșterii unui activ ori a micșorării unei
datorii.
Veniturile din vânzarea de bunuri se pot lua în calcul doar în momentul în care sunt
îndeplinite următoarele condiții:
1. Întreprinderea a înțtiințat cumpărătorul privind avantajele și dezavantajele ce pot apărea în
urma achiziționarii de bunuri;
2. Întreprinderea nu mai poate avea acces la bunurile ce au fost vândute;
3. Dimensiunea veniturilor poate fi ușor evaluată.
Contabilitatea veniturilor se împarte în: venituri din exploatare, venituri financiare și venituri
extraodinare.
În cadrul unei firme se efectuează o serie de analize de tip economic şi financiar printre
care şi analiza soldurilor intermediare de gestiune.
 Această analiză se foloseşte, prin intermediul unui raport la stabilirea costului global al
rentabilităţii capitalului unei firme. De asemeni, se folosesc indicatori valorici ce au ca scop
stabilirea soldurilor. Soldurile se mai pot stabili şi prin intermediul contului de profit şi pierdere.

Din punct de vedere economic, contabilitatea se referă la circuitul capitalului observat din
punct de vedere al scopului său, iar în acest caz poate fi capital fix sau circulant.

Monografia contabilă are ca şi obiectiv de studiu contabilitatea de la nivelul unei entităţi.

Prin prisma juridică, contabilitatea reprezintă un studiu ce se realizează asupra unui

patrimoniu cu scopul de a întreţine drepturile şi obligaţiile finanaciare ce le au în vedere
persoanele juridice şi fizice în raport cu obiectele ce pot fi atât valori, cât şi bunuri.

Există numeroase tipuri de monografii contabile, cum ar fi:

a) monografia pentru operaţiunile ce se referă la servicii prestate pentru terţi;
b) monografia contabilă privind activitatea de producţie;
c) monografia contabilă privind salariile;
d) monografia privind concediile medicale;
e) monografia privind reducerile comerciale.
 Bibliografie

1. Istrate, C., (2016), „Contabilitate și raportări financiare individuale și consolidate”, Editura

Polirom, Iași, pg. 114;
2. Horomnea, E. (2014), „Normalizare și comunicare în contabilitate. Concepte și aplicații”, Editura
TipoMoldova, Iași, pg. 57
3. Huian, M. C., „Contabilitatea activelor și datoriilor financiare la societățile comerciale”, Editura
Universității” Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013
4. Popa, A., F., „Tratamentul avansurilor comerciale”, în revista Contabilitatea, expertiza și auditul
afacerilor, nr. 3/martie 2016, pp. 29 – 30
5. Paraschivescu, M. D., Păvăloaia, W., Radu, F., Fotache, G., Patrașcu, L., Bordeianu, G. D., Grosu,
O., (2013), Contabilitate- fundamente, aplicații, istorie și personalități, Editura Tehnopress, Iași
6. Ristea, M., Dumitru, C., Ioanaș, C., Irimescu, A., (2009), Contabilitatea societăților comerciale,
Editura Universitară, București
7. Toma, C., (2013), „Contabilitatea exportului și importului de mărfuri,” Editura Tipo Moldova, Iași
8. Toma, C., (2018), „Contabilitate financiară”,ediția a III-a, revizuită și adăugită, Editura
TipoMoldova, Iași
9. Țegledi , A. M., (2014), Contabilitate financiară, Editura Pro Universitaria, București
10. www.panificatieroman.ro
 Anexe

ANEXA 1 Bilanţul prescurtat

BILANȚ PRESCURTAT
la data de 31.12.2020

-lei-
Nr.
Denumirea elementului rd.
Sold la:

01.01.2020 31.12.2020
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01 9.062
(ct.201+203+205+206+2071+4094+208-208-209)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 3.230.927 3.283.530
(ct.211+212+213+214+215+216+217+223+224+227+231+235
+4093-281-2931-2935)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03
(ct.261+262+263+265+266+267*-296*)
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd.01+02+03) 04 3.240.029 3.293.530
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+303+321+322+/- 05 528.187 612.836
308+323+326+327+328+331+332+341+345+346+347+/-
348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-
388+4091-391-392-393-394-395-396-397-398-din ct.4428)
II. CREANȚE (Sumele care urmează să fie încasate după o 06 764.545 568.366
perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat
pentru fiecare element)
(ct. 267*-
296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+44
1**+4424+din
ct.4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453**+456
**+4582+461+4662+473**-491-495-496+5187)
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT 07
(ct.501+505+506+507+dinct.508+5113+5114-591-595-596-
598)
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI (din 08 187.860 184.796
ct.508+ct.5112+512+531+532+541+542)
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.05+06+07+08) 09 1.480.592 1.365.998
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct.471) (rd.11+12) 10 3.896 927
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct.471*) 11 3.896 927
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din 12
ct.471*)
D. DATORII:SUME CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 13 1.277.109 1.171.703
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct.161+162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+42
7+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444**
*+446***+447***+4481+451***+453***+455+456***+457+
4581+462+466+473***+509+5186+519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE 14 207.379 195.222
NETE (rd.09+11-13-20-23-26)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 15 3.447.408 3.478.752
(rd.04+12+14)
G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR- 16 362.340 262.840
O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
(ct.161+162+166+167+168-
169+269+402+403+404+405+408+419+421+423+424+426+42
7+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444**
*+446***+447***+4481+451***+453***+455+456***+4581
+462+4661+473***+509+5186+519)
H.PROVIZIOANE (ct.151) 17
I. VENITURI ÎN AVANS (rd.19+22+25+28) 18 38.077 27.697
1. Subvenții pentru investiții (ct.475),(rd.20+21) 19 38.077 27.697
Sume de reluat într-o perioadă de până la un (din ct.475*) 20
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din 21 38.077 27.697
ct.475*)
2. Venituri înregistrate în avans (ct.472) (rd.23+24) 22
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct.472*) 23
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct.472*) 24
3.Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer 25
de la clienți (ct.478) (rd.26+27)
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct.478*) 26
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din 27
ct.478*)
Fondul comercial negativ (ct.2075) 28
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL (rd.30+31+32+33+34) 29 456.061 456.061
1. Capital subscris vărsat (ct.1012) 30 456.061 456.061
2. Capital subscris nevărsat (ct.1011) 31
3. Patrimoniul regiei (ct.1015) 32
4. Patrimoniul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare 33
(ct.1018)
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct.1031) 34
II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) 35
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) 36 922.626 904.626
IV.REZERVE (ct.106) 37 2.778.740 2.778.800
Acțiuni proprii (ct.109) 38
Căștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 39
 (ct.141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct.149) 40
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) 41
SOLD C (ct.117)
42 1.110.436 951.272
SOLD D (ct.117)
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
43 85.238 160.856
SOLD C (ct.121)
44
SOLD D (ct.121)
Repartizarea profitului (ct.129) 45 85.238 160.856
CAPITALURI PROPRII-TOTAL (rd.29+35+36+37-38+39- 46 3.046.991 3.188.215
40+41-42+43-44-45)
Patrimoniul public (ct.1016) 47
Patrimoniul privat (ct.1017) 48
CAPITALURI-TOTAL (rd.46+47+48) (rd.04+09+10-13-16- 49 3.046.991 3.188.215
17-18)
Unde:

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective;

**) Solduri debitoare ale conturilor respective;

***) Solduri creditoare ale conturilor respective.

ANEXA 2 Contul de Profit şi Pierdere

 CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
la data de 31.12.20120
-lei-

Nr
Denumirea indicatorilor . Exercițiul financiar
rd
. 2019 2020
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd.02+03-04+05+06) 01 8.848.739 9.880.797
Producția vândută (ct. 701+702+704+705+706+708) 02 3.756.958 3.713.144
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03 5.189.660 6.072.235
Redduceri comerciale acordate (ct.709) 04 97.879 -95.418
Venituri din dobânzi înregistrate de enntitățile radiate din 05
Registrul general și care mai au în derulare contracte de
leasing (ct.766*)
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de 06
afaceri nete (ct.7411)
2. Venituri aferente costului producției în curd de execuție
(ct.711+712)
Sold C 07 3.618.565 3.593.130
Sold D 08
3. Venituri din producția de imobilizări necorporale și 09 0 0
corporale (ct.721+722)
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale 10 4.923
(ct.755)
5. Venituri din producția de investiții imobiliare (ct.725) 11
6. Venituri din subvenții de exploatare 12 15.169 2.786
(ct.7412+2413+7414+7415+7416+7417+7419)
7. Alte venituri din exploatare (ct.751+758+7815) 13 81.634 46.703
– din care, venituri din fondul comercial negativ (ct.7815) 14 0 0
– din care, venituri din subvenții pentru investiții (ct.7584) 15 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd.01+07- 16 12.569.03 13.523.41
08+10+11+12+13) 0 6
8. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele 17 2.636.477 2.457.675
consumabile (ct.601+602)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 18 17.726 15.010
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) (ct.605) 19 769.456 655.962
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 20 4.703.539 5.347.424
Reduceri comerciale primite (ct.609) 21 0 0
9. Cheltuieli cu personalul (rd.23+24) 22 3.280.605 3.832.882
a)Salarii și indemnizații (ct.641+642+643+644) 23 2.655.406 3.116.074
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială(ct.645) 24 625.199 716.808
10. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale 25 170.796 193.958
și necorporale (rd.26-27)
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813+6817) 26 170.796 193.958
a.2) Venituri (ct.7813) 27 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rdd.29- 28 0 0
30)
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 29 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 30 0 0
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd.32 la 38) 31 874.633 835.491
11.1. Cheltuieli privind prestațiile externe 32 621.849 558.312
(ct.611+612+613+614+615+621+622+623+624+625+626+6
27+628)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte 33 114.412 102.608
asimilate;
Cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate
în baza unor acte normative speciale (ct.635+6586*)
11.3. Cheluieli cu protecția mediului înconjurător (ct.652) 34 0 0
11.4. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale 35 0 0
(ct.655)
11.5. Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente 36 0 0
similare (ct.6587)
11.6. Alete cheltuieli (ct.651+6582+6583+6588) 37 138.372 174.571
Cheltuieli cu dobânzile de refinanțare înregistrate de 38 0 0
entitățile radiate din Registrul general și care mai au în
derulare contracte de leasing (ct.666*)
Ajustări privind provizioanele (rd.40-41) 39 0 0
– Cheltuieli (ct.6812) 40 0 0
– Venituri (ct.7812) 41 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL (rd.17 la 20- 42 12.453.23 13.338.40
21+22+25+28+31+39) 2 2
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
– Profit (rd.16-42) 43 115.798 185.014
– Pierdere (rd.42-16) 44 0 0
12. Venituri din interese de participare 45 0 0
(ct.7611+7612+7613)
– din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 46 0 0
13. Venituri din dobânzi (ct.766*) 47 4 5
– din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 48 0 0
14. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda 49 0 0
datorată (ct.7418)
15. Alte venituri financiare 50 0 0
(ct.762+764+765+767+768+7615)
- din care, venituri din alte imobilizări financiare (ct.7615) 51 0 0
VENITURI FINANCIARE-TOTAL (rd.45+47+49+50) 52 4 5
16. Ajustări de valoare privvind imobilizările financiare și 53 0 0
investițiile financiare deținute ca active circulante (rd.54-
55)
– Cheltuieli (ct.686) 54 0 0
– Venituri (ct.786) 55 0 0
17. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666*) 56 30.564 24.163
 – din care, cheltuielile în relația cu entitățile afiliate 57 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct.663+665+665+667+668) 58 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL (rd.53+56+58) 59 30.564 34.163
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ
– Profit (rd.52-59) 60 0 0
– Pierdere rd.59-52) 61 30.560 24.158
VENITURI TOTALE (rd.16+52) 62 12.569.03 13.523.42
4 1
CHELTUIELI TOTALE (rd.42+59) 63 12.483.79 13.362.56
6 5
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
- Profit (rd.62-63) 64 85.238 160.856
– Pierdere (rd.63-62) 65 0 0
19. Impozitul pe profit (ct.691) 66 0 0
20. Alte impozite nereprezentate la elementele de mai sus 67 0 0
(ct.698)
A 21. PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A
EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
-Profit(rd.64-65-66-67) 68 85.238 160.856
– Pierdere (rd.65+66+67-64) 69 0 0

Unde:

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

La rândul 23 se cuprind și drepturile colaboratorilor, stabilite potrivit legislației muncii,

care se preiau din rulajul debitor al contului 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”, analitic
„Colaboratori persoane fizice*.
 La rândul 33 în contul 6586 „Cheltuieli reprezentândd transferuri și contribuții datorate în
baza unor acte normative speciale” se evidențiază cheltuielile reprezentând transferuri și
contribuții datorate în baza unor acte normative speciale, altele decât cele prevăzute de Codul
Fiscal.