Structura sistemului financiar public din România și funcționalitatea acestuia

Cuprins

Capitolul I: Cadrul general despre sistemul financiar public

1.1. Definire și clasificare
1.2. Evoluția sistemului financiar public
Capitolul II: Sistemul financiar public în România
2.1. Pârghiile financiare
2.2. Realizarea perspectivei financiare
2.3. Cadrul juridic
Capitolul III: Studiu de caz. Strategia integrată de dezvoltare a municipiului Roman între
anii 2022 și 2030
3.1. Analiza diagnostic a municipiului Roman în anul 2022
3.2. Analiza strategiei integrate de dezvoltare a municipiului Roman între anii 2014 și 2027
3.3. Economia muncipiului Roman
3.4. Viziunea și obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă pentru perioada 2022 – 2030
3.5. Metodologia de implementare, evaluare și revizuire a strategiei
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Introducere
 Capitolul I: Cadrul general despre sistemul financiar public

În cadrul oricărei țări, se regăsește așa numitul volum de resurse financiare, materiale,
umane și informaționale ce expun forța economică a acestuia precum și gradul de integralitate în
circuitul de valori la nivel național și internațional.

1.1. Definire și clasificare

Fondurile publice ce sunt constituite pe seama transferului de valoare sunt puse la

dispoziția autorităților publice, ce au putere de cumpărare de la diverse persoane fizice sau
juridice către autoritățile locale.

’’Mai trebuie precizat faptul că nu toate relațiile bănești care apar în procesului repartiției
PIB sunt relații financiare, ci numai acelea care exprimă un transfer de valoare, nu și cele care
reflectă o schimbare a formelor valorii.’’ (1)

Sistemul financiar se utilizează astfel:

a. Sistemul de relații economice, unde expresia bănească reprezintă un transfer de resurse
financiare;
b. Sistemul de fonduri, unde resursele financiare reprezintă ce se alcătuiește în economie la
anumite proporții;
c. Sistem de planuri financiare ce reprezintă expunerea anumitor procese utilizate cu scopul de a
se crea în ecomie;
d. Sistemul de instituții și organe ce participă la organizarea relațiilor;
e. Sistemul de finanțare a economiei.

1. I. Văcărel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache, M. Bodnar, F. Georgescu, Finanțe publice, ediția a IV-a,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, pg. 57
 După natura economică, sistemul financiar reprezintă un ansamblu de relații financiare ce
se expun în procedura de formare, distribuire și utilizare a fondurilor bănești.

Se pot expune 2 subsisteme primordiale și anume:

1. Subsistemul financiar public ce face referire la totalitatea relațiilor financiare cu ajutorul
cărora se alcătuiește, distribuie și utilizează fondurile publice bănești;
2. Subsistemul financiar privat care face referire la totalitatea relațiilor financiare cu ajutorul
cărora se formează, distribuie și utilizează fonduri private bănești.

Subsistemul financiar public este alcătuit din:

a. Sistemul bugetar public național;
b. Creditorul public;
c. Asigurările publice.

Sistemul bugetar public național reprezintă relațiile de redistribuire a PIB pentru alcătuirea
fondurilor bugetare, dar și distribuirea și utilizarea lor pentru împlinirea nevoilor publice de
interes național, regional și local.

“ Conform Ordonanței de Guvern nr 68 din 2003, serviciile sociale reprezintă ansamblul

complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familie sau
de grup, în scopul prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau
dependență pentru prevenirea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării
și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții
individului (2)

2. Ordonanța de Guvern nr. 68 din 2003 despre serviciile sociale, articolul nr. 1, aliniat
 Subsistemul fianciar privat are în componența sa relațiile finciare de constituire, distribuire
și folosite a fondurilor bănești din cadrul proprietății private, fiind alcătuit din:
1. Finanțele companiilor și ale altor entități private;
2. Creditul bancar privat;
3. Asigurările sociale private;
4. Asigurările de bunuri;
5. Asigurările de persoane;
6. Asigurările de răspundere civilă;
7. Finanțele gospodăriilor.

Finanțele private ale companiilor și firmelor se referă la relațiile economice în formă

bănească cu ajutorul cărora se mobilizează, repartizează și folosesc resursele bănești necesare
activității de producție, investiții dar și pentru atingerea altor cerințe de la nivelul entităților.

Asigurările sociale private reprezintă o componentă a subsistemului financiar privat doar

dacă anumite persoane fizice ori juridice iau activ parte la distribuirea și utilizarea fondurilro de
asigurări sociale, cu capital privat.

Asigurările de bunuri, persoane și răspundere civilă se referă la relațiile financiare cu

mențiunea către constituire, distribuire și utilizare a fondurilor de asigurare la care pot participa
societăți de asigurări cu capital privat, precum și persoanele fizice ori juridice, în calitate de
asigurați.

Finanțele gospodăriilor alcătuiesc totalitatea relațiilor financiare la care pot lua parte entități
instituționale ce realizează venituri și le pot utiliza pentru achiziționarea diverselor necesități.

Subsistemul fondurilor financiare se referă la caracteristica de expunere a sistemului

financiar în sine, iar structura acestuia este baza derulării fluxurilor bănești și financiare din
cadrul oricărei tipologii de economii.

Fondurile financiare se pot clasifica astfel:

1. După nivelul organizatoric de constituire și administrare a fondurilor;
2. După destinația alocată resurselor din fondurile financiare;
3. După forma de proprietate în baza cărora sunt administrate fondurile financiare;
4. După caracterul definitiv sau temporar al constituirii și utilizării resurselor financiare.
 1. După nivelul organizatoric de constituire și administrare a fondurilor se pot distinge
următoarele:
a. Fonduri de nivel central;
b. Fonduri de nivel mediu-economic;
c. Fonduri de nivel microeconomic.
2. După destinația alocată resurselor din fondurile financiare se pot distinge următoarele:
a. Fonduri de înlocuire și dezvoltare;
b. Fonduri de consum;
c. Fonduri de asigurare;
d. Fonduri de rezervă.
3. După forma de proprietate în baza cărora sunt administrate fondurile financiare se pot
distinge:
a. Fonduri financiare publice;
b. Autoritatea publică;
c. Agentul economic;
d. Asiguratorul;
e. Bancherul;
f. Fondurile financiare private.
4. După caracterul definitiv sau temporar al constituirii și utilizării resurselor financiare se pot
distinge:
a. Fondurile alcătuite din prelevrări cu caracter definitiv și obligatoriu;
b. Fondurile financiare cu titlu rambursabil.

“Politica financiară a unui stat influențează esențial luarea deciziei, atât la nivel macro, cât și
la nivel microeconomic, dar și existența cotidiană a fiecărui individ, astfel încât se dorește a fi un
ghid al managementului financiar în procesul de utilizare a fondurilor financiare publice. “(3)

3. A. Neagu, Drept financiar public, Editura Universul Juridic, București, 2009, pg. 11
 1.2. Evoluția sistemului financiar public

După momentul integrării României în Uniunea Europeană, aceasta nu a reușit să facă mari
progrese pentru a se apropria de nivelul de competitivitate înregistrat de celelalte țări
membre.

Figura nr. 1 PIB/consum intern de materiale, euro/kg (Sursa, Eurostat)

În contextul economic excepțional determinat de pandemia Covid 19, ponderea în PIB a

deficitului bugetului general consolidat măsurat conform metodologiei SEC 2010 a
consemnat o adâncire de proporții în anul 2020 (+4,9% în comparație cu anul 2019), pânî la
nivelul de 9,2% din PIB, depășind astfel recordul din anul 2009 (9,1% din PIB), atins în
contextul crizei financiare globale.

Deficitul bugetului central consolidat calculat conform metodologiei națioanale s-a situat pe
un palier superior, înregistrând un nivel de 9,7% din PIB (față de 4,6% din PIB în 2019). (4)

4. Modificarea EDP din aprilie 2021

Figura nr. 2 Soldul bugetului general consolidat (Sursa AMECO)

Figura nr. 3 Ponderea datoriei publice în PIB (Sursa AMECO)

Figura nr. 4 Descompunerea variației ponderii datoriei publice în PIB (Sursa AMECO)

Ponderea PIB a deficitului bugetului general consolidat, conform metodologiei SEX 2010 a
înregistrat o ajustare în anul 2021 (-2,2 %) în comparație cu finalul anului 2020.

Figura nr. 5 Deficitul bugetului general consolidat (Sursa AMECO)

Figura nr. 6 Ponderea datoriei publice a PIB (Sursa AMECO)

Figura nr. 7 Creșterea economică la nivel global în SUA și zona euro (Sursa FMI)

Figura nr. 8 Evoluția prețurilor la energie electrică și gaze naturale în UE (Sursa Eurostat)
Figura nr. 9 Indicatori de risc ai sectorului bancar (Sursa BNR, ABE)