 Identificarea și caracterizarea operațiunilor

legate de: plasarea împrumuturilor publice

pe piață, conversia, consolidarea și
amortizarea acestora;
Sinteză conținuturi:  Definirea datoriei publice și prezentarea
caracteristicilor acesteia: datorie publică
(curs 29 mai 2023) guvernamentală și datorie publică locală;
datorie publică brută și datorie publică
6.1.4. Operaţiunile netă;
 Prezentarea scopurilor pentru care poate fi
împrumuturilor publice angajată datoria publică guvernamentală,
6.1.5. Datoria publică respectiv datoria publică locală;
 Explicarea conceptului de plafon de
îndatorare publică (internă/externă);
6.2. Resurse financiare  Structura Registrului datoriei publice
publice extraordinare (patru subregistre);
provenite din emisiune  Emisiunea monetară – ca alternativă de
finanțare a deficitelor bugetare;
monetară  Prezentarea efectelor pe care inflația,
generată de emisiunea monetară, le
degajă asupra sistemului finanțelor pubice.
 3 sarcini de lucru adresate studenților
– 06 iunie 2023 –

1. Ce reprezintă în viziune personală un sistem și dați

trei exemple de sisteme, din domenii diferite
2. Ce reprezintă în viziune personală un proces și dați
trei exemple
3. Identificați în conținutul legii bugetului de stat pe
anul 2023:
 3 capitole și 5 subcapitole, la partea de venituri;
 3 părți și 5 titluri, la partea de cheltuieli.

Timp de lucru: 20 minute

 CAP. VII SISTEMUL ȘI PROCESUL BUGETAR

7.1. Sistemul bugetar

A. Definirea sistemului bugetar
B. Funcţiile şi rolul sistemului bugetar
C. Conţinutul bugetului general consolidat al statului
D. Consideraţii generale privind bugetul statului
E. Principiile bugetare
F. Clasificaţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor
 7.2. Procesul bugetar

A. Definirea şi conţinutul procesului bugetar

B. Procedura elaborării proiectului de buget
C. Aprobarea bugetului şi adoptarea legii
bugetare anuale
D. Execuţia bugetară
E. Încheierea exerciţiului financiar şi controlul
execuţiei bugetare
 7.1. Sistemul bugetar (1)

A. Definirea sistemului bugetar

Noţiunea de buget poate fi abordată din perspectivă
juridică dar şi din perspectivă economică.
• Sub aspect juridic, bugetul reprezintă un act prin
care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi
cheltuielile anuale ale statului, fiind un document
care necesită autorizarea prealabilă a puterii
legislative.
 7.1. Sistemul bugetar (2)

• Abordarea economică subliniază corelaţiile

macroeconomice şi, în special, legătura cu nivelul şi
evoluţia produsului intern brut.
Bugetul exprimă relaţiile economice în formă bănească ce
iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în
concordanţă cu obiectivele de politică economică şi socială
ale fiecărei perioade.
Aceste relaţii se manifestă în dublu sens:
 ca relaţii prin intermediul cărora se mobilizează resursele
băneşti la dispoziţia statului iar, pe de altă parte,
 ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse.
 7.1. Sistemul bugetar (3)

Importanţa bugetului în cadrul sistemului finanţelor

publice rezultă din faptul că:
• participă la îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului,
fiind principalul instrument prin intermediul căruia se
exercită atribuţiile autorităţilor publice centrale sau
locale;
• garantează realizarea protecţiei sociale a unor categorii
prestabilite de persoane;
• asigură echilibrul financiar, monetar şi valutar al statului;
• exercită un rol stabilizator pentru economia unei ţări.
 7.1. Sistemul bugetar (4)
Definiţii date conceptului de sistem bugetar:
• ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin care
se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor
bugetare;
• ansamblul bugetelor întocmite la un moment dat într-o
ţară, relaţiile de interdependenţă existente, pe de o parte
între componentele ansamblului, iar pe de altă parte, între
acestea şi mediul extern, metodele, procedeele şi
instituţiile participante, prin intermediul cărora se pun la
dispoziţia autorităţilor publice, centrale şi locale,
principalele resurse necesare realizării obiectivelor de
dezvoltare economică şi socială a ţării, inclusiv cele
aferente funcţionării acestora.
 7.1. Sistemul bugetar (5)
Alături de bugetul statului, procedeul pluralităţii bugetare
presupune admiterea elaborării şi a unor bugete extraordinare,
bugete anexe şi/sau bugete autonome, precum şi a conturilor
speciale de trezorerie.
• Bugetele extraordinare se elaborează ca alăturate bugetului
ordinar al statului, atunci când guvernele sunt confruntate cu
cerinţele acoperirii unor cheltuieli extraordinare, determinate
de înarmarea şi desfăşurarea războaielor, sau pentru acoperirea
unor pierderi materiale cauzate de calamităţi ale naturii. Pentru
acoperirea cheltuielilor extraordinare, bugetelor extraordinare
le-au fost afectate venituri excepţionale, procurate pe baza unor
impozite speciale noi, a taxelor alăturate celor existente sau a
împrumuturilor de stat interne şi externe.
 7.1. Sistemul bugetar (6)
Bugetele anexă:
• sunt bugete proprii întocmite de unele servicii publice sau
instituţii de stat, cărora legea nu le-a atribuit personalitate
juridică;
• vizează unele trebuinţe constante care sunt individualizate şi se
păstrează constant în timp;
• se aprobă în fiecare an de către Parlament;
• au rolul de a evidenţia situaţia financiară a serviciilor industriale
şi comerciale publice fără autonomie gestionară, dar care obţin
venituri proprii din activităţile desfăşurate.

Prevederile din aceste bugete figurează per sold în bugetul

general al statului.
 7.1. Sistemul bugetar (7)
Bugetele autonome:
• se întocmesc de anumite regii şi instituţii publice, precum şi de
colectivităţile locale;
• se justifică pentru acele persoane care dispun de venituri provenite
din propria activitate şi pe care le folosesc pentru acoperirea
cheltuielilor ocazionate de activitatea curentă şi pentru alimentarea
propriilor fonduri de dezvoltare.
În comparaţie cu bugetele extraordinare şi cele anexe, care sunt
aprobate de Parlament, bugetele autonome se aprobă numai de către
organele de conducere ale entităţilor cărora prin lege li s-a acordat
dreptul de a avea buget propriu.
Conturile speciale de trezorerie reflectă acele operaţiuni de încasări şi
plăţi efectuate de organele statului cu titlu provizoriu, fără a fi expresia
unor venituri propriu-zise ale statului sau a unor cheltuieli cu caracter
definitiv.
 7.1. Sistemul bugetar (8)

B. Funcţiile şi rolul sistemului bugetar

 de reflectare a mobilizării fondurilor de resurse
financiare la dispoziţia autorităţilor publice;
 de evidenţiere a alocărilor pe destinaţii a resurselor
financiare publice conform obiectivelor propuse;
 de gestionare a fondurilor publice;
 de previziune a cifrelor bugetare;
 de control.
 7.1. Sistemul bugetar (9)
a. Funcţia de reflectare a mobilizării fondurilor de resurse financiare la
dispoziţia autorităţilor publice rezultă din faptul că resursele financiare
care participă la constituirea fondurilor publice sunt înscrise şi evidenţiate
valoric în bugete, realizându-se astfel conţinutul primei etape a funcţiei de
repartiţie(formarea fondurilor de resurse financiare publice). Mobilizările
financiare îmbracă forma impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale,
amenzilor, penalităţilor, donaţiilor, etc.
b. Funcţia de evidenţiere a alocărilor pe destinaţii a resurselor financiare
publice derivă din faptul că un sistem bugetar trebuie să evidenţieze şi
destinaţiile date mobilizărilor, realizându-se astfel cea de a doua etapă a
funcţiei de repartiţie a finanţelor publice(distribuirea fondurilor de
resurse).
c. Funcţia de gestionare a fondurilor publice, prin sistemul bugetar
materializându-se corelarea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare
aferente.
 7.1. Sistemul bugetar (10)

d. Funcţia de previziune a cifrelor bugetare derivă din

faptul că, în prezent, sistemul bugetar nu mai reprezintă
doar un ansamblu de înscrisuri în care se evidențiază
veniturile şi cheltuielile statului, ci un veritabil plan
financiar macroeconomic, constituit într-un ansamblu de
previziuni al încasărilor şi cheltuielilor acestora.
e. Funcţia de control vizează relaţiile care se stabilesc, pe
de o parte, între sistemul bugetar şi mediul său extern,
reprezentat de entităţile care participă la constituirea şi,
ulterior, la utilizarea resurselor financiare ale sistemului
iar, pe de altă parte, între componentele ansamblului.
 7.1. Sistemul bugetar (11)
Rolul sistemului bugetar se manifestă în plan financiar, economic, social şi
informaţional.
• Rolul financiar: prin intermediul sistemului bugetar se asigură nevoile de resurse
financiare ale autorităţilor publice, inclusiv gestionarea acestora.
• Rolul economic: implicarea autorităţilor în sfera economico-socială pentru
eliminarea efectelor negative, prin intermediul sistemului bugetar, poate fi
realizată fie pe seama cheltuielilor publice, fie a veniturilor, prin
stimularea/frânarea unei activităţi.
• Rolul social al sistemului bugetar este redat de faptul că redistribuirea unei părţi a
produsului intern brut prin intermediul acestuia generează efecte utile(bunuri
publice) pentru întreaga societate, pentru anumite grupuri sociale sau chiar
persoane individuale. Aceste utilităţi pot avea şi caracter social: educaţie,
sănătate, asistenţă şi protecţie socială, cultură, artă, etc.
• Rolul informaţional: componentele bugetare oferă o imagine globală a veniturilor
şi cheltuielilor publice ale unei ţări, fiind un mijloc de informare a opiniei publice,
a organelor de control şi a celor legislative cu privire la modul de gestionare a
fondurilor publice.
 7.1. Sistemul bugetar (12)
C. Conţinutul bugetului general consolidat al statului
Pentru a putea identifica şi delimita în mod corect cuprinsul bugetului,
se impune, în prealabil,o prezentare succintă a particularităţilor statelor
de tip unitar şi a celor de tip federal.
Din punct de vedere al structurii organizatorice, statele pot fi:
• de tip unitar, caracterizate prin organe centrale unice ale puterii şi
administraţiei de stat, organizate în unităţi administrativ teritoriale, în
cadrul cărora funcţionează organe ale puterii şi administraţiei de stat
locale.
În acest tip de state structura bugetară include: bugetul central, al
statului; bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
• de tip federal, a căror structură organizatorică include:
federaţia; statele, provinciile sau regiunile membre ale federaţiei;
unităţile administrativ-teritoriale proprii fiecărui stat membru al
federaţiei.
 7.1. Sistemul bugetar (13)

În cazul statelor federale, structura sistemului bugetar

cuprinde:
• bugetul federal( al federaţiei);
• bugetele statelor, provinciilor, cantoanelor sau
regiunilor membre ale federaţiei;
• bugetele locale.
În România, nevoile de resurse la nivelul societăţii şi
posibilităţile de acoperire a acestor nevoi sunt
reflectate în bugetul general consolidat al statului.
 7.1. Sistemul bugetar (14)
Legea privind finanţele publice precizează faptul că gestionarea resurselor financiare
publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete, ce cuprinde:
• bugetul de stat;
• bugetul asigurărilor sociale de stat;
• bugetele fondurilor speciale;
• bugetul trezoreriei statului;
• bugetele instituţiilor publice autonome (ex. Comisia Națională pentru Controlul
Activităților Nucleare);
• bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat sau din bugetul fondurilor speciale, după caz;
• bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
• bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
şi a căror rambursare, dobânzi sau alte costuri se acoperă din fonduri publice;
• bugetul fondurilor externe nerambursabile;
• bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale.
 7.1. Sistemul bugetar (15)
D. Consideraţii generale privind bugetul statului

Preocupările legate de definirea bugetului statului sunt multiple,

formulându-se mai multe teorii şi exprimându-se opinii diverse, de la
caracterizarea lui ca act administrativ sau plan financiar, până la
considerarea lui ca act legislativ sau lege. În acest context, bugetul de stat
este considerat a fi:
• act administrativ, argumentându-se această susţinere cu aceea că atât
veniturile cât şi cheltuielile bugetare sunt numai evaluări de ordin
financiar pe care le realizează agenţii administrativi;
• un plan financiar şi anume principalul plan financiar cu caracter
executoriu al statului;
• un act de planificare financiară care după ce a fost adoptat de către
puterea legislativă, printr-o lege emisă în acest scop, dobândeşte natura
juridică specifică de lege;
 7.1. Sistemul bugetar (16)
E. Principiile bugetare
Procesul complex al elaborării şi execuţiei bugetului, în
conformitate cu prevederile legilor bugetelor anuale,
este supus anumitor reguli.
Bugetul trebuie:
• să reflecte, cât mai real posibil, resursele ce pot fi
mobilizate şi destinaţia acestora;
• să permită compararea, la finele exerciţiului bugetar, a
veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate;
• să ofere posibilitatea analizării veniturilor pe surse de
provenienţă iar a cheltuielilor pe destinaţii.
 7.1. Sistemul bugetar (17)
• Principiul anualităţii bugetului este acela care impune
realizarea unui buget în care să se regăsească înscrise
cifrele de venituri şi cheltuieli corespunzătoare unei
perioade de timp de un an.
• Principiul unității bugetului este principiul în temeiul
căruia se impune elaborarea în fiecare an a unui buget
unic în care să fie înscrise toate veniturile şi toate
cheltuielile publice ale statului.
• Principiul universalităţii bugetului este acela care
impune ca în buget să se cuprindă toate veniturile şi
toate cheltuielile statului din fiecare exerciţiu financiar.
 7.1. Sistemul bugetar (18)

• Principiul echilibrării bugetului impune realizarea unei

echivalenţe cantitative, a unei apropieri sensibile a
cifrelor privind veniturile şi cheltuielile, cu preconizarea
unui excedent simbolic al veniturilor fată de cheltuieli.
• Principiul specialității bugetare: Veniturile şi cheltuielile
bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de
provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora,
potrivit clasificaţiei bugetare.
• Principiul unităţii monetare, potrivit căruia “toate
operaţiunile bancare se exprimă în moneda naţională”.
 7.1. Sistemul bugetar (19)

Principiul publicităţii bugetului, potrivit căruia este

necesară informarea promptă atât internă căt şi
internaţională despre situaţia financiară a statului.
Principiul publicităţii bugetare este înscris expres în
lege, fiind stabilit că” Sistemul bugetar este deschis şi
transparent, acesta realizându-se prin:
• dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu
prilejul aprobării acestora;
• dezbaterea publică a conturilor generale anuale de
execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;
 7.1. Sistemul bugetar (20)

• publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I,

a actelor normative de aprobare a bugetelor şi
conturilor anuale de execuţie a acestora;
• mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea
informaţiilor asupra conţinutului bugetului”.
 7.1. Sistemul bugetar (21)

F. Clasificaţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor

• Veniturile şi cheltuielile bugetare ale statului se înscriu în buget,
respectându-se aşa-numita clasificaţie bugetară a veniturilor şi
cheltuielilor. Clasificarea bugetară este gruparea veniturilor şi
cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii
unitare. Ea constă în gruparea, în numerotarea şi denumirea legală
a veniturilor şi cheltuielilor statului, care este obligatorie pentru
cuprinsul acestui buget şi pentru evidenţa contabilă bugetară de
stat.
• În ceea ce priveşte clasificarea veniturilor bugetare este de reţinut
faptul că aceasta cuprinde toate veniturile grupate în capitole şi
subcapitole de venituri curente şi venituri de capital, de venituri
fiscale, nefiscale şi diverse.
 7.1. Sistemul bugetar (22)

Clasificarea cheltuielilor bugetare este mai complexă întrucât

ea cuprinde:
• pe de o parte, clasificarea funcţională (gruparea cheltuielilor
după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor
publice unor activităţi sau obiective care definesc
necesităţile publice) în care sunt enumerate părţile, capitole
şi subcapitole de cheltuieli bugetare.
• pe de altă parte, clasificaţia economică (gruparea
cheltuielilor după natura şi efectul lor economic) care constă
în numerotarea şi intitularea speciilor şi subspeciilor de
cheltuieli limitative admise şi finanţate de bugetul de stat.
 7.2. Procesul bugetar

A. Definirea şi conţinutul procesului bugetar

B. Procedura elaborării proiectului de buget
C. Aprobarea bugetului şi adoptarea legii
bugetare anuale
D. Execuţia bugetară
E. Încheierea exerciţiului financiar şi controlul
execuţiei bugetare
 7.2. Procesul bugetar (1)
A. Definirea şi conţinutul procesului bugetar

Conceperea şi executarea bugetului sunt posibile datorită unei

succesiuni de acte şi operaţiuni ce dau conţinut procesului
bugetar şi care se realizează prin parcurgerea succesivă a unor
etape sau faze.
Procesul bugetar reprezintă ansamblul actelor şi operaţiunilor
care se întocmesc/îndeplinesc în legătură cu:
• realizarea proiectului de buget;
• aprobarea proiectului de buget;
• executarea bugetului;
• controlul execuţiei bugetare.
 7.2. Procesul bugetar (2)
Activitatea bugetară presupune parcurgerea mai multor etape sau
faze şi anume:
• elaborarea proiectului de buget;
• aprobarea proiectului de buget;
• executarea bugetului;
• încheierea exerciţiului bugetar;
• controlul execuţiei bugetare.
Elaborarea proiectului de buget cuprinde activitatea de determinare a
veniturilor şi a cheltuielilor bugetului public naţional.
Ea începe în anul premergător celui pentru care se întocmeşte proiectul şi se
realizează în sistem piramidal, de jos în sus, adică de la unităţile de bază din
teritoriu se colectează propunerile privind cifrele de venituri şi cheltuieli care
se centralizează mai întâi la ministere sau alte organe centrale de stat şi apoi la
Ministerul Finanţelor.
 7.2. Procesul bugetar (3)
• Aprobarea bugetului presupune dezbaterea proiectului în Parlament
şi votarea legii bugetare anuale. Această etapă se parcurge, de regulă,
în anul premergător celui pentru care s-a întocmit proiectul de buget.
• Executarea bugetului constă în realizarea veniturilor la termenele şi
în cuantumurile prevăzute şi în efectuarea cheltuielilor potrivit
destinaţiilor stabilite. Această etapă este cea mai importantă, întrucât
ea presupune înfăptuirea concretă a previziunilor aprobate de
puterea legislativă.
• Încheierea exerciţiului bugetar presupune realizarea a unei dări de
seamă cu privire la modul de realizare a veniturilor şi de efectuare a
cheltuielilor pentru anul bugetar expirat. Această fază se parcurge în
anul următor celui pentru care s-a elaborat şi aprobat bugetul de stat.
• Controlul execuţiei bugetare constă în verificarea modului în care au
fost aduse la îndeplinire prevederile cuprinse în bugetul public
naţional.
 7.2. Procesul bugetar (4)
Procedura bugetară poate fi definită ca fiind ansamblul actelor şi operaţiunilor cu caracter
preponderent tehnic şi normativ, înfăptuite – în temeiul legii – de organele specializate ale
statului în scopul elaborării, adoptării, executării şi încheierii bugetului public naţional.
În ceea ce priveşte aprobarea bugetelor, conform prevederilor Legii finanţelor publice,
sunt respectate următoarele reguli:
• bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor
externe nerambursabile se aprobă prin lege;
• bugetele instituţiilor publice autonome se aprobă de către organele abilitate în acest
scop prin legi speciale;
• bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din bugetul de stat se aprobă prin lege, ca
anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite;
• bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetul de stat se aprobă de către
ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora;
• bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii se aprobă de
către oraganul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului principal de
credite;
• bugetul trezoreriei statului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
 7.2. Procesul bugetar (5)
B. Procedura elaborării proiectului de buget
Elaborarea proiectelor de bugete şi a proiectelor legilor bugetare anuale de către Guvern (prin
Ministerul Finanţelor) se bazează pe o serie de estimări şi date cuprinse în documentele care
alcătuiesc programul de guvernare acceptat de Parlament.
Elaborarea proiectului bugetului anual presupune urmarea întocmai a fazelor calendarului bugetar:
• elaborarea indicatorilor macroeconomici și sociali de către Comisia Naţională de Prognoză, până la data de 1
iunie a anului curent;
• Ministerul Finanţelor va înainta Guvernului, până la data de 31 iulie a fiecărui an, limitele de cheltuieli pentru
anul bugetar următor, precum şi estimările pentru următorii 3 ani, stabilite pe ordonatorii principali de credite;
•Ministrul finanţelor va transmite ordonatorilor principali de credite, până la data de 1 august a fiecărui an, o
scrisoare-cadru, care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget,
metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern;
•Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca, până la data de 1 septembrie a fiecărui an, să depună la
Ministerul Finanţelor propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu
încadrarea în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani, însoţite de documentaţii şi fundamentări
detaliate;
•Ministerul Finanţelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu,
întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima lectură,
până la data de 30 septembrie a fiecărui an;
•După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, acesta le supune spre adoptare
Parlamentului, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
 7.2. Procesul bugetar (6)
C. Aprobarea bugetului şi adoptarea legii bugetare anuale
• aprobarea bugetului de stat este de competenţa exclusivă a Parlamentului.
Acesta, luând în examinare proiectul de buget, în vederea aprobării lui,
trebuie să verifice dacă bugetul va fi în măsură să acopere corespunzător
nevoile generale ale societăţii, respectiv să urmărească a se reflecta în
bugetul de stat:
• programul cu privire la evoluţia previzibilă a economiei naţionale;
• asigurarea drepturilor cetăţeneşti cu privire la învăţământ, sănătate, cultură,
artă, ocrotire socială, ordine publică, protecţia mediului înconjurător;
• stimularea prin mijloace fiscale a activităţii agenţilor economici care
manifestă spirit întreprinzător, concomitent cu retragerea subvenţiilor
acordate pentru unele activităţi economice ineficiente;
• cerinţa ca bugetul statului să reprezinte un factor stabilizator al economiei
naţionale, capabil să asigure corelarea necesităţilor interne cu resursele
disponibile.
 7.2. Procesul bugetar (7)
• Bugetul statului se aprobă de Parlament pe
ansamblu, pe părți, pe capitole, subcapitole, titluri,
articole şi alineate, după caz, pe ordonatorii
principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi
creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.
• Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul
exerciţiului bugetar prin legi de rectificare.
• Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de
rectificare sunt aplicabile numai în anul bugetar
respectiv.
 7.2. Procesul bugetar (8)

D. Execuţia bugetară
Procedura execuţiei bugetare comportă următoarele
faze:
• repartizarea pe trimestre a veniturilor şi
cheltuielilor bugetare;
• executarea de casă a bugetului (sau operaţiunile de
trezorerie);
• realizarea veniturilor bugetare;
• efectuarea cheltuielilor bugetare.
 7.2. Procesul bugetar (9)

• Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat,

bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetele creditelor externe contractate sau
garantate de stat, bugetele fondurilor externe
nerambursabile şi bugetele instituţiilor publice
autonome se repartizează pe trimestre în funcţie de:
• termenele legale de încasare a veniturilor;
• termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de
finanţare a deficitului bugetar;
• perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
 7.2. Procesul bugetar (10)
Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat
se aprobă:
de către Ministerul Finanţelor:
• pe capitole de cheltuieli şi – în cadrul acestora – pe titluri, la propunerea
ordonatorilor principali de credite;
• pe capitole şi subcapitole la venituri;
• pe capitole (şi, în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli) pentru bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale la propunerea
ordonatorilor principali de credite;
de către ordonatorii principali de credite:
• pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare;
• pentru bugetele de venituri şi cheltuieli proprii;
• pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor
terţiari de credite.
de către ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi pentru
bugetele ordonatorilor terţiari de credite bugetare.
 7.2. Procesul bugetar (11)

Repartizarea pe trimestre se face în scopul stabilirii unui

echilibru în cadrul fiecărui trimestru între veniturile şi
cheltuielile bugetare.
În realizarea veniturilor bugetare sunt aplicate următoarele
principii:
• niciun impozit, taxă sau alte obligaţii de natura acestora nu
pot fi încasate dacă nu au fost stabilite de lege;
• lista tuturor impozitelor şi taxelor, precum şi a cotelor
acestora trebuie să fie aprobate prin legea bugetară anuală;
• este inadmisibilă perceperea, sub orice titlu sau sub orice
denumire, a unor contribuţii, în afara celor stabilite de
puterea legislativă.
 7.2. Procesul bugetar (12)

Efectuarea cheltuielilor bugetare este supusă unor reguli

expres înscrise în Legea finanţelor publice:
• cheltuielile bugetare trebuie să aibă o destinaţie precisă
şi limitată, în acord perfect cu autorizările conţinute în
legile speciale şi în legile bugetare anuale;
• nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici
angajată şi efectuată, dacă nu există o bază legală pentru
respectiva cheltuială;
• nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată,
ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii
şi nu are prevederi bugetare.
 7.2. Procesul bugetar (13)

Efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetară anuală

presupune un ansamblu de acte şi operaţiuni care cuprinde:
• solicitarea şi punerea la dispoziţia ordonatorilor de credite
a fondurilor bugetare alocate;
• repartizarea fondurilor bugetare pe seama instituţiilor
publice, a regiilor autonome şi, respectiv societăţilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;
• transferuri pentru unităţile administrativ-teritoriale, în
cazurile în care acestea nu îşi pot acoperi cheltuielile din
veniturile proprii;
• utilizarea efectivă a fondurilor băneşti de către beneficiari.
 7.2. Procesul bugetar (14)

Execuţia de casă a bugetului

Execuţia de casă (operaţiunile de trezorerie) a/ale bugetelor care
compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului,
asigurându-se:
• încasarea veniturilor bugetare;
• efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor
publice, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate
potrivit legii;
• efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică
internă şi externă rezultată din împrumuturi contractate direct sau
garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la
scadenţă şi plata dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente.
 7.2. Procesul bugetar (15)
E. Încheierea exerciţiului financiar şi controlul execuţiei bugetare
Încheierea exerciţiului bugetar anual constă în elaborarea şi
aprobarea contului general anual de execuţie bugetară.
Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului
asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale este
elaborat de către Ministerul Finanţelor pe baza:
• situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de
credite bugetare;
• a conturilor privind execuţia de casă a bugetului statului, a
bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor
speciale;
• în urma verificărilor şi analizelor pe care acest minister este
dator a le efectua.
 7.2. Procesul bugetar (16)
Conturile generale anuale de execuţie trebuie să
cuprindă:
• la venituri: prevederile bugetare iniţiale, prevederile
bugetare definitive şi încasările realizate;
• la cheltuieli: credite de angajament iniţiale; credite de
angajament definitive; credite bugetare iniţiale; credite
bugetare definitive; plăţi efectuate.
Execuţia bugetului public naţional se realizează sub
controlul unor organe de stat, cărora le revin
răspunderi specifice în legătură cu activitatea
bugetară.
 7.2. Procesul bugetar (17)

 Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a

fiecărui an.
 Orice venit neîncasat şi orice cheltuiala angajată,
lichidată şi ordonanţată, în cadrul prevederilor bugetare,
şi neplătită până la data de 31 decembrie se vor încasa
sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul
următor.
 Creditele de angajament pentru care nu au fost încheiate
angajamente legale şi creditele bugetare neutilizate la
sfârşitul anului bugetar sunt anulate de drept.
 7.1. Procesul bugetar (17)
Organele cu atribuţii de control a execuţiei bugetare sunt:
 Ministerul Finanţelor, care exercită un control administrativ
specializat, ce se realizează prin intermediul organelor sale.
Prin acest control se urmăreşte:
• modul de realizare a veniturilor şi de efectuare a
cheltuielilor bugetare;
• limitarea cheltuielilor de funcţionare;
• eliminarea cheltuielilor inoportune şi neeconomicoase;
• utilizarea fondurilor bugetare potrivit destinaţiilor pe care
acestea le au.
 7.1. Procesul bugetar (18)

Curtea de Conturi, care exercită un control de specialitate (financiar) asupra

modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare
ale statului şi ale sectorului public.
Parlamentul, care exercită un control politic, constând în urmărirea evoluţiei
bugetare, atât cu privire la realizarea veniturilor, cât şi cu privire la
efectuarea cheltuielilor bugetare. Controlul Parlamentului asupra bugetului
se realizează în două momente:
 când se aprobă bugetul şi se adoptă legea bugetară anuală, ocazie cu care se
verifică corectitudinea, oportunitatea şi necesitatea prevederilor estimative
cuprinse în proiectul de buget;
 când se aprobă contul general anual de execuţie, prilej cu care se analizează
modul în care au fost puse în aplicare prevederile legii bugetare anuale.
Aprobarea de către Parlament a contului general anual privind execuţia
bugetară are semnificaţia “descărcării de gestiune” pentru Guvern.
 VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ!