UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific
Prof. Doina Rada
Absolvent
Andreea-Mădălina Guţu

Reşiţa
 2013

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Programul de studii: ……………………

Semnătura coordonatorului ştiinţific

Impozitele şi taxele datorate de
societăţile comerciale

Coordonator ştiinţific
Prof. Doina Rada

Absolvent
Andreea-Mădălina Guţu
 Reşiţa
2013

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Declaraţie de asumare a răspunderii

Subsemnata Andreea-Mădălina Guţu absolvent al Facultăţii de Stiinte Economice din

Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa, declar că lucrarea de licenţă este elaborată exclusiv de
mine, pe baza efortului personal de documentare, cercetare, proiectare şi redactare. În cadrul
lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor şi formulărilor care nu îmi aparţin, conform normelor
de citare a surselor.
Declar că toate afirmaţiile din lucrare referitoare la datele şi informaţiile analizate, la
metodele prin care acestea au fost obţinute şi la sursele din care le-am obţinut sunt adevărate.
Înţeleg că falsificarea datelor şi a informaţiilor analizate în lucrare constituie fraudă şi este
sancţionată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoştinţă conţinutul Art.7
şi Art.9 (licenţă/diplomă)/(master) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de
finalizare a studiilor de licenţă şi master la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa pentru
promoţiile 2013.

Data: Semnătura:
…………………………… ……………………………..
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 3

CUPRINS

Introducere ……………………………………………………………….... 5
Lista figurilor ……………………………………………………………..... 7
Lista tabelelor …………………………………………………………....…. 7
Capitolul 1. Principalele impozite şi taxe existente în România………..... 8
1.1. Prezentarea principalelor impozite şi taxe ………………………....... 9
1.1.1. Impozitul pe profit ...................................................................... 9
1.1.2. Impozitul pe venitul microintreprinderii .................................... 10
1.1.3. Impozitul pe dividende ............................................................... 11
1.1.4. T.V.A .......................................................................................... 12
1.1.5. Impozitul pe veniturile din salarii .............................................. 12
1.2. Cotele de impozitare – modificări în timp a principalelor impozite şi
taxe .................................................................................................................. 13
1.2.1. Cotele de impozitare privind impozitul pe profit ……………... 14
1.2.2. Cotele de impozitare privind impozitul pe veniturile
microintreprinderii…………………………………………………………..... 15
1.2.3. Cotele de impozitare privind impozitul pe veniturile salariale... 16
1.2.4.Cote de impozitare în cazul TVA ................................................ 16
1.2.5.Cotele de impozitare privind impozitul pe dividende ................. 17
Capitolul 2. Contabilitatea impozitelor şi taxelor ……………………….. 18
2.1. Contabilitatea impozitului pe profit si a impozitului pe venitul
microintreprinderii ………………………………………................................ 18
2.2. Contabilitatea impozitului pe salarii …………………………….......... 21
2.3. Contabilitatea T.V.A………………………………….......................... 23
2.4. Contabilitatea impozitului pe dividende…………………………….... 25
2.5. Contabilitatea altor impozite şi taxe ...................................................... 25
2.5.1. Accize ......................................................................................... 25
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 4

2.5.2. Taxe vamale ............................................................................... 28

2.5.3. Impozite şi taxe locale ................................................................ 29
Capitolul 3. Prezentarea societăţii S.C. Stanleybet S.R.L. ......................... 34
3.1. Prezentarea societăţii ………………………………………......…….. 34
3.2. Organizarea societăţii ………………………………………….......... 36
3.3. Controlul managerial …………………………………………............ 37
Capitolul 4. Studiu de caz la S.C. Stanleybet S.R.L.…………………….... 38
4.1. Contabilizarea impozitului pe profit………………………………..... 38
4.2. Contabilizarea T.V.A………………….................................... 41
4.3. Contabilizarea impozitului pe dividende ……………………….......... 45
4.4. Contabilizarea impozitului pe salarii ………………………………... 46
4.5. Contabilizarea altor impozite şi taxe ......................................................... 49
4.6. Situaţia comparativă a impozitelor şi taxelor achitate de S.C.
Stanleybet S.R.L. în perioada 2011 – 2012 ...................................................... 50
Concluzii şi propuneri..................…………………………………………... 53
Bibliografie ………………………………………..………………................ 55
Anexe …………………………………………………………………........... 56
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 5

INTRODUCERE

Tema lucrării mele de licenţă se intitulează: Impozitele şi taxele datorate

de societăţile comerciale. Am ales această temă deoarece am vrut să-mi însuşesc
mai multe cunoştinţe în domeniul contabilităţii în special cu privire la impozite.
Impozitul este cea mai importantă şi totodată cea mai veche resursă
financiară, originile sale fiind legate de existenţa statului şi a banilor.
Etimologic, cuvântul ,,impozit" provine din limba latină de la ,,impositum",
care semnifică obligaţie publică. De-a lungul timpului, modul în care a fost şi este
definit impozitul diferă în funcţie de cum s-a impus şi a fost perceput de la o etapă
la alta. Asfel, din literatura de specialitate am reţinut următoarele definiţii care
certifică poziţia autorilor respectivi în legatură cu noţiunea de impozit: Gaston Jeze
consideră că ,,impozitul este în statele moderne o prestaţie pecuniară pretinsă
cetăţenilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general". Louis Trotabas
înţelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creanţelor bugetare între
cetăţeni, în funcţie de capacitatea lor contributivă". Lucien Mehl si Peirre Beltrane
definesc impozitul ca ,, o prestaţie pecuniară, pretinsă de autoritatea publică de la
persoane fizice şi morale, după capacitatea lor contributivă şi fără contraprestaţie
determinată, în principal pentru acoperirea cheltuielilor publice şi în mod
accesoriu, cu scopuri intervenţioniste publice". Cu alte cuvinte, impozitul
reprezintă ,,plata banească, obligatorie, generală, definită şi nereciprocă efectuată
de persoane fizice şi juridice pentru susţinerea cheltuielilor publice, în cuantumul
şi la termenele stabilite prin lege, fără obligaţia din partea statului de a presta
plătitorului un echivalent direct şi imediat''.
Articolul 53, alineatul 1 din Constituţia României prevede: ,,cetăţenii au
obligaţia să contribuie prin impozit şi taxe la cheltuielile publice”; caracterul
definit şi nerambursabil, cu alte cuvinte banii plătiţi ca impozit nu se vor mai
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 6

întoarce niciodată la contribuabil; prevederea silită a impozitului nu presupune o

prestaţie directă şi imediată din partea statului. ,,Există ireversibilitatea
impozitului'', dar indirectă, sub formă de utilităţi publice pe care le primesc în
schimb plătitorii şi fără a avea la baza o echivalentă, mobilizarea impozitelor, de
către stat, la buget vizeză realizarea unor acţiuni de interes public.
Cuvantul ,,taxă'' îşi are originea în limba greacă, unde întâlnim ,,taxis'' cu
sensul de fixare de impozit. Taxele sunt făcute de persoane fizice sau juridice, de
regulă, pentru serviciile prestate în favoarea acestora de un agent economic, o
instituţie sau un serviciu de utilitate publică. Spre deosebire de impozit, taxele dau
dreptul plătitorului să beneficieze de un contraserviciu direct şi imediat, însă de
regulă nu se pune semnul egalităţii între costul serviciului efectuat de către stat sau
instituţiile sale şi suma percepută cu titlu de taxă.
Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiara a statului şi cea mai
veche, în ordinea apariţiei veniturilor publice.

LISTA FIGURILOR
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 7

Fig. 4.1 Reprezentare grafică a valorilor impozitelor...................................... 51

Fig. 4.2 Evoluţia procentuală a impozitelor .................................................... 51

LISTA TABELELOR

Tab. 4.1 Situaţia veniturilor şi cheltuilelilor ………………..………………… 38

Tab. 4.2 Situaţia impozitelor din 2012 şi 2011 ................................................. 50
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 8

CAP.1. PRINCIPALELE IMPOZITE ŞI TAXE EXISTENTE ÎN

ROMÂNIA

Fiecărui moment de dezvoltare al societăţii îi corespunde un anumit nivel al

impozitelor, nivel care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări. Specific evoluţiei
impozitelor în perioada postbelică este tendinţa creşterii lor în mărime absolută şi
relativă. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin creşterea numărului
plăţilor, creşterea volumului materiei impozabile, precum şi prin majorarea cotelor
de impunere. Astfel, în ţările dezvoltate, impozitele şi taxele procură între opt şi
nouă zecimi din totalul resurselor financiare ale statului. În ţările în curs de
dezvoltare, procurarea impozitelor şi taxelor cunoaşte diferenţe mai mari în totalul
resurselor financiare, variind între cinci şi nouă zecimi .
În situaţia actuală în România, cu tot numărul lor relativ mare, impozitele şi
taxele directe percepute la bugetele locale se află cu mult sub nivelul necesităţilor
de resurse ale acestor bugete. Ca urmare pentru realizarea echilibrului acesta, de la
bugetul administraţiei de stat, se aloca transferuri şi sume defalcate din impozitul
pe veniturile salariale .
Potrivit reglementărilor locale în vigoare la bugetele locale sunt mobilizate
următoarele impozite şi taxe directe :
1. impozitul pe profit datorat de regiile autonome locale (în cazul când
acestea obţin profit)
2. impozitul pe venitul agricol
3. impozitul pe veniturile liberprofesioniştilor, al meseriaşilor şi al altor
persoane reglementat prin decretul nr.153/1954, cu modificările ulterioare
4. impozitul pe veniturile asociaţiilor familiare şi ale persoanelor fizice
autorizate să desfăşoare activităţi economico sociale în mod independent,
reglementat prin decretul lege 154/1990
5. impozitul asupra veniturilor realizate de oamenii de litere, artă şi
ştiinţă
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 9

6. impozitul asupra veniturilor de înscrieri şi subînscrieri de clădiri,

terenuri şi camere mobilate sau nemobilate
7. impozitul pe clădiri
8. impozitul pe terenurile ocupate de clădiri şi alte construcţii
9. taxa asupra mijloacelor de transport
10. taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere
11. taxele pentru eliberarea certificatelor, a vizelor şi autorizaţiilor în
domeniul construcţiilor
12. taxele pentru folosire mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă
13. taxă pentru şederea în staţiunile balneoclimaterice
14. taxă pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor
istorce de arhitectură şi arheologie
15. taxă pentru cazanele de fabricat rachiu, maşinile de cereale şi
ferestraiele mecanice pentru lemn, piesele de ulei
16. taxă pentru daracele, pentru boia de ardei
17. taxa pentru deţinerea de câini
18. alte taxe specifice
19. taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat în alte scopuri decât
producţia agricolă sau silvică în calitate de venit atribuit de la bugetul
administraţiei centrale de stat
20. taxele de timbru asupra succesiunilor şi alte taxe de timbru de la
populaţie

1.1. Prezentarea principalelor impozite şi taxe

1.1.1. Impozitul pe profit
În cadrul amplului proces al reformei fiscale din România, impozitului pe
profit îi revine un loc deosebit, atât prin prisma contribuţiei sale la formarea
veniturilor bugetului public, cât şi prin influenţa sa asupra activităţilor economico-
sociale generatoare de profit şi asupra structurii de ansamblu a economiei
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 10

naţionale. Tocmai de aceea instituirea acestui impozit în practica fiscală

românească s-a realizat încă în faza de început a perioadei de tranziţie. În acest
scop au fost instituite legi speciale vizând reglementarea detaliată a impozitului pe
profit (Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 ), prin care au fost prevăzute
modalităţile de impunere, cu cote progresive, corelate cu mărimea profitului.
Calitatea de subiect a fost atribuită tuturor persoanelor juridice care obţin
profit din activităţile desfăşurate pe teritoriul României.
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale
sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activitaţi
economice realizate pana la nivelul echivalentului în lei a 15 000 euro, într-un an
fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului
pe profit.
Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru partea din profitul
impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute mai sus.

1.1.2. Impozitul pe venitul microîntreprinderii

Potrivit Titlului IV art. 112, din Codul Fiscal, o microîntreprindere este o
persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data
de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112 alin. (6);
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi
autorităţile locale.
Opţiunea de a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderii
Conform art.112 aln.(1) impozitul reglementat de prezentul titlu este
opţional. Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata
impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 11

îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 112 şi dacă nu au mai fost plătitoare de

impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.
O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească
impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă
condiţia prevăzută la art. 112 lit. d) este îndeplinită la data înregistrării la registrul
comerţului şi condiţia prevăzută la art. 112 lit. b) este îndeplinită în termen de 60
de zile inclusiv de la data înregistrării.
Prin excepţie de la prevederile art. 112 alin. (5) şi ale art. 112 alin. (2) şi
(3), dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari
de 100.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi
cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai
beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu.
În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat,
valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu
documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit
legii.
    
1.1.3. Impozitul pe dividende
Impozitul pe dividende este prevăzut în codul fiscal în capitolul 6.
Persoanele juridice române (firmele) care distribuie/plătesc dividende către
alte persoane juridice române au obligaţia să reţină, să declare şi să plătească 
impozitul pe dividende către bugetul de stat.
Dividendele reinvestite începând cu anul 2009, în păstrării şi creşterii
numărului locurilor de muncă, dar şi pentru dezvoltarea activităţii persoanelor
juridice plătitoare de dividende, sunt scutite de la plată impozitului. Sunt scutite de
la plată impozitului pe dividende şi dividendele reinvestite în capital social al altei
persoane juridice române în scopul dezvoltării activităţii şi creării de noi locuri de
muncă.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 12

Impozitul pe dividendele distribuite de persoanele juridice române către

persoane fizice este tot de 16% aplicabil asupra dividendului brut.

1.1.4. T.V.A.
Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect care se datorează
bugetului de stat. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată intră
operaţiunile care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
- să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu
plata sau o operaţiune asimilată acestora;
  - să fie efectuate de persoane impozabile.
Prin persoană impozabilă se înţelege orice persoană, indiferent de statutul
său juridic, care efectuează de o manieră independentă activităţi economice, ori-
care ar fi scopul şi rezultatul acestor activităţi. Instituţiile publice nu sunt consider-
ate persoane impozabile pentru activităţile lor administrative, sociale, educative,
culturale, sportive, de ordine publică, de apărare şi siguranţa statului, pe care le
desfăşoară în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor
activităţi percep taxe, redevenţe, cotizaţii sau onorarii. Activităţile economice sunt
activităţile producătorilor, comercianţilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activ-
ităţile extractive, agricole şi cele ale profesiunilor libere sau asimilate. De aseme-
nea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorpo-
rale în scopul obţinerii de venituri.
În sfera taxei pe valoarea adăugată intră bunurile introduse în ţara direct
sau prin intermediari autorizaţi de către orice persoană fizică sau juridică, în
condiţiile prevăzute de Regulamentul Vamal.
         
1.1.5. Impozitul pe veniturile din salarii
Impozitul pe salarii, ca impozit direct, a reprezentat cel mai important venit
la bugetul statului în primii 6 ani dupã revoluţie, deoarece era un impozit sigur, di-
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 13

ficil de practicat evaziune fiscalã, dacã s-ar fi încheiat legal raporturile de muncã
dintre salariaţi şi angajatori.
Regula generală, prevăzută prin Art. 57 din Codul fiscal prevede că
impozitul lunar, datorat de beneficiarii de venituri din salarii, impozit care se reţine
la sursă de plătitorul de venituri, se calculează la locul unde se află funcţia de bază,
prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul. În acest scop, mai întâi se
determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor
obligatorii aferente unei luni. Apoi, se face diferenţa între venitul net obţinut şi
următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul
anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;
După întocmirea statului de salarii sumate şi vizate de cei în drept, urmează
instrumentarea tehnică contabilă, prin notă contabilă, privind salariile personalului
şi colaboratorilor pe luna respectivă.
Pe baza notei contabile se întocmesc ordine de plată, în 3 exemplare, cu
explicatii pe verso a fiecărei plăţi.
                               

1.2. Cotele de impozitare – modificări în timp a principalelor impozite şi

taxe

Cota de impunere reflectă acel impozit care revine pe unitatea de mǎsurǎ a

materiei impozabile. În lume se folosesc mai multe tipuri de cote, fie exprimate
procentual faţǎ de valoarea materiei impozabile, fie în unitate monetarǎ pe unitatea
de mǎsurǎ a materiei impozabile. Cotele de impunere exprimate procentual pot fi:
 progresive;
 progresive în tranşe;
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 14

 proporţionale.
În ţara noastrǎ, pânǎ în anul 2005, impunerea la nivelul persoanelor fizice
era una asupra venitului global, care se baza pe cote progresive în tranşe aplicate
asupra venitului obţinut, iar începând cu 1 ianuarie 2005, odatǎ cu reforma fiscalǎ
promovatǎ de noul Guvern, cota unicǎ de 16% a înlocuit impozitul progresiv pe
venituri (inclusiv salarii), cuprins între 18% şi 40%. Totodatǎ, cota unicǎ de 16% a
înlocuit şi impozitul pe profit de 25% aplicat în anul 2004 şi de 19% propus de
vechiul Guvern pentru anul 2005. Cu alte cuvinte, cota unicǎ a însemnat acelaşi
nivel de impozitare pentru muncǎ şi capitaluri, dupǎ foarte mulţi ani în care
tratamentul fiscal a fost foarte diferit în aceste douǎ domenii. Având în vedere cǎ,
începând cu anul 2006, atât impozitul pe dividende cât şi marea majoritate a
impozitelor aplicate persoanelor fizice s-au aliniat la cota unicǎ de 16%, putem
afirma cǎ începând cu acest an, cota unicǎ a devenit o caracteristicǎ a fiscalitǎţii
româneşti.

1.2.1. Cotele de impozitare privind impozitul pe profit

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de
16%. Prin profit impozabil se înţelege diferenţa între veniturile realizate din orice
sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din
care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare
veniturilor şi cheltuielilor.
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) Dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrare
ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele
favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare şi a
obligaţiunilor emise pe termen lung;
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 15

c) Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,

veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi
veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere
pentru care nu s-a acordat deducere;
d) Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumu-
ri aprobate prin acte normative;
e) În perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din
tranzacţionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. În aceeaşi perioadă, cheltuielile
reprezentând valoarea de înregistrare a acestor titluri de participare, precum şi
cheltuielile înregistrate cu ocazia desfăşuraării operţiunilor de tranzacţionare
reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

1.2.2. Cotele de impozitare privind impozitul pe veniturile

microîntreprinderii
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3% şi se aplică
asupra veniturilor din orice sursă, cu următoarele excepţii: veniturile aferente
costurilor stocurilor de produse; veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de
execuţie; veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; veniturile
din subvenţii de exploatare; veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere
sau pierdere de valoare; veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor
dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la
calculul profitului impozabil ; veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile
de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor
sau a activelor corporale proprii.
În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat,
valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 16

documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit

legii.
1.2.3. Cotele de impozitare privind impozitul pe veniturile salariale
În România fiecare angajat şi angajator contribuie la bugetul asigurărilor
sociale, la fondul de sănătate, la fondul pentru şomaj precum şi la bugetul de stat,
prin impozitul pe salarii. Impozitul lunar pe salarii reprezintă un impozit final da-
torat de angajaţi, însă legea îi obligă pe agenţii economici să efectueze operaţiunile
de calcul, reţinere şi plată. Conform Codului fiscal, impozitul pe salariu este de
16%.
Cotele contribuţiilor sociale şi valoarea altor impozite se stabilesc în fiecare
an prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea Bugetului de stat.
Cotele se pot modifica prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi
prin legea bugetului de stat, după caz, cu excepţia cotei contribuţiei de asigurări
pentru accidente de muncă şi boli profesionale în cazul şomerilor, prevăzută la art.
296 indice 6 din Codul Fiscal, care se suportă integral din bugetul asigurărilor pen-
tru şomaj şi se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul
cursurilor organizate potrivit legii, conform prevederilor art. 80 alin. (2) din Legea
nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, re-
publicată.

1.2.4. Cote de impozitare în cazul TVA

Reglementarea generală este cuprinsă în art. 140 din Codul fiscal şi
prevede aplicarea cotei standard de 24% asupra bazei de impozitare pentru
operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor
reduse.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 17

zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe,

altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor
destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
- livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor
dentare;
- livrarea de produse ortopedice;
- livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea
locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul
României pentru livrarea aceluiaşi bun.
Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată
pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la
care intervine exigibilitatea taxei.

1.2.5. Cotele de impozitare privind impozitul pe dividende

Cota de impozit pe dividende este de 16% şi se aplică asupra dividendului
brut. Impozitul pe dividende se decalară şi se plăteşte la bugetul de stă până la data
de 25 a luni următoare celei în care s-a plătit dividendul. În situaţia în care dividen-
dele nu se plătesc până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare
anuale (bilanţul contabil), impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 25
ianuarie anul următor. Ex: Pentru anul 2011 s-a repartizat din profit suma de 10000
lei la dividende. Să zicem aprobarea bilanţului s-a făcut în aprilie 2012. În iunie
2012 se plătesc dividende în valoare brută de 1500 lei. Până pe 25 iulie 2012 se
declară şi se plăteşte impozitul aferent sumei de 1500 lei, adică 1500x16%=240 lei.
Până la sfârşitul anului 2012 nu se mai plătesc dividende. Până pe data de 25 ian-
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 18

uarie 2013 se declară şi se plăteşte impozitul pe dividende aferent sumei rămase
8500x16%=1360lei.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR

2.1. Contabilitatea impozitului pe profit şi a impozitului pe venitul

microintreprinderii

Rezultatul unei activităţi economice este tratat din două puncte de vedere:
rezultat contabil şi rezultat fiscal. Consecinţele obţinerii unui tip sau altul de rezul-
tat sunt diferite, în funcţie de natura rezultatului.
Astfel, un deficit contabil este o contraperformanţă pe care întreprinderea
trebuie să o corecteze cât mai repede posibil, pentru a nuinfluenta în mod negativ
activitatea viitoare a firmei, fiind pusă în joc însăşi existenţa firmei.
Conform normelor legale în vigoare, profitul impozabil se determină că
diferenţa între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pen-
tru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate şi lucrări executate,
inclusiv din câştiguri de orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru realizarea aces-
tora, dintr-un an fiscal1, la care seadauga cheltuielile nedeductibile.
Rezultatul contabil (rezultat brut al exerciţiului sau rezultatul exerciţiului
înainte de impozitare) se calculează având în vedere cerinţele unei contabilităţi de
angajament şi respectând principiul independenţei exerciţiului2.
Rezultatul brut al exerciţiului corectat cu deducerile fiscale şi cheltuielile
nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obţinerea rezultatului fiscal
(profit impozabil sau pierdere fiscală).
1
Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic. Când un contribuabil se înfiinteaza, se reorganizeaza prin divizare,
comasare, fuziune sau se lichideaza în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care con-
tribuabilul a existat.
2
,,Principiul independentei exercitiilor presupune delimitarea în timp a veniturilor si cheltuielilor, aferente activitatii curente, pe
masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera.” – Legea Contabilitatii nr. 82/1991 cu modifi-
cari ulterioare
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 19

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Reduceri fiscale +

+ Elemente nedeductibile fiscal

Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote procentuale

asupra profitului impozabil:

Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozitare

Dacă din rezultatul brut al exerciţiului (rezultatul înainte de impozitare) se

scade impozitul pe profit, se obţine rezultatul net al exerciţiului (profit sau
pierdere). Acest rezultat net al exerciţiului se regăseşte în şoldul final al contului
121 “Profit şi pierdere “, este înscris în pasivul bilanţului contabil şi explicat în
contul de profit şi pierdere.
Deciziile privind modalităţile de repartizare (în cazul unui profit) sau
acoperire (în cazul pierderilor) a rezultatului net al exerciţiului sunt luate de
adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, după caz. Profitul impozabil se
calculează şi se evidenţiază lunar, cumulat de la începutul anului fiscal. Limitele
cheltuielilor deductibile se calculează lunar extracontabil, astfel încât la finele anu-
lui fiscal să se încadreze în prevederile dispoziţiilor legale în vigoare.
Cu privire la obligaţiile fiscale cu titlu de impozit pe profit, contribuabilii
au obligaţia de a depune „declaraţia de impunere” până la termenul de plată a im-
pozitului, urmând ca, după determinarea finală a impozitului pe profit, pe baza
datelor din bilanţul contabil anual, să depună declaraţia de impunere pentru anul
fiscal expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare an-
uale. Entităţile economice sunt obligate să întocmească Registrul de evidenţă fis-
cală, document cu regim special, care cuprinde metodologia de determinare a prof-
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 20

itului impozabil. Datele prezentate trebuie săcorespundă cu cele prezentate în

declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul consolidat.
Contabilitatea impozitului pe profit se conduce cu ajutorul contului 441
„Impozitul pe profit”. Se dezvoltă în două conturi de gradul II: 4411 „Impozit pe
profit” şi 4418 „Impozit pe venit”. Evidenţiază decontările cu bugetul statului sau
bugetele locale privind impozitul datorat de către persoanele juridice. După funcţia
contabilă este un cont bifuncţional. Soldul contului poate fi:
- Creditor şi reprezintă impozitul pe profit datorat bugetului de stat sau
bugetelor locale;
- debitor şi reprezintă impozitul pe profit virat în plus (creanţa faţă de
buget).
Impozitul pe venitul microîntreprinerilor de calculeaza astfel:

Impozitul pe venitul microîntreprinderii = baza impozabilă x 3%

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o

constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii de exploatare;
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau
penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de
asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a
activelor corporale proprii.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 21

În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat,

valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu
documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune.
De exemplu: O microîntreprindere a înregistrat în trimestrul I venituri în
valoare de 20.000 lei. În luna februarie entitatea a achiziţionat o casă de marcat
fiscală în valoare de 1.500 lei
Venitul impozabil : 20.000 - 1.500 = 18.500 lei
Impozitul pe venituri : 18.500 x 3% = 555 lei

698 = 4418 555 lei

" Cheltuieli cu " Impozitul pe venit"
impozitul pe venit"

Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se

efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului
pentru care se calculează impozitul. Microîntreprinderile au obligaţia de a depune,
până la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor.

2.2. Contabilitatea impozitului pe salarii

Impozitul pe venituri de natură salarială este un impozit direct, datorat

bugetului de stat de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în baza unui
contract individual de muncă şi realizează venituri sub forma salariilor.
Baza de calcul a impozitului o constituie venitul impozabil, care se
determină prin deducerea din venitul net din salarii a valorii deducerii personale şi
după caz, a deducerii suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinerea familiei.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 22

Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut (suma
veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului), a
contribuţiilor obligatorii individuale datorate asigurărilor sociale, fondului de
şomaj, asigurărilor de sănătate şi alte fonduri de protecţie socială, precum şi a cotei
de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de
cheltuieli profesionale. Angajaţii, datorează un impozit lunar, sub formăde plăţi
anticipate, care se reţine prin stopaj la sursă şi se virează de către angajatori
bugetului destat. Impozitul se calculează, la locul unde se află funcţia de bază, prin
aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul, determinat ca diferenţă între
venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna
respectivă. Pentru veniturile realizate în celelalte cazuri, impozitul se
determină prin aplicarea baremului de impozitare asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de
sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia. După expirarea anului fiscal,
plătitorii de venituri de natură salarială au obligaţia să determine venitul anual
impozabil din salarii şi să stabilească diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul
anului şi cel reţinut anticipat încursul anului, până în ultima zi lucrătoare a lunii
februarie a anului fiscal următor. Regularizarea diferenţelor se efectuează în t
termen de 90 de zile de la data de mai sus pentru persoanele fizice care au fost
angajaţi permanenţi ai plătitorului în cursul anului, cu funcţie de bază şi nu au alte
surse de venituri care să fie cuprinse în venitul anual global impozabil.
Determinarea impozitului final, efectiv datorat bugetului de stat şi
efectuarea regularizărilor se efectuează pe baza fişelor fiscale eliberate de organele
fiscale, care se completează potrivit normelor fiscale de către plătitorii de salarii
(FF1 – pentru funcţia de bază şi FF2 pentru celelalte locuri de muncă).
Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială se conduce cu ajutorul
contului 444 „Impozitul pe venituri de natură salarială”. Este un cont de datorii
cu funcţie contabilă de pasiv. Soldul contului este creditor  şi reflectă sumele
datorate bugetului de stat reprezentând impozitul pe venituri de natură salarială.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 23

2.3. Contabilitatea T.V.A

Baza de calcul este reprezentată de contravaloarea bunurilor livrate sau a

serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată adică costul de achiziţie sau
preţul de cost determinat în momentul livrării bunurilor şi serviciilor. Nu se
cuprind în baza de impozitare: reducerile comerciale şi financiare, penalizările,
daunele, bunurile distruse de calamităţi naturale, perisabilităţile legale, stocurile
degradate din cauze obiective, bunuri acordate gratuit inclusiv sponsorizările legale
în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, ambalajele care
circulă la schimb fără facturare, veniturile din subvenţii bugetare, dobânzile
percepute, penalităţi de întârziere, vânzări cuplata în rate, operaţiuni de leasing şi
altele asemenea. Sumele reprezentând TVA dedusă în cursul anului fiscal pentru
obiective proprii de investiţii pot fi utilizate numai pentru plăţi aferente aceluiaşi
obiectiv. Se aplică măsuri de simplificare a TVA–ului pentru următoarele bunuri:
deşeuri, materii prime şi materiale secundare, terenuri, clădiri, material lemnos. Pe
facturile emise pentru livrările de bunuri enumerate, furnizorii sunt obligaţi să
înscrie menţiunea „taxare inversă ”. În acest caz furnizorii şi cumpărătorii
evidenţiază, TVA, concomitent atât în jurnalul de cumpărări cât şi de vânzări şi o
înscriu în decontul de TVA atât ca taxa deductibilă cât şi colectată. În acest caz va
avea loc auto lichidarea TVA chiar dacă este înscrisă în factură. Dreptul de
deducere al TVA-ului trebuie justificat prin următoarele documente: factura fiscală
în original, declaraţia vamală de import sau alt act emis de autorităţile vamale,
bonurile fiscale ştampilate, alte documente legale. Taxa pe valoarea
adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei
facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor,
dedusă potrivit normelor fiscale. Diferenţa de taxă în plus sau în minus se
regularizează în condiţiile legii pe baza „deconturilor lunare” întocmite de către
contribuabili pânăla data de 25 a lunii următoare inclusiv, care constituie şi
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 24

termenul limită pentru plata obligaţiunilor cuvenite bugetului de stat. În vederea

înregistrării în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată, planul general de conturi
a prevăzut contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată” care se dezvoltă în mai multe
conturi sintetice de gradul II:
4426 „TVA deductibilă”
4427 „TVA colectată”
4428 „TVA neexigibilă”
4423 „TVA de plată”
4424 „TVA de recuperat”
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată deductibilă se conduce cu ajutorul
contului 4426 „TVA deductibilă”. După  funcţia contabilă este un cont de activ. La
sfârşit de lună nu prezintă sold. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată colectată
se conduce cu ajutorul contului 4427 “TVA colectată”. După  funcţia
contabilă este un cont depasiv. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 4428 „TVA neexigibilă” ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată
neexigibilă. După  funcţia contabilă este un cont bifuncţional. La finele perioadei
soldul contului reprezintă valoarea taxei neexigibilă; poate fi debitor reflectând
creanţe şi creditor reflectând datorii privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă
care pe măsură ce va deveni exigibilă se va regăsi în debitul contului 4426
„TVA deductibilă” respectiv în creditul contului 4427„TVA colectată”. Contul
4423 „TVA de plată” evidenţiază TVA–ul datorat bugetului de stat. După  funcţia
contabilă este un cont de pasiv. Soldul contului este creditor  şi reprezintă taxa pe
valoarea adăugată datorată bugetului de stat (TVA colectată> TVA deductibilă).
Contul 4424 „TVA de recuperat” evidenţiază TVA-ul de recuperat de la bugetul
statului atunci când TVA deductibilăeste mai mare decât TVA colectată.
După  funcţia contabilă este un cont de activ. Soldul contului este debitor  şi
reprezintă creanţa întreprinderii faţă de bugetul statului privind dreptul legal al
acesteia de a pretinde rambursarea TVA–ului.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 25

2.4. Contabilitatea impozitului pe dividende

 
Dividendele reprezintă remuneraţia capitalurilor puse la dispoziţia
societăţilor comerciale de către acţionari sau asociaţi.
Contul 457 ”Dividende de plată” reflectă dividendele datorate acţionarilor
sau asociaţilor repartizate din profitul net corespunzătoare aportului la capital.
După conţinutul economic: cont de decontări privind dividendele datorate.
După funcţia contabilă : cont de pasiv. Soldul contului este creditor şi reprezintă
dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale
privind impozitele şi taxele de natura celor de mai sus se ţine cu ajutorul contului
446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”. După conţinutul economic este
un cont de datorii. După  funcţia contabilă cont depasiv. Soldul contului este
creditor şi evidenţiază sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale
reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate.

2.5. Contabilitatea altor impozite şi taxe

2.5.1. Accize
Întreprinderile datorează bugetului de stat sau bugetelor locale şi alte
impozite, taxe şi vărsăminte atât din categoria impozitelor directe cât şi a
impozitelor indirecte. Se cuprind în această categorie:
- impozitul pe clădiri, terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport;
- accizele, taxele vamale;
- alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetelor publice. 
Accizele sunt taxe de consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru
anumite produse cum ar fi: tutun, alcool, cafea, blănuri, bijuterii, autoturisme,
produse petroliere, parfumuri (sunt considerate de lux).
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 26

VINURILE- supuse accizelor sunt vinuri linistite si vinuri spumoase.

Baza de impozitare o reprezintă cantitatea de vin exprimată in hl. Cota de
impunere este stabilită în sumă fixă reprezentând acciza specifică exprimată în
echivalent EURO pe hl de produs. Modul de calcul al accizei e următorul:
A=K*R*Q/100
Produsele din tutun au cotele de impunere sunt exprimate în 3 modalităţi:
1- sub forma de sumă echivalent EURO la 1000 ţigarete la care se adaugă o
cotă procentuală aplicată asupra bazei de impozitare (cotele sunt valabile pentru
ţigarete indiferent de calitatea şi provenienţa acestora);
2- sub formă de sumă fixă echivalent EURO pe KG pentru tutunul de
fumat.
3- sub formă de sumă fixă echivalent EURO/ 1000 buc pentru ţigări şi
ţigări de foi;
Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizei la
ţigarete atât pentru produsele din producţia internă cât şi pentru cele din import o
constituie preţul maxim de vânzare cu amănuntul.
Pentru produsele din tutun sumele datorate bugetului de stat drept acciză se
determină astfel:
a) pentru ţigarete: Total acciză =acciză specifică +acciză ad valorem
Acciza specifică= K1*R*Q1
Acciza ad valorem =K2*PA*Q2
K1=acciza specifică unitară, K2=acciza ad valorem (cota procentuală);
R=curs valutar
PA=preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat;
Q1 =cantitatea exprimată în unităţi de 100 buc ţigarete
Q2= numărul de ţigarete aferente lui Q1
b) pentru ţigări de foi:
A=Q*K*R
A=cuantumul accizei, Q=-cantitatea exprimată în 1000 buc ţigări
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 27

K=acciza unitară; R-curs de schimb

c)  pentru tutunul de fumat :
A=Q*K*R

Produsele petroliere (uleiurile minerale) pentru care se datorează accize

cuprind următoarele categorii:
-benzina cu/fără plumb;
-motorina;
-pacura;
-gaz petrolier lichefiat;
-petrol lampant;
-benzen;
-toluen;
-xilen
-alte amestecuri de hidrocarburi aromatice.
Pentru uleiurile minerale necuprinse în categoria de mai sus destinate a fi
utilizate , puse în vânzare sau folosite drept combustibil se datorează bugetului de
stat o acciză la nivelul celei datorate pentru motorină.
Pe lângă produsele accizabile de mai sus orice produs destinat a fi pus în
vânzare sau utilizat drept carburant sau aditiv ori pentru a creşte volumul final al
carburanţilor este impozitat drept carburant, nivelul accizei fiind cel prevăzut pen-
tru benzină cu plumb.
Pentru uleiuri minerale cuantumul accizei datorat bugetului de stat se deter-
mină pe baza relaţiei:
A=Q*K*R
Q= cantitatea exprimată în tone sau litri
Evidenţierea în contabilitate a accizelor calculate şi datorate presupune ur-
mătorul articol contabil3:
3
Hlaciuc, E., Mihalciuc, C., Chiriţă, I., ,,Aspecte privind contabilitatea financiară a entităţilor economic
e”,
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 28

635 = 466
"Cheltuieli cu alte impozite, "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asim-
taxe şi vărsăminte asimilate" ilate"

2.5.2. Taxe vamale

Taxele vamale – sunt taxe percepute de stat pentru importul, exportul sau
tranzitul de bunuri şi valori. Se stabilesc prin aplicarea unei cote asupra valorii în
vamă.
Plătitori ai taxei vamale sunt persoanele juridice în al căror obiect de activ-
itate sunt prevăzute operaţiuni de import, precum şi persoanele fizice autorizate
să efectueze astfel de operaţiuni.
Cotele de impunere sunt prevăzute în tariful vamal de import al României
şi sunt exprimate în procente (diferenţiate pe mărfuri sau grupe de mărfuri care fac
obiectul taxării: mărfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii prime
etc.) aplicabile la baza de calcul exprimată în lei. Tariful vamal este cel în vigoare
la data înregistrării declaraţiei pentru stabilirea valorii în vamă. Cotele cele mai
frecvente sunt cuprinse între 10% şi 30%. În general, taxele vamale de import pen-
tru produsele finite sunt mai mari decât cele pentru materiile prime şi semifabri-
cate.
Baza de calcul a taxelor vamale o reprezintă valoarea în vamă a măr-
furilor importate. Aceasta se determină şi se declară de către importatori, direct
sau prin reprezentanţii autorizaţi ai acestora, care sunt obligaţi să depună la biroul
vamal, împreuna cu celelalte documente necesare vămuirii, o declaraţie pentru
valoarea în vamă, însoţită de facturi sau alte documente de plată a mărfii şi a
cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, pg. 256

 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 29

Plata taxelor vamale se face de către importator sau de către comisionarul

în vamă în contul unităţii care a efectuat vămuirea, prin folosirea formelor şi in-
strumentelor de decontare care asigură cu anticipaţie sumele necesare efectuării
plăţilor. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, condiţia obligatorie pentru acor-
darea liberului de vama la import.
Instrumentarea contabilă este reliefată prin exemplul următor:
Pe baza Facturii externe şi a Declaraţiei vamale de import se înregistrează
achiziţia mărfurilor:
371 Mărfuri = 401.2 Furnizori externi, analitic
Înregistrarea obligaţiilor vamale:
371 Mărfuri = 5121 Conturi la bănci în lei
446.4 analitic Taxe vamale
Înregistrarea accizelor şi a taxei pe valoarea adăugată:
4426 TVA deductibilă = 5121 Conturi la bănci în lei

635 = 446.5
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi vărsăminte
taxe şi vărsăminte asimilate asimilate analitic "accize"

Se observă că taxele vamale fac obiectul costului de achiziţie al bunurilor

importate, fără ca acestea să afecteze contul de profit şi pierdere. De specificat că
în situaţia în care agentul economic nu este plătitor de TVA, aceasta reprezintă o
cheltuială fiscală nedeductibila şi intră în costul de achiziţie a bunurilor importate

2.5.3. Impozite şi taxe locale

În categoria impozitelor şi taxelor locale sunt incluse:
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe teren;
- taxa asupra mijloacelor de transport;
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 30

- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
- alte taxe locale.

Impozitul şi taxa pe clădiri

Clădire este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul
acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe
încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materi-
ale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază
ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt con-
struite.
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
= Cota de impozitare (0,25% - 1,50%) asupra valorii de inventar a clădirii.

Valoarea de inventar este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, în-

registrata în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în
vigoare.
Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinuta de o persoană ju-
ridică aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost
recuperată integral pe calea amortizării.
Plata impozitului - anual, în două raţe egale, până la datele de 31 martie şi
30 septembrie inclusiv, către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipi-
ului în care este amplasată clădirea.
Pentru plată cu anticipaţie a impozitului pe clădiri pentru întregul an până
la 31 martie a anului respectiv se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin
hotărâre a consiliului local. Impozitul anual pe clădiri de până la 50 lei inclusiv, se
plăteşte integral până la primul termen de plată.
Înregistrarea impozitului în baza deciziei de impunere
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 31

471 = 446 Cu suma aferentă

“Cheltuieli înregistrate în “Alte impozite, taxe şi întregului an
avans” vărsăminte asimilate”

Reluarea impozitului aferent lunii

635 = 471 Cota lunară
“Cheltuieli cu alte im- “Cheltuieli înregistrate
pozite, taxe şi vărsăminte în avans”
asimilate”

Impozitul şi taxa pe teren

Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează

pentru acesta un impozit anual către bugetul local al comunei, sectorului sau oraşu-
lui în care este amplasat terenul.
Calculul impozitului
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de
teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de
folosinţa a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
Plata impozitului - anual, în două raţe egale, până la datele de 31 martie şi
30 septembrie inclusiv.
Înregistrările contabile se fac la fel ca la impozitul pe clădiri.
Taxa asupra mijloacelor de transport
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie
înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport la
bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoană îşi are domiciliul,
sediul sau punctul de lucru, după caz.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 32

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mi-

jlocului de transport şi în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin în-
mulţirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespun-
zătoare.
Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două raţe egale,
până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie
prevăzuta în capitolul aferent din CF trebuie să plătească taxa menţionată la com-
partimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte eliber-
area acestora.

Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate

Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau structura de afişaj pen-
tru reclamă şi publicitate într-un loc public către bugetul local al autorităţii admin-
istraţiei publice locale în raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de
afişaj respectivă. Se calculează anual, prin înmulţirea nr.de mp sau a fracţiunii de
mp a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de con-
siliul local.
Termen de plată: anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Poate fi cerută depunerea unei declaraţii anuale.
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile
judeţene, după caz, pot institui şi alte taxe precum cele pentru utilizarea temporară
a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor
istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea.
În contul 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate” se ţine evi-
denţa deconturilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele,
taxele şi vărsămintele asimilate cum sunt: accizele, impozitul pe ţiţeiul din pro-
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 33

ducţia internă şi pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi

impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, alte impozite şi taxe.
Acesta este un cont de pasiv în al cărui credit se înregistrează:
- valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului
statului sau bugetelor locale (635);
- repartizări din profitul net al regiilor autonome (117);
- impozitul pe dividende datorat (457);
- valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (212,
213, 214, 301, 302, 303, 361, 371, 381);
- taxa pe valoarea adăugată amânată la plată (4428).
În debitul contului 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se în-
registrează:
- plăţile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale privind alte im-
pozite, taxe şi vărsăminte asimilate (512);
- datorii anulate (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor
locale.

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

S.C. STANLEYBET S.R.L.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 34

3.1. Prezentarea societăţii

S.C. Stanleybet S.R.L. este o sociecate comercială cu capital privat 100%

care are 2 acţionari persoane juridice străine care deţin fiecare cate 50% din
capitalul firmei. Capitalul social este în valoare de 1 000 000 lei. Sediul social este
în Bucureşti pe B-dul Vasile Milea, nr 2P, sectorul 6. În prezent numără 317
agenţii de pariuri pe tot teritoriul României. Domeniul principal de activitate este
definit de codul caen 9200 „Activitati de jocuri de noroc si pariuri”.
S.C. Stanleybet S.R.L. face parte din categoria întreprinderilor mari cu
peste 1000 de angajaţi şi o cifra de afaceri de peste 100 000 000 lei.
Stanleybet s-a format iniţial că filială internaţională a Stanley Leisure Plc,
care a activat la început ca bookmaker în Irlanda de Nord în anii 1950, înainte de a
funcţiona ca bookmaker licenţiat în Anglia începând din 1963 în temeiul Betting,
Gaming and Lotteries Act 1963, deţinând o autorizaţie de bookmaker şi un număr
de înregistrare că firmă de pariuri După ce a devenit lider pe piata britanică de pro-
fil prin cazinourile şi agenţiile sale de pariuri hipice, Stanley Leisure a început să
îşi clădească o reputaţie de lider european în domeniul pariurilor sportive. Înfiinţat
în 1997, grupul Stanleybet are sediul la Liverpool, Anglia şi este licenţiat de
Comisia Jocurilor de Noroc din Marea Britanie. Toţi managerii săi cheie deţin li-
cenţe în Management Personal emise de Comisia Jocurilor de Noroc din Marea
Britanie. Companiile care funcţionează în cadrul grupului deţin licenţe în domeniul
pariurilor emise în Belgia, Croaţia, Cipru, Danemarca şi România.
Iniţial Stanleybet şi-a dezvoltat afacerea europeană în Italia, prin inter-
mediul unui model inovator de afacere transfrontalieră, a cărui compatibilitate cu
legislaţia UE a fost recunoscută prin deciziile pronunţate de Curtea Europeană de
Justiţie în cazurile Gambelli (2003) şi Placanica (2007).
Grupul Stanleybet este condus de echipa executivă care a dezvoltat o
afacere de succes în domeniul pariurilor din Marea Britanie aparţinând Stanley
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 35

Leisure, afacere vândută în anul 2005 cu peste 500 milioane £, marcând la acea
dată o tranzacţie record pentru o afacere britanică din domeniul pariurilor.
Stanleybet este în prezent principalul grup transfrontalier de pariuri
sportive din Europa, majoritatea intermediarilor săi fiind în Germania şi Italia.
Stanleybet are filiale şi sucursale în România, Belia, Croaţia, Danemarca şi Cipru.
Aceste afaceri operează agenţii licenţiate pe plan local, al căror număr, adăugat
celor al intermediarilor din Cipru, Germania, Grecia şi Italia, se ridică la un total
de peste 2.000 de agenţii şi mai mult de 3.000 de angajaţi în toată Europa.
Stanleybet susţine în continuare dreptul său de a oferi servicii inovatoare
în domeniul pariurilor sportive în Uniunea Europeană într-o manieră responsabilă
şi transparenţă, cu respectarea reglementărilor UE. Grupul se angajează să îşi pro-
tejeze clienţii, garantând totodată dreptul acestora de a alege cele mai inovatoare şi
antrenante produse de pe piaţa pariurilor sportive.
Stanleybet, filiala din România este liderul pieţei de pariuri locale şi pune
la dispoziţia clienţilor săi cea mai diversificată ofertă de pariuri sportive şi non-
sportive.
Începând cu ianuarie 2004, când s-a deschis prima agenţie Stanleybet în
România, compania s-a extins la nivel naţional, detţinând în prezent peste 300 de
agenţii în care îşi dovedeşte zilnic seriozitatea şi profesionalismul în domeniul par-
iurilor în cotă fixă.
Stanleybet oferă pariuri pentru o gamă variată de evenimente
sportive (fotbal, hochei, tenis, baschet, handbal, baseball, Formula 1, mo -
tociclism, ciclism etc.), nonsportive (Miss Univers, Festivalul Sanremo,
Eurovision, Oscar etc.), pariuri pe rezultatele extragerilor la loteriile in-
ternaţionale, pariuri V-sports, pariuri live precum şi aparate de tip slot machines.
Stanleybet este membru al unor prestigioase asociaţii interne şi in -
ternaţionale:
· Membru fondator al Romanian Bookmakers, Asociaţia Organi-
zatorilor de Pariuri din România;
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 36

· Membru activ al Uniunii Generate a Industriaşilor din România;

· Membru al Camerei de Converţ şi Industrie Româno-Britanică.
Viziunea Stanleybet:
“Satisfacţia clienţilor noştri ne garantează succesul într-un mediu de afaceri
dinamic şi din ce în ce mai competitiv.”
Misiunea Stanleybet: este să asigure satisfacţie deplină clienţilor, prin
oferirea celor mai bune servicii din România în domeniul pariurilor sportive.
De-a lungul timpului Stanleybet şi-a conturat o identitate proprie,
şi-a dobândit un prestigiu, fiind în prezent liderul de piaţă al pariurilor sportive
şi non-sportive. Dezvoltarea brandului sau puternic se bazează atât pe experienţă
cât şi pe renumele acumulat de Stanleybet în toţi aceşti ani.

3.2. Organizarea societăţii

Societatea S.C. Stanleybet S.R.L. a fost înfiinţată în România în anul 2003

de către cei 2 asociaţi: Europe Bussiness Limited, cu sediul în Anglia, şi Marly
LLC, cu sediul în SUA. Este condusă de Consiliul de Administraţie care
controlează un director executiv, un director de operaţiuni şi un director de
contabilitate. Organigrama este prezentată în anexa 1.

3.3. Controlul managerial

Controlul intern managerial pe care S.C. Stanleybet S.R.L. îl practică se

face în mai multe moduri:
1. Controlul administrativ intern - control ierarhic ce se execută de către
persoanele cu funcţii de conducere asupra compartimentelor şi persoanelor din
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 37

subordine; este o sarcină care rezultă din atribuţiile de serviciu şi se execută

permanent;
2. Controlul financiar de gestiune – reprezintă acele verificări asupra
modului de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la gestionarea mijloacelor
materiale şi băneşti pe baza documentelor primare şi contabile;
3. Controlul financiar preventiv propriu – reprezintă controlul efectuat
pentru preîntâmpinarea efectuării operaţiunilor care nu îndeplinesc condiţiile de
legalitate, regularitate şi încadrarea în limitele creditelor bugetare sau creditelor de
angajament, după caz, stabilite potrivit legii;
4. Controlul reciproc exercitat între compartimentele sau salariaţii
entităţii ca urmare a separării sarcinilor, a obiectivelor proprii fiecăruia şi a
participării la realizarea aceloraşi fluxuri de bunuri şi informaţii;
5. Controlul aritmetic şi contabil – controlul care urmăreşte dacă
înregistrarea şi prelucrarea operaţiunilor economice a fost autorizată, dacă s-au
înregistrat toate operaţiunile, dacă înregistrările sunt exacte şi corecte. Controlul
include verificarea acurateţei aritmetice a înregistrărilor şi verificarea corelaţiilor
contabile (conturi, balanţe de verificare, situaţii financiare etc.);

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ LA S.C. STANLEYBET S.R.L.

4.1. Contabilizarea impozitului pe profit

 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 38

La S.C. Stanleybet S.R.L., persoana juridica română, se cunosc urmatoarele

informaţii:
- capitalul social 1.000.000 lei
- rezervă legală (până în momentul raportării) 10.000 lei
- venituri din provizioane aferente activului circulant 4.500 lei
- venituri din dividende primite de la o persoană juridică română 9.600 lei
- cheltuieli de protocol la 30 august 1.530,60 lei
- bunuri lipsă la inventar şi neimputabile 5.794 lei
- penalităţi de întârziere pentru plata obligaţiilor către stat 350 lei
- tva nedeductibil la 30 septembrie 3.300 lei
Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 54/1997, Art. 11, Alin.1, cheltuielile cu
amortizarea mijloacelor fixe puse în functiune se înregistrează în contabilitate în-
cepând cu luna următoare.
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor este prezentată în tabelul 4.1:

Tab. 4.1 Situaţia veniturilor şi cheltuilelilor

Elemente Total rulaj 01- Rulaj septembrie Total sume de la
08. 2012 (lei) (lei) 01.01 la 30.09 (lei)
Venituri din exploatare 3.034.502 141.798 3.176.300
Venituri financiare 50.308 14.402 64.710
Venituri totale 3.084.810 156.200 3.241.010
Cheltuieli de exploatare 2.687.500 104.500 2.792.000
Cheltuieli financiare 48.350 - 48.350
Cheltuieli excepţionale 6.000 144 6.144
Cheltuieli totale 2.741.850 104.644 2.846.494

Pentru calculul impozitului pe profit datorat, se efectuează următoarele cal-

cule extracontabil:
I. Profit contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale = 394.516 lei
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 39

1. Deduceri fiscale = 204.100 lei

a) Rezervele legale sunt deductibile dacă îndeplinesc simultan două
condiţii:
- nu depăşesc 5% din profitul contabil anual;
394.516 x 5% = 19.725,80 lei
- nu ating valoarea de 20% din capitalul social;
1.000.000 x 20% = 200.000 lei
Suma permisă pentru ca rezerva să fie deductibilă este de 200.000 lei, din
care 10.000 lei a fost deja constituită. Având în vedere aceste conditii, rezervele
legale deductibile care pot fi constituite la 30.09.2012 sunt în suma de 190.000 lei
(200.000 – 10.000).

b) Venituri din dividende – sunt neimpozabile deoarece sunt primite de la

o persoana juridică română. Impozitarea acestor venituri ar duce la o dubla impoz-
itare a aceleiaşi sume (o data la societatea care distribuie dividende şi a doua oară
la societatea care primeşte dividendele). Veniturile din dividende la data raportării
sunt în sumă de 9.600 lei.

c) Venituri din provizioane – sunt neimpozabile, conform prevederilor

din Legea nr. 414/2002, deoarece reprezintă venituri realizate din provizioane pen-
tru care nu s-a acordat drept de deducere în anul anterior. Suma veniturilor este de
4.500 lei.
II. Deducerile fiscale totale = 204.100 lei (a+b+c)

2. Elemente nedeductibile
a) Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita de 1% aplicată asupra
diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile totale aferente, inclusive accizele, cheltu-
ielile de protocol.
Cheltuieli de protocol efective =15.530,60 = 15.530,60 lei
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 40

Cheltuieli de protocol deductibile = 394.516 x 1% = 3.945,16 lei

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 11.585,44 lei

b) Taxa pe valoare adaugată aferentă cheltuielilor de protocol peste

limita legală este nedeductibilă din punct de vedere fiscal:
11.585,44 x 24% = 2.780,50 lei

c) Stocuri de materiale consumabile lipsa la inventar si neimputabile –

potrivit art. 6, alin.1, lit. h, din lege, cheltuielile de natura stocurilor constatate lipsă
din gestiune sau degradate şi neimputabile, precum şi taxa pe valoare adaugată
aferentă acestora sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Cheltuielile privind stocurile nedeductibile = 5.794 lei

d) Taxa pe valoare adaugata aferentă stocurilor de materiale con-

sumabile neimputabile = 5.794 x 24% = 1.390,56 lei
Total tva nedeductibil fiscal (b+d) = 4.171,06 lei

e) Amenzile şi penalităţile datorate statului sunt nedeductibile = 350 lei

III. Cheltuieli nedeductibile fiscal (a + b + c +d + e) = 16.106,50 lei
IV. Profitul impozabil înainde de pierderea fiscala =I-II+III = 206.522,5 lei
V. Impozit pe profit (IV x 16%) = 33.043,60 lei

La data de 30 septembrie, societatea regularizează cheltuielile cu impozitul

pe profit prin nota contabilă astfel:
1. Se înregistrează rezervele legale deductibile în limita legală:

129 = 1061 190.000 lei

“ Repartizarea profitului” “ Rezerve legale”
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 41

2. Se înregistrează cheltuielile cu impozitul pe profit la 30.09.2012:

691 = 441 33.043,60 lei
“Cheltuieli cu “ Impozit pe profit”
impozitul pe profit”

3. Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

121.04 = 691 33.043,60 lei
“Profit si pierdere”, “Cheltuieli cu
analitic impozitul pe profit”

4.2. Contabilizarea T.V.A

În cursul lunii octombrie 2012 se înregistrează următoarele operaţiuni:

01.10.2012: Se cumpără produse de papetarie in valoare de 12.000 lei
% = 401 12.400
302 Furnizori
1.000,00
Materiale consumabile
4426
240,00
T.V.A. deductibilă

Se achită datoria către furnizor cu ordinul de plată:

401 = 5121 12.400,00
Furnizori Conturi la bănci în lei

02.10.2012: Se primeşte factura la telefon în valoare de 7440 lei.

% = 401 7.440,00
626 Furnizori 6.000,00
Cheltuieli poştale şi taxe de
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 42

telecom.
4426 1.440,00
T.V.A. deductibilă

Se plăteşte datoria faţă de furnizorul de telefonie:

401 = 5311 7.440,00
Furnizori Casa în lei

04.10.2012: Se vând bauturi în valoare de 992 lei

411 = % 992,00
Clienţi 707 800,00
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 192,00
T.V.A. colectată

05.10.2012: Se cumpără fără factură hârtie de copiator cu factură proformă.

% = 408 2.976,00
302 Furnizori facturi nesosite 2.400
Materiale consumabile
4428 576,00
T.V.A. neexigibilă

Se înregistrează primirea facturii fiscale:

408 = 401 2.976,00
Furnizori facturi nesosite Furnizori
4426 = 4428 576,00
T.V.A. deductibilă T.V.A. neexigigilă
Se achită datoria faţă de furnizor cu ordinul de plată:
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 43

401 = 5121 2.976,00

Furnizori Conturi la bănci în lei

07.10.2012: Se cumpără cu factură fiscala mobilier în valoare de 5.580 lei.

% = 401 4.340,00
303 Furnizori 3.500,00
Materiale de natura
obiectelor de inventar
4426 840.00
T.V.A. deductibilă

Se achită datoria către furnizor în numerar:

401 = 5311 4.340,00
Furnizori Casa în lei

21.10.2012: Se cumpără comform facturii fiscale anvelope de autoturism:

% = 401 1.736,00
3024 Furnizori 1.400,00
Materii prime
4426 336,00
T.V.A. deductibilă

Se achită datoria faţă de furnizor cu chitanţa:

401 = 5121 1.736,00
Furnizori Conturi la bănci în lei

La sfârşitul lunii octombrie se procedează la regularizarea conturilor de

T.V.A. şi se întocmeşte Decontul de T.V.A. pe luna octombrie 2012 :
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 44

% = 4426 3.432,00
4427 T.V.A. deductibilă 192,00
T.V.A. colectată
4424 3.240,00
T.V.A. de recuperat

D 4426 T.V.A. deductibilă C D 4427 T.V.A. colectată C

240,00 3.432,00 192,00 192,00
1440,00
576,00
840,00
336,00
RD 3.432,00 RC 3.432,00 RD 192,00 RC 192,00
TSD 3.432,00 TSC 3.432,00 TSD 192,00 TSC 192,00
 

D 4428 T.V.A. neexigibilă C D 4424 T.V.A. de recuperat C

576,00 576,00 3.240,00

RD 576,00 RC 576,00 RD 3.240,00 RC 0

TSD 576,00 TSC 576,00 TSD 3.240,00 TSC 0
 Sfd 3.240,00

4.3. Contabilizarea impozitului pe dividende

 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 45

La finalul anului 2012 S.C. Stanleybet S.R.L. a înregistrat un profit net de

150.000 lei. Adunarea Generală a Asociaţilor a hotarât ca 100.000 de lei din acest
profit net să fie acordat ca dividende. Notele contabile ce se întocmesc sunt
următoarele:

a) Repartizarea profitului in ianuarie

1171 = 457 100.000,00
Rezultatul reportat Dividende de plată
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită

b) Reţinerea impozitului pe dividende:

457 = 446 16.000,00
Dividende de plată Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate

d) Plata impozitului pe dividende către stat

446 = 5121 16.000,00
Alte impozite, taxe şi Conturi la bănci în lei
vărsăminte asimilate

e) Plata dividendelor nete către asociaţi

457 = 5121 84.000,00
Dividende de plată Conturi la bănci în lei

4.4. Contabilizarea impozitului pe salarii

 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 46

Fondul de salarii aferent lunii decembrie 2012 este în valoare de 3.000.000

lei şi se face conform notei contabile următoare:
641 = 421 3.000.000
Cheltuieli cu salariile Personal - salarii datorate
personalului

Contribuţia la fondul de şomaj se calculează astfel:

3.000.000 lei x 0,5% = 15.000 lei
421 = 4372 15.000
Personal - salarii datorate Contribuţia personalului la
fondul de şomaj

Contributia individuală a personalului la asigurarile sociale se calculează

astfel:
3.000.000 lei x 10,5% = 315.000 lei
421 = 4312 315.000
Personal - salarii datorate Contribuţia personalului la
asigurările sociale

Contribuţia pentru CASS este:

3.000.000 lei x 5,2% = 156.000 lei
6453 = 4314 156.000
Contribuţia angajatorului Contribuţia angajaţilor pentru
pentru asigurările sociale de asigurările sociale de sănătate
sănătate

Contribuţia pentru fondul de şomaj:

3.000.000 lei x 0,5% = 15.000 lei
6452 = 4371 15.000
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 47

Contribuţia unităţii pentru Contribuţia unităţii la fondul

ajutorul de şomaj de şomaj

Contribuţia unităţii la CAS:

3.000.000 lei x 20,8% = 624.000 lei
6451 = 4311 624.000
Contribuţia unităţii la Contribuţia unităţii la
asigurările sociale asigurările sociale

Contribuţia pentru accidente şi boli profesionale este de 0,159% din totalul

salariilor brute pentru codul caen 9200 „Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri”
3.000.000 lei x 0,159% = 4.770 lei
6453 = 4381 4.770
Contribuţia angajatorului Alte datorii sociale
pentru asigurările sociale de
sănătate

Contribuţia aferentă concediilor şi indemnizaţiilor:

3.000.000 lei x 0,85% = 25.500 lei
6453 = 4314 25.500
Contribuţia angajatorului Contribuţia angajaţilor pentru
pentru asigurările sociale de asigurările sociale de sănătate
sănătate

Contribuţia fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

3.000.000 lei x 0,25% = 7.500 lei
6453 = 4381 7.500
Contribuţia angajatorului Alte datorii sociale
pentru asigurările sociale de
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 48

sănătate
Impozitul pe veniturile din salarii se calculează prin cumularea impozitelor
calculate pe fiecare salariu în parte.
421 = 444 61.000
Personal - salarii datorate Impozitul pe venituri de
natura salariilor

Înregistrarea plăţii contribuţiilor se face astfel:

% = 5121 1.223.770
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale Conturi 624.000
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale la bănci 315.000
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările în lei
sociale de sănătate 181.500
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 15.000
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 15.000
4381 Alte datorii sociale 12.270
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 61.000

Plata salariului se face prin bancă:

421 = 5121 2.010.000
Personal - salarii datorate Conturi la bănci în lei

4.5. Contabilizarea altor impozite şi taxe

La S.C. Stanleybet S.R.L. se înregistreză impozite pe clădiri în sumă de

13.500 lei, o acciză de 520 de lei şi taxe vamale de 1.030 lei.
- se înregistrează impozitul pe clădiri:
635 = 446 13.500
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 49

Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi

taxe şi vărsăminte asimilate
- se plăteşte impozitul pe clădiri:
446
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
- se înregistrează acciza:
635
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate
- se plăteşte acciza:
446
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
- se înregistrează taxele vamale:
635
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate
- se plătesc taxele vamale:
446
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
vărsăminte asimilate
= 5121 13.500
Conturi la bănci în lei
= 446 520
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
= 5121 520
Conturi la bănci în lei
= 446 1.030
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
= 5121 1.030
Conturi la bănci în lei

4.6. Situaţia comparativă a impozitelor şi taxelor achitate de S.C.

Stanleybet S.R.L. în perioada 2011 – 2012.

Societatea comercială S.C. Stanleybet S.R.L. a înregistrat o creştere a

valorilor impozitelor în anul 2012 comparativ cu anul precedent, aşa cum rezultă
din tabelul următor:
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 50

Tab. 4.2 Situaţia impozitelor din 2012 şi 2011

Nr. Felul impozitului 2011 2012
Crt.
1 Impozit pe profit 29.450,20 33.043,60
2 Impozit pe dividende 4.500 16.000
3 Impozit pe salarii 58.000 61.000
4 Impozit pe clădiri 12.400 13.500
5 Impozit cu accize 480 520
6 Impozit cu taxele vamale 1.500 1.030

În reprezentarea grafică de mai jos se poate observa că impozitul pe salarii

este cea mai mare cheltuială a unei societăţi comerciale, datorat în mare parte
numărului mare de angajaţi pe care îi are, dar şi faptului că legislaţia românească
prevede multe taxe şi impozite aferente veniturilor salariale.

Fig. 4.1 Reprezentare grafică a valorilor impozitelor

 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 51

70000

60000

50000

40000 2011
30000 2012

20000

10000

0
Impozit pe Impozit pe Impozit pe Impozit pe Impozit cu Impozit cu
profit dividende salarii clădiri accize taxele vamale

Aceste creşteri ale impozitelor sunt explicate şi pe fondul creşterii cifrei de

afaceri, implicit a creşterii activităţii societăţii.
Creşterea procentuală este reliefată în figura de mai jos:

Fig. 4.2 Evoluţia procentuală a impozitelor

400
350
300
250
procente

200
150
100
50
0
Impozit pe Impozit pe Impozit pe Impozit pe Impozit cu Impozit cu
profit dividende salarii clădiri accize taxele
vamale
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 52

Singurul impozit care a scăzut este cel cu taxele vamale, dat fiind faptul că
nu au mai fost importate la fel de multe mărfuri din străinătate ca în anul precedent
2011.
Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 53

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 54

Taxele şi impozitele trebuiesc consolidate pentru a uşura povara suportată

de sectorul privat. Printre măsurile ce ar trebui adoptate se găsesc reducerea
diferenţiată a TVA şi micşorarea CAS-ului. Celor care îşi plătesc la timp
contribuţiile către stat ar trebui să li se acorde stimulente aşa cum rău-platinici pot
plăti eşalonat datoriile.
Consolidarea taxelor şi impozitelor din sistemul fiscal românesc ar trebui
să reprezinte principala preocupare a autorităţilor pentru a putea asigura
predictibilitatea oricărui business şi a economiei în ansamblu. Simplificarea taxelor
şi impozitelor este necesară pentru că astfel se vor reduce şi costurile ridicate ale
administraţiei statului. Dacă lucrurile sunt simple şi se concentrează pe mărimea
veniturilor (cât venit se obţine) şi nu pe modalitatea lui de obţinere (cum se obţine
venitul), atunci cu siguranţă va creşte şi conformarea voluntară a firmelor- o
dovadă fiind cozile la plata taxelor populaţiei, unde lucrurile sunt cu mult mai
clare. Procesele care implică o procedură greoaie şi un cost ridicat comparativ cu
sumele colecte sau presupun lungi perioade de timp (procedura de solicitare, cerere
etc.) ar trebui să fie în topul listei de măsuri pentru reducerea birocraţiei şi
economisirea resurselor statului ocupate cu aceste procese. În plus, multe dintre
aceste măsuri ar sprijini sectorul privat prin generarea la timp a unui plus de
lichidităţi, în condiţiile în care, din anul 2009 şi până în prezent, capitalul de lucru
şi finanţările sunt încă greu de procurat.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 55

Măsurile fiscale cele mai eficiente sunt cele care ajută bugetul de stat şi,
concomitent, sprijină dezvoltarea sectorului privat în ansamblul său sectorial,
constituindu-se astfel în adevărate programe, şi nu de simple tăieri de costuri sau
introduceri de taxe De exemplu, contribuţiile sociale ocupă o pondere însemnată în
încărcarea fiscală a companiilor, iar o reducere a acestora ar putea conduce la o
uşoară ieşire la lumină a „zonei gri”. Reducerea CAS acordată sub forma
facilităţilor pentru crearea de noi locuri de muncă ar putea însemna colectare în
direcţia stimulării muncii. De asemenea, în ultima perioadă a existat tendinţa de a
muta împovărarea fiscală din partea impozitelor directe în sfera impozitelor
indirecte, mai ales TVA.
Balanţa poate fi aşezată diferenţiat, prin reducerea TVA la produsele
fabricate în România, astfel încât să se susţină consumul şi producţia internă. Este
cunoscut faptul că importul de legume şi fructe este foarte mare, iar o reducere a
TVA la produsele româneşti le-ar face să aibă un preţ competitiv şi să fie preferate
de consumatori, cu toate beneficiile care rezultă de aici pentru economie şi - nu în
ultimul rând - sănătatea populaţiei.
În concluzie, avem nevoie de o reformă radicală a sistemului de taxe şi
impozite, prin programe care să asigure concomitent creşterea semnificativă a
veniturilor la bugetul de stat, scăderea costurilor administrative corespunzătoare şi
stimularea creşterii economice prin susţinerea mediului de afaceri.
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 56

Bibliografie

1. Anghel, T., Brăgaru, M., 2006. Codul de procedură fiscală adnotat, Bucureşti,
Ed. Rosetti,
2. Călin, O., Chirata, C., 1999. Elemente de contabilotate de gestiune si calculatia
costurilor. Brasov: Editura Omnia Uni-S.A.S.T.
3. Dascălu, D., Alexandru, C., 2005. Explicaţiile teoretice şi practice ale Codului
de Procedură Fiscală, Bucureşti, Ed. Rosetti,
4. Hlaciuc, E., Mihalciuc, et al., 2007 Aspecte privind contabilitatea financiară a
entităţilor economice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
5. Grigorie-Lăcriţa, N., 2007. Dividendele neimpozabile, în Curierul fiscal nr.
9/2007
6. Ristea, M., Cucu,C., et al., 1999. Contabilitatea întreprinderii. Bucuresti,
Editura Mărgăritar,.
7. Medeşan, I., Balaban, A., 2007. Reglementarea dividendelor, în Tribuna
Economică nr. 12.
8. Petică Roman, D., 2000. Dreptul Finanţelor publice, Sibiu, Casa de Presă şi
Editură Tribuna,
9. Stoian, A. 2009. Contabilitate şi gestiunea fiscală. Bucureşti.
10. Legea Contabilităţii nr. 82/1991 republicată în 2008 în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 454 din 18/06/2008
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 57

11.Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al României, publicată în
Monitorul Oficial nr 350 din 19.04.2006
12.Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal publicată în
Monitorul Oficial nr. 927/23 dec. 2003
 Impozitele şi taxele datorate de societăţile comerciale 58

ANEXA 1

Organigrama S.C. Stanleybet S.R.L.

Adunarea generală a acţionarilor

Consiliul de Administraţie

Director operaţiuni Director executiv Director contabilitate

Director zona
Serviciul Serviciul Serviciul Serviciul Serviciul
dezvoltare logicstică IT financiar contabilitate
regional regional
Director
regional

Op
era
tor
i