Fiscalitatea este privită ca o legătură între stat şi persoane fizice şi juridice.
Impozitele sunt percepute ca un rău necesar, fără existenţa acestora statul fiind pus în imposibilitatea de a-şi putea desfăşura activităţile cu care este mandatat. Pentru finanţarea cheltuielilor publice este nevoie de impozite şi taxe. Sistemul fiscal la nivelul unei ţări este format din ansamblul impozitelor şi a taxelor provenite de la persoane fizice şi juridice. Mobilizarea resurselor se face numai cu aprobarea legislativului. Raţiunea existenţei şi funcţionării unui sistem fiscal în orice stat civilizat este din punct de vedere conceptual, asociată cu democraţia şi economia de piaţă. Factorul existenţial de funcţionalitate al sistemului fiscal se regăseşte în orice lege fundamentală a unei ţări. Fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor publice de resurse băneşti care sunt distribuite prin bugetul public naţional pentru: învăţământ, cultură, sănătate, ordine publică, etc. La constituirea acestor fonduri îşi aduc contribuţia: regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale şi populaţia; iar nivelul contribuţiei este în mare măsură determinat de mărimea cheltuielilor publice. Legislaţia fiscală din România aplicată în ultima perioadă, conţine prevederi menite să contribuie la armonizarea acesteia cu ceea a Uniunii Europene, în acelaşi timp urmărindu-se elaborarea şi promovarea politici fiscale corespunzătoare condiţiilor şi intereselor din etapa actuală de dezvoltare. Cu toate acestea, conceptele de bază utilizate în domeniul fiscal (fiscalitate, fisc, aparat fiscal) nu s-au modificat fundamental, ele referindu-se, în ultimă instanţă, la urmărirea şi perceperea impozitelor, a taxelor şi a altor resurse financiare publice, marea majoritate fiind venituri curente ale bugetului de stat. Actele normative (legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern aprobate prin legi) prin care se instituie impozitele şi taxele, ce reprezintă în fapt fundamentul întregii activităţi fiscale nu pot lipsi ca elemente de bază în prezentarea noţiunilor care se referă la domeniul fiscal. Totodată aplicarea reglementărilor cu caracter fiscal, dimensionarea, aşezarea şi perceperea în ultimă instanţă a impozitelor şi taxelor nu se poate realiza fără existenţa unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici şi instrumente fiscale, prin aplicarea cărora să fie satisfăcute şi anumite cerinţe, pe care să le îndeplinească sistemul fiscal pentru a fi considerat raţional, dar şi pentru a se putea armoniza cu politica fiscală din ţările Uniunii Europene. Lucrarea cu titlul ,,…………………………………………… ” ce are în structură patru capitole, surprinde informaţii generale privind sistemul fiscal, elemente tehnice ale prelevărilor fiscale, clasificarea impozitelor şi taxelor, obiectivele şi efectele gestiuni fiscale, legătura dintre fiscalitate şi contabilitate, fiscalitatea persoanelor juridice respectiv impozitele directe şi impozitele indirecte a persoanelor juridice. În încheiere este prezentat un studiu de caz şi concluziile. Prin studiul de caz s-a încercat prezentarea impactului fiscalităţii asupra SC STELUX ELECTRIZ COM S.R.L. prin analiza anumitor indicatori economico-financiari, respectiv cifra de afaceri, profit, număr de salariaţi, indicatori realizaţi pe parcursul anilor 2009-2011. Problematica abordată pe parcursul celor patru capitole, cu caracter teoretic şi aplicativ, ne permite să formulăm o serie de concluzii generale referitoare la problematica fiscalităţii şi impactul acesteia asupra agenţilor economici. În concluzie, agentul economic este obligat să contribuie la alimentarea fondurilor bugetare, aceasta nefiind o sarcină benevolă. Fiscalitatea întreprinderii este direct legată de forţa sa contributivă, însă realizarea fluxurilor fiscale ţine de capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile.