FISCALITATE ȘI

CONSULTANȚĂ FISCALĂ

FISCALITATEA PERSOANELOR
JURIDICE

Lector Dr. Petru-Ovidiu Mura Trion Eva-Alexandra

Anul 2019
Fiscalitatea persoanelor juridice 2
 3

FISCALITATE ȘI
CONSULTANȚĂ FISCALĂ

FISCALITATEA PERSOANELOR
JURIDICE

Lector Dr. Petru-Ovidiu Mura Trion Eva-Alexandra

Anul 2019
Fiscalitatea persoanelor juridice 4
 5

- al coordonatorului lucrării de disertaţie-

Fiscalitatea persoanelor juridice 6
 7

CUPRINS

1. Introducere ........................................................................................................................... 9
2. Fiscalitatea, impozitele și taxele. Aspecte generale ......................................................... 10
2.1. Fiscalitatea persoanelor juridice în Uniunea Europeană ........................................ 12
2.2 Fiscalitatea persoanelor juridice în România ............................................................ 15
2.2.1 Impozitul pe profit ................................................................................................ 15
2.2.2 Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor ................................................... 16
2.2.3 Impozitul pe veniturile din dividende ................................................................. 17
2.2.4 Impozitul pe venitul nerezidenților ..................................................................... 17
2.2.5 Impozite și taxe locale .......................................................................................... 18
3. Studiu de caz și rezultate ................................................................................................... 19
3.1. Analiză comparativă privind elemente de impozitare la nivelul Uniunii Europene
și la nivelul României. ........................................................................................................ 19
3.2. Prezentarea societății .................................................................................................. 22
3.3. Modul de calcul al principalelor impozite directe în cadrul societății ................... 23
3.4. Modul de calcul al principalelor impozite și taxe locale în cadrul societății ......... 29
3.5. Modul de calcul al contribuțiilor sociale aflate în sarcina angajatorului .............. 33
3.6. Presiunea fiscală la nivelul SC Cons Auto Total S.R.L. .......................................... 35
4. CONCLUZII ...................................................................................................................... 36
5. BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 39
6. ANEXE ............................................................................................................................... 40
Fiscalitatea persoanelor juridice 8
 9

FISCALITATEA PERSOANELOR JURIDICE

Rezumat: Lucrarea intitulată ”Fiscalitatea persoanelor juridice. Studiu de caz la SC Cons
Auto Total S.R.L.” este formată dintr-o parte teoretică și o parte practică. Partea legislativ-
teoretică cuprinde noțiuni de bază în ceea ce privește legislația europeană privind impozitele
directe și impozitele indirecte aflate în sarcina persoanelor juridice, precum și prezentarea
legislației din România ce vizează aceleași impozite și taxe, susținută de Legea numărul
227/2015 privind Codul fiscal. În partea practică sunt prezentate aspecte ale aplicării
fiscalității asupra mediului economic în România în comparație cu situația înregistrată în
Uniunea Europeană, dar și impactul pe care îl are fiscalitatea asupra Societății Comerciale
Cons Auto Total SRL.

Cuvinte cheie: fiscalitate, impozite și taxe, impozite directe, contribuții sociale, presiune
fiscală.

1. Introducere
Existența și funcționarea statului sunt dependente în mod direct de fiscalitate, aceasta
exercitând o influență puternică asupra economiei în ansamblul său, dar și asupra membrilor
societății. Așadar, Mihăilă (2011, p. 123) definește fiscalitatea ca fiind o noțiune inseparabilă
de stat, fiind o componentă a politicii generale a statului ce influențează viața economico-
socială. Fiecare stat își promovează propria politică în domeniul fiscal, stabilind tipul,
numărul, dar și mărimea impozitelor și taxelor pe care contribuabilul urmează sa le suporte.
Impozitele sunt clasificate după caracteristicile legale și administrative, în impozite directe și
impozite indirecte. Impozitele directe sunt obținute din impozitarea veniturilor obținute de
agenții economici, în timp ce impozitele indirecte sunt obținute cu prilejul vânzării de bunuri
și servicii. Totuși, impozitele directe reprezintă principalul instrument al politicii fiscale și
trebuie să fie compatibile cu impozitele indirecte, pentru a obține veniturile necesare statului
pentru cheltuielile publice esențiale.
Agenții economici au o mare responsabilitate față de societate, aceștia sunt cei care susțin pe
umerii lor o mare parte din economia României. De aceea ei trebuie ajutați de către sistem și
nu inhibați de o fiscalitate defectuoasă, concretizată printr-o presiune fiscală ridicată, iar
această lucrare susține importanța pe care agenții economici o au în societatea românească.
Un alt obiectiv al lucrării constă în prezentarea teoretică și legislativă a impozitelor și taxelor
suportate de persoanele juridice, dar și exemplificarea modului de calcul al principalelor
impozite si taxe.
În prima parte este prezentată literatura de specialitate, care cuprinde aspecte teoretice
referitoare la fiscalitatea persoanelor juridice atât în România, cât și în Uniunea Europeană.
Accentul este pus pe fiscalitatea din România, sunt prezentate cotele de impunere dar și
regulile de aplicare a sistemului de impunere, iar Legea 227/2015 privind Codul Fiscal
constituie suportul legislativ.
În studiul de caz am prezentat datele culese din bilanț și contul de profit și pierdere al
societății SC Cons Auto Total S.R.L., cu ajutorul cărora am calculat și analizat impozitele
care au avut un impact major asupra societății:
Fiscalitatea persoanelor juridice 10

- Impozitul pe profit: a fost analizată evoluția acestuia și presiunea fiscală exercitată

asupra întreprinzătorului;
- Impozitele și taxele locale: sunt amintite principalele impozite și taxe locale pe care le
datorează societatea analizată, dar și presiunea fiscală suportată;
- Contribuțiile sociale suportate de angajator.
Motivația principală a alegerii acestei teme a reprezentat-o importanța influenței fiscalității
asupra dezvoltării economice naționale, cunoașterea sarcinilor fiscale trebuie să fie una din
preocupările agenților economici și a economiștilor, în vederea menținerii echității fiscale și
stabilității financiare. Consider, de asemenea, că politica fiscală a fiecărui stat conduce la
influențarea producției, a ocupării forței de muncă, dar și a principalelor moduri de a se
sustrage de la plata impozitelor, atât de către persoanele fizice, cât și de cele juridice, tocmai
datorită presiunii fiscale accentuate în unele state aflate în curs de dezvoltare.

2. Fiscalitatea, impozitele și taxele. Aspecte generale

Fiscalitatea poate fi privită ca o legătură între stat și persoanele fizice și juridice. Astfel,
impozitele sunt concepute ca un rău necesar, fără existența acestora statul fiind pus în
imposibilitatea de a-și putea desfășura (prin intermediul instituțiilor publice) activitățile cu
care este mandatat.
Așadar, instrumentele cele mai importante ale veniturilor bugetare sunt reprezentate de
impozite și taxe. Se știe că taxele și impozitele nu au fost întotdeauna considerate ca o pârghie
financiară. Primul lor rol a fost acela de a mobiliza veniturile statului pentru a putea suporta
costurile. Cu alte cuvinte, Garnier (1862, p.23) definește taxele ca fiind prețul pentru serviciile
prestate și, în particular, prețul pentru serviciile de securitate, de interes universal sau
asigurarea plătită pentru a avea securitatea garantată, în cazul acesta, securitate însemnând
protecție, justiție, ordine, proprietate, sau prețuri stabilite prin constrângere pentru serviciile
guvernamentale conform lui Hansen (1965, p. 45).
Considerând rolul pe care taxele și impozitele îl joacă, fiind principalul instrument la
îndemâna statului pentru a se ocupa de diferite aspecte social-economice, Tatu (2008) expune
o serie de principii care stau la baza așezării impozitelor și taxelor:
- Măsurile fiscale să fie imparțiale asigurând condiții egale indiferent de categoriile de
investitori sau forma de proprietate. Așadar, se asigură același regim fiscal pentru
subiecții impozabili aflați în aceeași situație;
- Certitudinea impunerii, normele juridice clare, care nu creează confuzii și nu oferă
posibilitatea interpretării în favoarea statului sau a contribuabilului, iar termenele și
modalitatea de plată sa fie precise pentru fiecare plătitor;
- Eficiența impunerii este asigurată în momentul în care există o statornicie a
prevederilor Codului fiscal, astfel încât să nu apară efecte retroactive defavorabile
pentru persoanele juridice sau fizice.
Mai mult, taxa ideală a fost prezentată de Groves (1964, p. 63) ca fiind, acea taxă care nu
încurcă în nici un fel „actorii” economici, influențând cât mai puțin mecanismele pieței,
însemnând că în termeni egali, cea mai bună sursă fiscală e cea care intervine cel mai puțin în
producerea de bogăție privată.
 11

Acest subiect deseori a generat polemici, în special între autorități și plătitorii de impozite și
taxe. Astfel, nevoia crescândă de resurse financiare determină tendința statului de a crește
veniturile din taxe și impozite. Pe de altă parte, plătitorii de impozite și taxe doresc o reducere
a presiunii fiscale, apelând la evaziunea fiscală sau trecând în economia informală. Este
necesară, așadar, determinarea unui nivel de taxare suportabil care să stimuleze dezvoltarea
economiei si care este acceptat de plătitorii de taxe și impozite.
Din nefericire, acest nivel nu poate fi cuantificat cu acuratețe, iar tendința plătitorilor de taxe
și impozite de a respinge obligațiile fiscale, de a evita taxarea, de a specula imperfecțiunile
legislative și tendința autorităților de a aduna cât mai multe taxe posibil, fără a lua în
considerare realitatea economică, sau de a folosi sistemul fiscal în scopuri politice, generează
multe dificultăți în tentativa de a asigura un sistem fiscal funcțional.
Pană (2014, p.120) ne prezintă, în contextul consolidării fiscale, că este necesar:
- Să se echilibreze politicile fiscale pentru a mări veniturile din taxarea directă;
- Să se îmbunătățească sistemul de prelevări fiscale și să se reducă nivelul evaziunii
fiscale pentru a încuraja activitatea economică și pentru a crea noi locuri de muncă;
- Să se reducă povara fiscală prin inversarea tendințelor, adică în locul creșterii cotei de
impozitare, se va reduce nivelul cheltuielilor (prioritizând cheltuieli publice care
încurajează creșterea), mărirea bazei de impozitare, reducerea contribuțiilor sociale și
renunțarea la diferite scutiri de impozitare.
- Să se modifice percepția generala asupra taxării veniturilor și profitului prin cheltuirea
corectă a taxelor colectate de către stat și prin luarea de decizii transparente în legătură
cu cheltuirea banilor publici.

În lucrarea sa, Pană (2011, p.109) ne pune la dispoziție soluțiile lui de a reduce presiunea
fiscală:
- Încurajarea sectorului privat prin simplificarea sistemului de impozitare și promovarea
de măsuri pentru a îmbunătăți transparența, stabilitatea și predictibilitatea;
- Un sistem de impozitare mai eficient;
- Armonizarea legislației naționale cu regulile Comunității Europene, prin transpunerea
Directivelor adoptate la nivel European în domeniul accizelor și a TVA;
- Îmbunătățirea legislației fiscale pentru a contracara fenomenul de fraudă;
- Creșterea veniturilor bugetare prin mărirea bazei de impozitare și nu prin mărirea
impozitelor;
- Întărirea legilor fiscale, precum și reducerea deciziilor discreționare în politica fiscală,
aplicarea universală a regulilor pentru toți contribuabilii;
- Pe termen mediu, atragerea de investitori străini, pe termen lung susținerea capitalului
autohton.

Cel mai folosit criteriu de clasificare a impozitelor se referă la caracteristicile legale și

administrative, conform cărora impozitele sunt împărțite în impozite directe și impozite
indirecte.
Totuși, impozitele directe reprezintă principalul instrument al politicii fiscale și trebuie să fie
compatibile cu impozitele indirecte pentru a obține veniturile necesare statului pentru
cheltuielile publice esențiale.
Fiscalitatea persoanelor juridice 12

Impozitele indirecte sunt obținute cu prilejul vânzării de bunuri și servicii, în cazul acestor
impozite, în actul normativ este stipulat că subiectul impunerii este diferit de suportatorul
final.

2.1. Fiscalitatea persoanelor juridice în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană nu are un rol direct în creșterea presiunii fiscale sau în fixarea ratelor de
impozitare. Suma impozitului pe care statele membre îl plătesc este stabilit de guvernul
acestora, nu de Uniunea Europeană.
Rolul Uniunii Europene este acela de a supraveghea normele fiscale naționale, pentru a se
asigura că acestea sunt în concordanță cu politici fiscale ale Uniunii Europene, cum ar fi:
• Crearea de locuri de muncă și promovarea creșterii economice;
• Asigurarea circulației libere de bunuri, servicii și capitaluri pe teritoriul Uniunii
Europene (pe piața unică);
• Asigurarea că companiile dintr-o țară nu au un privilegiu nedrept asupra concurenților
din altă țară;
• Garantarea că impozitele nu discriminează consumatorii, lucrătorii sau întreprinderile
din alte state membre ale Uniunii Europene.
În plus, deciziile Uniunii Europene cu privire la materia fiscală, necesită un
vot unanim acordat de către toate guvernele membre. Acest lucru asigură faptul că sunt luate
în considerare interesele fiecărui stat membru al Uniunii Europene.
Pentru unele impozite, cum ar fi Taxa pe Valoarea Adăugată sau impozitele pe benzină,
petrol, tutun și alcool (accize), toate cele 28 de guverne naționale au fost de acord să își
uniformizeze normele și ratele minime, pentru a se evita deformarea concurenței la nivel
transfrontalier în cadrul Uniunii Europene.
Pentru alte impozite, cum ar fi impozitul pe profit și venit, rolul principal al Uniunii Europene
este acela de a asigura respectarea principiilor, nediscriminarea și libera circulație pe piața
unică. Din ce în ce mai mult, este necesară o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene
între toate statele membre pentru a se putea respecta aceste principii și pentru a putea face față
provocărilor comune, cum ar fi evaziunea fiscală.
De asemenea, Uniunea Europeană nu are nici o putere de decizie în ceea ce privește modul în
care țările membre hotărăsc să consume veniturile înregistrate din impozite și taxe. Cu toate
acestea, datorită interdependenței (din ce în ce mai mari) dintre economiile Uniunii Europene,
statele membre care au înregistrat un consum peste veniturile încasate și au acumulat datorii,
ar putea pune în pericol creșterea economică a vecinilor lor și ar periclita stabilitatea zonei
euro.
Pentru a minimiza aceste riscuri, țările Uniunii Europene fac eforturi în vederea sincronizării
politicilor economice, parțial pe baza indicaților oferite de către Comisie. Aceste indicații sunt
oferite referitor la politicile fiscale naționale, cu scopul ca acestea să devină echitabile,
eficiente și mai ales să favorizeze creșterea economică.
 13

Există tratate între majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene destinate eliminării
dublei impuneri, însă acestea nu acoperă toate taxele şi impozitele sau toate situațiile
transfrontaliere și nu pot fi aplicate eficient în practică, iar din acest motiv, Comisia caută un
mijloc de a soluționa aceste probleme. Acest lucru pornește de la propunerea de soluții
coordonate guvernelor, iar dacă este necesar se poate acționa în justiție în cazul în care există
o discriminare sau o încălcare a legislației Uniunii Europene.
Piața unică permite ca mărfurile și serviciile să fie tranzacționate liber în interiorul Uniunii
Europene. Pentru a face acest lucru mai ușor pentru întreprinderi și pentru a evita deformarea
concurenței între ele, țările Uniunii Europene au căzut de comun acord să-și alinieze normele
de impozitare a serviciilor și bunurilor.
Așadar, s-au fixat rate minime de impozitare pentru Taxa pe Valoarea Adăugată și accize și s-
au elaborat anumite reguli privind modul în care trebuie aplicate aceste impozite.
Însă, Guvernele sunt libere să aplice propriile rate naționale peste pragurile Uniunii Europene,
dacă doresc.
În prezent, Comisia face eforturi pentru a pune la punct reforma sistemului de Taxa pe
Valoarea Adăugată al Uniunii Europene, pentru a simplifica, a asigura o mai mare protecție
împotriva fraudei și a crește eficiența colectării veniturilor la bugetele naționale.
Legile fiscale ale unui stat nu ar trebui să permită contribuabililor să se sustragă de la plata
obligațiilor fiscale în alt stat. Având în vedere natura transfrontalieră a evaziunii, o acțiune de
combatere a evaziunii fiscale, la nivelul Uniunii Europene, este esențială pentru a putea evita
acest lucru.
Uniunea Europeană acordă, de asemenea, o atenție deosebită echității impozitării
societăților . Deficiențele dintre sistemele fiscale diferite ale țărilor permit anumitor companii
să se angajeze în "planificarea fiscală agresivă", pentru a-și minimiza facturile
fiscale. Sincronizarea datelor și schimbul informațiilor de la o administrație fiscală la alta,
vizează prevenirea acestui lucru.
Guvernele Uniunii Europene ar trebui, de asemenea, să se asigure că regimul lor de
impozitare este deschis și corect și nu este conceput în așa fel încât ar putea atrage în mod
necinstit societățile, în defavoarea altor state ale Uniunii Europene, sau să denatureze baza de
impozitare. Statele membre au semnat un cod de conduită cu promisiunea de a nu apela la
astfel de practici.
În tabelul următor ( Tabel 2.1) sunt prezentate cotele de impozitare pentru persoanele juridice
și pentru persoanele fizice, dar și cotele de Taxa pe Valoare Adăugată, pentru țările cu
influență în Europa și pentru țările învecinate cu România.
Fiscalitatea persoanelor juridice 14

Tabel 2.1 Impozitele și taxele țărilor din Europa

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Tax_rates_in_Europe
 15

2.2 Fiscalitatea persoanelor juridice în România

Impozitele directe în România sunt reprezentate de impozitele pe profit sau venit, aplicate
asupra veniturilor ce au fost obținute de către persoanele fizice sau de cele juridice.
Toate organizațiile cu scop lucrativ sunt considerate persoane juridice, plătitoare de impozit.
Sunt considerați plătitori de impozit contribuabilii persoane juridice, care se organizează și își
desfășoară activitatea în domeniul producției, prestărilor de servicii sau alte activități
economice.
Impozitele pe veniturile persoanelor juridice diferă în funcție de statutul lor juridic și îmbrăcă
următoarele forme:
• Impozitul pe profit;
• Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
• Impozitul pe dividende;
• Impozitul pe venitul nerezidenților.
Entitățile din România sunt obligate să plătească, pe lângă impozitele prezentate mai sus, și
impozite și taxe locale.
Ca regulă generală, entitățile din România trebuie să plătească un impozit pe profit către
bugetul de stat. Totuși, dacă ne referim la microîntreprinderi, acestea va trebui să plătească un
impozit pe veniturile obținute. Diferențierea nu se aplică afacerilor străine care operează în
România, ele trebuind să plătească un impozit pe profit indiferent de mărimea sau tipul de
activitate.
Impozitele pe profit sau pe venit, reprezintă principala metodă de impozitare stabilită pentru
entitățile legale românești și reprezintă o sursă importantă de venit pentru bugetul de stat.
Totuși, suma colectată de stat depinde de nivelul de conformitate al entităților în capacitatea
lor de a plăti impozite și taxe.
Este evident că o reducere în colectarea taxelor ar putea avea un impact asupra serviciilor
publice oferite de stat și afectează chiar și plătitorii cinstiți de impozite, deoarece statul va
dori să îi suprataxeze pentru a-și asigura resursele bugetare. (Alm,2012, p. 58).
Antreprenorii caută de obicei soluții pentru a-și reduce taxele și impozitele. Putem vorbi de
optimizarea impozitelor atâta timp cât soluțiile sunt legale; dacă nu, ele automat intră sub
incidența fraudei fiscal, iar într-un stat cu putere joasă de cumpărare și un număr mare de taxe
și impozite ca România, antreprenorii sunt tentați să folosească orice metodă pentru a reduce
plățile către bugetul de stat.

2.2.1 Impozitul pe profit

Companiile care trebuie să plătească impozit pe profit în România calculează impozitul
aplicând o cotă de 16% asupra profitului impozabil stabilit ca diferență dintre veniturile
impozabile și cheltuielile deductibile. Veniturile neimpozabile cât și cheltuielile nedeductibile
sau cheltuielile deductibile limitat sunt specificate în legea 227/2015 privind Codul Fiscal.
Impozitul pe profit se calculează trimestrial, bazată pe venituri și cheltuieli realizate de la
începutul anului fiscal, care coincide cu anul calendaristic în România. Dacă ne raportăm la al
doilea trimestru, impozitul datorat bugetului reprezintă diferența dintre impozitul calculat de
la începutul anului până la finalul trimestrului curent și impozitul calculat la finalul
Fiscalitatea persoanelor juridice 16

trimestrului trecut. În acest mod se stabilesc și impozitele pentru trimestrul al treilea și al

patrulea. Impozitele sunt calculate și declarate până în data de 25 inclusiv a primei luni din
trimestrul următor. Ajustarea impozitului pe profit pe anul fiscal se face înainte de luna Martie
a anului viitor, când este termenul limită pentru transmiterea declarației pe profit anual. Dacă
sunt înregistrate pierderi, acestea se recuperează din profitul impozabil din trimestrele
următoare pe o perioadă de maxim 7 ani.
Spre deosebire de majoritatea companiilor care calculează impozit pe profit trimestrial, unele
dintre ele optează pentru sistemul „impozitării profitului anual cu plăți anticipate”. Metoda
constă în determinarea impozitului pe profit pentru anul curent prin actualizarea cu rata
inflației a impozitului pe profit plătit pentru anul fiscal precedent. Impozitul rezultat este
împărțit în patru trimestre, și astfel se obține plățile trimestriale anticipate. După încheierea
anului fiscal, impozitul anual este recalculat și diferențele rezultate trebuie plătite până la
termenul limită pentru depunerea declaraţiei de profit anual.
Condor (2002, p. 94) susține că impozitul aplicat profitului societății reprezintă un venit sigur
pentru bugetul public, venit cu care se asigură mijloacele financiare indispensabile pentru
îndeplinirea funcțiilor statului, dar și pentru a putea stimula activitățile economice prin
aplicarea de cote reduse pentru anumite obiecte de activitate.

2.2.2 Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Dacă anumite condiții sunt îndeplinite, micile companii trebuie să plătească impozit pe venit
(cunoscut și ca impozit pe cifra de afaceri) în locul impozitului standard pe profit. Acesta se
numește impozit pe venitul microîntreprinderilor.
Impozitul are o cotă de 1% pentru societățile cu cel puțin un angajat și 3% pentru societățile
fără nici un angajat, acest impozit se calculează trimestrial.
Condițiile care trebuie îndeplinite cumulat, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent,
de o companie pentru a fi considerată microîntreprindere sunt:
• trebuie să obțină venituri care sunt mai mici decât contravaloarea în lei a 1.000.000
euro (pragul a fost crescut de la 500.000 E de la 1 ianuarie 2018);
• capitalul trebuie să fie deținut de alte entități în afară de stat sau autoritățile locale;
• nu trebuie să fie în procesul de dizolvare , urmată de lichidare (înregistrate la centrul
comerțului sau într-un tribunal).
Toate excepțiile din trecut care stabileau apartenența anumitor companii la categoria
microîntreprinderilor (de ex limita de capital, industria etc.) au fost eliminate.
Aplicarea uneia sau mai multor metode de impozitare (impozit pe profit sau impozit pe venit)
trebuie să aibă loc de la începutul anului fiscal. Documentele înregistrate la sfârșitul anului
fiscal anterior se folosesc pentru a verifica conformitatea condițiilor pentru că societatea să fie
considerate microîntreprindere.
În cazul companiilor nou înființate, acestea vor fi considerate microîntreprinderi dacă
îndeplinesc condiția referitoare la capital și dacă afirmă că vor fi obținute venituri mai mici de
1.000.000 euro.
O excepție o constituie companiile cu un capital social ce depășește 45.000 lei și au cel puțin
2 angajați. Acestea pot opta pentru taxa pe profit de la înființare, indiferent de cifra de afaceri
estimată sau actuală. Sistemul de taxare se menține numai dacă aceste companii nu își reduc
 17

capitalul social sub limita de 45.000 de lei sau numărul salariaților scade sub 2 și în termen de
60 de zile condiția nu e reîndeplinită.
Baza de calcul a impozitului pe venitul microîntreprinderilor cuprinde veniturile totale
obținute de-a lungul trimestrului, mai puțin anumite tipuri de venit care se considera
neimpozabile, aceste venituri fiind specificate în legea 227/2015 privind Codul Fiscal.
Baza de impozitare se reduce, dacă compania achiziționează case de marcat pentru propriile
nevoi. Așadar, prețul de cumpărare se deduce din venitul total impozabil în trimestrul în care
au fost date în folosință, reducând astfel suma datorată către stat.
Codul Fiscal conține dispoziții speciale pentru situația în care cifra de afaceri depășește pragul
de 1.000.000 de euro de-a lungul anului. În asemenea cazuri, compania va datora impozit pe
profit începând cu trimestrul în care limita a fost depășită. Impozitul pe profit va fi apoi
calculat în baza veniturilor și cheltuielilor făcute de la începutul anului.

2.2.3 Impozitul pe veniturile din dividende

O cotă-parte din profitul societății revine acționarilor în raport cu valoarea acțiunilor pe care
le dețin, sub formă de dividende.
Dividendele distribuite de o companie rezidentă într-un alt stat membru UE către o companie
românească sunt scutite de impozit în cazul în care compania a deținut, înaintea distribuirii,
cel puțin 10% din acțiunile companiei respective pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un
an.
Codul Fiscal din România încorporează amendamentele la Directiva Europeană nr.
2011/96/EU, care se referă la aplicarea unui sistem comun de taxare între statele membre.
Legislația introduce regula anti-abuz pentru prevenirea practicilor ilegale de impozitare
folosite pentru a obține beneficii contrare principiilor directivei. De asemenea, dividendele
obținute de o entitate legală românească de la o entitate legală străină, în anumite condiții
menționate mai sus, nu vor fi impozitate cât timp aceste dividende nu sunt tratate ca și
cheltuieli deductibile de către subsidiarul plătitor.
Cota de impozit a dividendelor este de 5% atât pentru dividende plătite companiilor
românești, cât și celor plătite companiilor non-rezidente. Companiile non-rezidente pot
beneficia în anumite condiții, de o cotă redusă conform tratatelor pentru dubla impozitare.

2.2.4 Impozitul pe venitul nerezidenților

Dumiter (2016, p.1) a analizat impozitarea profiturilor societăților non-rezidente, care
reprezintă un aspect important din punct de vedere al creșterii veniturilor, încurajând
investițiile străine și întărind comerțul internațional. Îmbunătățirea relațiilor internaționale a
crescut competitivitatea în materie de impozite, pentru a face mediul național cât mai
favorabil investitorilor străini și pentru dezvoltarea pieței autohtone. Ca rezultat, unele măsuri
au fost adoptate pentru a regla sistemul de impozitare pentru a implementa tratamente fiscale
favorabile, pentru a evita migrarea de capital către alte state.
Dumiter (2016, p.248) menționează faptul că România aplică atât legile Comunității
Europene, cât și dispozițiile tratatelor internaționale încheiate pentru a preveni dubla
impozitare internațională. Scopul acestor tratate internaționale este de a proteja contribuabilii
Fiscalitatea persoanelor juridice 18

de abuzuri legislative de impozitare a veniturilor şi a profitului în străinătate, și de a stabili

limitele legilor de impozitare națională, după modelul propus de OECD.
Convențiile pentru evitarea dublei impuneri sunt o parte importantă a legislației pentru
impozitarea națională, dispozițiile fiind garantate de Constituție, unde se stipulează că „Statul
Român jură să respecte cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele de care aparține”.
Lefter (2010, p. 38-51) afirmă că, deși aplicabilitatea convențiilor internaționale are prioritate
fată de regulile naționale, merită notată suveranitatea fiscală a statelor membre.
Pentru a asigura o bună cooperare internațională, România a semnat 86 de convenții pentru
evitarea dublei impuneri internaționale, toate aceste tratate fiind bazate pe modelul propus de
Convenția OECD.
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal prevede impozitarea tuturor veniturilor impozabile
obținute pe teritoriul României, cât și impozitarea venitului obținut de rezidenții săi în
străinătate.
În cazul unui acord pentru a evita dubla impunere, impozitul plătit va fi regularizată prin
acordarea unui credit fiscal sau scutire în statul de rezidența al contribuabilului.
În mod similar, pentru veniturile și profitul obținute de rezidenții români în străinătate,
regulile de impunere permit impozitarea în România.

2.2.5 Impozite și taxe locale

În România impozitele și taxele locale sunt reglementate de legea 227/2015 privind Codul
Fiscal după cum urmează:
1. Impozitul și taxa pe clădiri - persoanele juridice care au în proprietate o clădire pe teritoriul
României, sunt obligate să plătească un impozit în funcție de destinația acesteia. Pentru
clădirile rezidențiale se aplică o cotă cuprinsă între 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile,
iar pentru clădirile nerezidențiale se aplică o cotă cuprinsă între 0,2% - 1,3% asupra valorii
impozabile. În cazul clădirilor nerezidențiale folosite pentru activități agricole cota de
impozitare este de 0,4%. De reținut faptul că valoarea impozabilă se actualizează pe baza unui
raport de evaluare , o dată la 3 ani, în caz contrar cota de impozitare va fi de 5%.
2. Impozitul pe teren - persoanele juridice care dețin un teren pe teritoriul României sunt
obligate să plătească un impozit ce se calculează în funcție de rangul localității în care se află,
zonă și de destinația terenului. Metoda de calcul și coeficienții sunt specificați în Codul
Fiscal.
3. Impozitul pe mijloacele de transport - persoanele juridice care dețin un mijloc de transport
înmatriculat și înregistrat în România, sunt obligate să plătească un impozit în funcție de
capacitatea cilindrică , masă și de tipul de mijloc de transport. Statul Român oferă o reducere
de 50% din valoarea impozitului pentru mijloacele de transport hibride.
4. Taxa pentru afișaj în scop de reclamă – persoanele juridice care folosesc un panou, afiș
pentru publicitate și reclamă, sunt obligate să plătească o taxă care se calculează înmulțind
numărul de metri pătrați cu o valoare stabilită de către Consiliul Local.
Contribuabilii persoane juridice sunt obligate să plătească impozitele și taxele locale în două
rate egale până la data de 31 martie și 30 septembrie, iar pentru plata integrală până la data de
31 martie se acordă o reducere de până la 10%.
 19

3. Studiu de caz și rezultate

3.1. Analiză comparativă privind elemente de impozitare la nivelul Uniunii
Europene și la nivelul României.
În cadrul acestei părți se va analiza ponderea impozitelor directe și indirecte, dar și al
contribuțiilor în Produsul Intern Brut. În funcție de gradul de dezvoltare și de nevoile
acoperite de bugetul de stat, specifice fiecărui stat, nivelul impozitelor și al contribuțiilor
diferă de la un stat la altul. În urma acestei analize vom avea o imagine mai clară asupra
sistemului fiscal românesc în comparație cu media celor 28 de State Membre ale Uniunii
Europene.
Această analiză ne oferă o imagine clară asupra fiscalității românești, întrucât se cunoaște
faptul că fiecare stat își stabilește exact numărul și cuantumul de impozite, taxe și contribuții
și își promovează propria politică fiscală. Toate acestea se stabilesc în funcție de puterea
economică a contribuabililor.

Sursa: Eurostat
Fig.1 Ponderea în PIB impozitelor directe, a impozitelor indirecte și a contribuțiilor sociale la
nivelul UE-28

Analizând figura 1, se poate nota faptul că fluctuația ponderilor în PIB a elementelor analizate
este una vizibilă și totuși, la o privire mai atentă, se observă că impozitele directe au
înregistrat un trend ascendent pe toată perioada analizată, în timp ce impozitele indirecte s-au
menținut aproximativ constante pe toată perioada analizată, înregistrând o ușoară creștere spre
finalul perioadei; în ceea ce privește contribuțiile sociale putem spune că s-au menținut relativ
constante.
Se poate observa faptul că ponderea impozitelor directe este depășită de ponderea impozitelor
indirecte pe întreaga perioadă, acest lucru fiind influențat de țările emergente sau în curs de
dezvoltare care preferă impozitarea consumului, spre deosebire de țările dezvoltate în care se
pune accentul pe impozitarea directă.
Fiscalitatea persoanelor juridice 20

Sursa: Eurostat
Fig.2 Ponderea în PIB impozitelor directe, a impozitelor indirecte și a contribuțiilor sociale la
nivelul României
În figura 2 se poate observa faptul că în țara noastră se pune accentul pe contribuțiile sociale,
comparativ cu impozitele directe. În fruntea clasamentului se regăsesc impozitele indirecte,
înregistrând cea mai ridicată pondere în PIB, depășind atât impozitele directe, cât și
contribuțiile sociale.
Se observă că impozitele directe sunt depășite cu aproximativ 200% de impozitele indirecte și
cu aproximativ 150% de contribuțiile sociale. În România se pune accentul pe impozitele
indirecte în detrimentul impozitelor directe, acest lucru fiind o caracteristică a țărilor în curs
de dezvoltare.
Se poate nota faptul că impozitele directe, impozitele indirecte și contribuțiile sociale
înregistrează numeroase fluctuații pe toată perioada analizată, însă se observă clar că
impozitele indirecte au cea mai mare pondere în PIB. Prin urmare, putem afirma că statul
român încurajează impozitarea consumului într-o măsură mai mare față de impozitarea
veniturilor și a profiturilor.
După cum am notat anterior, există diferențe remarcabile la nivelul ponderilor în PIB a
impozitelor și a contribuțiilor. Devreme ce în media efectuată asupra Uniunii Europene,
accentul este pus pe echilibrarea veniturilor provenite din impozite și contribuții sociale, în
România accentul este pus cu precădere pe veniturile provenite din impozitele indirecte.
Putem aduce drept argument, influența statelor dezvoltate din Uniunea Europeană asupra
mediei comparativ cu accentul pus pe elementele fiscale ale României, ca țară emergentă.
 21

Sursa: Eurostat
Fig. 3 Impozitelor indirecte (% în PIB)

Dacă în cazul mediei Uniunii Europene, ponderea impozitelor indirecte se menține

aproximativ constantă, în cazul României trendul este unul descendent spre finalul perioadei
analizate, acest lucru sugerând instabilitate.

Sursa: Eurostat.
Fig. 4 Impozitelor directe (% în PIB)

În figura 4 se obseră o diferență nesemnificativă dintre ponderea în PIB a impozitelor directe

înregistrate în România și cele înregistrate în Uniunea Europeană.
Cea mai mică valoare înregistrată în cazul Uniunii Europene este de 2,4% în anul 2010,
urmată de o creștere cu 0,3 puncte procentuale în anul 2017, în timp ce în România valorile
înregistrate se află sub media Uniunii Europene pe toată perioada analizată. Diferențele nu
sunt notabile, ținând cont ca nu doar România este un stat ce pune accentul pe impozitarea
consumului.
Fiscalitatea persoanelor juridice 22

Sursa: Eurostat.
Fig. 5 Contribuțiilor sociale (% în PIB)

Analizând datele din figura 5, se poate concluziona că la nivelul Uniunii Europene ponderea
contribuțiilor în Produsul Intern Brut, valorile înregistrate sunt mult mai mari decât în cazul
României. Valoarea cea mai mică înregistrată în cazul Uniunii Europene este de 6,7% în anul
2015, având o valoare aproximativ constantă pană la finalul perioadei, în timp ce în cazul
României s-a înregistrat un tren descendent ce putem spune ca ilustrează evaziunea fiscală
provenită prin intermediul muncii ,,la negru’’, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul
2011 și 2013 de 5,6 % din PIB.
În urma analizei impozitelor directe, a impozitelor indirecte, dar și a contribuțiilor sociale,
putem concluziona că România se situează din punct de vedere fiscal, la nivelul țărilor în curs
de dezvoltare, situându-se mult sub media celor 28 de state din Uniunea Europeană.

3.2. Prezentarea societății

În data de 20.11.2002 a fost înființată societatea comercială SC Cons Auto Total S.R.L.,
personalitate juridică română constituită ca o societate cu răspundere limitată. Numărul de
ordine la Registrul Comerțului: J35/1898/2002 și Cod unic de înregistrare RO15028719 cu o
durată nelimitată de funcționare.

Societatea are sediul situat în România, județul Timiș, Timișoara B-dul Liviu Rebreanu
numarul 4 SAD 2.

SC Cons Auto Total S.R.L. are ca obiect principal de activitate, conform codificării Rev 2
CAEN 8553 “Școli de conducere (pilotaj)“, iar ca domeniu de activitate secundar, conform
codificării Rev 2 CAEN 8523 “Învățământ secundar, tehnic sau profesional“.

Societate are ca obiectiv acordarea de servicii de înaltă calitate, încât cursanții să fie pregătiți
corespunzător, atât teoretic cât și practic. De pregătirea cursanților sunt responsabili
formatorii pentru pregătirea teoretică, și intructorii auto pentru pregătirea practică, cu o
experință profesională vastă, capabili să transmită cursanților “tainele meseriei”.
 23

Putem enumera ca obiective strategice:

• Extinderea și diversificarea serviciilor oferite, utilizând materiale și echipamente
performante, pentru a asigura cursanților promovarea examenului teoretic, dar în
principal al examenului practice;
• Dezvoltarea, motivarea și recompensarea personalului care contribuie la realizarea și
asigurarea calității servicilor;
• Orientarea către client, întelegând nevoile și cerințele, precum și aplicarea celor mai
eficiente metode de a le statisface cerințele;
• Nu în ultimul rând, obținera de profit.

SC Cons Auto Total S.R.L. pune la dispoziția clientului o gamă variată de servicii în vederea
obținerii permisului de conducere:
• Categoria A: motocicluri cu o putere de motorizare mai mare de 15 KW, având ca
subcategorii AM, A1, A2 diferențiate în funcție de puterea motorului;
• Categoria B: autovehicule cu o masă totală autorizată de 3.500 kg, cu un număr maxim
de 8 locuri pe scaun. Subcategoria BE;
• Categoria C: autovehicule cu o masă totală mai mare de 3.500 kg și cu subcategoria
CE;
• Categoria D: autovehicule destinate transportului de persoane, având mai mult de 8
locuri pe scaune;
• Cursuri teoretice pentru a cunoște legislația în vigoare, măsurile de prim ajutor, dar și
pentru a cunoaște mecanica autovehiculului.

Societatea comercială SC Cons Auto Total S.R.L. este o Societate cu Răspundere Limitată,
definită ca o societate ale cărei obligații sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociații
răspunzând doar în limita aportului adus.

Capitalul social subscris este de 200 lei, părțile sociale fiind în număr de 20, valoarea unei
singure părți sociale fiind de 10 lei. Persoana fizică Cioca Gheorghe Ionel are calitatea de
asociat unic și de administrator, deținând în totalitate părțile sociale.

3.3. Modul de calcul al principalelor impozite directe în cadrul societății

În cazul agenților economici, profitul si amortizarea alcătuiesc elementul principal al
capacității de autofinanțare. Așadar, capacitatea de autofinanțare a firmei este mai redusă cu
cât profitul brut este afectat de impozitul pe profit, iar plata impozitului constituie un flux
financiar negativ pentru agentul economic.

Argumentele prezentate sunt cele care îl fac pe agentul economic să resimtă impozitarea
profitului ca o presiune fiscală, iar interesul direct al statului se află în contradicție cu
interesul direct al agentului economic.
În continuare voi determina impozitul pe profit pentru trei exerciții financiare în cazul
societății SC Cons Auto Total S.R.L. și voi analiza efectele determinate de modificarea
legislației cauzate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost modificat plafonul de
încadrare în categoria microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 1.000.000 euro/an. Astfel,
Fiscalitatea persoanelor juridice 24

societatea comercială SC Cons Auto Total S.R.L. a trecut de la plata impozitului pe profit la
plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 01.01.2018.

Pentru a putea determina impozitul pe profit datorat de societate, se va prezenta cu amănunt

legislația în vigoare în ceea ce privește impozitarea profitului și al venitului în cazul
microîntreprinderilor, pe baza datelor culese din declarațiile fiscale ale societății.

Tabelul 1: Bilanţ prescurtat

Printr-o analiză scurtă asupra Bilanțului prezentat mai sus se poate observa o creștere a
activelor imobilizate de la an la an de la 1.452.179 în 2015 la 1.674.223 în primul semestru
din 2018, ce conduce și la creșterea datoriilor companiei rezultând, capital total negativ.
 25

Tabel 2 Indicatori din Cont de profit şi pierdere

Printr-o analiză scurtă asupra Contului de profit și pierdere se poate observa că firma a
înregistrat profit în perioada 2015-2017, profit cu care societatea a acoperit pierderile din anii
Fiscalitatea persoanelor juridice 26

precedenți, pierderi în valoare de 363.312 lei, iar din acest motiv firma nu a fost obligată să
plătească impozit pe profit. Societatea va fi obligată să plătească impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor.

Formula de calcul pentru a determina impozitul pe profit este următoarea:

IMPOZITUL/PROFIT =16%* (VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE – (2.1)

VENITURI NEIMPOZABILE – DEDUCERI FISCALE + CHELTUIELI
NEDEDUCTIBILE)

În cazul nostru veniturile și cheltuielile totale se prezintă astfel:

Explicație 2015 2016 2017

Venituri totale 2.856.824 3.793.910 2.793.343 (2.2)
Cheltuieli totale 2.852.232 3.692.761 2.679.773

În cazul societății SC Cons Auto Total S.R.L. veniturile neimpozabile se prezintă astfel:

2015 2016 2017 (2.3)

Venituri din despăgubiri
0 4.898 4.864

Cheltuielile nedeductibile sau cele deductibile limitat se prezintă astfel:

- Cheltuieli de protocol, care conform codului fiscal, se calculează astfel:

2% (Venituri Totale – Cheltuieli Totale + (2.4)

Cheltuiala cu Impozitul/profit + Cheltuielile de
protocol)
2015 2016 2017
Cheltuieli
de protocol Val T CH ned. Val T CH ned. Val T CH ned.
8.237,19 7.980,61 9.820,67 7.601,28 2.767,2 440,46
Cheltuieli nedeductibile 2015 2016 2017
Dobânzi/amenzi 262,02 16,23 1,37 (2.5)
Sponsorizări 200,00 0 0

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat sunt cheltuieli nedeductibile, însă potrivit Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, sumele aferente se scad din impozitul pe profit datorat la
nivelul valorii minime dintre următoarele:
- 0,5% din cifra de afaceri
- 20% din impozitul pe profit datorat.
În cazul societății SC Cons Auto Total S.R.L. cheltuielile de sponsorizare din anul 2015 se
pot scădea integral din impozitul pe profit.
Deducerile fiscale în cazul societății:
 27

2015 2016 2017

Pierdere fiscală
363.312 262.163 148.593 (2.6)

Sursa: Prelucare proprie după situațiile financiare ale SC. Cons Auto Toral S.R.L.
Fig. 6 Profitului societății

Din graficul prezentat, se observă o creștere semnificativă a profitului înregistrat, însă

societatea nu se poate utiliza de acest profit prin investirea acestuia în echipamente
tehnologice sau pentru a distribuii dividende asociaților. Profitul înregistrat este destinat în
exclusivitate acoperirii pierderilor din anii precedenți.
În concluzie, în urma analizei celor trei ani se observă faptul că SC Cons Auto Total S.R.L. nu
este obligată la plata impozitului pe profit.
Profitabilitatea este definită ca fiind capacitatea unei societății de a genera profit, acest profit
urmând a servi la dezvoltarea societății sau la renumerarea capitalurilor investite. Vom analiza
impactul impozitului pe profit excluzând pierderile de recuperat din perioadele fiscale
anterioare. În acest caz societatea ar fi fost obligată să plătească impozit pe profit după cum
urmează:

Explicație 2015 2016 2017

Profit impozabil 12.834,63 103.868,51 109.147,83 (2.7)
Impozit/profit 1.854 16.619 17.464

Rentabilitatea se va determina după formula:

Profitul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Impozitul/profit (2.8)

În prezența impozitării, mărimea rentabilității este influențată de volumul veniturilor al

cheltuielilor, ponderea cheltuielilor nedeductibile în total cheltuieli dar și de mărimea
impozitului.
Fiscalitatea persoanelor juridice 28

Sursa: Prelucrare proprie

Fig. 7 Evoluția Impozitului/profit, a profitabilității, a cheltuielilor nedeductibile, în condițiile
în care veniturile totale sunt mai mari decât cheltuielile totale

Analizând figura 7 putem desprinde concluzia că influența impozitului pe profit asupra

profitabilității apare în toate situațiile, indiferent de ponderea cheltuielilor nedeductibile în
total cheltuieli.
În cele ce urmează vom analiză modul în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017
pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost
modificat plafonul de încadrare la microîntreprinderi de la 500.000 euro la 1.000.000 euro, a
influențat situația societății SC Cons Auto Total S.R.L.
La începutul anul 2018, societatea înregistra o cifră de afaceri în valoare de 2.780.499 lei,
echivalentul a 596.712 euro, curs BNR la 29.12.2017 de 4,6597 lei. Acest lucru a încadrat
societatea la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, ținând cont că firma are în medie
45 de angajați, se va aplica un impozit cu o cotă de 1% aplicată asupra veniturilor înregistrate.
Ca și în cazul impozitului pe profit, vom analiza în detaliu modul de calcul al impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor.
Formula de calcul pentru a putea determina impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este
următoarea:

IMP/v.micro =1%*(VT - Vneimp – Val. casă de marcat) (2.9)

În cazul societății veniturile neimpozabile și cele totale și valoarea impozitului se prezintă

astfel pentru cele 2 trimestre ale anului 2018.
 29

Trimestru Venituri Venituri Valoarea de Baza Impozitul/Veniturile

totale neimpozabile achiziție a casei impozabilă microîntreprinderilor
(despăgubiri) de marcat
I 670.400 9.870 0 660.530 6.605
II 721.199 10.345 0 710.854 7.109
TOTAL 1.391.599 20.215 0 1.371.384 13.714
(2.11)
Dacă în anii precedenți presiunea fiscală este 0, în anul 2018 presiunea fiscal înregistrează o
valoare de 9.85% (Presiunea fiscală = (Impozitul suportat/ Venituri totale) *100). Acest lucru
se datorează faptului că deși din 2015 până în 2017 inclusiv, societatea a obținut profit,
aceasta nu a plătit impozit pe profit, utilizând profitul pentru a acoperi pierderile din anii
precedenți. Însă, în anul 2018 societatea este obligată să plătească impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, deși conform Bilanțului și Contului de profit si pierderi, SC Cons Auto
Total S.R.L. a înregistrat o pierdere de 77.467 lei, la care se adaugă cheltuiala cu impozitul de
13.714 lei, în total având o pierdere la data de 30.06.2018 de 91.181 lei.

3.4. Modul de calcul al principalelor impozite și taxe locale în cadrul societății

Pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de
impozitare cuprinsă între 0,25% - 1,5% asupra valorii de inventor a clădirii, cotele fiind
stabilite prin hotărârea Consiliului Local.
În cazul societății analizate, construcția deținută a fost evaluată în anul 2014 la o valoare de
527.800 lei, iar în anul 2017 a fost reevaluată la o valoare de 954.000 lei. În cele ce urmează
vor fi prezentate cotele de impunere stabilite prin hotărârea consiliului local, valoarea
impozabilă și impozitul datorat, pentru fiecare an analizat.

Explicație 2015 2016 2017 2018 2019

Valoare impozabila 527.800 527.800 954.000 954.000 954.000
Cota de impunere 0,9% 1% 1% 1% 1,3% (2.10)
Impozitul datorat 4.750 5.278 9.540 9.540 12.402
Fiscalitatea persoanelor juridice 30

Sursa: Prelucrare proprie pe baza bilanțului societății SC Cons Auto Total S.R.L.
Fig. 8 Evoluția impozitului pe clădire

Sursa: Prelucrare proprie pe baza Codului fiscal

Fig. 9 Evoluția cotei de impunere

Se observă cu ușurință că impozitul pe clădiri a crescut, acest lucru fiind influențat atât de
creșterea cotei de impunere, cât și datorită creșterii valorii de inventar al clădirii, modificare
cauzată de creșterea valorii de piață a clădiri, dar și datorită reparațiilor la care a fost supusă
construcția. Aceste modificări au dus și la creșterea presiunii fiscale.
Impozitul aplicat asupra mijloacelor de transport se stabilește anual, prin înmulțirea fiecărei
grupe de 200 cm³ sau fracțiuni din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
 31

Tabel 3 Prezentarea sumelor necesare pentru calculul impozitului asupra mijloacelor de

transport sub 12 tone:

Sursa: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În cazul mijloacelor de transport cu masa mai mare de 12 tone, impozitul este egal cu suma
potrivit tabelului următor:
Fiscalitatea persoanelor juridice 32

Tabel 4 Prezentarea sumelor pentru necesare pentru calculul impozitului asupra mijloacelor
de transport peste 12 tone:

Sursa: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Aplicând cotele de mai sus, am determinat impozitele pe mijloacele de transport pentru anii
analizați, după cum urmează:

Explicație 2015 2016 2017 2018 2019

(2.11)
Auto > 12 t 1.782 1.924 1.924 1.924 3.099

Auto < 12 t 7.383 7.743 7.203 7.203 17.506

Sursa: Prelucrare proprie pe baza Deciziilor de impunere ale SC Cons Auto Total S.R.L.
Fig. 10 Evoluția impozitelor pe mijloacele de transport
 33

Analizând evoluția impozitului pe mijloacele de transport cu masa peste 12 tone, se observă o

creștere a impozitului în anul 2016, comparativ cu 2015, ce se menține constantă până în
2018. În anul 2019 se înregistrează o creștere semnificativă, cauzată de hotărârea consiliului
local de a majora impozitele pe mijloacele de transport cu 50% și achiziționarea unui nou
autocamion în anul 2018.
Dacă în cazul mijloacelor de transport cu masa totală peste 12 tone s-au înregistrat creșteri în
ceea ce privește impozitul asupra mijloacelor de transport, în cazul mijloacelor de transport
sub 12 tone s-au înregistrat și diminuări ale impozitului. În anul 2015 două mijloace de
transport cu capacitatea cilindrică de 2000 cm³ au fost achiziționate ceea ce a dus la creșterea
impozitului asupra mijloacelor de transport, însă în anul 2016 trei mijloace de transport cu
capacitatea cilindrică de 2000 cm³ au fost vândute ceea ce a dus la diminuarea impozitului. Ca
și în cazul mijloacelor de transport cu masa peste 12 tone, începând cu 2019 au fost majorate
impozitele pe mijloacele de transport cu 50% și în anul 2018 au fost achiziționate mai multe
mijloace de transport.

3.5. Modul de calcul al contribuțiilor sociale aflate în sarcina angajatorului

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează și administrează de către Ministerul Muncii
și Protecției Sociale, prin Direcția generală a asigurărilor sociale. Conform Legii nr 227/2015
privind Codului fiscal, sunt obligate la plata contribuțiilor sociale orice persoană fizică sau
juridică care are calitatea de angajator. Este necesar ca statul, companiile naționale, regiile
autonome, societățile comerciale etc. să asigure anumite măsuri corespunzătoare pentru
protecția cetățenilor care pot să ajungă în imposibilitatea de a mai munci și de a-și dobîndi
prin muncă bunurile și serviciile de care au nevoie.
În continuare se vor prezenta contribuțiile sociale aflate în sarcina angajatorului, în cazul
societății SC Cons Auto Total S.R.L., conform balanței și a statelor de plată.
În perioada 2015-2017 cotele de contribuții sociale au rămas neschimbate. Începând cu data
de 01.01.2018 intră în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, prin care se
reduce numărul de contribuții sociale. Angajatorul va datora o contribuție asiguratorie în cotă
de 2,25% aplicată la salariul brut. Această nouă abordare a contribuțiilor sociale reprezintă o
schimbare radicală, cu riscuri și costuri materiale și sociale ce vor fi suportate atât de mediul
de afaceri, cât și de salariați.

Contribuția Contribuția Contribuția Contribuția Contribuția Fondul de

de asigurări de asigurări pentru de asigurări la bugetul garantare (2.12)
sociale sociale de concedii și pentru asigurărilor pentru
sănătate indemnizații accidente de pentru plata
muncă și șomaj creanțelor
boli salariale
profesionale
15,8% 5,2% 0,85% 0,15% 0,5% 0,25%

Dacă în cazul contribuțiilor sociale nu au existat modificări majore ale cotelor până în anul
2018, nu putem afirma același lucru și despre salariul minim brut. Conform graficului 11 se
poate observa că salariul minim brut pe țară crește de la an la an, iar acest lucru va determina
și o creștere a contribuțiilor sociale datorate de societate până în anul 2017.
Fiscalitatea persoanelor juridice 34

Sursa: Prelucrare proprie pe baza Codului fiscal

Fig. 11 Salariul de bază minim brut pe țară

Sursa: Prelucrare proprie pe baza statelor de plată ale SC Cons Auto Total S.R.L.
Fig. 12 Evoluția contribuțiilor sociale aflate în sarcina angajatorului
Figura 12 ne prezintă sumele pe care societatea le datorează bugetului asigurărilor sociale de
stat pentru toată perioada analizată. În anul 2016 s-au înregistrat creșteri de aproximativ 60%,
iar în anul 2017 au avut loc creșteri de aproximativ 32%, creșteri semnificative cauzate atât de
modificarea salariului minim brut pe țară, cât și de creșterea numărului de angajați.
Cu toate că salariul minim brut a fost majorat la 1900 lei în anul 2018 și numărul de angajați a
crescut și în acest an, contribuția socială suportată de societate s-a micșorat datorită
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, societatea suportând doar o contribuție
asiguratorie de muncă, cu o cotă de 2,25%.
 35

3.6. Presiunea fiscală la nivelul SC Cons Auto Total S.R.L.

Impozitele percepute de stat de la agenții economici se constituie în elemente de presiune
fiscală, iar cu cât ponderea impozitelor în cifra de afaceri realizată de contribuabil este mai
mare, presiunea fiscală înregistrează o creștere.
Raportul între suma totală a impozitelor plătite de către societate și cifra de afaceri, determină
presiunea fiscală.

Presiunea fiscală = (Impozite + Contribuții + Taxe) / Cifra de afaceri

(2.13)
Se cunoaște faptul că o presiune fiscală ridicată va descuraja contribuabilul să investească, să
economisească și să producă. La nivelul societății avem în vedere toate impozitele directe,
contribuțiile sociale, impozitele și taxele locale.

Tabel 5: Presiunea fiscală

Explicație 2015 2016 2017 06.2018
Impozit pe profit 0 0 0 0
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor 0 0 0 13.714
Impozite locale 14.073 15.256 18.974 18.974
Contribuții 77.774 123.197 165.008 11.760
Total prelevări 91.847 138.453 183.982 44.448
Cifra de afaceri 2.448.479 2.889.012 2.780.449 1.369.703
Presiunea fiscală 3,75% 4,79% 6,62% 3,25%

Sursa: Prelucrare proprie pe baza situațiilor financiare ale SC Cons Auto Total S.R.L.
Fig. 13 Evoluția presiunii fiscale (% din CA)

La o primă analiză a graficului, se observă trendul oscilant al presiunii fiscale. Însă, la o

examinare amănunțită se observă faptul că impozitul pe profit nu are nici o influență asupra
presiunii fiscale.
Fiscalitatea persoanelor juridice 36

Tabel 6: Presiunea fiscală pe categorii de impozite și taxe

Indicatori 2015 2016 2017 06.2018
Impozit pe profit 0 0 0 0
Impozit pe v. micro 0 0 0 1%
Impozite locale 0,57% 0,53% 0,68% 1,39%
Contribuții 3,18% 4,26% 5,94% 0,86%

Contribuțiile sociale, pe toată perioada analizată, înregistrează un trend ascendent, dar și cea
mai mare influentă asupra presiunii fiscale până în anul 2017, cauzate de numeroasele
modificări asupra numărului de angajați și asupra salariului minim brut pe țară. În anul 2017 a
fost înregistrată cea mai ridicată valoare a contribuțiilor sociale datorate de societate, în
valoare de 165.008 lei, reprezentând 5,94% din cifra de afaceri. Însă, acest lucru se schimbă
în anul 2018, moment în care legislația a fost modificată și contribuțiile sociale au trecut în
sarcina angajatului, societatea fiind obligată să plătească o singură contribuție asiguratorie de
muncă care are o pondere de 0,86% din cifra de afaceri.
În aceași măsură, și impozitele și taxele locale au un trend crescător, însă nu putem nota o
înfluență considerabilă asupra presiunii fiscale până în anul 2017. În primul semestru al anului
2018, impozitele și taxele locale înregistrează cea mai mare pondere, de 1,39% din cifra de
afaceri și cea mai ridicată influență asupra presiunii fiscale. În anul 2018 societatea a fost
încadrată la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, astfel că impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor a avut o influență asupra presiunii fiscale totale, înregistrând o
valoare de 13.714 lei și o pondere de 1% din cifra de afaceri.
Toate acestea se pot modifica odată cu întocmirea Bilanțului de la data de 31.12.2018,
moment în care se determină valoarea totală a contribuțiilor sociale și impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor.

4. CONCLUZII

Impozitul poate fi privit ca o contribuție firească, obligatorie și nerambursabilă datorată de

către contribuabili pentru veniturile realizate.
În plan economic, impozitele se pot manifesta ca un instrument de încurajare sau de frânare a
unei activități economice, dar indiferent de cât de reticenți sunt agenții economici la ideea de
fiscalitate, existența de durată a unei firme pe piață este influențată de cunoașterea și
respectarea legislației fiscale în vigoare.
Nivelul impozitelor și contribuțiilor diferă de la un stat la altul în funcție de gradul de
dezvoltare și de nevoile acoperite de bugetul de stat, specifice fiecărui stat. În cadrul acestei
lucrări am realizat o analiză comparativă privind elementele de impozitare la nivelul Uniunii
Europene și la nivelul României. Această analiză oferă o imagine clară asupra sistemului
fiscal românesc în comparație cu media celor 28 de State Membre.
În perioada 2010-2017 există diferențe remarcabile la nivelul ponderilor în PIB a impozitelor
și a contribuțiilor. Nivelul impozitelor directe este depășit de nivelul impozitelor indirecte pe
întreaga perioadă, acest lucru fiind înregistrat de țările emergente sau în curs de dezvoltare
care preferă impozitarea consumului. De vreme ce în Uniunea Europeană, accentul este pus
 37

pe veniturilor provenite din impozite indirecte și contribuții sociale, în România accentul este
pus cu precădere pe veniturile provenite din impozitele indirecte.
Putem aduce drept argument influența statelor dezvoltate din Uniunea Europeană comparativ
cu accentul pus pe elementele fiscale ale României, ca țară emergentă.
În cazul mediei Uniunii Europene, ponderea impozitelor indirecte, impozitelor directe și a
contribuțiilor sociale, în Produsul Intern Brut se menține relativ constantă pe toată perioada
analizată, iar în cazul României sunt înregistrate mici fluctuații de la an la an.
În urma analizei impozitelor directe, a impozitelor indirecte, dar și a contribuțiilor sociale,
putem concluziona că România se situează din punct de vedere fiscal la nivelul țărilor în curs
de dezvoltare, situându-se mult sub media celor 28 de state din Uniunea Europeană.
Impozitele percepute de stat de la agenții economici se constituie în elemente de presiune
fiscală, iar cu cât ponderea impozitelor în cifra de afaceri realizată de contribuabil este mai
mare, presiunea fiscală înregistrează o creștere.
Lucrarea de față a încercat să realizeze o prezentare cât mai corectă a impozitelor și taxelor
suportate de SC Cons Auto Total S.R.L. și să emită o serie de concluzii asupra acestora, cu
ajutorul datelor culese din bilanț, cont de profit și pierdere, declarați fiscale și din deciziile de
impunere.
Societatea a înregistrat profit în perioada 2015-2017, profit cu care au fost acoperite pierderile
din anii precedenți în valoare de 363.312 lei, iar din acest motiv firma nu a fost obligată să
plătească impozit pe profit. Deși profitul societății crește cu 108.978 lei din 2015 până în
2017, acesta nu poate fi utilizat prin investirea în echipamente tehnologie sau pentru
distribuirea dividendelor către asociați.
La începutul anului 2018, intră în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 prin
care a fost modificat plafonul de încadrare la microîntreprinderi de la 500.000 euro la
1.000.000 euro; acest fapt a influențat situația societății SC Cons Auto Total S.R.L care a
înregistra o cifră de afaceri în valoare de 2.780.499 lei, echivalentul a 596.712 euro.
Conform bilanțului depus în luna iunie 2018, societatea a înregistrat pierdere, însă după
modificările legislative apărute, SC Cons Auto Total S.R.L. este obligată să plătească impozit
pe veniturile microîntreprinderilor în valoare de 13.714 lei. Acest lucru a dus la creșterea
presiunii fiscale de la 0% la 9.85%, și automat la creșterea pierderii fiscale. În concluzie,
referindu-ne strict la cazul societății analizate până în iunie 2018, aceste modificări legislative
nu au generat nici un beneficiu.
În cazul impozitului pe clădiri, acesta a înregistrat o creștere semnificativă, de aproximativ
8.000 lei în anul 2019 fată de anul 2015, creștere influențată atât de creșterea cotei de
impunere de la 0,9% la 1,3%, cât și datorită creșterii valorii de inventar a clădirii cu
aproximativ 426.000 lei. Aceste modificări au dus și la creșterea presiunii fiscale.
Anul 2019 aduce schimbări majore și în cazul impozitului pe mijloacele de transport,
impozitul înregistrează o creștere semnificativă, cauzată de Hotărârea Consiliului Local de a
majora impozitele pe mijloacele de transport cu 50% și achiziționarea unui număr mare de noi
mijloace de transport. Societatea deține în anul 2019 aproximativ 70 de vehicule cu masă
totală sub 12 tone, cu aproximativ 10 vehicule mai mult față de anul 2018.
Fiscalitatea persoanelor juridice 38

Dacă analizăm strict situația prezentată până în momentul de față, putem trage concluzia că
modificările legislative apărute în anii 2018 și 2019 au avut doar efecte negative asupra
societății în ceea ce privește impozitele și taxele suportate.
Însă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 aduce modificări și asupra contribuțiilor
sociale, acestea trecând în sarcina angajatului, angajatorul fiind obligat sa plătească o
contribuție asiguratorie de muncă de 2,25%. Teoretic, putem afirma faptul că această
modificare a fost singurul lucru favorabil de care firma a beneficiat în această perioadă și care
a dus la diminuarea presiunii fiscale de la 5,94% la 0,86%. Însă, această nouă abordare a
contribuțiilor sociale reprezintă o schimbare radicală, cu riscuri și costuri materiale și sociale
ce vor fi suportate atât de mediul de afaceri, cât și de salariați.
În anul 2016 contribuțiile sociale au înregistrat creșteri de aproximativ 60%, iar în anul 2017
au avut loc creșteri de aproximativ 32%, majorări semnificative cauzate atât de modificarea
salariului minim brut pe țară, cât și de creșterea numărului de angajați. În anul 2018 salariul
minim brut a fost majorat la 1900 lei și numărul de angajați a crescut; aceste lucruri nu au
putut compensa ”pierderea” cauzată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, prin
care se reduce numărul de contribuții sociale aflate în sarcina angajatorului.
O presiune fiscală ridicată va descuraja orice societate să investească, să economisească și să
producă. În perioada analizată, societatea SC Cons Auto Total S.R.L. înregistrează o presiune
fiscală generală scăzută, cea mai mare valoare fiind de 6,62% în anul 2017. Impozitul pe
profit nu influențează presiunea fiscală resimțită până în anul 2018, iar impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor plătite în anul 2018 au avut o influență de 1% asupra presiunii fiscale.
Contribuțiile sociale au avut cea mai ridicată influență asupra presiunii fiscale până în anul
2017, cu o pondere 5,94% din cifra de afaceri, iar impozitele și taxele locale au fost
nesemnificative, înregistrând un nivel de 0,68%. Aceste lucruri se modifică semnificativ în
anul 2018 datorită modificărilor legislative apărute în acest sens. Impozitele și taxele locale au
cea mai mare influență asupra presiunii fiscale cu o valoare de 1,39%, iar nivelul
contribuțiilor sociale s-au micșorat cu 5,08 puncte procentuale.
Cu toate modificările apărute de-a lungul perioadei analizate, putem afirma că din punct de
vedere al presiunii fiscale, anul 2018 este cel mai favorabil pentru societatea analizată. Toate
acestea se pot modifica odată cu întocmirea Bilanțului de la data de 31.12.2018, moment în
care se determină valoarea totală a contribuțiilor sociale și impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor. Doar în momentul acela putem spune ca avem o imagine fidelă a
impozitelor și taxelor și a presiunii fiscale resimțite în anul 2018.
 39

5. BIBLIOGRAFIE

1. Dumiter Florin, Jimon Ștefania (2016), Double Taxation Conventions in Central and
Eastern European Countries, „Journal of Legal Studies”, Vol. 18, Issue 32/2016;
2. Groves Harold M. (1964), Financing Government, 6-ed., Winston, New York;
3. Hansen Alvin H. (1965), Fiscal Policy and Business Cycles, Routledge Library
Editions, New York;
4. Lefter Cornelia, Chirică Simona (2010), Evitarea dublei impuneri internaţionale
(Reglementări legale interne şi convenţii fiscale încheiate de România), „Economie
teoretică şi aplicată”, Vol. XVII, No. 9(550);
5. Mutașcu Mihai (2005), Finanțe publice, Editura ArtPress, Timișoara;
6. Pană Cristian (2014), ”Direct Taxation in Romania: an Empirical Analysis”,
Bucharest;
7. Pană Cristian (2011), "Taxation" Second Edition, Revised and Added, Bren
Publishing House, Bucharest;
8. Penu, Daniel. (2011) Fiscal Policy on Indirect Taxes in Romania in the European
Integration Process, Doctoral Thesis, The Bucharest University of Economic Studies,
Bucharest, Romania
9. Tatu Lucian (2013), "Taxation. From Law to Practice" Edition 8th, Revised and
updated, C.H. Beck Publishing House, Bucharest;
10. *** Legea nr. 227/2015 privind Noul Cod Fiscal;
11. *** European Commission, Taxation Trends Report, 2018 edition;
12. *** ACCACE, Tax Guideline, 2018 edition;
13. *** Consiliului fiscal (2017), Raport anul.
Fiscalitatea persoanelor juridice 40

6. ANEXE
41
Fiscalitatea persoanelor juridice 42
43
Fiscalitatea persoanelor juridice 44
45
Fiscalitatea persoanelor juridice 46
47
Fiscalitatea persoanelor juridice 48
49
Fiscalitatea persoanelor juridice 50
51
Fiscalitatea persoanelor juridice 52
53
Fiscalitatea persoanelor juridice 54