Sunteți pe pagina 1din 19

Proiect la disciplina FISCALITATE

TRASATURILE UNUI SISTEM FISCAL EFICIENT FISCALITATEA IN STATELE UNITE ALE AMERICII FISCALITATEA IN JAPONIA

CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................................................1 SISTEMUL FISCAL............................................................................................................................2 Conceptul de sistem fiscal ...............................................................................................................2 Trasaturile unui sistem fiscal eficient...............................................................................................2 FISCALITATEA IN STATELE UNITE ALE AMERICII..................................................................4 Impozitul pe venit.............................................................................................................................4 Impozitul pe profit.............................................................................................................................7 Taxa pe valoarea adaugata................................................................................................................9 FISCALITATEA IN JAPONIA..........................................................................................................10 Impozitul pe venit...........................................................................................................................10 Impozitul pe profit...........................................................................................................................15 Taxa pe valoare adaugata................................................................................................................16 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................16

INTRODUCERE

Fiscalitatea este un instrument n serviciul unei politici, a unei viziuni a vieii n comun, organizat de ctre componente ale puterii specializate n gestionarea serviciilor publice care necesit colectarea unor resurse financiare. Aceste resurse (fonduri bneti) sunt destinate a acoperii cheltuielile generale ale societii Fiscalitatea unui stat are directe repercursiuni asupra dezvoltarii sale economice influientand regurile unei economii nationale, spre exemplu in privinta investitiilor de capital atrase. Totodata, fiscalitatea unui stat are si o dimensiune internationala fiind influientata de intensificarea, in ultimii 50 sau 60 de ani, a relatiilor economice internationale. De asemenea, aceste aspecte sunt relevante in contextul globalizarii si accentuate de criza economico-financiara actuala. Prin natura sa, fiscalitatea este strans legata de economie si de sistemul economic. In egala masura, fiscalitatea este legata de drept, deoarece regurile in materie de fiscaliate sunt stabilite prin norme juridice interne sau internationale. Dreptul fiscal internaional presupune o relaie ntre cel puin dou jurisdicii distincte: cea a statului de origine a subiectului de drept vizat i cea din statul de reedin (acela n care subiectul de drept realizeaz venituri impozabile orideine bunuri din categoria celor impuse). Dreptul fiscal internaional are inciden asupra relaiilor transfrontaliere, iar acest fapt impune studierea regulilor locale din fiecare ar, avnd n vedere cultura juridical i politica fiscal a fiecrui stat. Examinarea dreptului strin trebuie s se fac, prin urmare, integrnd n chestiune specificul local. n absena unor convenii internaionale, fiecare stat i conserv dreptul de a aplica integral i ntocmai propriile reglementri n vigoare, n temeiul suveranitii sale fiscale. ntruct Statele Unite ale Americii se numar printre principalii actori ai economiei mondiale (fiind, n paralel, i principalul jandarm" al epocii contemporane), am optat pentru a prezenta in lucrarea de fata cteva aspecte despre fiscalitatea din aceast ar. Trebuie precizat c n Statele Unite fiscalitatea trebuie studiat att la nivel federal, ct i la nivelul statelor care compun federaia, ntruct acestea dispun de un sistem paralel de impozitare a beneficiilor, att pentru impozitele directe, ct i pentru impozitele indirecte. Tinand cont ca Japonia este a treia economie mondial dup SUA i China am prezentat si cateva aspecte ale fiscalitatii din aceasta tara.

SISTEMUL FISCAL Conceptul de sistem fiscal


Sistemul fiscal este un produs al gndirii, deciziei i aciunii factorului uman, creat iniial pentru a rspunde unor obiective financiare la care, ulterior, s-au adugat i obiective de natur economico-social. n doctrina juridic, sistemul fiscal este considerat ca fiind format din totalitatea impozitelor i taxelor provenite de la persoanele fizice i juridice care alimenteaz bugetele publice1 O alt abordare a sistemului fiscal pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului n general i interpreteaz sistemul fiscal prin prisma relaiilor dintre elementele care l formeaz, astfel: sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulime de elemente (materie impozabil, cote, subieci fiscali) ntre care se manifest relaii care apar ca urmare a proiectrii, legiferrii, aezrii i perceperii impozitelor i care sunt gestionate conform legislaiei fiscale, n scopul realizrii obiectivelor sistemului2 Sistemul fiscal este, aadar, un sistem complex, incluznd n structura sa urmtoarele trei componente3: totalitatea impozitelor, taxelor i a altor venituri fiscale pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe n baza unor reglementri legislative cu caracter fiscal;

mecanismul fiscal, care cuprinde metodele, tehnicile i instrumentele fiscale prin utilizarea crora se asigur dimensionarea, aezarea i perceperea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat; aparatul fiscal, fr de care sistemul fiscal ar rmne inert, el constituind motorul de punere n micare a mecanismului fiscal.

Trasaturile unui sistem fiscal eficient


Pentru ca un sistem fiscal sa fie eficient, el trebuie sa aiba definit un scop clar, sa aiba un caracter strategic, sa fie coerent si sa dispuna de transparen i corectitudine n aplicarea legislaiei. Orice regim fiscal eficient trebuie s dispun un scop clar: Sistemul fiscal are rolul de a finanta cheltuielile publice. Tinteste spre obtinerea unui echilibru bugetar al unui stat pentru o anumita perioada. Ia in considerare obiective sociale cum ar fi redistribuirea. Tine cont de capacitatea de a plati taxele- impunerea este progresiva Nu putem caracteriza un regim fiscal drept eficient dac acesta nu are un caracter strategic, fapt pentru care sistemul fiscal trebuie sa fie: stabil i consistent pentru a asigura posibilitatea lurii unor decizii de investiii pe termen lung cu ncrederea n faptul c regulile nu se vor modifica ntratt nct s afecteze semnificativ validitatea acelor decizii.

1 Condor I., Drept financiar, Editura Regia autonom Monitorul Oficial, Bucureti, 1994, p.122; 2 Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal n tiina finanelor, Editura Codecs, Bucureti, 1998, p.22; 3 Vintil Georgeta, Fiscalitate. Metode i tehnici fiscale, Ediia a II-a, Editura Economic, Bucureti, 2006.

preleve un procent din resursele statului permind, n acelai timp, agenilor economici care activeaz n aceste domenii, obinerea unui rezultat pe msura eforturilor depuse. ajute, mai degrab dect s inhibe/incurce afacerile/schimbul. Dac statul dorete s participe la comerul exterior, regimul fiscal trebuie s fie competitiv i s in cont de felul cum opreaz regimurile fiscale n celelalte economii. aiba un caracter flexibil i adaptabil schimbrilor economice i sociale din cadrul unui stat. Este foarte mult agreat ideea de a dispune de potenial nu doar de a pretinde ncasrile. De asemene e nevoie de coeren: Regimul fiscal dispune de mecanisme/autoriti care s permit consultaii apriori, informri cu privire la politici i legislaie. Este clar, uor accesibil i uor de neles Asigur interaciune ntre taxe. Aceast caracteristic se refer n special interaciunilor multinaionale. Minimizeaz povara administrativ att a pltitorilor ct i a guvernului n ceea ce privete pregtirile, completrile i ncasrile. Utilizarea soluiilor Online poate aduce mbuntiri semnificative n acest sens. Transparen i corectitudine n aplicarea legislaiei: Regulile fiscale trebuie s fie coninute de o legislaie accesibil utilizatorilor. Respectarea regimului fiscal trebuie s se fac cu sprijinul autoritilor n materie. Trebuie s existe un traseu clar i accesibil cu privire la rezolvarea unei dispute ntre pltitori de impozite i autoriti, traseu care s opereze ntr-un orar temporar eficient. atitudine pozitiv din partea autoritilor fiscale care promoveaz cooperarea Exist nevoia pentru recunoaterea faptului c autoritile fiscale trebuie s sprijine i s ajute pltitorii i de asemenea s consulte i s previn. Promovarea unui dialog constructiv i ndeprtarea de relaiile adversariale. Sistemul opreaz pe baza ncrederii i respectului reciproc. Pltitorii sunt considerai a fi cinsitii pn la proba contrarie, cnd vor rspunde pentru actele lor.

FISCALITATEA IN STATELE UNITE ALE AMERICII


Statele Unite ale Americii includ 50 de state, avand capitala la Washington, districtul Columbia. Statele Unite ale Americii exercita jurisdictie suverana asupra unui numar de posesiuni si teritorii, incluzand Puerto Rico, Insulele Virgine Americane, Guam, Samoa Americana si Insulele Marianei de Nord. Aceste posesiuni si teritorii nu sunt subiect al fiscalitatii federatiei americane. Fiind o federatie, sistemul de impozite si taxe se dezvolta pe trei paliere: federal, statal si municipal (local), in unele cazuri. Corporatiile sunt subiect al impozitului pe profit, sub autoritate federala. In multe cazuri, profitul este impozitat si la nivelul statelor componente. Angajatorii si angajatii sunt platitori de asigurari sociale, dar Statele Unite ale Americii nu practica taxa pe valoarea adaugata, insa aproape toate statele americane impun taxe pe vanzari. Organul fiscal suprem este Serviciul Intern de Venituri (IRS). Majoritatea statelor americane percep impozit pe venit, impozit pe profit i o tax general asupra vnzrilor (echivalena taxei pe valoarea adugat perceput n majoritatea statelor europene). Puine sunt jurisdiciile care nu se folosesc integral de prerogativele lor, renunnd s impoziteze la nivelul a una sau dou dintre categoriile menionate (de regul, impozitul pe venit sau impozitul pe profit). Incasarile Guvernului Federal in functie de sursa de provieneta a veniturilor aferente taxelor impuse

Impozitul pe venit
Statele Unite ale Americii aseaza un impozit asupra veniturilor nete ale indivizilor. Cetatenii americani si rezidentii sunt subiecti ai impunerii veniturilor provenite din intreaga lume, indiferent de locul unde isi au resedinta. Strainii sunt subiecti ai impunerii daca devin rezidenti americani sau daca obtin anumite tipuri de venit din aceasta tara. Strainii sunt tratati ca rezidenti americani daca detin o Carte Verde americana si au patruns pe teritoriul tarii sau daca au implinit testul prezentei substantiale pe teritoriul american. Persoanele casatorite pot opta intre a completa fie o declaratie de impunere separata, raportand venitul propriu si deducerile personale, fie o declaratie comuna, raportand venitul combinat si deducerile familiei. 4

Venitul provenit din intreaga lume este supus impunerii. Acesta include salariile, venitul din afaceri si venitul din investitii. Toate tipurile de venit (cu exceptia castigurilor de capital) sunt agregate si impuse la aceeasi rata. Castigul de capital este obiect al unei impuneri la rate speciale. Venitul impozabil global se calculeaza in urmatoarele etape succesive: 1. determinarea venitului brut; 2. scaderea anumitor deduceri legale, pentru a obtine venitul brut ajustat; 3. scaderea urmatoarelor: o deducere standard sau suma totala a articolelor deductibile si sumele personale scutite. Ratele de impunere se aplica venitului impozabil astfel calculat, iar suma impozitului datorat poate fi compensata de catre creditele fiscale acordate. Ratele de impunere folosite depind de statutul contribuabilului. Exista patru categorii de cuprindere a acestora: persoanele casatorite ce completeaza impreuna declaratia de impunere; capul familiei (de exemplu persoana care detine gospodaria ce este principalul loc unde traieste copilul dependent sau alti dependenti cel putin jumatate din anul de impunere); indivizii necasatoriti; persoanele casatorite ce completeaza declaratii de impunere separate. Impozitarea veniturilor se face pe baza unui barem progresiv, conform grilei din tabelul de mai jos, cotele de impunere variind ntre 10 -35%. Ctigurile din capital i dividendele primite de o persoan fizic sunt considerate venituri impozabile i sunt evaluate n funcie de palierul de impozitare unde s-ar ncadra. n raport de aceast ncadrare, ctigurile din capital i dividendele sunt impozitate cu 5% (dac veniturile impozabile pot fi ncadrate n primele dou paliere de impozitare) sau 15% (pentru venituri impozabile superioare). Tabel nr. 1 (SUA) Cotele de impunere ale veniturilor persoanelor fizice (2012) Persoane casatorite Persoane Persoan care are Cota de care depun o declaratie casatorite care Celibatari calitatea de cap de impunere comuna sau persoane depun declaratia familie vaduve separat 10% 15% 25% 28% 33% 35% $ 0 - 8.700 dolari 8.701 dolari - 35.350 dolari 35.351 dolari 85.650 dolari 85.651 dolari 178.650 dolari 178.651 dolari 388.350 dolari 388.351 dolari + $ 0 - 17.400 dolari 17.401 dolari - 70.700 dolari 70.701 dolari - 142.700 dolari 142.701 dolari - 217.450 dolari 217.451 dolari - 388.350 dolari 388.351 dolari + $ 0 - 8.700 dolari 8.701 dolari 35.350 dolari 35.351 dolari 71.350 dolari 71.351 dolari 108.725 dolari 108.726 dolari 194.175 dolari 194.176 dolari + $ 0 - 12.400 dolari 12.401 dolari 47.350 dolari 47.351 dolari 122.300 dolari 122.301 dolari 198.050 dolari 198.051 dolari 388.350 dolari 388.351 dolari +

Sursa:www.IRS.gov 2012 Tax Rate Tables

Aceste cote de impunere sunt ajustate anual, in functie de evolutia indicelui inflatiei. Baza de impunere este determinat prin luarea n considerare a unor largi categorii de cheltuieli deductibile, dintre care menionm: deducerile personale: deducerea acordat contribuabililor a cror venituri nu depesc un anumit cuantum; 5

deducerile standard: exprimate ca o suma fixa in functie de statutul contribuabilului la completarea fiei fiscale anuale Pentru anul 2010, deducerea standard a fost de: -contribuabil celibatar: 5.700 USD -contribuabili cstorii ce completeaz mpreun declaraia fiscal: 11.400 USD; -contribuabili cstorii ce completeaz separat declaraia fiscal: 5.700 USD; -contribuabil cap al gospodriei (head of household): 8.400 USD; -contribuabil vduv: 11.400 USD. La aceste sume generale, indexabile n fiecare an, se mai pot aduga sume suplimentare n funcie de vrsta contribuabilului sau starea de sntate. diverse tipuri de credite fiscale: creditul fiscal pentru impozitele pltite n strintate (dac depesc 300 USD); creditul fiscal pentru cheltuielile copiilor mai mici de 12 ani i a persoanelor dependente; creditul fiscal pentru persoanele n vrst sau cu dizabiliti; creditul fiscal pentru cheltuielile cu educaia copiilor (maxim 4000 USD); creditul fiscal pentru contribuiile la un plan de economisire pentru pensie; creditul fiscal pentru copii; creditul fiscal pentru cheltuielile ocazionate de adoptarea unui copil; alte tipuri de credite fiscale (pentru dobnzile la creditele contractate, pentru folosirea unor surse neconvenionale de energie); deducerile pentru cheltuielile provocate de evenimente de for major (accidente de masin, demolri care sunt consecina unui dezastru, cutremure, incendii, inundaii, uragane, naufragii, furtuni, atacuri teroriste, tornade, vandalism i erupii vulcanice) sau pentru cheltuielile provocate de savrrea asupra contribuabilului a unor infraciuni (antaj, furt, jaf armat, rpire pentru obinerea unei rscumprri). Categoriile de venit exceptat de la impunere cuprind: sumele primite sub contracte de asigurari de viata; darurile si mostenirile; dobanda obligatiunilor emise de statele americane si municipalitati pentru scopuri publice calificate; venitul castigat in strainatate, in anumite limite; unele sume primite ca si compensatii pentru boala sau accidente. Venitul obtinut ca salariu este obiect al impunerii. Cheltuielile aflate in relatie directa cu obtinerea venitului si care nu sunt rambursate de angajator pot fi deduse. Costurile de deplasare (de naveta) nu sunt deductibile. Cheltuielile de deplasare sunt deductibile numai daca sunt platite in legatura cu inceperea activitatii, ca angajat sau ca lucrator independent, la un loc principal nou de munca. Acest nou loc de munca trebuie sa fie la cel putin 50 de mile departare de fostul serviciu sau la cel putin 50 de mile de rezidenta individului. Beneficiile primite in natura de catre un angajat constituie, in general, venit impozabil. Venitul din pensii provenit din planurile de pensii calificate sponsorizate de angajator, planurile de bonusuri pentru actiuni si planurile de distributie a profitului este venit impozabil. n materia impozitului pe venit, cotele de impunere sunt modice, nivelul de 9,5% fiind atins doar n Vermont i Districtul Columbia (doar pentru veniturile cele mai consistente). De regul, impozitul federal pltit este deductibil din baza de impunere a impozitului statal. Majoritatea statelor recurg la un sistem de impozitare progresiv a veniturilor, n timp ce mai puine dintre ele (Colorado, Illinois, Indiana, Pennsylvania) impun veniturile cu o cot fix (flat rate). n 6

fine, ceea ce se mai poate observa este faptul c i la nivel statal impozitarea veniturilor ine cont de situaia familial a contribuabililor, fiind obinuit impozitarea pe cuplu. Tabel nr. 2 (SUA) Impozitele percepute la nivelul ctorva state americane (2012) Statul Arizona Colorado Connecticut Delaware Georgia Hawaii Idaho Iowa Kansas Kentucky Louisiana Maine Impozitul pe venit (%) Impozitul pe profit (%) Taxa general asupra vnzrilor(%)* 5,6 2,9 6 4 4 6 5 5,3 6 4 5 statal. n paralel, la

2,87 - 5,04 6,968 4,63 4,63 3-5 7,5 2,2-5,95 8,7 1 -6 6 1,4-8,25 4,4 - 6,-4 1,6-7,8 7,6 0,36 - 8,98 6-12 3,5 - 6,45 4 2-6 4 - 8,25 2-6 4-8 2-8,5 3,5 - 8,93 Sursa: Internal Revenue Service, www.irs.gov *Cotele prezentate n acest tabel corespund impozitului perceput la nivel nivel local aceste cote pot fi majorate.

Impozitul pe profit
Statele Unite ale Americii folosesc un sistem clasic de impunere a corporatiilor. Profiturile se impoziteaza la companie, in anul realizarii lor si ulterior la actionari, cand se distribuie. Actionarii sunt impusi in functie de statutul lor, respectiv corporatii, indivizi, trust sau proprietar. Dividendele nu sunt deductibile din profitul impozabil. Corporatiile care primesc dividende impozabile le pot, insa, deduce integral sau partial. Dividendele platite nerezidentilor sunt obiect al impunerii. Entitatile legale subiecte ale impozitului pe profit includ: corporatiile; asociatiile; societatile pe actiuni; companiile de asigurari; bancile. Formele specializate de companii, cum sunt companiile de investitii regulate (simbolizate RICs si cunoscute ca fonduri mutuale) si trusturile de investitii in averi reale (REITs) sunt subiecte ale impozitului pe profit, dar sunt indreptatite sa solicite o deducere din venitul din investitii si castigurile de capital distribuite actionarilor. Trusturile de investitii in ipoteci pentru averi reale (REMICs) si in active financiare securizate (FASITs) nu sunt subiecti ai impunerii profiturilor. Exista, totodata, unele persoane juridice pentru care se aplica un regim special, in sensul ca dividendele distribuite actionarilor sunt impuse, dar profiturile ramase la dispozitia lor sunt exceptate. Conceptul de rezidenta nu este folosit in Statele Unite ale Americii pentru corporatii. Corporatiile sunt considerate interne daca sunt organizate sub legea unuia dintre statele americane sau a districtului Columbia si sunt considerate straine daca sunt organizate sub o jurisdictie legala straina. 7

Corporatiile interne sunt impuse asupra venitului provenit din intreaga lume. Venitul este definit, in sens larg, ca incluzand toate veniturile obtinute, indiferent de tip si de sursa de provenienta. Aceleasi tipuri de rate de impunere se aplica asupra tuturor categoriilor de venituri. Corporatiile pot deduce toate cheltuielile ordinare si necesare, platite sau contractate de-a lungul anului, in desfasurarea unei afaceri. Articolele deductibile includ: cheltuielile de afaceri; deprecierile si amortizarile; platile de dobanzi; impozitele statale si locale platite pe venit si pe averea reala; contributiile caritabile; pierderile care nu sunt compensate cu asigurari sau similare; datoriile riscante. Provizioane speciale permit amortizarea cheltuielilor organizationale ale corporatiei, costurile de infiintare, cheltuielile de cercetare-dezvoltare si cheltuielile cu caracter ecologic. Totodata, contribuabilul poate opta pentru deducerea unor taxe (straine sau de alta natura). Categoriile de cheltuieli nedeductibile cuprind: salariile excesive; platile finale excesive efectuate in legatura cu preluarea unor corporatii; cheltuielile si dobanzile referitoare la obtinerea venitului scutit. In general, dobanzile sunt deductibile limitat, in raport de anumite conditii. Dividendele sunt deductibile doar pentru companiile specializate (RICs si REITs). Evaluarea activelor se realizeaza prin metoda LIFO sau FIFO. Pentru aceasta se mai utilizeaza metoda costului sau metoda minimului dintre cost si valoarea de piata. Daca se apeleaza la metoda LIFO activele trebuie evaluate la cost si toate situatiile financiare catre creditori si actionari trebuie sa fie intocmite folosind metoda LIFO. Intreprinderile mici (cu un venit sub 5 milioane de dolari) pot sa foloseasca o metoda simplificata LIFO. Dealerii de titluri de valoare trebuie sa le evalueze la valoarea corecta de piata. Titlurile care nu sunt parti ale activului trebuie evaluate la pretul de piata din ultima zi a anului de impunere si tratate ca si cum ar fi vandute, iar suma castigului sau pierderii sa fie inclusa in venit. Exceptii se aplica la titlurile detinute de dealeri pentru investitii sau ca parte a anumitor tranzactii de hedging. Corporatiile sunt subiect al impunerii castigurilor de capital. Ratele care se aplica sunt cele utilizate si la impunerea venitului ordinar. Se acorda o diminuare a obligatiei fiscale pentru urmatoarele tranzactii legate de fuziuni, lichidari si reorganizari: transferurile unui pachet de actiuni la o corporatie, mai mare de 80%; lichidarile unui subsidiar detinut in proportie de peste 80% de catre compania mama; fuziunile legale ale corporatiei sau tranzactiile de consolidare; divizarile corporationale; recapitalizarile corporatiei (de exemplu schimbarea structurii capitalului); migrarea corporatiei (de exemplu schimbarea locului acesteia) s.a. In aceste tranzactii, castigul este amanat pana in momentul cand actiunile sau activele primite sunt vandute. Aceste facilitati se acorda in conditiile indeplinirii anumitor criterii precis stabilite. Sistemul de impunere a profiturilor companiilor este unul de tip progresiv. Corporatiile sunt subiect si al unei taxe alternative minime, in masura in care aceasta este mai mare decat obligatia fiscala normala, calculata pe baza ratelor anterioare. Baza de calcul, in cazul acestei alternative, se determina cu luarea in considerare a anumitor articole de venituri care sunt tratate preferential in regimul normal. Venitul minim impozabil alternativ ce depaseste suma scutita de 40 000 de dolari este impozitat cu o rata de 20%. Suma cu care taxa alternativa minima depaseste impozitul normal este impusa si cu o taxa aditionala.

Tabel Nr. 3 Cota de impunere pentru profit (2011) Venit impozabil ($) 0 - 50,000 50,000-75,000 75,000-100,000 100,000-335,000 335,000-10,000,000 10,000,000 to 15,000,000 15,000,000-18,333,333 peste 18,333,333 Cota de impunere 15% $7,500 + 25% din suma peste 50,000 $13,750 + 34%din suma peste 75,000 $22,250 + 39%din suma peste 100,000 $113,900 + 34%din suma peste 335,000 $3,400,000 + 35% din suma peste 10,000,000 $5,150,000 + 38% din suma peste 15,000,000 35%

Sursa: http://www.irs.gov/pub/irs-pdf/i1120.pdf

Corporatiile americane beneficiaza de o serie de stimulente. Astfel, cheltuielile de cercetare si dezvoltare pot fi deduse in anul efectuarii lor sau amortizate pe o perioada de 60 de luni. Cresterile anuale de astfel de cheltuieli sunt eligibile pentru un credit de impunere de 20%, in masura in care depasesc suma de baza determinata prin referire la media lor in primii trei ani de impunere a subiectului. Acest credit de impunere se solicita si pentru cercetarea de baza calificata. De asemenea, se permite amortizarea in 60 de luni a facilitatilor pentru controlul poluarii, cheltuielilor de organizare si costurilor de incepere a afacerii.

Taxa pe valoarea adaugata


Statele Unite ale Americii nu au un sistem al taxei pe valoarea adaugata. Insa, aproape toate statele americane si municipalitatile impun taxe asupra vanzarii cu amanuntul a bunurilor si serviciilor. Ratele sunt, in general, cuprinde intre 4% si 9% in functie de statul si municipalitatea in care au loc tranzactiile. Sunt de regul scutite de la aplicarea taxei produsele considerate de strict necesitate.

FISCALITATEA IN JAPONIA
Japonia este o ar insular din Asia de Est, situat pe un lan de insule aflate ntre Oceanul Pacific i Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeana. Denumirea oficial este ara de la originea soarelui, cunoscuta in Romania ca si Tara Soarelui Rasare. Cooperarea dintre guvern i industrie, o etic profesional solid, nalta tehnologie i un segment de aprare redus(1% din PIB) au ajutat Japonia s avanseze cu mare rapiditate la rangul de a doua ar din lume sub aspect tehnologic(dup SUA) i a treia la nivelul paritii de cumprare(dup SUA i China). O caracterisitic notabil a economiei este modul n care productorii, furnizorii i distribuitorii lucreaz mpreun, n grupuri numite "keiretsu". O a doua caracteristic important este garantarea angajrii pe via pentru o mare parte din populaia activ de la orae. n prezent, aceste caracterisitici sunt n declin. Japonia este puternic dependent de importul de materiale de construcii i carburani. Micul sector agricol este masiv subvenionat i protejat, cu producii agricole printre cele mai mari din lume(valoare la hectar). De obicei cu rezerve suficiente de orez. Japonia trebuie s-i importe 60% din alimente, sub aspect caloric. Japonia menine una dintre cele mai mari flote de pescuit oceanic, realiznd 15% din pescuitul de pe glob. A treia economie mondial dup SUA i China, Japonia este pe punctul de a ncepe 'o redresare moderat' sprijinit de solida cerere intern legat de reconstrucia zonelor din nord-est devastate de tsunami n martie 2011.

Impozitul pe venit
Impozitul pe venit a fost instituit n Japonia n anul 1887, cu doi ani nainte de promulgarea Constituiei imperiale din 1889. n perioada n care Japonia trecea printr-un proces de industrializare intensiv, vechile impozite, n spe impozitul pe pmnt i cel pe buturi nu mai fceau fa nevoilor financiare crescnde ale statului. Acest lucru a determinat instituirea impozitului pe venit n cote progresive de la 1% la 3% cu pasul de cretere de 0,5%4. Iniial, ctigurile de capital nu erau incluse n sfera de aplicare a impozitului, iar ntreprinderile nu erau impozitate. De-a lungul timpului au avut loc o serie de adaptri i modernizri ale sistemului, ceea ai determinat conturarea sistemului actual de impunere a veniturilor persoanelor fizice. n prezent, n Japonia, ca forme ale impozitrii veniturilor personale, exist impozitul pe venit stabilit n mod unitar la nivel naional (income tax), dar i un impozit local, denumit ntr-o traducere aproximativ impozit pe locuitor5 (inhabitant tax). Subiectul impozitului este considerat orice rezident permanent sau nepermanent, precum i orice nerezident ce realizeaz venituri ce intr n sfera de cuprindere a impozitului. Soul/soia este considerat drept subiect distinct, neexistnd posibilitatea impozitrii la nivel de cmin fiscal (joint taxation). Obiectul impozitului este reprezentat de veniturile realizate att n ar, ct i n strintate de ctre rezidenii permaneni, de veniturile realizate n Japonia i de cele realizate n strintate, dar pltite n Japonia n cazul rezidenilor nepermaneni, i respectiv doar de veniturile realizate n Japonia n cazul nerezidenilor.
4 Ault, H.J., Arnold, B.J. - Comparative Income Taxation: A Structural Analysis, 2nd Edition, Kluwer Law International, 2004, p.73

5 10

Sunt considerate venituri impozabile: venituri din activiti dependente (employment income); venituri din activiti independente (business income); venituri din dobnzi (interest income); venituri din dividende (dividend income); venituri din proprieti imobiliare (real estate income); venituri din ctiguri de capital (capital gains); venituri ocazionale (occasional income); venituri din activiti forestiere (timber income);

venituri din pensii (retirement income). O parte din venituri sunt cumulate i ulterior supuse cotei de impozitare. Acestea sunt considerate venituri curente i cuprind: venituri activiti dependente, venituri din activiti independente, venituri din dobnzi, venituri din dividende, venituri din proprieti imobiliare, venituri ocazionale i diverse alte venituri, precum i veniturile din ctigurile de capital, altele dect cele provenind din active financiare i imobiliare. Veniturile din ctigurile de capital aferente activelor financiare i celor imobiliare sunt impozitate la cote distincte. Veniturile din pensii i cele din activiti forestiere sunt impozitate progresiv, distinct de celelalte venituri menionate. Anumite venituri din dividende i din dobnzi sunt impozitate final, prin reinere la surs. n concluzie, n Japonia ntlnim att un sistem de impozitare global (aggregate assesment taxation), ct i un sistem de impozitare separat, pe surse de venit (separate assesment taxation). Pentru determinarea impozitului de plat este necesar determinarea venitului impozabil pe cele patru categorii: venituri curente, venituri din pensii, venituri din activiti forestiere i ctiguri de capital. Pentru determinarea venitului impozabil se calculeaz mai nti veniturile nete pe fiecare surs de venit (prin scderea cheltuielile deductibile i deducerilor legale), care prin globalizare duc la determinarea venitului brut, de unde prin ajustri i deduceri se ajunge la venitul impozabil. Sunt considerate venituri neimpozabile: pensiile de urma;

ctigurile de capital din vnzarea unor active strict necesare traiului (mobil, bunuri casnice, etc);

veniturile din polie de asigurare de accidente pentru persoanele afectate fizic sau mental. Veniturile din salarii includ drepturile bneti i asimilate lor primite de cei care presteaz activiti pentru un angajator de for de munc. Alocaiile acordate salariailor pentru compensarea costurilor determinate de mutarea angajailor n interes de serviciu, precum i alocaiile acordate pentru acoperirea costurilor de transport ntre domiciliu i locul de desfurare a activitilor de serviciu nu sunt impozabile, dac nu depesc anumite limite considerate rezonabile. Identic, nici rambursarea cheltuielilor de deplasare n interes de serviciu nu reprezint venituri impozabile. Veniturile impozabile suport ajustri sub forma unor deduceri regresive, prezentate n tabelul urmtor: Tabel nr.3: Deducerile aferente veniturilor salariale n Japonia n anul 2010 11

Veniturile brute (JPY) Pn la 1.800.000 1.800.001 - 3.600.000 3.600.001 - 6.600.000 6.600.001 - 10.000.000 Peste 10.000.000

Deducerea (JPY) 40% (minim 650.000) 30% + 180.000 20% + 540.000 10% + 1.200.000 5% + 1.700.000

Sursa: http://www.nta.go.jp/foreign_language/income08.pdf

Veniturile din pensii se mpart din raiuni fiscale n pensii publice i pensii facultative. Pensiile publice, att cele din sistemul de asigurri sociale, ct i cele oferite de companiile publice sunt taxate ca venituri diverse (miscellaneous income), fiind impozabile dup ce s-au sczut deducerile legale stabilite n fucnie de vrst i nivelul pensiei. Pensiile din schemele de asigurri facultative sunt i ele tratate drept venituri diverse, i, dei nu beneficiaz de deduceri, valoarea lor impozabil poate fi ajustat prin scderea unor contribuii fcute n cadrul shemei de pensii. Sumele de bani pe care un angajat le primete la retragerea din activitate sau la demisie (severance payment) reprezint venituri din pensii (retirement income), fiind impozitate dup reguli specifice. Sumele primite depind de durata activitii derulate la angajatorul respectiv i pot include drepturile de concediu neexercitate, cheltuielile profesionale nerecuperate, poliele de asigurri de via i de sntate negociate cu angajatorul, asistena pentru gsirea unui nou loc de munc, etc. n Japonia, asemenea pli nu sunt impuse prin lege, dar este o practic des ntlnit ca angajatorul s ofere angajatului salariul pe o lun pentru fiecare an petrecut n companie. Plata poate fi mai consistent pentru persoanele cu funcii de conducere sau ultracalificate. Venitul impozabil din aceste surse este de 50% din valoarea rezultat dup deducerea unor sume ce variaz n raport cu durata exercitrii activitii. Se acord deduceri suplimentare, dac prsirea locului de munc este rezultatul unui accident soldat cu dizabiliti. Veniturile din investiii includ veniturile din dividende, din dobnzi i din proprieti imobiliare. Veniturile din dividende sunt tratate n general ca venituri curente. Mrimea supus impozitului se determin fcnd diferena ntre veniturile din dividende i dobnzile pltite pentru achiziionarea aciunilor. Contribuabilii pot obine un credit fiscal pentru dividende n valoare de maxim 10% din dividendele primite de la companii japoneze sau de la trusturi de investiii. Veniturile din proprieti imobiliare (chirii, rente, etc.) sunt tratate din punct de vedere fiscal ca venituri curente. Este admis deducerea cheltuielilor de ntreinere a proprietii, inclusiv a celor legate de depreciere. Regulile aferente declaraiei fiscale speciale (blue tax return) se aplic corespunztor. Ctigurile de capital sunt impozitate distinct att timp ct este vorba de ctiguri de capital rezultate n urma cedrii unor active precum proprietile imobiliare sau titlurile financiare (active imobiliare i financiare). Toate celelalte ctiguri de capital sunt taxate ca venituri curente. Ctigurile de capital aferente activelor imobiliare sunt impozitate la o baz de calcul egal cu diferena dintre preul de vnzare i costul net de achiziie (dup deducerea amortizrii pe perioada deinerii i a altor cheltuieli). Cota de impozitare variaz n funcie de perioada de deinere a proprietii. n situaia n care proprietatea imobiliar vndut a fost utilizt drept reedina contribuabilului, acesta poate beneficia de o deducere special de 30.000.000 JPY. Ctigurile de capital aferente aciunilor sunt impozitate la o baz de calcul determinat tot ca diferen ntre preul de vnzare i costul de achiziie. Amnarea nedefinit a plii impozitului (rollover) este posibil n situaia unei fuziuni, cnd aciunile societii absorbite sunt cesionate i doar aciuni ale societii absorbante sunt puse n circulaie. 12

Baza de calcul pentru veniturilor curente se determin prin luarea n considerare a unor deduceri i credite fiscale. Dintre cele mai importante deduceri, enumerm: deduceri pentru pagubele suferite de contribuabil ca urmare a unui dezastru natural sau a unui furt;

deducerea cheltuielilor medicale; mrimea deducerii este suma care depete 100.000 JPY sau 5% din venitul impozabil nainte de deduceri, calculat ca diferen dintre cheltuielile medicale efective i cele recuperate prin asigurri. Deducerea nu poate depi 2.000.000 JPY; deducerea contribuiilor la asigurrile sociale; deducerea primelor pentru asigurrile de via; nivelul unor asemenea deduceri este de maxim 50.000 JPY anual, ele fiind acordate doar dac asigurile au fost ncheiate cu companii autohtone. deducerea primelor pentru asigurrile mpotriva cutremurelor, asemenea prime sunt deductibile n limita a maxim 50.000 JPY anual; deduceri privind donaiile; nivelul stabilit pentru deducere este cea mai mic mrime dintre 1) mrimea donaiilor totale minus 5.000 JPY i 2) 40% din venitul total impozabil minus 5.000 JPY;

n plus fa de aceste deduceri specifice, contribuabilii mai beneficiaz i de deduceri generale, dimensionate n funcie de situaia personal i familial. Tabel nr. 4. Deducerile generale valabile n Japonia n anul 2010 Deducerea aferent impozitului pe venit naional -income tax (JPY) 380,000 380,000 480,000 630,000 480,000 Deducerea aferent impozitului pe venit local -inhabitant tax (JPY) 330,000 330,000 380,000 450,000 380,000

Deducerea Deducerea de baz pentru contribuabil Deducerea pentru soie Deducerea pentru soie (cnd aceasta are peste 70 de ani inclusiv) Deducerea pentru persoanele n ntreinere (16-22 ani) Deducerea pentru persoanele n ntreinere (peste 70 de ani inclusiv) Deducerea pentru prinii cu care triesc mpreun (peste 70 de ani inclusiv) Deducerea pentru persoanele n ntreinere, altele dect cele mentionate

580,000 380,000

450,000 330,000

Sursa: http://www.nta.go.jp/foreign_language/income08.pdf

13

n plus fa de aceste deduceri, se mai acord deduceri pentru persoane cu dizabiliti, vduvi/vduve, persoane divorate, studeni care lucreaz, precum i pentru soii care lucreaz. De asemenea, contribuabilii care ndeplinesc cerinele de raportare fiscal impuse (blue tax return), pot recupera pierderile curente din veniturile anului anterior. Cotele de impozitare sunt progresive i difereniate pe principalele categorii de venituri impozabile. Pentru veniturile curente, acestea sunt:

Tabel nr. 5. Cotele marginale de impozitare aferente veniturilor curente n Japonia n anul 2010 Venitul impozabil anual Cota marginal de impozitare (JPY) (%) 0 - 1.950.000 5 1.950.000 - 3.300.000 10 3.300.000 - 6.950.000 20 6.950.000 - 9.000.000 23 9.000.000 - 18.000.000 33 Peste 18.000.000 40 Sursa: http://www.nta.go.jp/foreign_language/income11.pdf Cotele pentru ctigurile de capital sunt prezentate n tabelul urmtor. Tab. nr. 6 Cotele de impozitare aferente ctigurilor de capital n Japonia n anul 2010 Durata deinerii proprietii Ctiguri de Sub 5 ani 5-10 ani Peste 10 ani capital din 30% (income tax) 15% (income 10% (income pentru ctiguri pn vnzarea 9% (inhabitant tax) tax) tax) 4% n 60 mil. JPY proprietilor 5% (inhabitant (inhabitant tax) imobiliare tax) 15% (income pentru ctiguri peste tax) 60 mil. JPY 5% (inhabitant tax) Ctiguri de 15% (income tax) 5% (inhabitant tax) capital din n perioada 2003 - 2011 cotele au fost reduse temporar la 7% (income tax), vnzarea respectiv 3% (inhabitant tax) aciunilor Sursa: http://www.nta.go.jp/foreign_language/income11.pdf Perioada fiscal este anul calendaristic. 14

Plata impozitului se face n cele mai multe cazuri prin stopaj la surs. Impozitul pe salarii se reine lunar de ctre angajator, n funcie de situaia concret a contribuabilului i se vars ctre organele fiscale pn la data de 10 a lunii urmtoare, urmnd ca la sfritul anului s se face regularizarea. Plata impozitului asupra pensiilor publice se face tot prin stopaj la surs prin aplicarea cotei de 5% asupra veniturilor impozabile determinate dupa scderea deducerilor legale. De asemenea, impozitul pe dividende este reinut la surs prin aplicarea unei cote de 20%. Pentru anumite dividende distribuite de companii cotate, n perioada 2003 - 2011 cota a fost redus la 10% (defalcat 7% - national tax, 3% - inhabitant tax). Impozitul pe dobnzile aferente dobnzilor bancare, obligaiunilor guvernamentale i anumitor obligaiuni corporatiste este stopat la surs prin aplicarea unei cote de 20% (defalcat 15% - national tax, 5% - inhabitant tax). Cnd determinarea impozitului se face pe seama veniturilor din anul anterior (venituri din activiti independente), dou treimi din impozit va trebuie pltit n dou rate pn la 31 iulie, respectiv 30 noiembrie. Impozitele pltite prin stopaj la surs sau cele pltite anticipat vor fi imputate la sfritul anului asupra impozitului final. Impozitul final va trebui pltit cel mai trziu pn la data limit pentru depunerea declaraiei fiscale anuale, respectiv 15 martie a anului urmtor. Acestea sunt cele mai importante trsturi ale sistemului japonez de impozitare a veniturilor persoanelor fizice la nivel naional. Dup cum am precizat, n Japonia exist i un impozit pe veniturile indivizilor perceput la nivel local (inhabitant tax). Baza de calcul este reprezentat de veniturile curente i de ctigurile de capital, ns cotele de impozitare i deducerile acordate sunt mai reduse. Se poate remarca sfera larg de compensare a pierderilor din anumite activiti pe seama veniturilor din alte activiti, precum i cotele relativ mici de impozitare, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse, nsoite de deductibiliti generoase. De altfel, Japonia este ara din G7 care are cel mai redus nivel de fiscalitate (28,3% n 2007).

Impozitul pe profit
La fel ca n privina veniturilor persoanelor fizice, i n materia impozitului pe profit se face distincia ntre: impozitul pe profit naional; impozitul comercial local, avnd valori cuprinse ntre 3,8 -11,52%; impozitele locale percepute de municipaliti i prefecturi 5-6% pentru prefecturi, 12,314,7% pentru municipii. Impozitele locale pe venit se mpart n: un impozit per capita, perceput fiecrei persoane care locuiete n Japonia, direcionat spre dou categorii de autoriti locale: 3000 yeni datorai municipiului n cadrul cruia locuiete contribuabilul i 1000 yeni datorai prefecturii n care este nglobat acest municipiu; un impozit n funcie de nivelul veniturilor, cuprins ntre 5% (pentru venituri mai mici de 2.000.000 yeni) i 13% (pentru venituri mai mari de 7.000.000 yeni). In anul 2012, incepand cu luna aprilie, cota impozitului pe profit national este de 25,5% comparativ cu rata de 30%, practicata in anii anteriori. Impozitul pe venitul corporativ al IMM-urilor (mai putin de 8milioane yeni) este de 15%. Pana pe 31 martie 2015 se va aplica o suprataxa suplimentara de 10%, care rezulta dintr-o rata de impozitare e 16,5%.

15

Cote mai reduse de impozitare, cuprinse ntre 10-20%, sunt prevzute de legislaia fiscal japonez pentru ntreprinderile de familie" (acelea n cadrul crora 50% din aciuni sunt deinute de trei persoane ntre care exist legturi de rudenie).

Taxa pe valoare adaugata


n materia impozitelor indirecte, Japonia percepe o tax pe consum, similar taxei pe valoarea adaugat din Europa. n anul fiscal 2011, cota de impunere a fost de 5%, mai precis 4% cota naional de impunere i 1% cota local a taxei pe consum. Magazinele i prestatorii de servicii sunt obligati s includ taxa de consum n preturile sau tarifele practicate.

BIBLIOGRAFIE

Ault H.J., Arnold B.J. - Comparative Income Taxation: A Structural Analysis, 2nd Edition, Kluwer Law International, 2004; Condor I., Drept financiar, Editura Regia autonom Monitorul Oficial, Bucureti, 1994; Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal n tiina finanelor, Editura Codecs, Bucureti, 1998; Vintil Georgeta, Fiscalitate. Metode i tehnici fiscale, Ediia a II-a, Editura Economic, Bucureti, 2006; www.consultingreview.ro; www.cronicaeuropeana.ro; www.cursdeguvernare.ro; www.doingbusiness,org; www.fiscalitateinternationala.fisc.ro; www.financiarul.ro; www.kpmg.com; www.incomemagazine.ro; www.IRS.gov ; www.nta.go.jp; www.unibuc.ro; www.japan-guide.com; ro.wikipedia.org/; www.worldbank.org; www2.gsu.edu

16