Sistemul Fiscal in Romania

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene
CUPRINS: IINTRODUCERE Capitolul 1. POLITICA FISCAL: STRUCTUR DE BAZ A POLITICII FINANCIARE 1.1. Conceptul de politic fiscal 1.2. Proceduri specifice sistemului fiscal 1. 3. Categorii de prelevari fiscale Capitolul 2. NECESITATEA SISTEMULUI FISCAL ROMANESC MODERN 2.1 Sistemul fiscal din Romania in context European 2.2 Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene 2.3 Sistemul fiscal romanesc si sistemul fiscal din tarile UE 27 Capitolul 2. ARMONIZAREA FISCALA 3.1 Necesitatea armonizarii sistemelor fiscale europene 3.2 Coordonarea sistemelor de impozitare ale statelor membre Uniunii Europene 3.3 Sistemul fiscal in Romania 3.4 Sistemul fiscal in Spania CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
Abstract: Pornind de la caracteristicile i stadiul armonizrii fiscale europene i n baza studiilor din literatura de specialitate, lucrarea dezvolt argumente atat pentru dezvoltarea competiie fiscale, cat si a armonizrii fiscale n domeniul impozitarii. Cuvinte cheie: sistem fiscal, principii, impunere, politica financiara, impozite, procese economice. Introducere: n actualele condiii de instabilitate economic i politic din unele ri membre ale zonei euro, se pune intrebarea cu privire la ce se va ntmpla n urmtorii ani. Deocamdat exist persoane puternice care se lupt s pstreze intact uniunea monetar, dar zona euro va trebui n cele din urm s gseasc o soluie pentru redresarea celor mai vulnerabile economii. Efectele induse, dar i cutarea soluiilor pentru evitarea ocului sectorului financiar european, slbit i mpovrat de datorii, au constituit o provocare pentru mine, astfel nct m-am oprit n cercetarea mea asupra acestui vast domeniu datorit actualitii temei, ce rezid n importana pe care o are fiscalitatea pentru dezvoltarea economic a rii, n condiiile n care sistemul fiscal romnesc a suferit numeroase modificri. Din perspectiva Uniunii Europene ca un ansamblu de state care au o politic i obiective comune, prin intermediul fiscalitii se exercit o puternic influen asupra multiplelor procese economice care au loc n cadrul acestei structuri, precum i n cadrul fiecrui stat membru. n prealabil am considerat c se impune o argumentare riguroas a elementelor care i asigur structura de rezisten, urmnd evidenierea reformei sistemului fiscal, precum i necesitatea armonizrii sistemelor fiscale europene, ceea ce a presupus numeroase modificri legislative i de structur. Dup aderarea la Uniunea European, la 1 ianuarie 2007, Romnia a intrat ntr-un proces complex de integrare n care reforma sistemului fiscal este n plin desfurare. Scopul principal l reprezint nlturarea inconstantelor i nereuitelor ncercnd a se contura un sistem fiscal optim. Aceast suit de aspecte confer temei de cercetare alese un context actual, care urmeaz s fie valorificat ulterior sub aspect practic, dar i teoretic, prin noi investigaii tiinifice, consecin a complexitii problematicii fiscale, abordate n cadrul acestei analize. n cadrul cercetrii am plecat de la general la particular, precum i de la aspectele teoretice spre cele practice. Am pornit de la definirea principalelor concepte legate de sistemul fiscal, am continuat cu geneza acestuia n context european i am identificat necesitatea dezvoltrii unui sistem fiscal romnesc rezistent supunnd ateniei modificrile survenite n sistemul fiscal
romnesc pentru apropierea de cerinele europene. n opinia mea, fiscalitatea poate fi considerat un element fundamental al cercetrii n vederea determinrii impactului acesteia asupra stabilitii i dezvoltrii economice. Am considerat c pentru o bun nelegere a modului cum funcioneaz corect un sistem fiscal, trebuie plecat de la abordrile teoretice si viznd fiscalitatea ca factor relevant de influenare a proceselor socioeconomice. Raionalitatea oricrei politici financiare nu poate fi apreciat dect n funcie de atingerea scopului pentru care a fost construit. n calitatea ei de component de baz a politicii generale a statului, politica financiar are rolul s contribuie, n primul rnd, la creterea potenialului economic al societii n ansamblul ei. Am inceput cuconceptul de armonizare fiscal, urmrind apoi modul cum se realizeaz acest proces n cadrul Uniunii Europene. Am apreciat faptul c 27 de sisteme de impozitare diferite n Uniunea European coexist n paralel i constituie o barier n calea unei funcionri normale a pieei unice. Cu toate dezavantajele sale, o concuren de natur fiscal n spaiul unic a generat i genereaz, n continuare, beneficii economice n ntreaga Uniune prin definirea unui cadru dinamic care s permit dezvoltarea ntreprinderilor. n sperana c aceasta cercetare reprezint o contribuie la evaluarea capacitii de adaptare la rigorile integrrii europene, prin intermediul ei pun n eviden pe de o parte punctele slabe ale sistemului, iar pe de alta identific punctele tari i ofer soluii pentru armonizarea sistemului fiscal al Romniei. Capitolul 1. POLITICA FISCAL: STRUCTUR DE BAZ A POLITICII FINANCIARE Conceptul de politica fiscal. Conform dicionarului Larousse, fiscalitatea reprezint "totalitatea impozitelor i taxelor, a reglementarilor de natura fiscal, precum i a aparatului fiscal, ce vin s influeneze direct sau indirect activitatea unui agent economic denumit contribuabil". Astzi, n domeniul fiscal, se ntlnesc mai multe concepte. Alturi de fiscalitate este vehiculata noiunea de "fisc" definita ca administraia n sarcina creia revin calculul, perceperea si urmrirea plaii impozitelor si taxelor datorate statului de ctre contribuabil". De asemenea, este utilizat si termenul "fiscal" .
1 1
care privete fiscul, care aparine acestuia. Sub aspectul originii sale n plan lingvistic, se poate admite c fiscalitatea i are
rdcinile n cuvntul fiscus din limba latina, cu circulaie n imperiul roman timpuriu, care avea nelesul de - paner (cos) folosit pentru colectarea veniturilor ce formau camara Principelui si
acopereau cheltuielile sale, coeistand o vreme cu teaurul aflat la dispozitia Senatului. Subordonarea Senatului de ctre imprat a condus ns i la contopirea celor dou entiti prin nglobarea resurselor tezaurului (public) cu cele ale fiscului i implicit a destinaiilor date acestor resurse financiare publice. n contextul conturrii sale ca fenomen socio-economic, specific organizarii de tip statal a societii omeneti, noiunea de fiscalitate avizat derularea proceselor de prelevare obligatorie de resurse bneti la dispoziia statului, n corelaie cu cele de alocare / utilizare a acestor resurse pentru satisfacerea nevoilor considerate a avea caracter public, implicnd raporturi economice n forma baneasc ntre stat i supusii si. Cnd se vorbete de sistemul fiscal, se amintesc si legislaia fiscala care are rolul crerii condiiilor legale si de reglementare a fiscalitii incluznd att drepturile si obligaiile autoritarii fiscale cat si cele ale contribuabililor si aparatului fiscal. Economia naional a unei ri ca parte component a economiei mondiale, cuprinde un ansamblu de activiti, desfurate de persoane sau grupuri de persoane fizice i morale care aparin acestuia, dar la care particip si unii subieci economici ai altor tari. "Ceea ce deosebete o tara aflata in progres de una aflata in declin este, in buna msur, preferina artata construirii viitorului. Aceasta preferina se msoar prin impozite, mprumuturi si rata dobnzilor ". Proceduri specifice sistemului fiscal. Principii generale Codul de procedur fiscal, intrat n vigoare la data de 1 ianuarie 2004, a unificat legislaia fiscal anterioar, reglementnd restituirea impozitelor, taxelor i a oricror alte contribuii datorate de ctre contribuabili, dar i nregistrarea fiscal, inspecia fiscal, colectarea creanelor bugetare i jurisdicia n materie fiscal. Interpretarea legii Interpretarea legii se realizeaz prin intermediul Comisiei Fiscale Centrale, ale crei interpretri n materie fiscal sunt obligatorii att pentru contribuabili, ct i pentru autoritile fiscale.
2 2
L. u, C. erbnescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate De la lege
la practica, editia a VII-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2010; Rspunderea altor persoane Acionarii, directorii, administratorii precum i alte persoane pot fi inui rspunztori, n anumite condiii, pentru executarea obligaiilor fiscale ale contribuabililor.
4
Actele administrative fiscale Pentru emiterea i comunicarea actelor administrative fiscale ctre contribuabili sunt aplicabile reguli specifice. Conform prevederilor legale, soluiile fiscale anticipate trebuie emise n termen de 45 de zile de la data nregistrrii cererii de ctre contribuabil sau, dup caz, de la data ncheierii procedurilor referitoare la proiect, n timp ce n cazul conveniilor privind preurile de transfer acest termen este de 12 pn la 18 luni, dup caz. Cu toate acestea, n practic, autoritile fiscale soluioneaz asemenea cereri cu ntrziere. Cererile formulate de ctre contribuabili trebuie soluionate de ctre autoritile fiscale n termen de 45 de zile de la data nregistrrii acestora, cu excepia situaiilor n care autoritile fiscale solicit furnizarea de informaii suplimentare, caz n care termenul se prelungete cu durata necesar furnizrii informaiilor solicitate. nregistrarea fiscal Potrivit Codului de procedur fiscal, sunt supuse nregistrrii fiscale orice persoane sau entiti, subiecte ale unui raport juridic fiscal. nregistrarea trebuie efectuat n termen de 30 de zile de la data naterii obligaiei de nregistrare, conform legii. Inspecia fiscal Inspeciile fiscale pot fi efectuate n legtur cu orice persoane - indiferent de forma acestora de organizare - care au obligaia de stabilire, reinere i plat a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a oricror alte sume datorate bugetului general consolidat. Anterior desfurrii inspeciei fiscale, autoritile fiscale sunt obligate s notifice n scris contribuabilul cu privire la inspecia fiscal, prin transmiterea unui aviz de inspecie fiscala .
3
cu excepia cazurilor prevzute expres n Codul de procedur fiscal. Autoritile fiscale nu pot efectua o inspecie fiscal pentru perioade ce au fost supuse
anterior unei alte inspecii fiscale, cu excepia situaiilor n care au fost obinute informaii suplimentare care nu erau cunoscute inspectorilor la momentul efecturii inspeciei fiscale anterioare, sau n cazul n care n cadrul inspeciei fiscale anterioare au avut loc erori de calcul.
Inspeciile fiscale se desfoar, de regul, la sediul social al contribuabilului i nu se pot ntinde pe o perioad mai mare de ase luni pentru marii contribuabili, respectiv trei luni, pentru restul contribuabililor. n cazul contribuabililor care dein sedii secundare, inspeciile fiscale nu pot depi ase luni. Autoritile fiscale pot proceda la suspendarea inspeciei fiscale n situaia n care apreciaz c sunt necesare anumite clarificri cu privire la statutul contribuabilului. naintea finalizrii inspeciei fiscale, autoritile fiscale sunt obligate s informeze contribuabilul cu privire la constatrile inspectorilor fiscali i implicaiile aferente, precum i s acorde contribuabilului posibilitatea de a-i exprima punctul de vedere n acest sens n termen de trei zile lucratoare de la data ncheierii inspeciei fiscale. Odat cu finalizarea inspeciei fiscale, autoritile ntocmesc un raport de inspecie fiscal, n baza cruia se emite o decizie de impunere . Colectarea creanelor bugetare Codul fiscal cuprinde reguli detaliate cu privire la modalitile de plat, termenele de plat i regimul juridic al plilor pariale. Contestaia fiscal Codul de procedur fiscal reglementeaz att forma ct i coninutul contestaiilor ce pot fi formulate de ctre contribuabili. Contestaia fiscal trebuie nregistrat n termen de 30 de zile de la data comunicrii actului administrativ fiscal, sub sanciunea decderii. Categorii de prelevari fiscale. Impozitul Din punct de vedere istoric, primele forme de impozite se constat nc din antichitate, i chiar mai mult dect att, legitimitatea impozitului se desprinde chiar din Biblie, din rspunsul
4
urmeaz a fi comunicat contribuabilului n termen de 30 de zile de la data ncheierii inspecie
lui Hristos dat fariseilor: Dai deci Cezarului ce este a Cezarului i lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu. Sub aspect etimologic, termenul de impozit provine din latinescul impozitum i reprezintun transfer de valoare obligatoriu la dispoziia statului, fr echivalent, cu titlu definitiv i fr odestinaie strict precizat, datorat conform dispoziiilor legale, de ctre persoanele fizice i juridice n virtutea veniturilor obinute, averilor deinute sau cheltuielilor efectuate. Plata se efectueaz regulat, deoarece ncasarea impozitelor se face de ctre stat cu o anumit frecven stabilit de lege. Utilitatea impozitului poate fi direct i indirect. Utilitatea direct este de natur financiar iconst n contribuia sa major la finanarea serviciilor publice pe care autoritile publice au obligaias le asigure colectivitii. Utilitatea indirect const n serviciile publice de care beneficiaz n diferite proporii membrii colectivitii, la care se adaug posibilitatea ca statul s-l utilizeze n scopulinterveniei sale n economie, n vederea asigurrii unui optim economic i social la nivelul permis de dezvoltarea forelor i relaiilor de producie, precum i de caracterul limitat al resurselor . Taxa Cuvntul tax provine din latinescul taxis i reprezint un transfer de valoare obligatoriu la dispoziia statului, cu echivalent, titlu definitiv i destinaie special, datorat conform dispoziiilor legale de ctre persoanele fizice i juridice n schimbul unui serviciu public instituional. Potrivit definiiei se poate aprecia c taxa este o prelevare de natur: - Pecuniar, deoarece persoanele fizice i juridice efectueaz ctre instituiile de stat transferuri de putere de cumprare n schimbul unor servicii publice speciale; - Obligatorie, transferul de valoare fiind impus de stat n msura n care beneficiarul acestuia, prinsolicitarea unui serviciu instituional, dorete s-i exercite un drept legal; - La dispoziia statului, pentru c transferul bnesc este dirijat n scopul satisfacerii necesitilor de resurse financiare ale statului n vederea producerii de servicii publice speciale de natur instituional;
5
Vcrel Iulian, Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003;
Cu echivalent, existnd un raport direct i imediat ntre transferul de valoare efectuat i serviciul public furnizat de ctre instituiile statului ( de obicei valoarea serviciului este inferioar cuantumuluitaxei pltite); - Definitiv, deoarece puterea de cumprare odat transferat nu va mai fi restituit de ctre stat; - Are o destinaie precizat , fiind colectat de instituiile statului n vederea furnizrii unor servicii publice speciale de natur juridic, administrativ, industrial sau ecologic; Este datorat de persoane fizice sau juridice, deoarece mobilizrile financiare cad n sarcina pers oanelor ca beneficiare de servicii publice; Contribuia Contribuia provine etimologic din latinescul contributio care are semnificaia de impozit. Ea reprezint un transfer de valoare obligatoriu la dispoziia statului, fr echivalent, cu titlu definitiv i cudestinaie bine precizat, datorat conform dispoziiilor legale de ctre persoanele fizice i juridice nvederea acoperirii unor cheltuieli publice de interes comunitar sau de natur sociala. Spre deosebire de impozite, contribuiile sunt prelevate n contrapartida unei prestaii tangibile cu caracter specific (economic, social, gospodresc, public) pe care statul o acord persoanelor fizicesau juridice n mod obligatoriu . Astfel, statul are ntreaga libertate i putere de a impune prestaia precum i plata acesteia, cu scopul de a completa finanarea considernd c persoanele obligate la platacontribuiei beneficiaz de anumite avantaje, care pot fi reale sau presupuse. Din definiie se desprinde faptul c aceasta este o prelevare: Pecuniar,deoarece persoanele fizice i juridice efectueaz ctre stat transferuri de putere decum prare n schimbul unor servicii publice de interes comunitar sau social; Are caracter obligatoriu, pentru c transferul de valoare este impus de ctre stat prin legi tuturor persoanelor fizice i juridice;
6
Vcrel Iulian, Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003;
Este la dispoziia statului, ntruct transferul bnesc este orientat n vederea furnizrii unor servicii publice comunitare sau sociale; Nu are echivalent, deoarece nu exist un raport direct i imediat ntre transferul de valoare efectuat iserviciul public furnizat de ctre stat, i este posibil ca subiectul pltitor s utilizeze sau nu respectivulserviciu; Are caracter definitiv, puterea de cumprare odat transferat nu va mai fi restituit de ctre stat; Are destinaie precizat, ntruct este mobilizat de stat n vederea furnizrii unor servicii publice denatur comunitar sau social; Este datorat de persoane fizice sau juridice, deoarece obligaiile de plat cad n sarcina acestora ca beneficiare de servicii publice cu caracter socio-comunitar; Cu plat regulat, deoarece colectarea acestora se face de ctre stat cu o anumit frecven stabilit. Capitolul 2. NECESITATEA SISTEMULUI FISCAL ROMNESC MODERN 2.1. Sistemul fiscal din Romnia n context european Pentru organizarea contabilitatii financiare se face apel la prevederile unor legi, ordonante, decrete, hotarari si la standardele contabile. Un aspect important al ,,calitatii" finantelor publice il reprezinta politica fiscala promovata de statele europene. Scopul principal al impozitarii este de a asigura resursele financiare pentru finantarea serviciilor publice. Daca in cazul politicii monetare se poate vorbi de o politica unica, politica fiscala a statelor membre a ramas in zona de autonomie nationala in elaborarea politicii macroeconomice, respectiv cel mai important instrument al statului in asigurarea stabilitatii economice. Politica in domeniul impozitarii este esentiala pentru toate statele membre, iar actiunile unei tari pot avea impact nu numai in acea tara, dar si in tarile invecinate. La nivelul UE politica fiscala este subordonata tratatului de infiintare a Comunitatii Europene, care prevede: - eliminarea taxelor vamale intre tarile membre (art.3) si a oricaror altor masuri cu efect similar;
- asigurarea liberei concurente in cadrul pietei comune. In acest sens se au in vedere in special impozitele indirecte (TVA si accizele), impozitele directe fiind doar subordonate scopului de neafectare a liberei concurente pe piata, insa se recomanda membrilor incheierea de conventii, de evitare a dublei impuneri internationale. In impozitarea afacerilor se impune realizarea unui dialog continuu cu eforturile UE, in special cu grupul pentru Codul de conduita pentru impozitarea afacerilor, pentru evitarea adoptarii unor reglementari care sa fie daunatoare competitiei si integritatii bazelor de venituri. Acest cod de conduita se refera la masurile de impozitare a afacerilor care afecteaza sau pot afecta in mod semnificativ localizarea activitatii de afaceri in cadrul UE, care s-ar putea extinde si spre tarile candidate care vor sa obtina statutul de membru al UE. Codul cuprinde un numar de 5 criterii in functie de care grupul pentru Codul de conduita, format din experti ai statelor membre, evalueaza daca o masura este sau nu daunatoare. Astfel, o masura poate fi evaluata pozitiv, ca fiind daunatoare, daca: - sunt acordate avantaje fiscale numai nerezidentilor sau in legatura cu tranzactiile efectuate cu nerezidentii; - avantajele sunt izolate pe piata interna, astfel incat sa nu afecteze baza nationala de impozitare; - sunt acordate avantaje in lipsa oricarei activitati economice reale si a unei prezente economice substantiale in statul membru care ofera aceste avantaje; - regulile pentru stabilirea profitului referitor la activitatile in cadrul unui grup multinational de companii se indeparteaza de la principiile si regulile convenite la nivelul OECD. - masurile de impozitare sunt netransparente, inclusiv prin relaxarea prevederilor legale la nivel administrativ, intr-un mod netransparent. Legat de impozitarea veniturilor persoanelor trebuie tinut cont de faptul ca acesta este un atribut al fiecarui stat membru, ceea ce presupune riscul ineviabil al unor obstacole in calea liberei circulatii a fortei de munca, riscul evaziunii fiscale, precum si riscul migrarii fortei de munca inalt calificate. Pentru reducerea acestor riscuri trebuie concentrat efortul de coordonare fiscala pe trei obiective majore:
10
- eliminarea obstacolelor fiscale din circulatia libera a fortei de munca si a serviciilor pe care acestea le asigura (discriminarea fiscala si dubla impozitare); - evitarea evaziunii transfrontaliere; - prevenirea competitiei daunatoare. Impozitele indirecte sunt suportate in general de consumatorul final prin intermediul preturilor si al tarifelor. Cele mai cunoscute sunt: taxa pe valoarea adaugata (TVA), accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole etc. Uniformizarea bazei de impozitare a TVA-ului este necesara avand in vedere obligatia statelor membre ale Uniunii Europene de a contribui la bugetul uniunii cu o parte din impozitul incasat, ceea ce presupune aplicarea cotei de TVA la aceleasi tranzactii. In interiorul UE exista diferente semnificative in ceea ce priveste cotele de impunere, acestea osciland de la 15% (Luxemburg) la 25% (Danemarca si Suedia). Un sistem de TVA cu cota unica este mai eficient, iar costurile administrarii lui sunt mai reduse, un sistem TVA cu mai multe cote, ofera o anumita protectie consumatorilor cu venituri modeste. Odata cu trecerea la piata unica, ceea ce presupune desfiintarea controlului la circulatia produselor si serviciilor intre statele componete ale UE, se impun cautarea unor solutii de a renunta la frontierele fiscale in cazul TVA. Principalele aspecte ale legii armonizate se refera la: 1. Includerea in legislatia nationala a regimului tranzitoriu in domeniul TVA, care se aplica numai in relatia cu statele membre ale UE. 2. Transpunerea Directivelor a VIII-a si a XIII-a ale CEE, care stabilesc procedura de restituire a TVA-ului pentru achizitiile efectuate in Romania de persoane impozabile din strainatate, stabilite atat in state membre ale UE (Directiva a VIII-a), cat si in alte tari (Directiva a XIIIa). 3. Eliminarea unor scutiri de TVA care nu sunt permise de Directiva a VI-a a CEE si introducerea altor scutiri de TVA, prevazute inca in legislatia nationala. 4. Introducerea in legislatia nationala a altor prevederi, cum sunt: - ajustarea dreptului de deducere a TVA;
11
- introducerea regimului special pentru producatorii agricoli, concomitent cu eliminarea scutirii de TVA pentru aceasta activitate; - introducerea regimurilor speciale pentru: agentiile de turism, bunurile second hand, obiectivele de arta, de colectie sau de antichitati, aurul pentru investitii, bunurile vandute in sistem amanet si consignatie . Principiul care sta la baza aplicarii accizelor este ca acestea se aplica in tara in care are loc consumul. Armonizarea in cazul acestui tip de impozit vizeaza, in primul rand, produsele care poarta accize in statele membre ale UE, urmarindu-se o uniformizare a definirii produselor, unitatilor de masura si a exceptiilor, dar si in ceea ce priveste marirea cotelor de impozitare. Diferentele mari intre cotele de accizare de la un stat la altul, explicate fie de politicile de descurajare a consumului (in cazul cotelor mari), fie prin importanta sectorului agricol (in cazul cotelor mici), distorsioneaza competitia si constituie un stimulent pentru frauda fiscala (contrabanda cu tigari si bauturi alcoolice etc.) Principalele categorii de produse definite de Uniunea Europeana, purtatoare de accize sunt: produsele din tutun, produsele petroliere si bauturile alcoolice Taxele vamale au o importanta mai redusa in contextul UE, deoarece a fost adoptat principiul potrivit caruia bunurile importante din afara spatiului UE vor fi taxate intr-unul din statele membre, o singura data, ulterior acestea circuland liber in celelalte state ale pietei unice europene. Bunurile provenind dintr-un stat membru al UE nu vor mai putea fi considerate importuri taxabile, asigurandu-se libera circulatie a acestora in spatiul UE.
7
Liliana Feleaga si Niculae Feleaga, Contabilitate financiara. O abordare europeana si
internationala, volumul 2, Contabilitate financiara aprofundata. Elemente de inginerie contabila in contextul referentialului international, Ed. Economica, Bucuresti, 2007;
12
Taxele vamale reprezinta venit propriu traditional la bugetul Uniunii Europene. Acesta este urmarit si incasat de catre fiecare stat membru in contul UE. Colectarea acestor venituri necesita resurse umane si materiale importante, statele membre au dreptul sa retina o cota de 25% din incasari pentru acoperirea cheltuielilor respective .
8
Petre Brezeanu, Finante Europene, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2007;
2.2. Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene

13
De la data aderarii la Uniunea Europeana, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar comunitar in ansamblul sau, respectiv atat in mecanismul sau de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar comunitar la nivelul fiecarui an bugetar (de elaborare, aprobare, executie si control al bugetului), cat si la cel de stabilire si/sau schimbare a cadrului general legal de baza prevazut de Tratatul Uniunii Europene si de Regulamentele comunitare din domeniul bugetar. Romania participa in procesul decizional din domeniul bugetului comunitar la nivelul grupurilor de lucru/comitetelor care se desfasoara la nivelul consiliului UE, incluzand ECOFIN - Bugetar, la nivelul Comisiei Europene, precum si la nivelul Parlamentului European prin europarlamentarii alesi prin votul direct al populatiei. Elementele care compun contributia statelor membre la sistemul resurselor proprii comunitare prezinta caracteristici diferite: - resursele proprii traditionale sunt venituri fiscale care apartin de drept Uniunii Europene, fiind incasate de catre administratiile nationale si incasate direct la bugetul Comunitatii Europene, dupa retinerea unei cote de 25% corespunzatoare cheltuielilor cu colectarea. - resursa bazata pe taxa pe valoarea adaugata, este o contributie bugetara calculata prin aplicarea unei "cote uniforme" la o baza a TVA, evaluata in mod uniform pentru toate statele membre, conform prevederilor regulamentului Comunitar . - corectia/rabatul acordat Marii Britanii este o derogare obtinuta de Marea Britanie acoperind 2/3 din dezechilibrul bugetar constatat intre varsamintele veniturilor efectuate de Marea Britanie si cheltuielile Comunitatii referitoare la teritoriul balcanic si este luata in sarcina de catre alte state membre corespunzator unui pro-cote aplicate venitului national brut, national ca parte a venitului national brut comunitar. - resursa bazata pe venitul national brut este o contributie bugetara care constituie resursa de echilibru a bugetului comunitar, reprezentand aproximativ 75% din totalul resurselor proprii.
9
Liliana Feleaga si Niculae Feleaga, Contabilitate financiara. Abordare europeana si
internationala, volumul 1, Contabilitate financiara fundamentala. Contabilitatea ca joc social, Ed. Economica, Bucuresti, 2007. Tabel 2 - Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene pe anii 2011-2012
14
Contributia Romaniei la bugetul U.E - milioane - euro Contributia Romaniei la bugetul U.E - milioane - lei Contributia Romaniei la bugetul U.E - % in PIB
1.175,4 3.977,0 1,02
1.363,3 4239,0 0,96
2.3. Comparatia sistemului fiscal romanesc cu sistemele fiscale din tarile UE 27 In Romania, veniturile fiscale si bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), in timp ce, in Uniunea Europeana, contributiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite directe, indirecte si contributiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate. In prezent, Romania are una dintre cele mai reduse cote din UE 27 la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Cu o rata de impozitare de 16%, Romania se afla intre Serbia (cu venituri impozitate progresiv, cu o rata minima de 10% si una maxima de 14%) si tarile dezvoltate din UE, in care predomina, la fel, sistemul progresiv. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt in Danemarca (38%59%), Suedia (30%-55%), Finlanda (29%-53,5%), Olanda (34,2%-52%) si Norvegia (28%51,3%). Dintre cele 12 tari noi membre ale UE (zece care au aderat in mai 2004 si doua in ianuarie 2007), majoritatea au cote de impozitare mai ridicate decat Romania. Astfel, Ungaria are cote cuprinse intre 18% si 36%, Cehia (12%-32%), Polonia (19%-40%) iar Bulgaria intre 10% si 24%. n ceea ce priveste impozitul pe profitul companiilor, Romania are printre cele mai scazute cote dintre tarile din UE 27. Pentru persoanele fizice, rata de impozitare a dividendelor este de 16%, astfel ca profiturile unei societati comerciale sunt impozitate cu 29,44%, in cazul actionarilor persoane fizice si cu 24,4%, in cazul persoanelor juridice. Bulgaria aplica o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10% ceea ce o situeaza in topul statelor cu cea mai redusa cota de impozitare. Ungaria foloseste o cota de 16% iar Estonia 22% (trebuie mentionat ca Bulgaria si Estonia nu impoziteaza veniturile din dividende). Daca se are in vedere rata de impozitare combinata (impozit pe profit + impozit pe dividende), se observa ca tarile dezvoltate din UE au un regim de impozitare mult mai restrictiv decat al Romaniei. Astfel, daca impozitul final combinat este de 19% in Slovacia, in Irlanda acesta este de 26%, mai mic decat in Polonia (34,4%), Franta (55,9%), Germania (52,4%), Cehia (35,4%) si aproximativ egal cu cel din Grecia (29%). Altfel, legat si de taxa de prima inmatriculare, nou introdusa in Codul Fiscal si atat de contestata, trebuie mentionat ca, in Romania, taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici in
15
comparatie cu Uniunea Europeana. Reforma sistemului fiscal naste in continuare multe controverse in Romania. Succesul sau esecul ei depinde de momentul in care este aplicata, mediul economic in care este implementata si masurile acompaniatoare - reducerea cheltuielilor publice, impunerea de constrangeri tari rau-platnicilor, flexibilizarea Codului Muncii etc. In Romania, opiniile pro cota unica vorbesc despre cresteri de venituri la buget, "magnet" pentru investitiile straine, crearea de locuri de munca etc. Parerile contra recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocratiei fiscale (simplitatea ei administrativa), imputandu-i lipsa de echitate. Se argumenteaza ca veniturile la buget s-au marit prin cresterea incasarilor din TVA, generate de expansiunea consumului datorata transferurilor banesti de la romanii plecati in strainatate si maririi cererii celor cu venituri mari, care au castigat mai mult ca urmare a aplicarii cotei unice. In mod cert, consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile in Romania este necesar deoarece concurenta fiscala intre tarile UE este din ce in ce mai puternica. Capitolul 3. ARMONIZAREA FISCAL, NTRE VIS SI REALITATE
3.1. Necesitatea armonizarii sistemelor fiscale europene n vederea crerii unei imagini mai competitive, multe state membre ale Uniunii Europene au redus, pe lng anumite componente ale asistenei sociale, impozitul pe profit. Belgia, spre exemplu, a diminuat acest impozit de la 40,17 % la 34 % i va exclude dividendele de la impozitul pe profit, considerndu-le parte a beneficiilor distribuite n interiorulunei firme, motivul fiind atragerea multinaionalelor. n conformitate cu referentialul contabil international, situatiile financiare trebuie sa permita aprecierea pozitiei financiare, performantei entitatii precum si evolutiei pozitiei financiare, pentru ca investitorii sa poata lua deciziile lor de inestire si de dezinvestire. n a pieei muncii i de msurile de securitate social acelai timp, n Uniunea European, se desfoar astzi o concuren fiscal intern pn la tangena cu ceea ce se numete 161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161616161616161616161616 161616161616161616despre care se vorbete ntre statele-membre aleUniunii Europene i protecionismul fiscal, despre care europenii spun c s-ar practica n StateleUnite, se poate nelege clar un lucru: taxele i impozitele sunt o excelent prghie de influenarea competitivitii n plan global. ntre concurena liber-consimit i dumpingul fiscal, grania este
16
ad-hoc
dumping
fiscal.
In
combinaia
dintre
dumpingul
fiscal
difuz, deoarece, la moment, literatura de specialitate nu relev cu suficient claritate formulri privind limitele aa numitului dumping fiscal. Dei regulile concurenei sunt stricte n Uniunea European, nu exist vreo norm de combatere a dumpingului fiscal. Dac nimeni nu poate demonstra c Malta, Cipru sau Luxemburg practic dumpingul fiscal, atunci nici Romniei nu i se poate imputa acest lucru. Prin aceast msur de relaxare fiscal (introducerea cotei unice de taxare a veniturilor de numai 16 % n Romnia), s-a dorit un nivel mai nalt al competitivitii . Cnd Romnia a introdus cota unic de taxare de numai 16 %, unele state membre ale Uniunii Europene au nceput s se revolte mpotriva dumping-ului fiscal. n momentul n care statul a introdus o nou lege, firmele caut portiele de ocolire a acesteia. Spre exemplu, inversarea rolurilor ntre o filial din strintate i ofirm-mam din ar este o formul de eludare a fiscalitii nalte din propria ar. Guvernul n cauz vine cu contramsuri, pe care firmele caut s le contracareze, escaladnd pe o spiral ascendent msuri i contramsuri tot mai rafinate. n domeniul fiscal, n Uniunea European, se aplic, n continuare, principiul unanimitii. Tratatul Constituional al Uniunii Europene denot msuri cu adevrat timide, n direcia armonizrii fiscale. Dei economia subteran n Uniunea European nu pare s-i contracte dimensiunile, deciziile pentru diminuarea fraudei fiscale se pot lua numai cu unanimitatea celor 27 de state-membre aleUniunii Europene, chiar i dup intrarea n vigoare a Tratatului Constituional. Armonizarea ar trebui s mearg pn la egalizarea impozitelor n cadrul unei politici unice, unde i taxele pe capitaluri s fie unice. Acelai lucru nu este valabil n cazul Taxei pe Valoarea Adugat, care intr n categoria taxelor indirecte. Prin Tratatul de laMaastricht, fondator al pieei interne unice, n anul 1993 s-a produs o nsemnat schimbare: sau eliminat vmile dintre statele membre ale Uniunii Europene (spaiul economic comunitar aadoptat o politic agricol comun i o politic comercial comun), introducndu-se un simplu schimb de date privind T.V.A. ntre state.
10
10
L. u, C. erbnescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate De la lege
la practica, editia a VII-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2010; Prin Tratatul de la Maastricht, fondator al pieei interne unice, n anul 1993 s-a produs o nsemnat schimbare: s-au eliminat vmile dintre statele membre ale Uniunii Europene (spaiul economic comunitar aadoptat o politic agricol comun i o politic comercial
17
comun), introducndu-se un simplu schimb de date privind T.V.A. ntre state. Din acel moment, exist o bun armonizare pe piaa unic european n privina taxelor indirecte i, n primul rnd, a Taxei pe Valoarea Adugat. Desigur, cele mai armonizate taxe indirecte rmn cele vamale, prin aplicarea tarifului vamal unic (TARIC). Recent, Parlamentul European i Consiliul au modificat Codul vamal al UniuniiEuropene. Motivul stabilirea unui nivel uniform de protecie a agenilor economici n timpul desfurrii controlului vamal al mrfurilor introduse sau exportate pe i de pe teritoriul Uniunii Europene. Pentru asigurarea existenei acestui nivel uniform de protecie a agenilor economici din statele membre ale Uniunii Europene, Parlamentul European i Consiliul au considerat c este necesar aplicarea armonizat a procedurii de control vamal n toate statele membre. Terminologia fiscal se afl n continu dinamic, apelnd, de aceast dat, la noiunea de arpe fiscal
11
. arpele
fiscal ar nsemna introducerea a dou cote de impozitare limit, spre exemplu, 15 % i 25 %. n aceste condiii, distribuia ntr-un grafic ale diverselor rate de impozitare ale statelor-membre ar reprezenta un arpe care s-ar ondula orict n sus i n jos, dar numai ntre cele dou limite. Imaginea este clar, numai c arpele fiscal nu are anse s se materializeze, cel puin n urmtorii ani apropiai. Dac embrionul armonizrii cotelor de impozitare nu este nc clar conceput, cel al armonizrii bazei de impozitare exist deja, sub forma unui proiect al Comisiei Europene. nc din noiembrie2004, un grup tehnic nfiinat de Consiliul Minitrilor Finanelor (ECOFIN) se reunete periodic pentru a studia elementele unei baze comune de taxare. Cu toate ncercrile Comisiei Europene i ale experilor din grupul de lucru de a demonstra necesitatea unei baze de impozitare armonizate, cinci dintre statelemembre s-au opus chiar i ideii de grup de lucru pe care o lansase ECOFIN (Polonia i statele baltice au respins, de asemenea, propunerea franco-german de
11
Imaginea unui arpe fiscal se inspir din cea a arpelui monetar, din vremeacnd cursurile
valutare ale diferitelor state-membre ale Comunitilor Europene erau obligate s-i menin cursurile valutare ntre o limit maxim i una minim
armonizare a impozitelor aplicate companiilor n regiune, susinnd c regimurile fiscale naionale sunt eseniale pentru sprijinirea creterii economice). 3.2. Coordonarea sistemelor de impozitare ale statelor membre Uniunii Europene
18
Iniiativele n directia coordonarii sistemelor de impozitare ale statelor membre Uniunii Europene sunt menite s promoveze o mai bun solutie n vederea nlturrii barierelor fiscale i eliminrii discriminrii i dublei impuneri la nivelul Uniunii Europene (UE). Scopul coordonrii sistemelor nearmonizate de impozitare direct ale statelor membre este de a le face compatibile cu dreptul comunitar si de a asigura interaciunea coerent dintre acestea. Iniiativele caut s elimine discriminarea i dubla impunere n beneficiul persoanelor fizice i al ntreprinderilor, contribuind, n acelai timp, la combaterea evaziunii fiscale i la meninerea bazei de impozitare. Obiectivele principale ale unei abordri fiscale coerente i coordonate sunt: 1.Eliminarea discriminrii i dublei impuneri; 2.Prevenirea cazurilor involuntare de neimpozitare i a evaziunii; i 3.Reducerea costurilor de conformitate pe care le presupune ncadrarea sub incidena dispoziiilor mai multor sisteme fiscale. Legislaia comunitar las, n mare parte, la latitudinea statelor membre conceperea sistemelor lor de impozitare direct, pentru a le adapta la obiectivele politice i imperativele naionale. Totui, dispoziiile fiscale fondate exclusiv sau n principal pe considerente de ordin intern pot duce la un tratament fiscal incoerent atunci cnd sunt aplicate n context transfrontalier. O persoan avnd statutul de contribuabil sau o ntreprindere aflat ntr-o situaie transfrontalier poate suferi o discriminare sau o dubl impunere i se poate confrunta cu costuri suplimentare pentru a se conforma mai multor dispoziii diferite. Creterea drastic a plngerilor introduse de contribuabili pe lng instanele naionale i Curtea de Justiie a Uniunii Europene n ultimii ani subliniaz necesitatea unei mai bune cooperri i coordonri ntre statele membre. Iniiativa Comisiei Europene este menit s promoveze soluii pentru problemele obinuite pe care le presupune interaciunea dintre mai multe sisteme fiscale n contextul pieei interne. Prin prezentarea acestei iniiative, Comisia European demonstreaz voina sa de a ajuta statele membre n definirea principiilor pentru elaborarea unor soluii coordonate i mbuntirea modalitilor practice de cooperare administrativ. Iniiativa Comisiei nu caut s nlocuiasc sistemele fiscale naionale cu un sistem comunitar uniform. Aceasta este menit, n primul rnd, s mbunteasc cooperarea ntre statele membre i coordonarea legislaiilor lor pentru a asigura buna funcionare a celor 27 de sisteme naionale diferite n contextul pieei unice. Pe lng domeniile specifice abordate de cele dou comunicri adiacente, aceast comunicare identific i alte domenii de impozitare direct (reinerile la surs, msurile de evitare a evaziunii
19
fiscale, taxele de succesiune etc.) n care Comisia consider c se impune o abordare coordonat. Coordonarea sistemelor fiscale vine n completarea iniiativelor legislative ale Comisiei n domeniul impozitrii directe. Comisia consider c singura modalitate sistematic de nlturare a obstacolelor fiscale persistente pentru ntreprinderile care i desfoar activitatea n mai multe state membre este de a permite ca grupurile multinaionale s fie impozitate pentru toate activitile lor n cadrul UE n temeiul unei baze consolidate comune de impozitare a societilor. Exist nevoia general de a asigura o mai bun coordonare a sistemelor fiscale naionale n beneficiul contribuabililor i al ntreprinderilor, precum i de a preveni erodarea bazei de impozitare din statele membre . Cu alte cuvinte, rolul UE este de a se asigura c reglementrile fiscale naionale respect obiectivele generale ale Uniunii privind crearea de locuri de munc i c aceste dispoziii nu mpiedic libera circulaie a bunurilor, serviciilor i capitalurilor i nu aduc avantaje neloiale ntreprinderilor dintr-o ar n detrimentul concurenilor din alt ar. UE acord o atenie deosebit fiscalitii ntreprinderilor din cauza riscului careducerile fiscale dintro ar s atrag, n mod neloial, firmele din ri concurente. Statele membre au obligaia de a respecta un cod de conduit care le mpiedic s fac acest lucru. Spre deosebire de alte forme de impozitare direct (impozit pe profit, pe venit, etc.), TVA-ul necesit o anumit implicare din partea UE, aceasta fiind fundamental pentru buna funcionare a pieei unice i pentru garantarea concurenei loiale n spaiul comunitar . Diferenele dintre accizele aplicate unor anumite catgorii de produse( benzina, alcool si tutun), pot denatura foarte uor concurena la nivelul UE.
12
12
Cristian George Buzan, Paradisurile fiscale si centrele financiare Offshore in contextul
economiei mondiale, editia a II-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2012;
De asemenea, UE joac un rol important n prevenirea evaziunii fiscale transfrontaliere. Guvernele statelor membre pot pierde ncasri care li se cuvin de drept dac cetenii nu declar venitul rezultat din dobnzile aferente economiilor plasate n strintate. Dei cetenii europeni i pot depune economiile acolo unde li se pare cel mai rentabil, nu se pot folosi de aceasta pentru a se sustrage de la plata impozitelor. Majoritatea statelor membre au convenit s fac schimb de informaii privind economiile nerezidenilor. Fac excepie doar Austria, Luxemburg i alte cteva ri europene care aplic un impozit cu reinere la surs. 3.3. Sistemul fiscal in Romania
20
Perioada fiscal i perioada contabil Anul fiscal este anul calendaristic sau durata de existen a entitii, dac aceasta a fost nfiinat sau desfiinat n timpul anului respectiv. Anul contabil este de regul anul calendaristic, ns anumite categorii de entiti (sucursalele romneti ale societilor strine, filialele romneti consolidate i filialele filialelor societilor strine) pot s i stabileasc un an financiar care s nu coincid cu anul calendaristic, dac anul financiar al societii-mam difer de anul calendaristic. Stabilirea unei perioade de raportare financiar diferite de anul calendaristic nu modific perioada pentru care se calculeaz impozitul pe profit aa cum este aceasta definit de Codul fiscal, i anume anul calendaristic. Baza de impozitare Profitul impozabil al unei societi se calculeaz ca diferena dintre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile nregistrate pentru obinerea veniturilor impozabile pe durata unui an fiscal, ajustate din perspectiv fiscal prin scderea veniturilor neimpozabile i adugarea cheltuielilor nedeductibile. Impozitarea persoanelor fizice: Majoritatea tipurilor de venituri realizate de persoanele fizice sunt supuse cotei unice de impozitare de 16%. Romnii cu domiciliul n Romnia trebuie s plteasc impozit pentru veniturile realizate n alte ri (cu excepia salariilor primite din strintate pentru activitatea prestat n strintate). Persoanele fizice strine (inclusiv romnii care nu au domiciliul n Romnia) n general trebuie s plteasc impozit n Romnia numai pentru venituri realizate n Romnia. Totui, persoanele fizice strine pot fi impozitate pentru veniturile realizate n alte ri, dac sunt ndeplinite anumite criterii (condiii noi de reziden ncepnd cu anul 2012). Persoanele fizice angajate n strintate care desfoar activiti dependente n Romnia trebuie s calculeze, s declare i s plteasc n fiecare lun impozitele individuale pe venit i contribuiile sociale, dup caz, pentru veniturile salariale obinute de la angajatorii strini. Impozitarea societatilor: Cota standard a impozitului pe profitul societilor este 16%.
21
Microntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe venit n cot de 3%, n locul impozitului pe profit. Impozitul pe dividende este de 16% att pentru dividendele pltite persoanelor juridice rezidente n Romnia, ct i pentru dividendele distribuite societilor nerezidente, dar aceast cot se poate reduce prin convenii de evitare a dublei impuneri la cifra cea mai mic dintre cea din convenie i cea local ncepnd cu 1 ianuarie 2012, instituiile de credit aplica reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare IFRS. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Cota standard a TVA este de 24%, iar cotele reduse ale TVA sunt de 9% i respectiv 5%. O societate romneasc poate fi obligat s se nregistreze n scopuri de TVA i n alte state membre UE n care desfoar anumite operaiuni (de exemplu achiziii intracomunitare de bunuri, deinerea unui stoc de bunuri n alt Stat Membru). Operatiuni vamale si comert international n calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romnia aplic Tariful vamal comun al UE i reglementrile vamale ale UE.
22
Romnia aplic toate acordurile de liber schimb ale UE ncheiate cu tere state. Venituri din salarii Salariul constituie veniturile n bani i/sau n natur primite de o persoan fizic n baza unui contract de munc, i este impozitat la cota unic de 16%. Venituri din activiti independente Veniturile din activiti independente sunt impozitate la cota unic de 16% Drepturile de proprietate intelectual Pltitorii de redevene/venituri din cesiunea de drepturi de proprietate intelectuala trebuie s calculeze, s rein i s plteasc o cot de 10% impozit anticipat. Beneficiarul include venitul n declaraia anual privind venitul realizat, pe baza creia autoritatea fiscal stabilete suma impozitului final (cota final de impozitare este de 16%). Venituri din pensii Pensiile sunt impozabile la cota unic de 16% pentru sumele ce depesc 1.000 lei pe lun. Venituri din premii Impozitul pe veniturile din premii este reinut la surs, fiind stabilit prin aplicarea unei cote de 16% asupra sumelor de peste 600 lei achitate pentru fiecare premiu. Venituri din jocuri de noroc Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc se stabilete prin aplicarea unei cote de 25% venitului
Fiscalitatea n Romnia 2012 Ediie de buzunar
23 net. Venitul net este suma care depete valoarea de 600 lei achitat de acelai organizator sau
pltitor ntr-o singur zi. Contribuii la sistemul de asigurri sociale de stat n Romnia, toi angajatorii i angajaii, precum i alte categorii de persoane, sunt cuprini n categoria contribuabililor. Cotele pltite de angajator i angajat aplicate asupra bazelor de calcul sunt prevzute n Codul fiscal. Cotele pentru contribuii pot fi modificate de Legea Bugetului Asigurrilor Sociale de Stat
sau de Legea Bugetului de stat. Pentru 2012, ratele de asigurri sociale au fost stabilite dup cum urmeaz: Contribuiile angajailor Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat: 10,5% Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj: 0,5% Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate: 5,5% Pentru anul 2012, din totalul cotei de contribuie individual de asigurri sociale (pensie), 3,5% se direcioneaz automat ctre fondurile de pensii administrate privat. Pentru anul 2012, ctigul salarial mediu brut este 2.117 lei. Contribuiile angajatorilor Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat: 20,8%; 25,8%; 30,8% n funcie de
condiiile de munc (plafonat) Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate: 5,2% Contribuia pentru concedii i indemnizaii: 0,85% (plafonat) Contribuia la fondul de garantare pentru plata creanelor salariale: 0,25% Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj: 0,5% Contribuia de asigurare pentru risc i accidente de munc i boli profesionale: 0,15% 24
0,85%
Salariul minim brut pe ar garantat n plat n anul 2012 este de 700 lei. Cota contribuiei la asigurrile pentru accidente de munc variaz ntre 0,15% i 0,85%, n funcie de categoria de risc. Impozitul pe venitul nerezidenilor Veniturile realizate de persoanele nerezidente din activitile desfurate n Romnia sunt impozabile n Romnia cu 16% (cu excepia cazurilor n care impozitul este eliminat sau redus conform prevederilor unei Convenii pentru evitarea dublei impuneri).
Convenii pentru eliminarea dublei impuneri Se poate aplica impozitul cu reinere la surs, n cotele stabilite prin convenii de evitare a dublei impuneri ncheiate de Romnia i statul de reziden al beneficiarului plii. Sunt prezentate in Anexa 2, cotele de impozit cu reinere la surs pentru societile ce fac parte din anumite convenii reprezentative de evitare a dublei impuneri. Certificatul de reziden fiscal trebuie s precizeze c beneficiarul strin a fost rezident fiscal n anul sau anii n care a realizat venituri n Romnia. Certificatul de reziden fiscal valabil pentru anul aferent plilor este valabil i pentru primele 60 de zile al anului urmtor, n cazul n care respectivele condiii de reziden nu s-au modificat . Impozitul pe cldiri n cazul cldirilor deinute de persoane fizice, cota de impozitare este de 0,1% i se aplic valorii impozabile a cldirii stabilit n funcie de structur, zon i rangul localitii. Se prevd anumite ajustri ale bazei de impozitare pentru locuine, cldiri vechi etc. De asemenea, impozitul se majoreaz n funcie de numrul de cldiri deinute. n cazul cldirilor deinute de persoane juridice, cota de impozit se stabilete de ctre consiliul local i este cuprins ntre 0,25% i 1,5% din valoarea de intrare a cldirii, ajustat cu valoarea lucrrilor de reconstrucie, consolidare, modernizare, modificare, extindere precum i de reevaluare, dac este cazul. n cazul unei cldiri care nu a fost reevaluat, cota de impozit va fi stabilit astfel: ntre 10% si 20% pentru cldirile care nu au fost reevaluate n ultimii trei ani;
13
ntre 30% si 40% pentru cldirile care nu au fost reevaluate n ultimii cinci ani.
25
13
Popa Paliu-Lucia, Ecobici Nicolae, Contabilitatea financiar aprofucndat. Ghid contabil, Ed.
Universitaria, Craiova, 2010;
Impozitul pe cldiri se pltete de dou ori pe an pn la data de 31 martie i 30 septembrie, n trane egale. Ca regul general, consiliul local poate hotr s acorde o reducere de pn la 10% la impozitul pe cldiri, dac acesta este pltit n avans pentru ntregul an, pn la data de 31 martie a anului respectiv. Impozitul pe teren Proprietarii de terenuri sunt obligai la plata impozitului pe teren, care este stabilit la o sum fix pe metrul ptrat, n funcie de rangul localitii n care este situat terenul i de zona i/sau categoria de folosin a acestuia, conform clasificrii realizate de consiliul local. Nu se datoreaz impozit pe suprafaa de teren acoperit de o cldire. Ca i impozitul pe cldiri, impozitul pe teren se pltete de dou ori pe an, n trane egale, pn la data de 31 martie i respectiv 30 septembrie, iar pentru plata n avans, pn la data de 31 martie, a impozitului datorat de persoana fizic pentru un an ntreg se poate acorda o reducere de pn la 10 procente. Accize Urmtoarele produse sunt supuse accizelor armonizate: alcoolul etilic i buturile alcoolice, produsele de tutun, cafeaua produsele energetice (de exemplu, benzina fr plumb, motorina, gazul, crbunii),
50
electricitatea. Alcoolul etilic i alte produse sunt scutite de la plata accizelor dac sunt denaturate, utilizate n industria alimentar, farmaceutic sau cosmetic. Sunt de asemenea scutite de la plata accizelor alcoolul etilic i alte produse alcoolice atunci cnd sunt utilizate n procedee de fabricaie, cu condiia ca produsul finit s nu conin alcool, sau cnd sunt utilizate ca eantioane pentru analiz sau ca teste necesare pentru producie.
51
3.4. Sistemul fiscal n Spania Tipuri de impozit. Contribuabilul trebuie s achite ctre Administraia Fiscal impozite pentru urmtoarele : Venituri salariale: salarii , pensii Venituri de capital din bunuri mobile: dividende, dobnzi bancare Venituri de capital din administrare de bunuri imobiliare Venituri din alte activiti economice independente: investiii i afaceri Venituri derivate din cedarea folosinei bunurilor mobile i immobile Persoanele considerate rezidente la nivel fiscal n Spania au dreptul i obligaia de a prezenta Declaraia Anual de Impozit pe Venitul Global. Din punct de vedere al normelor fiscale, o persoan fizic este considerat rezident n Spania dac ndeplinete urmtoarele condiii : - locuiete pe teritoriul spaniol mai mult de 183 de zile dintr-un an calendaristic. Pentru stabilirea acestei perioade de timp nu se ia n calcul prsirea sporadic a teritoriului, cu excepia cazului n care contribuabilul declar domiciliul su fiscal n alt ar. - stabilete n Spania un sediu al activitilor i intereselor sale economice, direct sau indirect - partenerul de via de care persoana fizic nu este separat legal i copiii minori pe care i are n ntreinere locuiesc n Spania. Dac nu este ndeplinit cel puin una dintre cele 3 condiii de mai sus, persoana fizic nu este considerat rezident din punct de vedere fiscal. O persoan fizic ce dorete s demonstreze c nu este rezident fiscal n Spania, pentru a nu fi obligat s fac declaraiile anuale de impozit pe venit, trebuie s prezinte un certificat de reziden n alt stat, emis de autoritile administrativ-fiscale din acel stat. Termenul de valabilitate al respectivului certificat este de un an. n general, non-rezidentilor ce obin venituri n Spania sau dein o proprietate pe teritoriul spaniol, le sunt percepute urmatoarele venituri: impozitul pe venit non-rezident (IRNR), impozitul pe avere (IP - Impuesto sobre el Patrimonio), i a proprietii (IBI - Impuesto sobre Inmuebles Bienes). Impozitul pe profit in Spania
52
n Spania, anul fiscal este anul calendaristic. Impozitul pe profit trebuie s fie pltit n perioada 1 mai si 30 iunie pentru veniturile din anul precedent. Rezidenii fiscali trebuie s plteasc impozitele pe venit n Spania i sunt, n general, diferite de cei care locuiesc n Spania. n Spania, rata impozitului pe profit pentru anul 2012 este de 30%. Anumite companii mici pltesc o rat de impozitare de 25% pentru veniturile de pn la 120.202 de euro. Pentru persoane fizice se plateste 19% pentru veniturile de pn la 6.000 euro i 21% pentru cele de peste 6.000 euro. Veniturile n Spania sunt definite ca: -Salarii i indemnizaii, fie ca angajat salariat sau ca un om de afaceri -Beneficiile de pensii -Dividende, randamente, dobnzile i ctigurile de capital -Contribuii la pensii -Beneficii in natura Deducerile personale pentru venituri: 5151, care crete la 6069 pentru persoanele de peste 65 de ani 6,273 pentru persoanele de peste 75 de ani. Alocaiile pentru copii: 1836 pentru primul copil, 2040 pentru al doilea copil, 3672 pentru al treilea copil i 4,182 pentru copii suplimentari. n plus, Spania are o indemnizaie de maternitate de 2,244 pentru fiecare copil sub trei ani. Veniturile obinute mai sus sunt impozitate la urmtoarele rate: Tabel 3 Impozitarea veniturilor in Spania
53
Venituri (indemnizaii)Total impozit 0 - 17,707 17,707 - 33,007 33,007 - 53,407 53,407 in mai sus 24% 28% 37% 43%
Regimul special de impozit pe venit Expat n Spania Din 10 iunie 2005, guvernul spaniol a aprobat un nou regim de impozitare pentru expatriai care lucreaz n Spania. Acest lucru a fost Decretul Regal 687/2005. Pentru a se califica, expatriatii trebuie s ndeplineasc urmtoarele: - Expaii nu trebuie s fi fost rezidenti n Spania, la orice moment anterior n timpul celor 10 ani de munc nainte de poziia lor actual n Spania. - Poziia lor trebuie s fie n temeiul unui contract de munc legal, cu o companie spaniol de munc sau prin detaare, sau cu o societate non-rezident cu un sediu permanent (de exemplu, o sucursal), n Spania. - Veniturile pot fi parial realizate n afara Spaniei, dar salariul pentru munca n strintate s nu depeasc 15% din salariul total anual. n cazul n care contractul de munc prevede c persoana ndeplinete funciile ntr-o alt companie de grup, aceast limit se duce pn la 30%. Dac persoanele se califica in aceste conditii, acest lucru nseamn c vor fii supuse unei cote unice de impozitare special pentru expati de 25% pentru toate sursele de venit din Spania, i va fi impozitat ca un non-rezident cu privire la toate veniturile, ctigurile de capital i taxe de avere. n Spania, impozitul este reinut la surs din urmtoarele pli ctre nerezideni: Dividende-19%. Dobnda-19%. Redevenele-24%.
54
Contribuiile de ctre angajator i salariat sunt supuse plafonului definit prin lege: Angajator: 23,6% din salariul brut. Angajat: 4,7% din salariul brut.
Spania a devenit astzi ultima ar european care vizeaz impozitele pentru cei mai bogati oameni din ar. Impozitul reprezint initiativa prim-ministrului Jos Luis Rodrguez Zapatero, care a eliminat un impozit pe avere similar a anului 2008 - chiar nainte de aruncarea tarii spre recesiune. Spaniolii cu 700,000 de active in domeniul imobiliar - cu excepia casei lor principale , precum i valori n stocuri i depozite bancare vor trebui s plteasc noua tax. Se estimeaza numrul de persoane care vor contribui, la aproximativ 160.000 n cazul n care este aplicat uniform pe Spania. Ipotecile n Spania Credite ipotecare pentru non-rezidenti n Spania sunt comune i uor de aranjat. Desigur, criteriul cheie este reprezentat de venituri sau avere, pentru a sprijini ipoteca spaniola. Un nerezident din Spania, de obicei, e capabil s mprumute pn la 80% din valoarea proprietii. Cu toate acestea, cu cat e mai mare procentul, cu atat e mai dificil de a asigura finanare. Cele mai multe banci din Spania oferteaza pentru 70% din valoare. Dac se primeste un depozit destul de mare i persoana e capabilia sa puna jos 50% din valoarea unui credit ipotecar, atunci ca nerezident este de uor de a obine creditul. Categoric exista unele formalitati ce trebuiesc intocmite, dar ca si demers, este simplu. Unele bnci devin mai stricte pe criterii de creditare la non-rezidenti, iar achiziia de proprietate este ncetinit. Multe dintre bnci pot mprumuta acum doar 70% din cea mai mic cifr, adic de evaluare sau de preul de cumprare. Ratele dobnzilor de pe aproape toate creditele ipotecare spaniole pentru nerezideni sunt legate de rata de baz n Europa central, Euribor . Daca potenialii cumprtori au bani disponibili, sau dac se are n vedere cumprarea unei case n Spania, pentru c persoanele traiesc i muncesc aici, sau pentru c pur i simplu doresc s investeasc n imobiliare n Spania, este de dorit sa se ia n considerare luarea unui credit ipotecar cu o banc spaniol . A lua un credit ipotecar spaniol ar putea fi solutia potrivita pentru oricine. Ratele dobnzilor n Spania variaz, dar sunt n general ofertante i concurena ntre bnci spaniole este acerb. Nu este indicat a se accepta prima oferta. Trebuie ceruta o copie a ofertei unei bnci i apoi trebuie mers la o banc diferit pentru a vedea dac pot mbunti oferta de mai multe ori. Persoanele vor trebui s
55
14
dovedeasc capacitatea de a plti (fiele salariale din ultimele 3 luni i extrase de cont din ultimele 6 luni sau, pentru liber-profesionisti, copii ale ultimelor 3 conturi de ani (cu tampila unui auditor) i copii de ce declaraiile pe ultimele 12 luni bancare i ultimele 6 luni declaraii personale bancare). Dovada de plat bazata pe capacitatea de a plti cu veniturile obinute din nchirierea de proprietate nu vor fii luate n considerare de ctre bnci spaniole. Dac persoana nu e rezidenta legal n aceast ar, atunci se poate cere s furnizeze un Aval. Acest lucru va fi reprezentat de cineva, de obicei, cu sediul n Spania, care este de acord s plteasc n cazul n care va fii n imposibilitatea de plata. Persoana are, de asemenea, obligaia de a avea un NIE , care este un numar de identitate pentru toat lumea (rezideni i nerezideni), n scopul de a cumpra sau a vinde proprieti n Spania. Cele mai multe banci spaniole ofera in prezent credite ipotecare cu procente de 60-80% din pretul proprietatii pe perioade de 5, 10, 15 sau 20 de ani, tinand cont daca persoanele sunt residente sau nu.
14 15
EURIBOR'', European Interbank Offered Rate i este un indice de referint independent,
recunoscut international reprezentnd rata dobnzii minime sau de baz comunicat de Banca Central European pentru creditele acordate n euro de ctre o banc de prim rang unei alte bnci de prim rang.
15
NIE Numero de Identidad deExtranjeros ( Numrul de identificare al strinilor).
Unele bnci ofer credit ipotecar chiar de 100%, dar categoric pentru rezidenti, iar rata variabil este de aproximativ 4,7%. Angajamentele la plata nu trebuie s depeasc 35% din venitul lunar net, bancile utilizand urmtoarele variabile pentru a determina capacitatea de a plti ipoteca: - Datoriile existente (mprumuturi existente sau ipoteci, acorduri lunare de ntreinere ); - Pasive viitoare, inclusiv mprumutul propus; - Veniturile actuale i aferente investiiilor. Tabel 4 Oferte ipotecare in Spania
56
Exemplul 1 Valabil la 23.04.2011. Contractele incheiate cu societati din alte tari pot fi diferite, in unele cazuri, si prin prisma acordurilor incheiate de Romania cu tarile respective. In cele mai multe cazuri insa, cele mai importante neconcordante sunt reglementate de legislatia europeana. Ca exemplu, voi ilustra implicatiile fiscale aferente unui contract de participatiune cu un partener (persoana juridica impozabila din Spania). In urma contractului, partenerului ii revine un procent din profitul participatiunii. Situatia va fii tratata prin prisma inregistrarii contractului la Finante si a obligatiei de plata a impozitului in Romania. Rapuns: In primul rand, conform art. 28 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, inainte de inceperea activitatii, persoana juridica romana are obligatia inregistrarii asocierii la autoritatea fiscala, prin depunerea declaratiei de inregistrare, iar asocierea va primii un cod de identificare fiscala.
57
Potrivit art. 28 alin. (4) din Codul fiscal, din punctul de vedere al impozitului pe profit, pentru orice asociere ce este formata dintr-o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, conducerea contabilitatii si asigurarea obligatiilor de declarare si plata a impozitului pe profit revin persoanei juridice romane ce va indeplinii obligatiile si pentru societatea straina. Din punct de vedere al TVA, in conformitate cu prevederile art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, asocierile in participatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separate. In acest sens, punctul 79 indice 1 alin. (1) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, stabileste ca, in cazul asocierilor in participatiune, drepturile si obligatiile legale privind TVA prevazute de Titlul VI al Codului fiscal revin asociatului desemnat in acest scop potrivit contractului incheiat intre parti (presupunem in cazul dat ca este persoana juridica romana), care contabilizeaza veniturile si cheltuielile. Prin drepturi si obligatii legale se intelege, printre altele, dreptul de a exercita deducerea taxei pentru achizitii , obligatia de a emite facturi catre beneficiar si de a colecta taxa in cazul operatiunilor taxabile, dreptul/obligatia de ajustare a taxei .
17 16
16
conform
prevederilor
art.
145-147
indice
din
Codul
fiscal
17
conform art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal.
Contabilitatea asocierii se intocmeste in conditiile aplicarii OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, pana la nivel de balanta, asocierea nedepunand situatii financiare anuale. Datoriile si creantele existente la data bilantului se vor regasii in situatiile financiare ale persoanei juridice romane. In concluzie, potrivit reglementarilor legale in vigoare prezentate, obligatia privind declararea si plata impozitului pe profit revin persoanei juridice romane. Exemplul 2 Valabil la 19.04.2012 O societate comerciala Zetehnik SRL cu sediul in Romania, in calitate de beneficiar, inregistrata in scopuri de TVA in Romania a incheiat cu o societate spaniola Seroval, in calitate de furnizor, inregistrata in scopuri de TVA in Spania, un contract de furnizare de proteze ortopedice Cazul 1. Costul transportului se factureaza de furnizor pe aceeasi factura cu marfa livrata.
58
Societatea Seroval din Spania a livrat protezele ortopedice cu o factura in care ultima pozitie mentionata in documentul respectiv reprezinta "Costuri de transport" aferente expedierii produselor prin curier rapid din Spania in Romania. Raspuns: Avand in vedere ca serviciul de transport este facturat in mod distinct pe factura emisa, obligatia de transport a bunurilor revine firmei romanesti, in calitate de cumparator. Aceasta obligatie rezulta din conditia de livrare a bunurilor negociata prin contract. Astfel, daca pretul bunurilor este negociat in conditia de livrare, inseamna ca obligatia suportarii costului transportului este in sarcina firmei Zetehnik, care a dispus furnizorului sa expedieze bunurile pe cheltuiala sa. Daca prin conditia de livrare negociata, transportul ar fi fost suportat de catre furnizor, valoarea transportului nu ar mai fi fost facturata separat deoarece ar fi fost inclusa in pretul de vanzare al bunurilor. n situatia prezentata, furnizorul are doar calitatea de cumparator revanzator al unui serviciu de transport care primeste pe numele sau o factura din partea casei de expeditie si recupereaza valoarea transportului prin emiterea unei facturi pe numele firmei client. Practic, furnizorul refactureaza costul expedierii bunurilor de pe teritoriul Spaniei pe teritoriul Romaniei. In acest caz, furnizorul intracomunitar are o dubla calitate: de furnizor de bunuri si de prestator de servicii. Serviciul de transport este neimpozabil la prestatorul serviciilor din Spania, dar impozabil la beneficiarul serviciului din Romania. n acest context, serviciul de expediere i transport a bunurilor este impozabil in Romania prin aplicarea regulii generale de taxare reglementata prin articolul 133 alineatul 2 din Codul fiscal. Prevederile articolului 133 alineatul 2 din Codul fiscal sunt armonizate cu prevederile articolului 44 din Directiva 8 a CEE din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei CEE nr. 112 din 2006 in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor conform caruia ,,Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana si-a stabilit sediul activitatii sale economice. Practic, prin aceasta regula se prevede ca locul de taxare trebuie sa fie locul in care are loc consumul, fiind respectat astfel principiul destinatiei serviciului. In concluzie, modalitatea de taxare si raportare a operatiunilor intracomunitare efectuate este conditionata de prevederile contractuale (sau a comenzii), respectiv de conditia de livrare negociata Exemplul 3
59
din
care
rezulta
responsabilitatea
fiecarui
partener
al
tranzactiei.
Valabil la 29.04.2012 Un furnizor A din Romania realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre beneficiarul B din Bulgaria. Transportul este in sarcina cumparatorului, a lui B. Totusi, B il mandateaza pe A sa angajeze o firma de transport, urmand sa ii achite costul transportului. Transportatorul C factureaza lui A serviciul de transport din Romania in Bulgaria, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Raspuns: Se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport. Acest serviciu de transport va fi facturat de catre C catre A cu TVA, locul prestarii fiind in Romania, A va refactura transportul catre B fara TVA, serviciul fiind neimpozabil in Romania .
18
18
conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal
CONCLUZII: Apartenenta la piata unica europeana implica de cele mai multe ori practici de armonizare in mai multe domenii de interes general, printre care se numara si cel fiscal. In general, armonizarea fiscala este indusa de necesitatea ca sistemele fiscale nationale sa nu aduca atingere celor patru libertati inscrise in Tratatul privind constituirea Comunitatii Europene: libera circulatie a marfurilor; libera circulatie a serviciilor; libera circulatie a persoanelor si libera circulatie a capitalurilor. Pe baza analizei privind armonizarea impozitelor directe la nivelul Uniunii Europene i a rezultatelor cercetrii din urmatoarele concluzii: - Competiia fiscal nu poate fi considerat concuren n sens real. Prin urmare, nu trebuie sa cautam paralelele ntre competiia de pia i competiia fiscal. Competiia fiscal este jocul intereselor politice i economice. - Migrarea bazelor de impozitare naionale n sensul n care firmele se deplaseaz ntre statele membre, n cutarea regimului fiscal cel mai favorabil nu trebuie s fie privit ca un efect nociv al concurenei fiscale, ci dimpotriv, ca un obiectiv al politicii fiscale, pentru fiecare stat
60
literatura de specialitate, se contureaza
membru. Avnd acest obiectiv, guvernele trebuie s fac economia mai atractiv pentru toate categoriile de factori mobili, cum sunt munca i capitalul. Vzut din aceast perspectiv, concurena fiscal reprezint un efect pozitiv pentru integrarea pe piaa UE, contrazicnd afirmaia c armonizarea fiscal n funcionarea pieei unice. Totusi, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE este un eveniment controversat si intampina o opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state membre UE. Este de asemenea, foarte dificil de implementat din punct de vedere politic. O cota unica de impozit pe profit la nivelul UE are implicatii negative pentru multe dintre noile state membre UE, printre care si Romania, care au o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor comerciale (16% in Romania), acest lucru fiind tocmai elementul de atractie pentru investitiile straine. Armonizarea dintre sistemele fiscale naionale are ca scop evitarea dublei impuneri internaionale a veniturilor i combaterii evaziunii fiscale naionale i internaionale. n concluzie, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE, cel putin in actuala conjunctura, nu poate fi viabila. Deasemenea, n momenul de fa, n anumite aspect pe care le priveste fiscalitatea, se poate adduce in disutie armonizarea, dar nu poate fi viabila o armonizare totala in tarile UE 27. BIBLIOGRAFIE: domeniul impozitelor directe este esenial pentru
Cristian George Buzan, Paradisurile fiscale si centrele financiare Offshore in contextul economiei mondiale, editia a II-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2012; Gheorghe Creoiu, Ion Bucur, Contabilitate. Fundamentele si noul cadru juridic, editia a II-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2007; Liliana Feleaga si Niculae Feleaga, Contabilitate financiara. Abordare europeana si internationala, volumul 1, Contabilitate financiara fundamentala. Contabilitatea ca joc social, Ed. Economica, Bucuresti, 2007 Liliana Feleaga si Niculae Feleaga, Contabilitate financiara. O abordare europeana si internationala, volumul 2, Contabilitate financiara aprofundata. Elemente de inginerie contabila in contextul referentialului international, Ed. Economica, Bucuresti, 2007;
61
L. u, C. erbnescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate De la lege la practica, editia a VII-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2010; Nicolae Hoanta, Evaziunea fiscala, editia a II-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2010; Petre Brezeanu, Finante Europene, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2007; Popa Paliu-Lucia, Ecobici Nicolae, Contabilitatea financiar aprofucndat. Ghid contabil, Ed. Universitaria, Craiova, 2010; Reglementari contabile in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2010, Ed. Irecson, Bucuresti, 2010; tefura Gabriel, Bugete Publice i Fiscalitate, Ed. Universitii ,,Alexandru Ioan Cuza, Iai, 2005; Vcrel Iulian, Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003; Vintil, G., Fiscalitate. Metode i tehnici fiscale, Editura economic, Bucureti, 2006; Virginia Greceanu Cocos, Contabilitatea simplificata si impozitarea intreprinderilor
mici( microintreprinderilor), Ed.Pro Universitaria, Bucuresti 2011;
Anexa nr. 3 LISTA CONVENIILOR DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI( ANAF 2012) Nr. i data Decretului (Legii) de Buletinul (M.O.) n care este Data ratificare a conveniei publicat convenia 199/1994 302/1994 69/1995 156/1997 150/2001 64/1978
62
ara
intrrii
n Data de la care se aplic 1.01.1996 1.01.1996 1.01.1997 1.01.1998 1.01.2002 1.01.1978-
vigoare 29.10.1995 20.10.1995 11.07.1996 24.08.1997 11.04.2001 10.01.1979
Africa de Sud 59/13.07.1994 Albania Algeria Armenia Australia Austria 86/18.10.1994 25/12.04.1995 121/9.07.1997 85/20.03.2001 254/10.07.1978
31.12.2006 Austria 333/15.11.2005 1034/2005 687/2003 37/1987 200/1998 34-35/1977 262/1996 7/1995 97/1979 1043/2004 157/1994 10/1992 66/1982 301/2000 96/1994 271/1996 118/1977 294/1992 84/1980 200/1994 262/1993 1126/2004 158/1994
63
01.02.2006 29.01.2004 21.08.1988 15.07.1998 03.10.1978 17.10.1998 12.09.1995 29.12.1980 31.12.2004 10.08.1994 05.03.1992 08.11.1982 25.08.2000 06.10.1994 28.11.1996 28.12.1977 22.01.1996 05.01.1981 27.12.1994 23.01.1996 29.11.2005 11.08.1995
01.01.2007 1.01.2005 1.01.1989 1.01.1999 1.01.1978 31.12.1998 1.01.1999 1.01.1996 1.01.1978 31.12.2004 1.01.2005 1.01.1995 1.01.1993 1.01.1983 1.01.2001 1.01.1995 1.01.1997 1.01.1974 1.01.1997 1.01.1982 1.01.1994 1.01.1997 01.01.2006 1.01.1996 -
Azerbaidjan 366/19.09.2003 Bangladesh Belarus Belgia Belgia Bulgaria Canada Canada Cehia China Cipru Coreea Nord 221/04.09.1987 102/26.05.1998 82/15.04.1977 126/16.10.1996 5/10.01.1995 418/05.12.1979 450/01.11.2004 37/23.06.1994 5/24.01.1992 261/09.07.1982 de 104/19. 06.2000
Coreea de Sud18/08.04.1994 Croaia Danemarca Ecuador Egipt Elveia Emiratele Arabe Unite Estonia 127/16.10.1996 389/27.10.1977 111/9.11.1992 316/14.10.1980 60/13.07.1994 74/03.11.1993 449/01.11.2004
Federaia Rus38/16.06.1994
Filipine Finlanda Finlanda Frana Georgia Germania Germania Grecia India Indonezia Iordania Iran Irlanda Israel Italia Japonia Kazahstan Kuweit Letonia Liban Lituania Luxemburg Macedonia Malayezia
23/04.04.1995 61/02.03.1978 201/24.12.1999 240/23.12.1974 45/26.03.1999 625/21.11.1973 29/16.01.2002 25/12.03.1992 221/04.09.1987 50/ 2.03.1998 215/26.06.1984 279/15.05.2002 208/28.11.2000 39/14.02.1998 82/15.04.1977 213/05.07.1976 11/6.03.2000 5/08.03.1993 606/6.11.2002 10/21.03.1996 278/15.05.2002 85/18.10.1994 306/17.05.2002 482/26.12.1983
64/1995 16/1978 642/1999 171/1974 132/1999 197/1973 73/2002 46/1992 37/1987 104/1998 51/1984 401/2002 626/2000 86/1998 34-35/1977 69/1976 109/2000 57/1993 841/2002 62/1996 393/2002 299/1994 473/2002 106/1983
64
27.11.1997 27.12.1978 04.02.2000 27.09.1975 15.05.1999 01.11.1975
1.01.1998 1.01.1979 31.12.2000 1.01.2001 1.01.1975 1.01.2000 1.01.1972 31.12.2003 -
17.12.2003 07.04.1995 14.11.1987 13.01.1998 02.08.1984 30.10.2007 29.12.2000 21.06.1998 06.02.1979 09.04.1978 21.04.2000 05.10.1994 28.11.2002 06.04.1997 15.07.2002 08.12.1995 16.08.2002 07.04.1984
1.01.2004 1.01.1996 1.01.1988 1.01.2000 1.01.1985 01.01.2008 1.01.2001 1.01.1999 1.01.1979 1.01.1978 1.01.2001 1.01.1992 1.01.2003 1.01.1998 1.01.2003 1.01.1996 1.01.2003 1.01.1985
Malta
61/3.07.1996
144/1996 13/1976 99/1982 161/2004 372/2001 127/1995 188/1999 58/1993 19/1981 84/1980 251/1999 97/1979 632/2000 7/1995 194/1999 150/27.03.2001 61/1986
16.08.1996 22.11.1976 30.08.1987 17.08.2006 15.08.2001 10.04.1996 05.08.1999 18.04.1993 27.09.1981 05.12.1980
1.01.1997 1.04.1976 01.01.1987 31.12.2006 1.01.2007 1.01.2002 1.01.1997 1.01.2000 1.01.1994 1.01.1982 1.01.1980-
Marea Britanie 26/03.02.1976 Maroc Maroc Mexic Moldova Namibia Nigeria Norvegia Olanda Olanda Pakistan Pakistan Polonia Portugalia Qatar R.S.F. Iugoslavia*) R. Iugoslavia San Marino S.U.A. Singapore 404/01.11.1982 5/18.02.2004 331/20.06.2001 60/17.06.1995 61/15.04.1999 10/08.03.1993 67/25.03.1981 316/14.10.1980 85/25.05.1999 418/05.12.1979 212/28.11.2000 6/10.01.1995 63/15.04.1999 84/20.03.2001 331/14.10.1986 F. 122/09.07.1997 384/31.12.2007 238/23.12.1974 475/09.07.2002
31.12.1999 29.07.1999 20.03.1980 31.12.2001 13.01.2001 15.09.1995 14.07.1999 06.07.2003 21.10.1988 1.01.2002 1.01.1996 1.01.2000 01.01.2004 1.01.1989 1.01.2000 1.01.1980-
155/1997 13/2008 168/1974 580/2002

65
01.01.1998 11.02.2008 26.02.1976 28.11.2002
1.01.1998 1.01.2009 1.01.1974 1.01.2003
(pt. Romania) 1.01.2004 (pt. Singapore) Siria Siria Slovacia Slovenia Spania Sri Lanka Suedia Sudan 40/11.02.1988 106/14.04.2009 96/10.11.1994 55/24.01.2003 418/05.12.1979 149/22.05.1985 432/31.10.1978 386/312.2007 9/1988 279/2009 315/1994 105/2003 97/1979 27/1985 104/1978 13/2008 07.11.1991 04.06.2009 29.12.1995 28.03.2003 26.06.1980 28.02.1986 08.12.1978 14.11.2009 1.01.1992 1.01.2010 1.01.1996 1.01.2004 1.01.1980 1.01.1986 1.01.1978 1.01.2010
3/03.02.1997 Thailanda Tunisia Turcia 326/23.12.1987 331/14.10.1986
18/1997
03.04.1997
1.01.1998
60/1987 61/1986 321/2009 272/1996 306/1994 46/1997 56/1996 51/1984
19.01.1989 15.09.1988 21.08.2009 17.11.1997 14.12.1995 17.10.1997 24.04.1996 29.10.1992
1.01.1990 1.01.1989 1.01.2010 1.01.1998 15.01.1998 1.01.1996 1.01.1998 1.01.1997 1.01.1993
Turkmenistan 107/14.07.2009 Ucraina Ungaria Uzbekistan Vietnam Zambia 128/16.10.1996 91/26.10.1994 26/12.03.1997 6/13.03.1996 215/26.06.1984
*) Prevederile acestei convenii se aplic n cazul Bosnia-Hertegovina
66
ara
Fr Convenie Directiva UE Parent-Subsidiary Directiva UE Interest-Royalties Austria Belgia Bulgaria Canada Cipru
Comisioane (%) Dividende (%)

16 X X X X 5 X X 5 4 2 X X X 5 5 X X 5 X 10 5 10 X X 4 0**/10 X X X X X 5 10 X X X 12.5 X 16 0* X 5/15 0/5 5/15 10/15 5/15 10
Dobnzi (%)
16 X 0* 10 0**/3 10 15 10 10 10 10 5 10 0**/3 10 15 0/3 5/10 10 10 0/10 0/10 5 10 0**/3 10 10 10 15 5 10 15 10 10 10 10 10 10 10
Redevene (%)
16 X 0* 10 3 5 15 5/10
Anexa nr. 4 Australia
5 Cotele de impozit reinut la surs, conform Conveniilor representative pentru evitarea dublei Cehia X 10 7 10
impuneri Estonia
Frana
Danemarca 19 Finlanda Germania Grecia Ungaria
10/15 10 5 10 5/15 25/45 5/15 3 15 10 10 7/10 5/15 5/30 10 0/5/15 10 5/15 10/15 15 5 10 15 10/15 10 10 15 10/15 10/15 10
10 10 2.5/5 10 3 5/7 10 3 10 10 10/15 7/10 10 5 10/15 0**/3 10 10 10 10 5 10/15 15 10 10 0 10 10/15 10/15 10/15
Irlanda Israel Italia Japonia Coreea de Sud Luxemburg Malta Moldova Olanda Norvegia Polonia Portugalia Rusia Singapore Slovacia Africa de Sud Spania Suedia Elveia Turcia Ucraina Marea Britanie SUA
67
19
Informatii fiscale valabile incepand cu ianuarie 2012.
68

Sistemul Fiscal in Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul Fiscal in Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

L. u, C. erbnescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate De la lege

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

urmeaz a fi comunicat contribuabilului n termen de 30 de zile de la data ncheierii inspecie

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Vcrel Iulian, Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003;

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Vcrel Iulian, Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003;

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Liliana Feleaga si Niculae Feleaga, Contabilitate financiara. O abordare europeana si

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Petre Brezeanu, Finante Europene, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2007;

2.2. Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Liliana Feleaga si Niculae Feleaga, Contabilitate financiara. Abordare europeana si

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

1.175,4 3.977,0 1,02

1.363,3 4239,0 0,96

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

L. u, C. erbnescu, D. tefan, D. Cataram, A. Nica, E. Miricescu, Fiscalitate De la lege

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Cristian George Buzan, Paradisurile fiscale si centrele financiare Offshore in contextul

economiei mondiale, editia a II-a, Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2012;

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Universitaria, Craiova, 2010;

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

EURIBOR'', European Interbank Offered Rate i este un indice de referint independent,

NIE Numero de Identidad deExtranjeros ( Numrul de identificare al strinilor).

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

conform art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal.

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal

literatura de specialitate, se contureaza

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

mici( microintreprinderilor), Ed.Pro Universitaria, Bucuresti 2011;

n Data de la care se aplic 1.01.1996 1.01.1996 1.01.1997 1.01.1998 1.01.2002 1.01.1978-

vigoare 29.10.1995 20.10.1995 11.07.1996 24.08.1997 11.04.2001 10.01.1979

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

Sistemul fiscal din Romania si din tarile Uniunii Europene

27.11.1997 27.12.1978 04.02.2000 27.09.1975 15.05.1999 01.11.1975

1.01.1998 1.01.1979 31.12.2000 1.01.2001 1.01.1975 1.01.2000 1.01.1972 31.12.2003 -