(FINANȚE BĂNCI)

DETERMINARE SITUAȚIILOR
FINANCIARE

Lector Dr., Claudiu Boțoc Trion Eva-Alexandra

Anul 2017
Determinarea situatiilor financiare 2
„ ” 3

FINANȚE BĂNCI

DETERMINAREA SITUAȚILOR
FINANCIARE

Lector Dr., Claudiu Boțoc Trion Eva-Alexandra

Anul 2017
Determinarea situatiilor financiare 4

„
„ ” 5

- al coordonatorului lucrării de licenţă -

Determinarea situatiilor financiare 6
„ ” 7

CUPRINS

1. Introducere ..........................................................................................................................9
2. Literatura de specialitate ....................................................................................................9
2.1. Reglementări contabile în România ...........................................................................9
2.2. Rolul și importanța situaților financiare
3. Studiu de caz şi rezultate ....................................................................................................9
4. Concluzii ...............................................................................................................................9
5. Bibliografie ...........................................................................................................................9
6. Anexe ....................................................................................................................................9
Determinarea situatiilor financiare 8
„ ” 9

DETERMINAREA SITUAȚILOR FINANCIARE

Rezumat: Tema pe care am abordat-o în conținutul lucrării mele, urmărește să prezinte
situațiile financiare pe care companiile sunt obligate să le întocmească potrivit normelor si
termenelor legale, iar pe baza acestora să se determine și să se calculeze principalii
indicatori economici ce reies din situațiile financiare prezentate.
Astfel, lucrarea este structurată în patru părți si anume: Prima parte „Introducere
teoretică”, reprezintă punctul de plecare care să asigure o structură bazată pe elemente de
teorie și de cunoaștere practică necesare elaborării acestei lucrări. În a doua parte, și anume
„ Literatură de specialitate” este prezentată baza teoretică a situațiilor financiare, in a treia
parte este prezentat studiu de caz privind „ Determinarea situațiilor financiare ale societății
comerciale S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L., iar în final se prezintă cateva concluzii.

Cuvinte cheie: situații financiare, bilanț, cont de profit și pierdere, indicatori economici, rate
de structură patrimoniale, echilibru financiar

1. Introducere

Situațiile financiare anuale sunt întocmite de persoanele juridice care aplică reglementările
contabile ce sunt în conformitate cu directivele europene IV și VII și au componente
prevăzute de reglementările contabile aplicabile.
Situaţiile financiare au ca obiectiv principal prezentarea unei imagine fidelă asupra produsului
final al activităţii contabile, care reies dintr-un set de documente contabile de sinteză ce
furnizează informaţii cu privire la poziţia financiară (echilibrul bilanţier), performanta
financiară (randamentul financiar), modificarea capitalurilor proprii şi variaţia trezorerie
pentru exerciţiul financiar din perioada de referinţă. Fiind cel mai important mijloc prin care
informația contabilă este pusă la dispoziția factorilor decizionali.
Companiile decid sa iși publice situațiile financiare cat mai explicite pentru a putea fi la
îndemâna cititorilor interesați de situația companiei.
Utilizatorii situațiilor financiare pot cuprinde atât investitorii actuali cat și pe cei potențiali, pe
lângă investitori, utilizatorii situaților financiare cuprind și angajații companiei, furnizorii,
clientii, creditorii, instituțiile statului. Principalul scop de utilizeazare a situațiile financiare,
prezentate de companie, este acela de a-și satisface o parte din necesitatea de informare în
funcție de parțile interesate.
Potrivit normelor şi termenelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerele,
instituţiile publice şi alte organe specializate ale administraţiei publice, trebuie să depună un
exemplar al situaţiilor financiare anuale dar şi trimestriale, companiile vor întocmi situaţii
financiare ce cuprind:
- Bilanţ
- Cont de profit şi pierdere
- Situaţia modificării capitalului propriu
- Situaţia variaţiei de trezorerie
- Note explicative
Bilanțul, din punct de vedere teoretic, reprezintă un procedeu specific metodei contabilităţii,
prin care se materializează aplicarea principiului dublei reprezentări a patrimoniului unităţii,
ce este prezentat static, la un moment dat, prin intermediul activelor adică a bunurilor
economice şi al datoriilor şi capitalurilor proprii, aflate în echilibru.
Determinarea situatiilor financiare 10

La sfârșitul exercițiului, rezultatul financiar obținut prin sintetizarea elementelor de bază,

structuri de performanță, veniturile obținute și cheltuielile efectuate în desfășurarea
exercițiului financiar, este prezentat prin Contul de profit și pierdere.
Pe lângă bilanț și cont de profit și pierdere se mai pot întocmii situații financiare precum
situația modificării capitalului propriu sau a trezoreriei și notele explicative, pentru a putea
oferii informații cat mai explicite referitoarte la situația unei companii.
Lucrarea intitulată „ Determinarea situațiilor financiare ” este împarțiță în două capitole , în
primul capitol este abordată baza teoretică privind situațiile financiare necesare în furnizarea
informațiilor. S-a scos în evidență rolul bilanțului și a contului de profit și pierdere în
prezentarea poziției financiare a companiei, pe urmă s-au prezentat principalii indicatori
economici , modul de calcul a acestora și interpretarea diferiterol rezultate.
În al doilea capitol este prezentat studiu de caz ce are rol demostrativ a teoriei prezentate in
primul capitol. Studiu de caz a fost conturat pe baza societății comerciale S.C. CONS AUTO
TOTAL S.R.L.. În prima parte se prezintă pe scurt firma cu modul de organizare și obiectul
de activitate, iar în a doua parte pe baza situaților financiare bilanț și cont de profit și pierdere
se calculează principalii indicatorii economici și se prezintă efectele rezultatelor asupra
pozitiei financiare a companiei.

2. Literatura de specialitate

2.1 Reglementări contabile în România.

În România, contabilitatea practică are la bază un set de principii, reguli şi practici care sunt
în conformitate cu directivele europene IV şi VII, rezultând din procesul de globalizare
economică şi a statutului de ţară membră a Uniunii Europene. În România, situaţiile
financiare au la bază „Legea contabilităţii numărul 82/1991, modificată şi republicată, precum
şi OMFP 3055/2009 (Pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene), OMFP 2861/2009 (Aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor din patrimoniul unităţii), OMFP 3521/2008 (Privind documentele
financiar-contabile), Legea nr. 121/2015 (Privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 79/2014 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991) și
O.U.G nr 57/2015 (Privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016,
prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare)
Având în vedere şi cerinţele organismelor europene de profil pentru organizaţiile fără scop
patrimonial care nu desfăşoară activităţi economice, Ministerul Finanţelor Publice aproba un
sistem simplificat de raportare financiară.
Înregistrările în contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, în care, orice entitate
consemnează toate operaţiunile economico-financiare, în momentul efectuării acestora. Doar
în cazul în care înscrisurile furnizează informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare, pot
dobândi calitatea de document justificativ.
Caracteristicile documentelor justificative redau importanta acestora:
- Sunt reflexia activităţii economice, a tuturor proceselor, tranzacţiilor şi evenimentelor
desfăşurate în decursul unei perioade bine determinate.
- Pentru luarea unor decizii, reprezintă principala sursă de colectare a datelor
- Servesc drept proba în justiţie
- Pentru procesul de verificare şi control a gestiunilor de valori băneşti şi materiale,
reprezintă sursa de date necesare.
- Intre formele de evidenta economică, acestea formează o legătură organică.
Persoanele care au întocmit, înregistrat sau vizat şi aprobat documentele justificative au de
asemenea şi o mare responsabilitate în ceea ce priveşte corectitudinea lor.
„ ” 11

Potrivit reglementarilor contabile, persoanele juridice sunt obligate să întocmească situaţii

financiare. Perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale a companiilor, e
reprezentată de exerciţiul financiar, durata acestuia este de 12 luni şi, de regulă, coincide cu
anul calendaristic.

2.2 Rolul şi importanța situaţiilor financiare.

Situaţiile financiare sunt de interes general, au ca obiectiv satisfacerea nevoii de informare a

unei game largi de utilizatori şi sunt necesare în luarea unor decizi economico-financiare.
Situaţiile financiare îşi ating acest obiectiv prin furnizarea informaţiilor despre1:
- Activele -> resurse controlate de companie, provin din evenimente trecute şi se
aşteaptă să producă beneficii economice viitoare
- Datoriile -> obligaţiile actuale ale companiei ce provin din evenimente trecute, iar
stingerea lor duce la o ieşire de resurse.
- Capitalurile proprii -> dreptul acţionarilor asupra activelor, după stingerea tuturor
datoriilor
- Veniturile şi cheltuielile -> profitul şi pierderea, rezultatul exerciţiului, performanta
financiară.
- Variaţia trezoreriei -> intrările şi ieşirile de lichidităţi generate de activitatea
companiei.
Timpul de păstrare a situaţiilor financiare este de 50 de ani, iar în caz de încetare, conform cu
prevederile legale, situaţiile financiare şi registrele se predau la arhivele statului.
Potrivit normelor şi termenelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerele,
instituţiile publice şi alte organe specializate ale administraţiei publice, trebuie să depună un
exemplar al situaţiilor financiare anuale dar şi trimestriale.
Conform ordinului 1752/2005 actualizat cu OMF nr 2001/2002 şi OMF 2374/2007 care
impune trei criterii de mărime:
- Activele totale: 3650000 euro
- Cifra de afaceri neta: 7300000 euro
- Număr de salariaţi: 50
Persoanele juridice care depăşesc două dintre cele trei criterii, vor întocmi situaţii financiare
care cuprind:
- Bilanţ
- Cont de profit şi pierdere
- Situaţia modificării capitalului propriu
- Situaţia variaţiei de trezorerie
- Note explicative
Situaţiile financiare simplificate ce cuprind bilanţul prescurtat, contul de profit şi pierde şi
notele explicative, sunt întocmite de persoanele juridice care nu depăşesc doua din cele trei
criterii prezentate anterior.

2.3 Bilanțul contabil

Bilanțul, din punct de vedere teoretic 2, reprezintă un procedeu specific metodei contabilităţii,
prin care se materializează aplicarea principiului dublei reprezentări a patrimoniului unităţii,
ce este prezentat static, la un moment dat, prin intermediul activelor adică a bunurilor
economice şi al datoriilor şi capitalurilor proprii, aflate în echilibru.
Echilibrul este redată de relaţia bilanțiera:
1
Buglea A., Lala Popa I. – Analiza economico-financiara, Editura Mirton, Timișoara 2009, pag. 41
2
Ion Pereș, Alin Dumitrescu – Bazele contabilității , Capitolul 1, Editura Mirton, Timișoara 2011, pag. 67
Determinarea situatiilor financiare 12

(2.1)
Active (A) = Datorii (Dt) + Capitalul propriu (Cp
Din punct de vedere al practicii contabile, bilanţul contabil este o situaţie financiară şi are
rolul de a generaliza periodic informaţiile contabile, în expresie monetară, şi de a stabili prin
intermediul acestuia o serie de indicatori economico-financiari, ceea ce îi conferă caracterul
de model contabil şi informaţional, în acelaşi timp are caracter de model de gestiune a
valorilor materiale şi băneşti delimitate patrimonial.
Bilanțul reprezintă un instrument contabil și o situație financiară de mare importanţă, fiind
necesar în stabilirea deciziilor economice ce privesc alocarea, finanţarea, utilizarea şi
recuperarea fondurilor dar şi pentru stabilirea unor drepturi şi obligaţii.
Principalele caracteristici şi funcții ale bilanțul:
· Funcția tehnico-contabilă
· Funcția de generalizare a informațiilor
· Funcția de informare, control și analiză.
· Funcția de echilibru economico-financiar.
· Funcția de decontare a patrimoniului
Bilanțul scoate în evidență averea companiei prin egalitatea dintre bunurile economice ce
constituie activul şi sursele de finanţare ce constituie pasivul, prezentate în expresie monetară
la sfârșitul exercițiului financiar. 3
În situaţia financiară Bilanţ sunt prezentate activele şi pasivele unităţi generalizate, grupate şi
ordonate în funcţie de gradul lor de lichiditate (active) şi exgibilitate (pasive), în expresie
valorică şi care ne arată o imaginea fidelă a potenţialului economic şi financiar, valoarea justă
şi capacitatea activelor şi capitalurilor de a genera beneficii economice, adică poziţia
financiară.

2.4 Contul de profit şi pierdere4

O companie depune eforturi în desfășurarea activității cu scopul obținerii unui rezultat

financiar favorabil, adică profit. Rezultatul financiar favorabil-profit prezintă performanța
companiei, iar rezultatul financiar nefavorabil-pierdere prezintă non performanța companiei.
La sfârșitul exercițiului, rezultatul financiar obținut prin sintetizarea elementelor de bază,
structuri de performanță, veniturile obținute și cheltuielile efectuate în desfășurarea
exercițiului financiar, este prezentat prin Contul de profit și pierdere, o situație financiară ce
intră în componența situațiilor financiare anuale.
Companiile au ca obiectiv fundamental obținerea unui profit acceptabil sau nu, iar
documentul contabil Cont de profit şi pierdere prezintă informațiile necesare privind atingerea
sau nu a acestor obiective. În contabilitate surplusul dintre veniturile obținute şi cheltuielile
efectuate determină rezultatul financiar care poate fi:
- Rezultat pozitiv în cazul în care veniturile obţinute sunt mai mari și se înregistrează
profit
- Rezultat negative atunci când cheltuielile efectuate sunt mai mari și se înregistrează
pierderi
Performanţa companiei este prezentată de următoarele ecuaţii de echilibru:

(2.2)
3
Ion Pereș, Leonora Caciuc – Bazele contabilității , Capitolul 4, Editura Mirton, Timișoara 2011, pag. 69
4
Ion Pereș, Leonora Caciuc – Bazele contabilității , Capitolul 4, Editura Mirton, Timișoara 2011, pag. 77
„ ” 13

Rezultatul exercițiului = Venituri – Cheltuieli

Poziția financiară este
influenţată de cheltuieli prin rezultatul financiar, care face parte din structura capitalurilor
proprii. Cheltuielile trebuie să genereze venituri, iar în cazul în care rămân cheltuieli
neacoperite de venituri reprezintă pierdere. Contul de profit și pierdere sintetizează
cheltuielile în funcție de activitățile ce le generează și le grupează în funcție de natura lor.
Veniturile influențează poziția financiara prin capitaluri proprii, prin rezultatul financiar
component a capitalurilor proprii.Pe seama activelor utilizate în activitățile derulate de
companie, se determina veniturile, prezentate în expresie valorică, ce reprezintă mărimea
bogăției obținute. Sursa de acoperire a cheltuielilor sunt veniturile, iar surplusul de venit
reprezintă activele nete, adică profitul. Contul de profit și pierdere sintetizează veniturile în
funcție de activitățile ce le generează și le grupează în funcție de natura lor.
În momentul recunoașterii unui venit trebuie să se recunoască și toate cheltuielile care au avut
o contribuție la obținerea venitului pentru că rezultatul financiar să măsoare corect
performanța companiei, altfel spus cheltuielile trebuie să se conecteze cu veniturile pe care le-
au generat.
Diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale din exercițiul curent al companiei
determină rezultatul financiar și poate fi profit sau pierdere
(2.3)
Rezultatul financiar +/- = Venituri – Cheltuieli
Rezultatul brut se determină că diferență dintre venituri și cheltuieli pe tipuri de activități, iar
rezultatele determinate de activități este un rezultat brut nefiind afectat de cheltuielile cu
impozitul pe profit sau pe venit, o cheltuială globală a companiei.
În momentul în care rezultatul net are formă de profit, acesta poate fi distribuit în structurile
capitalurilor proprii, cum ar fi rezerve, și/sau distribuirea de dividende asociaților sau
acționarilor în scopul renumerării capitalurilor investit ce aceștia.
Cu ajutorul documentului contabil, Contul de profit și pierdere că situație financiară se poate
observa fluxurile de venit și cheltuieli care formează rezultatul exercițiului și explică modul
de funcționare și formare a acestora.
Contul de profit și pierdere trebuie să îndeplinească condițiile de informare asupra
performanței companiei şi să prezinte profitul sau pierderea rezultată în urma desfășurării
activității curente și extraordinare, rezultatul brut, cheltuielile cu impozitul pe profit sau venit
și nu în ultimul rând rezultatul net și să aibe posibilitatea de a satisface nevoile de informare
internă şi posibilitatea de a calcula un set de indicatori economici cunoscuți și ca solduri
intermediare de gestiune, ce oferă o imagine asupra performanței companiei.

2.5 Situația fluxurilor de numerar

Totalitatea intrărilor și/sau ieșirilor de numerar dintr-o companie se caracterizează ca fluxuri

de numerar , unde numerarul reprezintă disponibilitățile aflate în casieriile companiei sau în
conturile bancare existente, precum și avansurile de trezorerie, valori de încasat.
Trezoreria este deficita de totalitatea fluxurilor de încasări și plăți precum și fluxul de
diferențe ce se petrec în cadrul companiei într-o pe rioadă de timp bine determinată.
În cadrul situaților financiare, situația fluxurilor de numerar (trezoreria) este un element
important și in același timp , obligatoriu în ceea ce privește entitățile mari, iar pentru
companiile mici sau mijloci, este o componentă opțională5.

2.6 Situația modificărilor capitalului propriu

5
Petrescu S. – Analiză și diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucuresti 2006, pag. 20
Determinarea situatiilor financiare 14

Capitalurile proprii pot suferii modificări din momentul initial până în momentul final al
exercițiului financiar, aceste modificări si variați aparute in timp sunt consemnate in situația
modificărilor capitalului propriu pentru a putea fi analizate capacitățile companiei de a
menține capitalul și rezultatul final la același nivel sau la un nivel mai ridicat. Aceste
modificări sunt produse de reducerea sau creșterea activului net sau a averii6.

2.7 Note explicative

Informațiile complete si detaliate, precum și alte documente financiare , legate de temeiul în

care situațiile financiare au fost întocmite și politicile contabile ce compania le-a adoptat, sunt
prezente în notele explicative. 7

2.8 Ratele structurii financiare

Ratele de structură ale bilanțului se calculează ca raport între un post sau o grupă de posture
de activ sau de pasiv si totalul bilanțului, precum și raport între diferitele componente de activ
, respective de pasiv. Pe baza acestor rate se reflect, în principal, aspectele privind patrimonial
economic al companiei, natura activității acesteia și mai puțin aspect de structură financiară.
Pe parcursul capitolului, vom prezenta pentru aprofundarea noțiunilor teoretice un studio de
caz, respective vom determina pe baza situațiilot financiare ale unei companii ratele structurii
financiare, rețele de gestiune ale surselor, ratele de finanțare, ratele de trezorerie și ratele de
randament financiar.

2.8.1 Ratele de structura ale activului

Acest tip de rata poate fi folosit la efectuarea unor comparații între diferite companii sau la
analiza unei singure companii prin compararea bilanțurilor mai multor exerciții financiare
succesive.
Ratelede structura ale activului cele mai utilizate sunt8:
A. Rata activelor imobilizare (Rai) – ponderea elementelor patrimoniale disponibile
permanent in valoarea totală a activelor. Rata activelor imobilizate depinde și de
obiectul de activitate pe care compania îl desfășoară.
(2.4)

 Rata imobilizărilor necorporale - ponderea

imobilizărilor necorporale în valoarea totala a activelor . Nivelul ratei are tendința să
crească atunci cand compania crește și iși dezvoltă activitatea
 Rata imobilizărilor corporale - capacitatea companiei de face fată unei situați de risc,
de a se adapta schimbărilor bruștea ce apar pe piață, deoarece o valoare ridicată a ratei
indică un grad ridicat de dificultate de conversie a activelor în disponibilități, depinde
în principal și de obiectul de activitate.
6
Petrescu S. – Analiză și diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucuresti 2006, pag. 21
7
Petrescu S. – Analiză și diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucuresti 2006, pag. 22
8
Cristea H., Talpoș I., Corduneanu Carmen, Lăbuneț Aurora, Pirtea M., Gestiunea financiară a societățiilor
comerciale, vol IV, Editura Mirton, Timișoara 2001, pag. 76
„ ” 15

 Rata imobilizărilor financiare - relațiile și legăturile financiare pe care compania le-a

stabilit cu alte unități, dar si cat de implicată este compania în activitatea financiară
unde capitalul excedentare este plasat în vederea finanțării activității altor companii.
B. Rata activelor circulante (Rac) - ponderea elementelor patrimoniale care au un
character ciclic in valoarea totală a activelor
(2.5)

 Rata stocurilor - este influențată de obicetul

de activitate al companiei și exprimă
nivelul stocurilor înregistrate de companie în total active. În situația companiilor cu un
ciclu lung de exploatare , rata va crește în comparație cu societățile ce au ca obiect de
activitate prestări de servicii. Rata stocurilor trebuie să fie cuprinsă între 30% și 45%
ca să înregistreze un nivel echilibrat.
 Rata creanțelor - este influenţată de obiectul de activitate al societăţii, de termenele de
plată pe care societatea le aplică, politica de credit comercial şi arata gradul de ocupare
al creanţelor în total active circulante. Rata creanțelor trebuie să fie cuprinsă între
20%-30% pentru companiile mari și 10%-15% pentru companiile mai mici.
 Rata invetițiilor financiare pe termen scurt - depinde de strategia pe care compania o
adoptă și exprima ponderea titlurilor de plasament în active totale.În ceea ce privește
rata invetițiilor financiare la companiile din Romania , aceasta e nesimnificativă sau
chiar nulă.
 Rata disponibilităților - arata gradul de lichiditate imediată a activelor societăţii şi
ponderea lichidităților în patrimonial societăţii. Rezultatul ratei trebuie analizat cu
mare atenție, deoarece poate fi analizată intr-o maniera bivalentă. Un grad ridicat de
disponibilități ar putea fi interpretat ca o situație favorabilă cand vine vorba de
echilibru financiar, însa în același timp este un semn de neutilizare a disponibilităților,
deci o situație neproductivă. În acelați timp un nivel scăzut al disponibilităților indică
un semnal de criză de lichidități.

2.8.2 Ratele de structura ale pasivului

Urmatoarele rate au ca scop furnizarea de informații necesare referitoare la structura

resurselor financiare și exprimă politica de finanțare pe care compania a adoptat-o. Aceste
rate scot în evidență stabilitatea finanțării, permanența si maturitatea resurselor din care e
compus pasivul companiei, în acelși timp ratele exprimă și gradul de autonomie financiare al
companiei9.
A. Rata stabilității financiare (Rfs) - exprimă legătura dintre capitalul permanent de
care dispune compania și patrimoniul total.

(2.6)

9
Cristea H., Talpoș I., Corduneanu Carmen, Lăbuneț Aurora, Pirtea M., Gestiunea financiară a societățiilor
comerciale, vol IV, Editura Mirton, Timișoara 2001, pag. 80
Determinarea situatiilor financiare 16

Indică ponderea fondurilor pe termen lung ce se află la dispoziția companiei în totalul surselor
de finanțare. Daca raportul ia valori mari , rezultă faptul ca necesitățile companiei de finanțare
sunt acoperite intr-un mod stabil și pe o perioada îndelungată.
În momentul în care rata înregistrează un trend crescător rezultă o situație favorabilă, doar în
cazul în care creșterea capitalului permanent se datorează creșteri capitalului propriu în
comparașie cu datoriile pe termen lung. Daca rata înregistrează un trend aflat în scadere, se
poate considera o situație favorabilă doar în cazul în care capitalurile permanente scad datorită
reducerii datoriilor pe termen lung.
Rata stabilității financiare trebuie sa fie superioară ratei activelor imobilizate, pentru că
acestea din urmă trebuie sa fie finanțate din resursele permanente. Un nivel normal al ratei
stabilității financiare este de 66% și limita minima acceptată este de 50%.
B. Rata autonomiei financiare (Raf) - exprima ponderea capitalului propriu al
societăţii în surse totale de finanţare.

(2.7)

(2.8)

 Rata autonomiei globale (Rafg) - rata

diferă de la o companie la alta în funcție de obiectul de activitate pe care îl
desfășoară, pentru menținerea unui echilibru financiar, specialiștii recomandă
ca rata autonomiei globale să ia valori egale sau mai mare de 1/3, iar 30% ca
prag minim luat în considerare de bănci. Cu cat capitalurile proprii este cel
putin egală cu 2/3 , compania are o autonomie financiară ridicată și poate
beneficia de credite, iar daca capitalul propriu are o pondere cuprins între 30%
-50% in resursele totale, compania poate beneficia de credite însă cu un risc
ridicat în privința rambursării. Sub 30% compania nu mai prezintă garanții
pentru a putea beneficia de credite.
 Rata autonomiei financiare la termen (Raft) - exprimă puterea capitalurilor
permanente de a asigura finanțarea îndelungată a companiei. Cresterea ratei
semnifică o situație favorabilă, iar reducerea ratei poate fi considerate normală
în cazul în care compania a contractat noi imprumuturi.
C. Rata îndatorării este de doua feluri : Rata îndatorării globale ce determină cu ce
pondere sursele atrase şi împrumutate de societate, participă la finanţarea
activităţilor.Dacă rata depășește valoarea de 66% înseamnă ca societatea se află în
imosibilitate de plată, iar dacă ia valoare sub 66% dependența este scăzută și că
finanțarea companiei nu depinde de datoriile pe termen lung.
(2.9)

Rata îndatorării la termen ce măsoară ponderea

datoriilor pe termen lung ce participă la formarea surselor permanente ale companiei.

(2.10)
„ ” 17

2.9 Echilibru financiar

2.9.1 Fondul de rulment

Ca flux financiar, fondul de rulment „ constituie o marjă de securitate pentru companie,

aceatsa este partea din resursele pe termen lung care finanțează activele circulante” 10.
Rezultatul deciziilor de politică economică și financiară este exprimat de valoarea fondului de
rulment. Dacă ne gandim din punct de vedere al indicatorilor financiari, fondul de rulment se
poate calcula pe baza bilanțului financiar sau functional, ce are în vedere destinațile
economice ale activelor și pasivelor.
A. Fondul de rulment net (FRN) - se determină pe baza bilanțului financiar și oferă
informații care stau la baza decizilor operative, activităților de analiză si prognoză. Reflectă
originea dar și destinația resurselor stabile ce sunt folosite in scopul finanțări activelor
curente.
(2.11)
FRN = Capitaluri permanente - Aactive imobilizate
Metoda prezentată reflectă care
este originea fondului de rulment, permite cunoașterea și analiza operațiunilor ce au
provocat o fluctuație. Creșterea investițiilor în active imobilizate, rambursarea datoriilor pe
termen lung, reducerea capitalurilor proprii precum și alte operațiuni duc la scaderea fondului
de rulment. Însă vânzarea titlurilor de participare, acțiunilor, obligațiunilor sau contractarea
unor imprumuturi pe termen lung precum și alte operațiuni provoacă o creștere a fondului de
rulment.
Mai există o metoda de calcul al fondului de rulment ce prezintă destinația acestuia ce are ca
scop finanțarea stocurilor, plata datoriilor, finanțarea creanțelor și oglindează echilibrul pe
termen scurt dintre utilizările companiei și resursele curente.
(2.12)
FRN= Active circulante - Datorii pe termen scurt
Această metodă analizeză structua activului curent și oferă informațiile legate de fluxurile
reale și
momentele anterioare si curente ce au provocat fluctuația fondului de rulment.
În momentul în care fondul de rulment ia o valoare pozitivă se observă o situație în care
datoriile pe termen scurt sunt inferioare activelor circulante rezultând un excedent de
lichidități pe termen scurt, iar în momentul în care fondul de rulment net ia o valoare negative
exprimă existența unui excedent de datorii. Valoarea neutral exprimă din punct de vedere
teoretic siguranța solvabilități curente, însă practice prezintă o problema legată de lichiditatea
și exigibilitatea elementelor de activ si de pasiv.
B. Fondul de rulment propriu (FRP) - prezintă utilizarea capitalurilor proprii cu scopul
finanțării lucrărilor de cercetare-dezvoltare, activelor circulante ce sunt folosite în activitatea
curentă.Rezultatul pozitiv din diferența capitalurilor proprii si activele imobilizate exprimă
autonomia companiei în ceea ce privește materia de investit.
(2.13)
FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizate
Fondul de rulment prorpiu are valoare
pozitivă atunci când capitalurile proprii finanțează integral activele imobilizate și din diferentă
finanțearea unei părți din activele circulante.Daca are valoare negative capitalurile proprii
finanțiază doar partial activele imobilizate, iar compania recurge la împrumuturi pentru a
putea finanța diferența activelor imobilizate neacoperite de capitalurile proprii.

10
Josette Peyrard- Gestion Financiere, Presses Universitaores de Frace, Paris 1990, pag. 44
Determinarea situatiilor financiare 18

C. Fondul de rulment strain (FRS) - sursele atrase sub forma creditelor brancare sau a altor
împrumuturi pe termen lung folosite în scopul finanțării activității.
(2.14)
FRS = Capitaluri permanente - Capitaluri proprii
Sau
(2.15)
FRS = FRN - FRP

2.9.2 Necesarul fondului de rulment

Necesarul fondului de rulment este constituit din abaterea dintre utilizările și resursele
existente curente și exprimă care este necesarul de capital pentru a finanța ciclul operational
curent atunci când abaterea este pozitivă și poate fi numită NFR pozitiv , sau există un
excedent de resurse ce poate fi numit NFR negative 11
Disponibilitățile banești, plasamentele financiare, credite curente dar si soldurile creditoare la
bănci , sunt excluse din estimarea capitalului necesar pentru a finanța ciclul operational.
(2.16)
NFR = Utilizări curente - Resurse curente
Unde:
(2.17)
Utilizări curente = Active curente - Disponibilități bănești - Plsm. fin
Si
(2.18)
Resurse curente = Dat. TS- Credite t. scurt - Solduri cred. la bănci
Si rezultă
(2.19)
NFR = Stocuri + Creanțe totale - Datorii și resurse curente
Atunci când utilizările
curente sunt
superioare resurselor curente din cauza decalajului redus dintre gradul de lichiditate a
stocurilor și creanțelor totale în comparație cu gradul mai ridicat al exigibilități datoriilor
totale, necesarul fondului de rulment ia valori pozitive.
În momentul în care utilizările sunt mai reduse decât resursele curente din cauza vitezei de
rotație a activelor circulante ce a crescut dar și din cauza termenelor de plata avantajoase,
necesarul fondului de rulment ia valori negative.
În cazul în care fondul de rulment net este mai mare decât necesarul fondului de rulment,
compania nu este nevoită sa apeleze la noi credite de trezorerie, însă riscă sa ducă lipsă de
lichidități, în acest sens compania trebuie sa transforme rapid stocurile în lichidități și sa
încaseze rapid creanțele existente.
În sens invers cand fondul de rulment net e inferior necesarului de fond de rulment , compania
e obligată să apeleze la credite de trezorerie pentru a putea acoperii necesarul de finanțare al
cilului operational.

2.9.3 Trezoreria netă

Trezoreria netă (TN) reprezintă ajustarea de valoare a fondului de rulment cu valoarea ce e

intr-o continuă schimbare a necesarului de fond de rulment.
(2.20)
TN = Fond de rulment - Necesar de fond de rulment
Fluctuațile fondului de
rulment net sau a necesarului de fond de rulment influențează în mod direct trezoreria netă.
Soldul disponibilităților resurselor financiare pe termen scurt este constituit de trezoreria netă,
11
Cristea H., Talpoș I., Corduneanu Carmen, Lăbuneț Aurora, Pirtea M. - Gestiunea financiară a societăților
comerciale, vol I-IV, editura Mirton , Timișoara 2001
„ ” 19

la fel și în situația excedentului de capital permanent comparativ cu nevoia de active

circulante ce au rămas neacoperite din resursele pe termen scurt.
Atunci când fondul de rulment este superios necesarului de fond de rulment (FRL>NFR)
trezoreria netă este pozitivă, iar compania dispune de un excedent de lichidități acest lucru
permițând efectuarea de noi plasamente. Duce la un echilibru financiar pe termen scurt, însă
pe termen lung poate avea consecințe negative, situația e specifică companiilor din sfera
comerțului. În practică trezoreria netă poate avea valori pozitive indiferent ca fondul de
rulment net si necesarul de fond de rulment sunt negative
În momentul în care fondul de rulment net este inferior necesarului de fond de rulment
(FRN<NFR) trezoreria netă este negativă, iar compania nu are puterea de a-și finanța ciclul de
exploatare integral din fondul de rulment net și necesită contractarea de credite sau
împrumuturi noi. Este întâlnită în cazul companiilor industriale. În practică trezoreria netă
poate avea valori negative indiferent ca fondul de rulment sau necesarul fondului de rulment
sunt pozitive
Situațile în care fondul de rulemnt este net este egal cu necesarul fondului de rulment
(FRN=NFR) , trezoreria netă este neutră, în practică acest lucru este excepțional.

2.9.4 Ratele de lichiditate

A. Rata de lichiditate generală (Rlg) - capacitatea companiei de a-si achita datoriile pe

termen scurt din activele de axploatare existente.
(2.21)
O situație favorabilă este posibilă atunci când
lichiditatea generală este cuprinsă între 1,2 si 2
limita minimă acceptată fiind 1. Atunci cand rata ia
valori mai mari de 1,2 se poate afirma ca situația
companiei este bună reușind să iși acopere datoriile pe termne scurt din activele circulante
existente,însă o valoare mare a ratei nu exprimă întotdeauna o situație bună atunci când
creanțele ocupa o pondere mare în activele circulante.
Dacă rata lichidități generale este egală cu 1 situația companiei este delicată, însă daca ia
valori mai mici ca 1 situația este critică, afându-se în situația în care înregistrează plăți
restante ce au influență asupra fluxurilor bănești
B. Rata de lichiditate redusă (Rlr) - capacitatea companiei de a-si achita datoriile pe
termen scurt din activele circulante ce se transformă aproximativ rapid în
disponibilități. Se calculează ca rata lichidități generala însă se exclude influența
stocurilor. Ca să reflecte o bună capacitate a companiei de a-și achita datoriile pe
termen scurt , rata trebuie să ia valori cuprinse între 0,6 si 1 reprezentând marimea
optimă.
C. Rata de lichiditate curentă (Rlc) - capacitatea companiei de a-și achita datoriile pe
termen scurt din activele ce au lichiditatea cea mai ridicată.
(2.22)
D. Rata de lichiditate imediată (Rli) - capacitatea
companiei de a-și achita datoriile pompt din
disponibilitățile bănești existente.
(2.23)
Valoarea optimă a ratei este cuprină între 02 si 0,3,
însă valorea ridicată a reti nu prezintă garanție ca
societatea are puterea de a-și achita datoriile dacă
Determinarea situatiilor financiare 20

elementele activului circulant au o lichiditate redusă.

Gradul de lichiditate al emelentelor de active circulante influențează direct echilibrul
financiarl al companiei. Dacă marimea lichidități este mică sau are un trend în scădere,
influențează în mod direct necesarul de fond de rulment ce v-a înregistra valori
crescătoare.
E. Indicatori de solvabilitate – capacitatea companiei de a-si achita datoriile totale din
activele existente, nivelul optim fiind cuprins intre 1.5 și 3 sau din capitalul social
acoperirea datoriilor pe termn mediu si lung nivel optim cuprins intre 30% și 60% in caz de
lichidare.
(2.24)
sau
(2.25)

2.10 Utilizatorii situaților

financiare

Conform reglementărilor în vigoare principalii utilizatori ai situațiilor financiare pot cuprinde

atât investitorii actuali cat și pe cei potențiali, pe lângă investitori, utilizatorii situațiilor
financiare se enumeră și angajații companiei, furnizorii, clientii, creditorii, instituțiile statului.
Aceștia pot utiliza situațiile financiare în funcție de interesele pe care le au:
- Investitorii actuali și cei potențiali necesită informații legate de riscurile companiei pentru a
se putea hotărî dacă pastrează, cumpără sau vând instrumentele de capital.
- Personalul angajat au nevoie de informații legate de profitabilitate și stabiliate, pentru a
putea evalua capacitatea companiei de a-si onora datoriile fată de angajați precum și
contribuțile existente.
- Creditorii sunt preocupați de informații care să le indice faptul că entitatea v-a achita rata si
dobanda aferentă până la data scadentă.Furnizorii sunt preocupați de informații care le permit
să determine faptul că societatea iși poate onora plătile la termen, aceștia sunt interesați de
companie pe o perioadă scurtă de timp atunci când compania nu este dependentă de
continuitatea relației cu furnizorii
- Clienții sunt interesați doar de continuitatea activității companiei mai ales când există o
calobarere de lungă durată
- Instituțiile statului sunt interesați de modul în care sunt alocate resursele și au ca scop
determinarea politici fiscale și ca bază pentru calculul datoriilor fiscale ale companiei.

3. Studiu de caz şi rezultate

3.1 Prezentarea societăţii S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L.

Societatea comercială SC CONS AUTO TOTAL SRL a fost înfiinţată în dată de 20.11.2002
şi este o persoană juridică romana, constituită sub forma unei societăţi cu răspundere limitată,
având numărul de ordine în Registrul Comerţului : J35/1898/2002 şi Cod unic de înregistrare:
RO15028719, durata de funcţionare a societăţii fiind nelimitată.
Sediu societăţii este în România, judeţ Timiş, oraş Timişoara B-dul Liviu Rebreanu numărul
4.
Domeniul de activitate principal: conform codificării Rev 2 CAEN 8553 – Şcoli de
conducere (pilotaj)
„ ” 21

Domeniul de activitate secundar: conform codificării Rev. 2 CAEN 8532- Învăţământ

secundar, tehnic sau profesional.
Obiectivul prioritar al companiei este acela de a oferi service de cea mai înaltă calitate, astfel
încât cursanţii să fie foarte bine pregătiţi, atât teoretic cât şi practic. Pregătirea fiind realizată
de către un colectiv de formatori cu o mare experienţă profesională, dornici să transmită
cursanţilor tainele meseriei în cele mai mici amănunte. Obiectivele strategice :
· Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite prin utilizarea unor materiale şi
echipamente performante pentru susţinerea cursurilor, precum şi pregătirea continuă a
angajaţilor
· Orientarea către client prin înţelegerea cerinţelor şi nevoilor, precum şi identificare şi
aplicarea celor mai eficiente şi eficace metode de a satisface a cerinţelor acestuia
· Formarea şi motivarea continuă a personalului , aceştia contribuind la realizarea şi
asigurarea calităţii serviciilor
· Obţinerea de profit în urma desfăşurării activităţii
Societatea comercială SC CONS AUTO TOTAL SRL oferă o gamă variată de servicii în
vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile:
- Categoria A : privind  motocicluri cu sau fără ataş şi cu tricicluri cu o putere mai
mare de 15kW, cu subcategoriile AM , A1, A2 ce diferă în funcţie de capacitatea
motorului ;
- Categoria B : privind autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu
depăşeşte 3.500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afară locului
conducătorului, nu este mai mare de 8 şi subcategoria BE ;
- Categoria C : privind autovehicule, altele decât cele din categoria D, a căror masa
totală maximă autorizată este mai mare de 3.500 kg;  şi subcategoria CE ;
- Categoria D: privind autovehiculele destinate transportului de persoane având mai
mult de 8 locuri pe scaune, în afară locului conducătorului ;
- Cursuri teoretice în vederea cunoaşterii autoturismului, măsurilor de prim ajutor
precum şi cunoaşterea legislaţiei.

Formă de organizare a societăţii comerciale “ S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L” este
Societate cu Răspundere Limitată ce poate fi definite pe scurt ca o  societatea ale cărei
obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social ; asociaţii răspund numai în limita
aportului lor. Constituirea societăţii se bazează pe încrederea şi calităţile asociaţilor.
Capitalul social subscris al societăţii “S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L.” este de 200 lei ,
numărul părţilor sociale fiind de 20 cu valoarea unei părţi sociale de 10 lei, iar natura
capitalului este privat autohton 100%. Capitalul social s-a constituit prin aportul vărsat total
în bani de către persoana fizică Cioca Gheorghe Ionel având calitatea de asociat unic,
deţinând în totalitate părţile sociale, iar cota de participare la beneficii şi pierderi fiind de
100%.
Societatea are cont deschis la “Garanţi Bank” în care s-a vărsat capitalul social şi prin care se
efectuează diverse încasări şi plăti.

3.2 Prezentarea situaţiei economico-financiare

Pentru a cunoaşte evoluţia performanţelor economico-financiare ale societăţii se vor culege

date necesare pentru a calcula indicatorii financiari , date preluate din situaţiile financiare din
anii 2014, 2015, 2016 prezentate în continuare într-o formă prescurtata.
 Determinarea situatiilor financiare 22

Tabelul 3.1 Bilanţ prescurtat

Denumirea elementului Nr. Sold la :
Rd. 2014 2015 2016
Active imobilizate
Imobilizări necorporale 01 0 2.705 1.094
Imobilizări corporale 02 1.458.233 1.449.474 1.440.715
Imobilizări financiare 03 0 0 0
TOTAL ACTIVE 04 1.458.233 1.452.179 1.441.809
IMOBILIZATE
Active circulante
Stocuri 05 0 0 0
Creanţe 06 85.050 291.638 433.893
Investiţii financiare pe 07 0 0 0
termen scurt
Casa şi conturi la bănci 08 6.851 5.103 15.949
TOTAL ACTIVE 09 91.901 296.741 449.842
CIRCULANTE
Cheltuieli în avans 10 0 0 0
Datorii pe termen scurt 11 82.249 150.445 250.527
Active circulante 12 9.652 146.296 199.315
nete/Datorii curente nete
Total Active - Datorii 13 1.467.885 1.598.475 1.641.124
Curente
Datorii pe termen lung 14 1.003.653 1.125.059 965.410
Provizioane 15 0 0 0
Venituri în avans 16 0 0 0
Capital şi rezerve 17
Capital subscris şi vărsat 18 1.000.000 1.000.000 1.000.000
Prime de capital 19 0 0 0
Rezerve din reevaluare 20 0 0 0
Rezerve 21 200.000 200.000 200.000
Profit sau pierdere
reportat
Şold creditor 22
Şold debitor 23 193.923 367.904 363.312
Profit sau pierdere exerc
financiar
Şold creditor 24 4.592 101.149
Şold debitor 25 173.981
TOTAL CAPITALURI 26 832.096 836.688 937.837

Printr-o analiză scurtă asupra Bilanţului prezentat mai sus se poate observa:
- Scăderea activelor imobilizate de la an la an de la 1.458.233 în 2014 la 1.441.809 în
2016, fapt ce denotă scoaterea din evidentă a unor imobilizări necorporale şi în acelaşi
timp şi o vânzare de imobilizări corporale
- Căpiţările totale negative indică faptul că datoriile societăţii sunt ridicate şi cresc de la
an la an în comparaţie cu activele ce scad de la an la an.
Tabel 3.2 Indicatori din Cont de profit şi pierdere
 „ ” 23

Denumirea indicatorilor Nr Şold la :

rd. 2014 2015 2016
Cifră de afaceri 01 1.014.349 2.448.479 2.889.012
Venituri din exploatare 02 1.017.913 2.856.824 3.793.910
Cheltuieli din exploatare 03 1.191.894 2.852.232 3.692.761
Profit sau pierdere din 04
exploatare
Profit 05 4.592 101.149
Pierdere 06 173.981
Venituri financiare 07 0 0 0
Cheltuieli financiare 08 0 0 0
Profit sau pierdere 09 0 0 0
financiară
Venituri totale 10 1.017.913 2.856.824 3.793.910
Cheltuieli totale 11 1.191.894 2.852.232 3.692.761
Profit sau pierderea brută 12
Profit 13 4.592 101.149
Pierdere 14 173.981
Impozit pe profit 15 0 0 0
Profit sau pierderea netă a 16
exerciţiului financiar
Profit 17 4.592 101.149
Pierdere 18 173.981

Printr-o analiză scurtă asupra Contului de profit şi pierdere se poate observa:

- Cifra de afaceri creşte semnificativ cu 1.874.663 lei în 2016 faţă de 2014, o creştere
datorată creşterii serviciilor oferite
- În 2014 s-a înregistrat o pierdere datorată cheltuielilor ridicate, în anii următori se va
înregistra profit ce v-a acoperii pierderea din anii precedenţi.

Figura 3.1 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2014-2016

Tabel 3.3 Productivitatea muncii

Element de U.M. Perioada analizată Formula de calcul
analiza 2014 2015 2016
 Determinarea situatiilor financiare 24

Cifra de afaceri Lei 1.014.349 2.448.479 2.889.012 Ca

Numărul de Pers 36 40 44 N
salariaţi
Productivitatea lei 28.176,36 61.211,98 68.659,36
muncii

În perioada analizată, ţinându-se cont şi de obiectul de activitate, se observă o creştere a cifrei

de afaceri ce aproape s-a triplat în anul 2016 faţă de anul 2014, iar creşterea concomitentă a
numărului de salariaţi , au determinat un trend crescător al productivităţii muncii ce reflectă o
activitate eficientă a societăţii., ritmul de creştere a numărului de salariaţi fiind inferior
ritmului de creştere a cifrei de afaceri.

Tabel 3.4 Ratele de profitabilitate

Element de Formula de calcul U.M. Perioada analizată
analiza 2014 2015 2016
Rata % n.a 0.19% 3.5%
profitabilităţii
comerciale
Profitabilitatea % n.a 0.16% 2.67%
veniturilor
totale
Profitabilitatea % n.a 0.161% 2.74%
resurselor
consumate

Fig 3.2 Evoluţia ratelor de profitabilitate

Se observă o evoluţie a profitabilităţii comerciale din 2015 în 2016, însă valorile mici obţinute
ne arată faptul că activitatea desfăşurată de societate are un nivel scăzut de profitabilitate.
Ţinând cont şi de nivelul scăzut al profitabilităţii veniturilor totale, putem spune că
profitabilitatea generală a societăţii este scăzută , deşi trendul profitabilităţii veniturilor este
crescător.
Trendul profitabilităţii resurselor consumate este în creştere, dar valorile scăzute indică faptul
că societatea consuma multe resurse, la un profit brut de un leu.

3.3 . Analiza structurii patrimoniale

„ ” 25

3.3.1 Analiza ratelor de structură ale activului

A. Rata activelor imobilizate (Rai) se calculează ca raport între total active imobilizate şi
total active şi măsoară gradul de investire a capitalului.

Tabel 3.5 Rata activelor imobilizate

Element de Simbol/Formula de calcul U. Perioada analizată
analiza M 2014 2015 2016
Imobilizări Ai Lei 1.458.233 1.452.179 1.441.809
nete
Activ total AT Lei 1.550.134 1.748.920 1.891.651
Rata A. % 94.07% 83.03% 76.22%
imobilizate
Val. Max. - % 60 60 60
acceptabilă
Indice de % 100 99.58% 99.29%
creştere Ai
Indice de % 100 112.82% 108.16%
creştere AT
Indice de % 100 241.38% 117.99%
creştere CĂ

Fig 3.3 Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate este în scădere în perioada analizată, dar depăşeşte în fiecare an
maximul admisibil, acest fapt se datorează exclusiv domeniului de activitate, în care sunt
necesare un anumit număr de automobile pentru că firma să îşi poată desfăşura activitatea.

Ratei imobilizărilor necorporale (Rin) arata gradul de ocupare al activelor imobilizate

necorporal în total active. Datorită obiectului de activitate, acest indicator este nesemnificativ
în analiza structurii patrimoniale. Societatea a achiziţionat în anul 2015 programe informatice
în valoare de 2.705 când indicatorul a luat o valoare de 0.19% , iar în anul 2016 a avut loc o
 Determinarea situatiilor financiare 26

scoatere din funcţiune a programelor informatice, având în şold final o valoare de 1.094 şi
indicatorul a luat o valoare de 0.076%.

Rata imobiliarilor corporale (Rich) arata gradul de ocupare a activelor imobilizate corporal
în total active imobilizate şi exprima capacitatea societăţii de a face faţă situaţiilor de criză, iar
o valoare ridicată a ratei exprima dificultatea de conversie a acestor active în disponibilităţi.

Tabel 3.6 Rata imobilizărilor corporale

Element de Simbol/ Formula de calcul U.M Perioada analizată
analiza 2014 2015 2016
Imobilizări Ic Lei 1.458.233 1.449.474 1.440.715
corporale
Active Ai Lei 1.458.233 1.452.179 1.441.809
imobilizate

Rata imob. % 100% 99.81% 99.92%

corporale

Val min acc. - % 85 85 85

Indice Iai % 100% 99.4% 99.4%

creştere Ic

Fig 3.4 Rata imobilizărilor corporale

Rata imobilizărilor corporale se afla la un nivel ridicat fiind necesare ca societatea să îşi poată
desfăşura activitatea. Ponderea imobilizărilor corporale în total active imobilizate se păstrează
relativ constant, şi se datorează scăderii imobilizărilor corporale într-un ritm apropiat cu
scăderea activelor imobilizate total.
Rata imobilizărilor corporale se afla , în cei trei ani , peste valoarea minimă acceptată , acest
fapt exprima o situaţie favorabilă a societăţii , în ciuda faptului că valoarea imobilizărilor
corporale este în scădere.
„ ” 27

Tabel 3.7 Structura imobilizărilor corporale

Element de analiza Simbol Perioada analizată
2014 2015 2016
Active imobilizate corporale Aic 1.458.233 1.449.47 1.440.715
4
Terenuri Ter 529.305 529.305 529.305
Construcţii Ctc 520.000 520.000 520.000
Instalaţii tehnice şi maşini Inst teh 1.102.110 1.102.11 1.102.110
0
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier Inst 61.419 61.419 61.419
Amortizări Amz 754.601 763.360 772.119
Ponderea terenurilor în Aic Ter/Aic 36.3% 36.52% 36.74%
Ponderea construcţiilor în Aic Con./Aic 35.67% 35.88% 36.1%
Ponderea inst. teh. şi maşini în Aic Inst t./Aic 75.58% 76.04% 76.5%
Ponderea altor Inst în Aic Inst/Aic 4.21% 4.24% 4.26%

Se observă că Instalaţiile tehnice şi maşinile ocupă cea mai mare pondere în structura
imobilizărilor corporale, situaţia se poate considera una normal luând în considerare obiectul
de activitate al societăţii activitate de școală de conducere/pilotaj în care este necesar un
numar mare de automobile, ce reprezintă active imobilizate corporal, pentru a-și putea
desfășura activitatea în condiți favorabile

B. Rata activelor circulante (Rac) măsoară nivelul capitalul imobilizat în procesul de

exploatare şi arata gradul de ocupare al utilizărilor ciclice în total active.

Tabel 3.8 Rata activelor circulante

Element de Simbol/Formula de calcul U. Perioada analizată
analiza M 2014 2015 2016

Active Ac Lei 91.901 296.741 449.842

circulante
Active totale At Lei 1.550.134 1.748.920 1.891.651

Rata % 5.93% 16.97% 23.78%

activelor
circulante

Valoare - % 40 40 40
minimă

Indice de Iac % 100% 322.9% 151.6%

creştere Ac

Indice de Ica % 100% 241.38% 117.99%

creştere CA
Determinarea situatiilor financiare 28

Fig. 3.5 Rata activelor circulante

Se observă că rata activelor circulante este în creştere de la an la an , cu toate asta rata

activelor circulante se află sub nivelul minim acceptat, la prima vedere situaţia societăţii este
una negativă, însemnând că valoarea totală a activului este datorată activelor imobilizate,
acest fapt este datorat obiectului de activitate al societăţii de prestări de servicii.
 Rata creanţelor (Rcr) este influenţată de obiectul de activitate al societăţii şi de
termenele de plată pe care societatea le aplică şi arata gradul de ocupare al creanţelor
în total active circulante.

Tabel 3.9 Rata creanţelor

Element de Simbol/Formula de calcul U.M Perioada analizată
analiza 2014 2015 2016
Creanţe Cr Lei 85.050 291.638 433.893
Active circulante Ac Lei 91.901 296.741 449.842

Rata creanţelor % 92.55% 98.28% 96.45%

Indice de creştere Icr % 100% 342.9% 148.78%

a Cr
Indice de creştere Ica % 100% 322.9% 151.6%
Ac

Fig 3.6 Rata creanţelor

„ ” 29

Rata creanţelor înregistrează o creştere pe perioada analizată, reflectă astfel o creştere a

ponderii creanţelor în total active circulante datorat creșterii clienților și posibilitatea ca aștia
să plătească contravaloarea servicilor în rate. Dacă luăm în considerare ritmul ridicat cu care
activele circulante au crescut în comparaţie cu ritmul de creştere al cifrei de afaceri , putem
observa o îmbunătăţire a încasărilor.

 Rata disponibilităţilor ( Rdb) arata gradul de lichiditate imediată a activelor societăţii

şi ponderea disponibilităţilor băneşti în patrimonial societăţii.

Tabel 3.10 Rata disponibilităţilor

Element de analiza Simbol/Formula de calcul U.M Perioada analizată
2014 2015 2016
Disponibilităţi Dspb lei 6.851 5.103 15.949
Active circulante Ac Lei 91.901 296.741 449.842
Rata % 7.45% 1.72% 3.55%
disponibilităţilor
Valoarea optimă - % 10% 10% 10%
maximă
Indice de creştere Idb % 100% 74.5% 312.5%
Db

Fig 3.7 Rata disponibilităţilor

Rata disponibilităţilor băneşti înregistrează o scădere din anul 2014 în 2015 în comparaţie cu
creanţele existente însemnând faptul că societatea are un grad scăzut de încasări de la clienţi,
în anul 2016 rata disponibilităţilor creşte însă nu suficient. În proporţie de 100%
disponibilităţile băneşti ale societăţii provin din conturi curente la bănci şi din casieria
societăţii.

3.3.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului.

A. Rata stabilităţii financiare ( Rsf) arata în ce măsură societatea analizată dispune de

resursele financiare permanente în comparative cu resursele totale de finanţare.
 Determinarea situatiilor financiare 30

Tabel 3.11 Rata stabilităţii financiare

Element de Simbol/Formula de calcul U.M Perioada analizată
analiza
2014 2015 2016
Capital Cpm Lei 1.835.749 1.961.747 1.903.247
permanent
Pasiv total PT Lei 1.918.038 2.112.232 2.153.814

Rata % 95.71% 92.88% 88.37%

stabilităţii
financiare
Valoarea - % 50% 50% 50%
min.acceptată
Indice de Icpm % 100% 106.86% 97.02%
creştere Cpm

Indice de Ipt % 100% 110.12% 101.97%

creştere PT

Fig 3.8 Rata stabilităţii financiare

Se observă că societatea înregistrează un nivel ridicat ratei de stabilitate financiară în cei trei
ani analizaţi ce se situează peste nivelul minim de 50%, rata de stabilitate financiară scade cu
7,37% din 2014 până în 2016 acest lucru este cauzat de creşterea datoriilor pe termen lung
provocând o creştere a capitalului permanent în timp ce capitalurile proprii rămân
neschimbate .Se menţionează că societatea a apelat la credite pe termen lung
B. Rata autonomiei financiare
 Rata autonomiei globale (Rafg) exprima ponderea capitalului propriu al societăţii în
surse totale de finanţare.

Tabel 3.12 Rata autonomiei financiare globale

 „ ” 31

Element de analiza Simbol/Formula de calcul U.M Perioada analizată

2014 2015 2016
Capital propriu Cpr Lei 832.096 836.688 937.837
Pasiv total PT Lei 1.918.038 2.112.232 2.153.814

Capital permanent Cpm 1.835.749 1.961.747 1.903.247

Rata autonomiei % 43.38% 39.61% 43.54%

financiare globale
Rata autonomiei 45.33% 42.65% 43.54%
financiare la termen
Valoare min. acceptată - % 33% 33% 33%

Indice de creştere Cpr Icpr % 100% 100.55% 112.1%

Fig 3.9 Rata autonomiei financiare

În cei trei ani analizaţi, nivelul ratei autonomiei financiare globale variază deşi depăşeşte
valoarea minimă acceptată, din 2014 până în 2015 se observă o diminuare de 2.68 % din
cauza creşterii pasivului total în comparative cu capitalurile proprii , în anul 2016 nivelul ratei
autonomiei financiare globale creşte cu 0.89% cauzat de o creştere de capital propriu .se ţine
seama de faptul că în 2014 şi 2015 societatea a apelat la credite bancare şi acest lucru
afectează indicatorul ce depăşeşte cu puţin nivelul minim situându-se , totuşi, într-o zonă
favorabilă, societatea poate apelă din nou la un credit bancar existând totuşi un risc de
neputinţa de plată.

Rata autonomiei financiare la termen (Rsft) prezintă capacitatea societăţii de a-şi acoperii
datoriile pe termen mediu şi lung din capitalul proprii, în cazul societăţii analizate valoarea
indicatorului nu reflectă o autonomie financiară la termen foarte bună, societatea reuşind să
acopere aproximativ 40% din datoriile pe termen mediu lung. De menţionat faptul că nivelul
capitalului propriu creşte de la un an la altul însă în acelaşi timp creşte şi valoarea
capitalurilor permanente din cauza creditelor bancare ale societăţii.

C. Rata îndatorării
Determinarea situatiilor financiare 32

 Rata de îndatorare globală (Rig) determină cu ce pondere sursele atrase şi

împrumutate de societate participa la finanţarea activităţilor.
Tabel 3.13 Rata de îndatorare globală
Element de Simbol/Formula de calcul U.M Perioada analizată
analiza 2014 2015 2016
Datorii totale Dt Lei 1.085.942 1.275.544 1.215.977
Total pasiv PT Lei 1.918.038 2.112.232 2.153.814
Datorii TML DTML % 1.003.653 1.125.059 965.410
Capital pm. Cpm 1.835.749 1.961.747 1.903.247
Rata îndat. % 56.62% 60.39% 56.46%
globale
Rata îndatorării 54.67% 57.35% 50.72%
la termen
Val. Max. - % 66% 66% 66%

Fig 3.10 Rata de îndatorare globală

Se observă că în perioada analizată, rata de îndatorare globală se află sub nivelul maxim
apropiat dar într-o poziţie critică fiind apropiată de aceasta., rezultând că societatea nu se afla
într-o zonă favorabilă ne mai putând apela la alte împrumuturi fără a risca . Obiectul de
activitate al societăţii determina datorii comerciale în cadrul datoriilor pe termen scurt, dar şi
datorii bancare pe termen lung cauzate de necesitatea de investire în automobilele utilizate în
cadrul desfăşurării activităţii.
 Rata de îndatorare la termen (Rit) se afla peste nivelul maxim acceptat de 50% ceea
ce înseamnă că datoriile pe termen mediu şi lung participa într-o proporţie ridicată la
formarea capitalurilor permanente.

D. Analiza fondului de rulment şi a indicatorilor de lichiditate

 Fondul de rulment net (FRN)

Reprezintă partea din capitalurile permanente ale societăţii ce depăşesc valoarea activelor
imobilizate, fiind destinată pentru finanţarea activelor circulante existente.
„ ” 33

Tabel 3.14 Fondul de rulment net

Element de analiza Simbol/Formula de U.M Perioada analizată
calcul 2014 2015 2016
Capital permanent Cpm Lei 1.835.749 1.961.747 1.903.247
Active imobilizate Ai Lei 1.458.233 1.452.179 1.441.809

Active circulante Ac Lei 91.901 296.741 449.842

Datorii pe termen scurt Dts Lei 82.289 150.485 250.567
Fond de rulment (partea FRN = Cpm- Ai Lei 377.516 509.568 461.438
de sus a bilanţului)
Fond de rulment (partea FRN= Ac- Dts lei 9.612 146.256 199.275
de jos al bilanţului)

Fig 3.11 Fond de rulment net

Se observa valoarea pozitivă a fondului de rulment pe cei trei ani analizaţi, acest lucru
însemnând că sursele permanente ale societăţii finanțeaza nevoile permanente integral, iar
surplusul de valoare acoperă nevoile ciclice.
Situaţia de faţă exprima un echilibru , iar asupra solvabilităţii o stare favorabilă. Datorită
obiectului de activitate, societatea a avut încasări foarte bune reuşind să obţină lejeritate în
ceea ace priveşte termenele de plată.
În anul 2015 se înregistrează cea mai ridicată valoare a fondului de rulment, ţinând cont de
valoarea capitalului permanent ce depăşeşte cu mult valoarea activelor imobilizate. Deşi în
anul 2016 fondul de rulment a scăzut, acest lucru nu are un efect negativ, capitalul permanent
scăzând în acelaşi timp cu activele imobilizate.
 Fondul de rulment propriu (FRP) Sursele proprii ale societăţii ce se emit când
activele imobilizate sunt finanţate.

Tabel 3.15 Fond de rulment propriu

Element de Simbol/Formula de U.M Perioada analizată
analiza calcul
2014 2015 2016
Capital propriu Cpr Lei 832.096 836.688 937.837
 Determinarea situatiilor financiare 34

Active Ai Lei 1.458.233 1.452.179 1.441.809

imobilizate

Capital Cpm Lei 1.835.749 1.961.747 1.903.247

permanent

Fond de rulment FRP = Cpr – Ai Lei -626.137 -615.491 -503.972

propriu sau
FRP = FRN - Dtml
Fond de rulment FRS = Cpm – Cpr Lei 1.003.653 1.125.059 965.410
străin Sau
FRS = FRN - FRP

Fondul de rulment propriu are valoare negative deți este în creștere, ceea ce înseamnă că
societatea nu se poate finanţa singură din capitalurile permanente , din această cauză
societatea a apelat la atragerea surselor de finanţare din credite bancare sau alte împrumuturi
pe termen lung, ce au provocat o creștere a capitalurilor permanente în comparație cu activele
imobilizate ce au înregistrat o scădere de valoare.
 Necesarul fondului de rulment (NFR) Partea din activele ciclice ale societăţii ce ar
trebuii finanţate din sursele stabile .

Tabel 3.16 Necesarul fondului de rulment

Element de analiza Simbol/Formula U.M Perioada analizată
de calcul
2014 2015 2016

Creanţe Cr Lei 85.050 291.638 433.893

Stocuri St Lei 0 0 0

Active curente Ac Lei 85.050 291.638 433.893

Pasive curente Pc Lei 82.249 150.445 250.527

Necesar de fond de rulment NFR = Ac-Pc Lei 2.801 141.193 183.366

„ ” 35

Fig 3.12 Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment are valoare pozitivă, exprima faptul că societatea dispune de
resurse temporare într-un grad mai ridicat decât nevoile temporare existente,în anul 2014
înregistrează cea mai scăzută valoare acest lucru fiind cauzat de accelerarea numărului de
rotaţii a activelor circulante , în cazul nostru al creanţelor, iar în anul 2016 înregistrează o
valoare semnificativă din cauza creşterii creanţelor. Această situaţie este considerate ca fiind
una normală luând în considerare şi obiectul de activitate al societăţii.
 Trezoreria netă (TN) Reprezintă disponibilităţile băneşti ale societăţii.

Tabel 3.17 Trezoreria netă

Element de analiza Simbol/Formula U.M Perioada analizată
de calcul
2014 2015 2016

Fond de rulment FRN Lei 377.516 509.568 461.438

Necesar de fond de NFR Lei 2.801 141.193 183.366

rulment

Trezoreria netă Tn Lei 374.715 368.375 278.072

 Determinarea situatiilor financiare 36

Fig 3.13 Trezoreria netă

Se observă o valoare pozitivă trezoreriei nete, rezulta o situaţie favorabilă de echilibru,
sursele permanente au puterea de a finanţa nevoia de fond de rulment. Pe perioada analizată
societatea a putut achita datoriile pe termen scurt din lichidităţile existente. Societatea nu este
dependentă de sursele de finanţare externe pe termen scurt, acest lucru determinând o situaţie
de echilibru financiar.
 Analiza indicatorilor de lichiditate. Reprezintă activele societăţii ce se pot
transforma rapid în bani, şi puterea societăţii de achita datoriile la scadenţă pe seama
activelor curente.
Tabel 3.18 Rate de lichiditate
Element de Simbol/Formula de calcul U.M Perioada analizată
analiza
2014 2015 2016

Active Ac Lei 91.901 296.741 449.842

circulante
Datorii curente Dc Lei 82.249 150.445 250.527
Disponibilităţi Dspb Lei 6.851 5.103 15.949
băneşti
Rata lichidităţii % 111.74% 197.24% 179.56%
generale
Valoare optimă - % 120% 120% 120%
-200% -200% -200%
Rata lichidităţii % 111.74% 197.24% 179.56%
curente

Rata lichidităţii % 8.33% 3.4% 6.37%

imediate

Valoare optimă - % 20% - 20% - 20% - 30%

30% 30%
„ ” 37

Fig 3.14 Ratele de lichiditate

Se observă că rata de lichiditate generală şi rata de lichiditate curentă au acelaşi nivel, din
cauza faptului că activele circulante ale societăţii sunt formate doar din creanţe şi
disponibilităţi datorită obiectului de activitate pe care îl desfăşoară, Prin rata de lichiditate
generală care în anii 2015 şi 2016 se află între limitele admise însemnând faptul că societatea
are puterea de a acoperii datoriile curente din activele circulante Prin rata de lichiditate
generală, societatea se afla într-o zonă favorabilă, însă din punct de vedere a ratei de
lichiditate imediată, aceasta se află sub nivelul optim, ceea ce înseamnă că societatea nu
dispune de disponibilităţi suficiente pentru a putea acoperii datoriile curente existente.

4. Concluzii

Analizând strucuta financiară a companiei S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L., se observă ca
în structura activului ponderea activelor imobilizate în total active este în scădere pe toți cei
trei ani analizați, înreginstrând în anul 2014 94,07% în total active , 83,03% în 2015 și
76,22% în 2016 depășind în fiecare an maximul admisibil din cauza domeniului de activitate
de școală de conducere/pilotaj în care este necesar un numar mare de automobile, ce
reprezintă active imobilizate corporal, pentru a-și putea desfășura activitatea în condiți
favorabile. În timp ce rata activelor circulante este în creștere în cei trei ani înregistrând în
anul 2014 5,93%, 16,97% în 2015 și 23,78% în 2016 aflându-se în cei trei ani sub limita
maximă de 40 %.
Rata imobilizărilor necorporale este nesimnificativă în analiza structurii patrimoniala datorită
obiectului de activitate al companiei care, în anul 2015 S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L. a
achiziționat programe informatice necesare susținerii orelor teoretice de legislație și mecanică,
programe intormatice autorizate pentru simularea probelor teoretice, programe informatice
precum Microsoft office si WinMentor, toate acestea în valoare de 2.705 lei , ca in anul 2016
să fie scos din functiune un soft , soldul final în 2016 fiind de 1.094 și indicatorul avand
valoarea de 0,076%.
Rata imobilizările corporale arată ponderea imobilizărilor corporale în total active imobilizate,
în anul 2014 rata are o valoare de 100% ceea ce înseamnă că activele imobilizate sunt formate
integral din imobilizările corporale existente , scăzând în anii urmatori datorită amortizărilor.
Activele circulante sunt în creștere acest lucru este datorat creșterii creanțelor, în anul 2014
luând valoarea 92,55%, 98,28% în anul 2015 și 96,45% în anul 2016, acest lucru este datorat
creșterii numărului de clienți și posibilitatea plății în rate.
Plata în rate a creanțelor are un efect negativ asupra disponibilităților, provocand ca rata
disponibilităților bănești să înregistreze o valoare sub nivelul optim, doar în anul 2014
Determinarea situatiilor financiare 38

înregistrând o valoare de 7,45% apropiată de valoarea optimă de 10% , iar 2015 și 2016
înregistrând valori de 1,72% și 3,55%.
În ceea ce privește partea de pasiv se observă ca în anul 2014 S.C. CONS AUTO TOTAL
S.R.L. a înregistrat o pierdere, iar în 2015 și 2016 deși, compania înregistrează profit , acesta
nu este suficient ca să acopere pierderile înregistrate în anii anteriori lui 2014.
Se observă că societatea S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L. înregistrează un nivel ridicat
ratei de stabilitate financiară în cei trei ani analizaţi ce se situează peste nivelul minim de
50%, rata de stabilitate financiară scade cu 7,37% din 2014 până în 2016 acest lucru este
cauzat de creşterea datoriilor pe termen lung din provocând o creştere a capitalului permanent
în timp ce capitalurile proprii rămân neschimbate .Se menţionează că societatea a apelat la
credite pe termen lung.
În cei trei ani analizaţi, se observă că nivelul ratei autonomiei financiare globale variază deşi
depăşeşte valoarea minimă acceptată, din 2014 până în 2015 se observă o diminuare de 2.68
% din cauza creşterii pasivului total în comparative cu capitalurile proprii , în anul 2016
nivelul ratei autonomiei financiare globale creşte cu 0.89% cauzat de o creştere de capital
propriu .Se ţine seama de faptul că în 2014 şi 2015 societatea a apelat la credite bancare şi
acest lucru afectează indicatorul ce depăşeşte cu puţin nivelul minim situându-se , totuşi, într-
o zonă favorabilă, societatea poate apela din nou la un credit bancar dar există riscul ca
compania nu o să mai poate plătii pe viitor datoriile existente.
Dacă luăm în considerare rata autonomiei financiare la termen observăm ca societatea S.C.
CONS AUTO TOTAL S.R.L. poate acoperii în proporție de aproximativ 40% datoriile pe
termen lung existente din capitalurile proprii.
Compania S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L. nu a avut până în momentul de fată probleme
cu neputința de a plăti ratele aferente creditelor bancare sau a altor împrumuturi , fiind un bun
platnic achitând la termen datoriile indiferent că sunt pe termen scurt sau mediu și lung.
Luând în considerare rata de îndatorire globală se observă că în perioada analizată rata se află
sub nivelul maxim apropiat dar într-o poziţie criticăînregistrând în anul 2014 56,62%, 60,39%
în 2015 și 56,46% în 2016, în 2014 fiind cel mai aproape de aceasta, rezultând că societatea
nu se afla într-o zonă favorabilă ne mai putând apela la alte împrumuturi fără a risca .
Rata de îndatorare la termen aflat sub 50% indică faptul că valoarea capitalurilor permanente
sunt formate în cea mai mare parte din datorii pe termen lung.
Se observa valoarea pozitivă a fondului de rulment pe cei trei ani analizaţi, acest lucru
însemnând că sursele permanente ale societăţii finanțeaza nevoile permanente integral, iar
surplusul de valoare acoperă nevoile ciclice.
Situaţia de faţă exprima un echilibru , iar asupra solvabilităţii o stare favorabilă. Datorită
obiectului de activitate, societatea a avut încasări foarte bune reuşind să obţină lejeritate în
ceea ace priveşte termenele de plată.
Fondul de rulment propriu are valoare negative ceea ce înseamnă că societatea nu se poate
finanţa singura , din această cauză societatea a apelat la atragerea surselor de finanţare din
credite bancare.
Necesarul de fond de rulment are valoare pozitivă, ,în anul 2014 înregistrează cea mai scăzută
valoare acest lucru fiind cauzat de accelerarea numărului de rotaţii a activelor circulante , în
cazul nostru al creanţelor, iar în anul 2016 înregistrează o valoare semnificativă din cauza
creşterii creanţelor. Această situaţie este considerate ca fiind una normală luând în considerare
şi obiectul de activitate al societăţii.
Se observă o valoare pozitivă trezoreriei nete, rezulta o situaţie favorabilă de echilibru,
sursele permanente au puterea de a finanţa nevoia de fond de rulment. Pe perioada analizată
societatea a putut achita datoriile pe termen scurt din lichidităţile existente. Societatea S.C.
„ ” 39

CONS AUTO TOTAL S.R.L. nu este dependentă de sursele de finanţare externe pe termen
scurt, acest lucru determinând o situaţie de echilibru financiar,însă este dependentă de sursele
de finanțare pe termen lung.
Trebuie să luăm în considerare că societatea S.C. CONS AUTO TOTAL S.R.L. a plătit la
termen datoriile fată de furnizori, iar în același timp a înregistrat creanțe tot mai mari
însemnând întarziere de plată a clienților, generând greutăți de trezorerie.
Ca măsuri de optimizare putem enumerea:
o Compania să continuie activitatea de cercetare-dezvoltare pentru a dispune de cele mai
eficiente tehnologi.
o Reducerea costurilor
o Vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care generează cheltuieli și nu aduc deloc profit
o Creșterea performanțelor prin stimularea, pregătirea și specializarea angajaților.
o Creșterea taxelor de scolarizare
o Vânzarea automobilelor nefolosite și achitarea unei părți din datoriile pe termen lung
Elaborarea prezentei lucrări, reprezintă un beneficiu personal și profesional important,
oferindu-mi ocazia de a mă familiariza pe deplin cu modul de a determina situațiile financiare
anuale, analiza și modul de interpretare a principalilor indicatori economici, precum și
cunoasterea companiei în care îmi desfășor activitatea, reușind să efectuez o analiză nu doar
pe baza cifrelor oficiale, ci și pe baza efortului propriu de a culege informațiile a le întelege
înainte ca mai apoi să pot face o analiză a companiei.

5. Bibliografie
Buglea A., Lala Popa I. – Analiza economico-financiara, Editura Mirton, Timișoara 2009,
Ion Pereș, Alin Dumitrescu – Bazele contabilității , Capitolul 1, Editura Mirton, Timișoara
2011
Petrescu S. – Analiză și diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucuresti 2006
Cristea H., Talpoș I., Corduneanu Carmen, Lăbuneț Aurora, Pirtea M., Gestiunea financiară a
societățiilor comerciale, vol IV, Editura Mirton, Timișoara 2001
Josette Peyrard- Gestion Financiere, Presses Universitaores de Frace, Paris 1990
Pirtea M., Cristea H., Nicolescu C., Boțoc C., Managementul financiar al companiei, Editura
Mirton, Timișoara 2010
Bătrâncea I., Stănescu Ghe., Analiza fluxurilor de trezorerie, Ed. Dacia, Cluj Napoca 1997
Stancu I., Finanțe, Ediția a IV -a, Ed. Economică , București 2007
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Ed. Didactică si Pedagogică,
București 2006
Determinarea situatiilor financiare 40

Pierre Conso, La gestion financiere de l’entreprise, Ed. Dunad, Paris 1991

Tabără N., Horomnea E., Toma C., Analiza contabil- financiară, Tipografia Moldova, Iași
Legea contabilității nr 82/1991. Republicată și modificată
Hoover S., Stock Valuation. An Essential Guide to wall street’s most popular valuation
models, McGraw-Hill, 2006.

6. Anexe