NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE SI

TAXELE . CONCEPT , TIPURI SI FUNCTII

1.1.

Scurt istoric privind aparitia si evolutia impozitelor si taxelor

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai
veche, in ordinea aparitiei veniturilor publice .

In acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti

din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor
publice . Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara
contraprestatie din partea statului . Autoritate abslitata cu instituirea de impozite este statul,
dreptul acestuia de a introduce impozite exercitandu-se, de cele mai multe ori, prin intermediul
organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele administratiei centrale de stat locale .
Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de importanta generala,
iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrativ
locale .
Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, aceasta se face in virtutea autorizarii legii .
Legea care introduce impozitul este data de Parlament, dar este aplicata de Guvern si de
Administratia Financiara .
Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil . Caracterul
definitiv al impozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei
percepute . In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare
egala sau apropiata .
Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator
cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara, economica si
sociala .
Initial, unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara. Din punct de vedere al
rolului pe plan financiar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor
financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice .
Fiecarui moment de dezvoltare al societatii ii carespunde unui anumit nivel al impozitelor,
nivel care se schimba pe masura acestei dezvoltari. Specific evolutiei impozitelor in perioada
postbelica este tendinta cresterii lor in marime absoluta si relativa. Sporirea volumului
impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei
impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere . Astfel, in tarile dezvoltate,
impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului .
In tarile in curs de dezvoltare, procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferente mai mari in
totalul resurselor financiare, variind intre cinci si noua zecimi .

In perioada moderna, impozitele au dobandit un rol, fiind folosite ca instrument de

interventie al statului in viata economica au devenit o metoda de conducere prin care se regleza
mecanismele pietei . In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca
instrument de stimulare sau franare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau
consumului unui anumit produs . Ele servesc ca metode interventioniste cu caracter conjunctural
sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea si echilibrarea cresterii economice .
In cazurile cand se urmareste o activitate a vietii economice, prin intermediul impozitelor,
se actioneaza prin diminuarea marimii acestora, iar atunci cand se urmareste cresterii se
procedeaza la suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor si multiplicare numarului lor.
Intereseaza in mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de incurajare, de
stimulare a activitatii.
In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt :
- reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporire profiturilor ce raman la
dispozitia aagentilor economici ;
- practicarea de bonificatii fiscale ;
-practicarea amortizarilor acclerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o parte
mai mare din profit .
Toate acestea sunt fie scutiri de impozite, fie reduceri sau anumite inlesniri cu carecter
fiscal .
Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul
redistribuie o parte importanta din produsul intern brut intre clase si grupuri sociale intre
persoanele fizice si cele juridice . In acest mod are loc o anumita rectificare a discrepantelor
dintre nivelurile veniturilor .
Modalitatile de interventie sunt numeroase :
- practicarea unui nivel minim de venit neimpozabil ;
- acordarea de inlesniri fiscale categoriilor defavorizate ;
-reducerea impozitelor pentru anumite bunuri de prima necesitate ;
- majorarea impozitelor pentru acele bunuri ale caror consum trebuie tinut sub
control (alcool, tutun, bunuri de lux) .
In cazul consumului, daca se doreste stimularea cereriii se actioneaza prin reduceri de
impozite si prin micsorarea numarului impozitelor, iar daca se doreste diminuarea cererii se
procedeaza la o majorare a impozitului pe bunurile sau serviciile respective si la o multiplicare a
numarului de impozite .
Folosirea impozitelor in plan social urmareste asigurarea bunastarii, securitatii si justitiei
social .

Un nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, slabeste initiativa si multiplica

fenomenele de evaziune si frauda fiscala, genereaza inflatia . De aceea, se considera un nivel
rational al impozitelor dincolo de care s-ar inregistra descresteri in randamentul acestora .
Limita impozitelor este influentata atat de factori externi sistemului de impozite, cat si de
factori interni acestuia .
Din categoria factorilor externi sitemului de impozite care influenteaza limita impozitelor
se pot mentiona :
`

- nivelul produsului intern brut pe locuitor ;

- nivelul mediu al impozitului

- prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate

la dispozitia sa.
In cadrul factorilor proprii sistemului de impozite, careinfluenteaza limita impozitelor,
locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere . In tarile in care impozitele
au o pondere mai ridicata in produsul intern brut, intalnim si cote de impunere cu o
progresivitate mai accentuata .
1.2 Continutul si caracteristicile impozitelor si taxelor
Impozitul este o categorie financiara, cu caracter istoric, a carei aparitie este
legata de existenta statului si a banilor .

Conceptiile vizand necesitatea si rolul impozitelor se intemeiaza pe teoriile despre stat si

criteriile ce trebuie luate in considerare pentru dimensionarea taxelor fiscale . In legatura cu
acestea au fost formulate teoria echivalentei, teoria sacrificiului si cele trei variante ale sale
teoria sacrificiului proportional, teoria sacrificiului egal si teoria sacrificiului minim .
Adeptii teoriei echivalentei sustin ca impozitele reprezinta o contraprestatie pe care
cetatenii o datoreaza statului pentru serviciile aduse de catre acesta .
Teoria sigurantei sustine ca impozitele trebuie considerate drept prime de asigurare pentru
viata si averea cetatenilor . Creand conditii pentru desfasurarea in siguranta a diferitelor
activitati (prin legi, institutii si organe de stat ), statul trebuie sa primeasca o parte din veniturile
realizate sub protectia sa sub forma impozitelor .
Potrivit teoriei sacrificiului, statul este un produs necesar al dezvoltarii istorice, iar
impozitul reprezinta un produs necesar al raportului putere si 8888 . In consecinta, in calitatea sa
de institutie de suprastructura, statul are dreptul sa ceara supusilor sa faca un anumit sacrificiu
menit sa acopere cheltuielile publice . Potrivit primei variante a teoriei, utilitatea absoluta
specificata prin impozite, trebuie sa fie egela pentru toti indivizii . In varianta a treia se considera
ca impozitul este egal cu predarea proportionala din utilitatea individuala, raportata la calitatea
totala . Varianta a treia sustine ca impunerea trebuie sa aiba o sarcina minima pentru totalitatea
platitorilor de impozite.
Definitiile date impozitelor reflecta pozitia fata de teoriile mentionate . Astfel , se afirma
ca impozitele reprezinta pretul serviciilor prestate de stat sau ca impozitele sunt preturi

stabilite prin constrangere pentru serviciile guvernamentale . Alti autori apreciaza ca

impozitele sunt pretinse de stat in virtutea suveranitatii sale si sunt destinate sa acopere
cheltuielile generale ale statului . Sintetizand pluritatea definitiilor mentionate si multe altele ce
exista in literatura de specialitate , considera ca, impozitul reprezinta o forma de prelevare silita
la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si cu titlu nerestituibil, a unei parti din veniturile
sau averea persoanelor fizice si/sau juridice, in vederea acoperirii unor necesitati publice .
Aceasta definitie releva ca impozitul are urmatoarele caracteristici :
a)

este o prelevare silita, cu caracter obligatoriu care se efectueaza in numele

suveranitatii statului ;

b) impozitul nu presupune si o prestatie directa ( si imediata ) din partea statului . Prin

aceasta impozitele se deosebesc de taxe, in cazul carora exista un raport de
contraserviciu direct . Desigur, impozitele presupun realizarea unor contraservicii
publice ( aparare nationala, securitate si ordine publica, asistenta sociala,
reprezentarea tarii pe plan extern, etc.) dar acestea nu sunt percepute usor de oricare
dintre contribuabili . Aceste servicii publice exista si se manifesta pentru intreaga
comunitate umana a fiecarei tari .
c)

relevarile cu titlu de impozit sunt nerestituibile , astfec ca niciunul dintre

contribuabili nu poate pretinde o piata directa din partea statului, pe baza impozitelor
suportate . prin aceasta impozitele se deosebesc de imprumuturile publice care sunt
purtatoare de dobanzi ( si alte avantaje) si rambursabile (amortizabile) .

Dreptul de a introduce impozite revine organelor de stat Parlamentul La nivelul

intregii tari, sau consilierilor (Parlamentului) locali la nivelul colectivitatilor locale in virtulea
suveranitatii fiscale ale statului .
Pe plan social, rolul impozitelor se manifesta prin utilizarea lor ca instrument al
redistribuirii unei parti importante a PIB . Aceasta redistribuire apare in procesul mobilizarii la
buget a impozitelor directe si indirecte si are influenta mai mult sau mai putin intensa asupra
comportamentului economic al diverselor categorii de contribuabili . Totodata, efectele
impozitelor se restrang si in domeniul democratic a intretinerii sanatatii, si in ultima instanta al
asigurarii unui nivel de trai rezonabil pentru populatia aflata in nevoie .
Efectul major al rolului impozitelor pe plan social, il reprezinta in ultima instanta ,
cresterea presiunii fiscale, globale, in majoritatea tarilor cu economie de piata, concurentala si
consolidata .
Elementele tehnice ale impozitelor
Concretizarea si individualizarea fiecarui impozit in parte au o deosebita ipoztaza atat
pentru organele fiscale, cat si pentru contribuabili in sarcina carora se instituie . In acest scop, se
folosesc urmatoarele elemente tehnice :
subiectul impozitului sau contribuabilul ;
baza impozitului ;
obiectul impozitului ;
unitatea de impunere ;

cota de impunere ;
sursa impozitului ;
asistenta fiscala ;
termenul de plata ;
Subiectul impozitului sau contribuabilul, este persoana fizica sau juridica obligata prin
lege la plata impozitului . Totodata, in afara obligatiei de plata a impozitelor datorate,
contribuabililor le mai revin si alte obligatii ce se refera la : declararea obiectelor impozabile si a
marimii acestora, intocmirea anumitor evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor
deconturi periodice. Deasemenea, subiectii de impozite au dreptul de a beneficia de facilitati
fiscale legale si de a contesta operatiile considerate ilegale . Suportatorul impozitului , este
persoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suspenda in mod efectiv impozitul . Acest
element este important in legatura cu distinctia fundamentala dintre impozitele directe si
indirecte . Astfel in cazul impozitelor indirecte potrivit intentiei legii , suportatorul coincide cu
subiectul impozitului, pe cand in cazul impozitelor indirecte subiectul imopozitului ii revine
o indatorire formala de a plati impozitul, caci suportarea efectiva se realizeza de catre persoana
care cumpara produsele sau serviciilor carora tanzarea este supusa impozitelor . In acest cadru, se
manifesta fenomenul financiar de repercursiune a impozitelor adica de transmiterea obligatiilor
fiscale efective in sarcina altei persoane, diferita de cea care o plateste initial la buget .
Obiectul impozitului este bunul, venitul sau activitatea pentru care se datoreaza impozitele
indirecte precum si vanzarea, valorificarea sau punerea in circulatie al unor produse, bunuri si
servicii in cadrul serviciilor indirecte. In mod traditional, acest element poarta denumirea de baza
impozabila .
Sursa impozitului, indica din ce anume se plateste impozitul adica din venit sau avere . Ca
sursa a impozitului, veniturile apar sub forma salariului , a profitului, devidentei sau rentei in
timp ce averea se prezinta sub forma de capital ( ca expresie a actiunilor emise de societatile de
capital sau a altor hartii de valoare tranzactionate prin bursele de valori ) sau de bunuri mobile si
imobile . La impozitele pe venit, obiectul coincide in toate cazurile cu sursa, lucru ce nu se
intampla, de regula, in cele mai multe cazuri, din veniturile realizate de subiectii impozitelor de
pe urma averii respective ( dividente, diferen&e de curs $n cazul hartiilor de valoare, chirii in
cazul bunurilor mobile sau imobile) sau din alte venituri .Ca urmare obiectul impozitelor pe
avere nu coincide cu sursa.
Unitatea de impunere este reprezentata de unitatea in care se exprima obiectul impozabil .
Aceasta are fie o expresie monetara in cazul impozitelor pe venit, fie diverse expresii fizicenaturale ( metru patrat, hetar, Kg, etc.) in cazul impozitelor pe avere cota impozitului este
marimea impozitului stabilita pentru fiecare marime de impunere . Aceasta poate sa fie o suma
fixa sau o cota procentuala stabilita procentual, progresiv sau regresiv in raport cu materia
impozabila sau cu capacitatea contributiva a subiectului impozitului .
Asistenta fiscala, da expresii modului de asezare a impozitelor si cuprinde totalitatea
operatiunilor pentru identificarea subiectilor impozabili, stabilirea marimii materiei impozabile si
a cuantumului impozitelor datorate statului .
Termenul de plata precizeaza durata pana la care impozitul trebuie platit acest termen are
caracter imperativ, astfel ca in cazul nerespectarii sale sunt percepute majorarii de intarziere sau

se aplica unele sanctiuni sub forma de opriri de salarii, punerea sechestrului pe unele bunuri,
tanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate si altele .
Bugetele locale sunt incluse in structura bugetului public national ( sau, mai bine zis, in
cadrul sistemului bugetar), dar se elaboreaza, se adopta si se executa de catre fiecare entitate
administrativ teritoriala. In consecinta, ele au venituri proprii si utilizari proprii .
Impozitele si taxele directe mobilizate la aceste bugete sunt cu mult mai multe, in
comparatie cu acelea care se mobilizeaza la bugetul administratiei de stat . De asemene, in
formarea bugetelor locale poanderea acestora este cu mult mai mare fata de cea detinuta de
impozitele indirecte, comparativ cu aceleasi ponderi inregistrate in cadrul bugetelor
administratiei centrale de stat .
O alta trasatura caracteristica a acestei categorii de venituri bugetare se refera la faptul ca
ele provin in proportie covarsitoare de la populatie . In situatia actuala in Romania, cutot
numarul lor relativ mare, impozitele si taxele directe percepute la bugetele locale se afla cu mult
sub nivelul necesitatilor de resurse ale acestor bugete . Ca urmare pentru realizarea ehilibrului
acesta, de la bugetul administratiei de stat, se aloca transferuri si sume defalcate din impozitul pe
veniturile salariale .
Potrivit reglementarilor locale in vigoare la bugetele locale sunt mobilizate urmatoare
impozite si taxe directe :
1.

impozitul pe profit datorat de regiile autonome locale ( in cazul cand acestea obtin
profit)

2.

impozitul pe venitul agricol

3.

impozitul pe veniturile liberprofesionistilor, al meseriasilor si al altor persoane

reglementat prin decretul nr.153/1954, cu modificarile ulterioare

4.

impozitul pe veniturile asociatiilor familiare si ale persoanelor fizice autorizate sa

desfasoare activitati economico sociale in mod independent, reglementat prin decretul
lege 154/1990

5.

impozitul asupra veniturilor realizate de oamenii de litere, arta si stiinta

6.

impozitul asupra veniturilor de inscrieri si subinscrieri de cladiri, terenuri si camere

mobilate sau nemobilate

7.

impozitul pe cladiri

8.

impozitul pe terenurile ocupate de cladiri si alte constructii

9.

taxa asupra mijloacelor de transport

10.taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere

11.taxele pentru eliberarea certificatelor, a vizelor si autorizatiilor in domeniul
constructiilor
12.taxele pentru folosire mijloacelor de publicitate , afisaj si reclama

13.taxa pentru sederea in sttiunile balneoclimaterice

14.taxa pentru vizitarea muzeelor caselor memoriale, monumentelor istorce de
arhitectura si arheologie
15. taxa pentru cazanele de fabricat rachiu, masinile de cereale si ferestraiele mecanice
pentru lemn, piesele de ulei
16.taxa pentru daracele, 8888 pentruboia de ardei
17.taxa pentru detinerea de caini
18.alte taxe specifice, pentru serviciile publice sau 8888 ( acestea fiind interpretate de
legea bugetului de stat pentru anul 1995 cu venituri nefiscale)
19.taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat in alte scopuri decat productia
agricola sau silvica in calitate de venit atribuit de la bugetul administratiei centrale de
stat
20.taxele de timbru asupra succesiunilor si alte taxe de timbru de la populatie

1.3. Deosebiri intre impozite si taxe ca notiuni fiscale

Ca forma a impozitelor indirecte, taxele reprezinta platile pe care le fac diferite persoane
fizice sau juridice pentru serviciile efectuate in favoarea lor de anumite institutii de drept public .
Taxele intrunesc majoritatea trasaturilor specifice impozitelor directe si anume :
-

caracter obligatoriu ;

titlu nerambursabil ;

urmarire in caz de neplata ;

Intre impozite si taxe exita unele deosebiri . Astfel in cazul impozitului lipseste cu totul
obligatia prestarii unui serviciu direct si imediat din parte societatii, situatia fiind inversa in ceea
ce priveste taxele .
Deosebiri intre impozite si taxe exista si in ce priveste modul de determinare a
cuantumului acestora . Astfel, cuantumul impozitului se stabileste, in principal, in functie de
venitul impozabil, in timp ca marimea taxei este influentata, in general de natura servicilui
prestat .
Termenele de plata sunt stabilite la date fixe pentru impozite si in momentul solicitarii
sau dupa efectuarea prestatiei serviciilor la taxe .
In ce priveste deosebirile din punct de vedere al echivalentului ; in unele
cazuri aceasta are un caracter relativ deoarece sunt reglementate si taxe care se
percep fara un echivalent direct si imediat, precum si taxe care numai in parte
reprezintaechivalentul serviciului prestat (de exemplu, taxele locale care se
datoreaza annual de catre persoanele fizice care poseda mijloace de transport ) .

1.4.Clasificarea impozitelor si taxelor locale

Contributia cetatenilor la suportarea cheltuielilor publice reprezinta o
obligatie constitutionala (art 53 (1) din legea fundamentala).

Consacrand aceasta obligatiei, constitutia a prevazut si limitele sale, care reprezinta

garantii constitutionale ale dreptului de propietate, ale averii cetatenilor in general, orice
contributie la cheltuielile publice constituind o sarcina ce afecteaza exercitiul acestui drept
( colectiv autori Constitutia Romaniei, Monitorul Oficial, Bucuresti 1992 pag 126 127 ) .
Limitele respective sunt urmatoarele :
- contributia cetatenilor la cheltuielile publice poate consta numai din plata impozitelor si taxelor,
iar acestea se pot stabili, potrivit art.138, doar prin lege sau in ce priveste impozitele si taxele
locale si judetene, in conditiile legii orice prestatii fiind potrivit art.53(3) interzise, in afara
celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale
- sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure ajustarea justa a sarcinilor fiscale, adica sa aiba la
baza principiul echitatii, al egalitatii de sanse cu excluderea oricarui privilegiu sau discriminare .
In practica financiara se utilizeaza o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca
forma dar si din punct de vedere al continutului . De aceea, clasificarea lor dupa trasaturi comune
este absolut necesara . In acest scop, se folosesc criterii stiintifice variate, vizand :
-

trasaturile de fond si de forma, sau incidenta asupra contribuabililor ;

obiectul ;

scopul urmarit prin instituirea lor ;

frecventa cu care se realizeaza ;

institutia care le administreaza .

Clasificarea impozitelor si taxelor locale

I.
1.

Pentru bugetul de stat

Venituri curente
A.

venituri fiscale

A1

impozite directe

1.

Impozitul pe profit

2.

Impozitul pe salarii

3.

Alte impozite directe

a.
b.

4.

impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice, juridice si nerezidente

impozitul pe profitul obtinut din activitati comerciale ilicite sau din nerespectarea
legii privind protectia consumatorilor

c.

impozitul pe dividentele realizate de societatile comerciale

d.

impozitul pe onorariile avocatiilor si notarilor publici

e.

alte incasari din impozite directe

Contributii :
a.

contributia pentru pensia suplimentara

A2. Impozite indirecte :

1.

Taxa pe valoare adaugata

2.

Accize si impozite pe circulatie

3.

Taxe vamale :

4.

a.

taxe vamale de la persoane juridice

b.

taxe vamale si alte venituri incasate de la persoane fizice prin unitatile vamale

Alte impozite indirecte :

a.

majorari si penalitati de intarziere pentru venituri nevarsate la termen

b.

taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

c.

taxe pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor

minerale

d.

taxe judiciare de timbru

e.

taxe de timbru pentru contestatii si plangeri asupra sumelor constatate si aplicate

prin acte de control sau de impunere ale Organelor Ministerului Finantelor

f.

taxe de timbru pentru activitatea notariala

g.

alte incasari din impozite indirecte

B. Venituri nefiscale
1.Varsaminte di bugetul net al regiilor autonome
2.Varsaminte de la institutiile publice :
a.
b.
c.
d.

taxe de metrologie
taxe pentru prestatiile si eliberarea autorizatiilor de transport in trafic
international
taxe consulare
taxe pentru analize efectuate de laboratoare, altele decat cele sanitare, de pe
langa institutii

e.

taxe si alte venituri din protectia mediului

f.

varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate

g.

varsaminte din veniturile institutiilor publice si activitatile autofinantare

h.

alte venituri de la institutiile publice .

3.Diverse venituri

a.

venituri din aplicare prescriptiei extinctive ( pentru institutiile publice )

b.

venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale

c.

incasarii din cota retinuta, conform Codului penal al Romaniei

d.

restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti

e.

venituri din concesiuni

f.

incasarea dobanzilor aferente ratelor lunare din tanzarea locuintelor construite

din fondurile statului

g.

incasarii din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume

constatate odata cu confiscarea potrivit legii

h.

venituri realizate din incasarea debitelor evidentiate in bilanturile de lichidare a

patrimoniului fostelor C.A.P.

i.

incasari din alte surse

II.Venituri de capital

1.

Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului :

a.

venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice ;

b.

venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele de stat si de mobilizare

c.

venituri din privatizare

d.

tarsaminte din privatizare pentru constituirea Fondului la dispozitia Guvernului

III.

Incasari din rambursare imprumuturilor acordate

a.

Incasari din rambursare imprumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective

aprobate prin conventii bilaterale si interguvernamentale

b.

Incasari din rambursare imprumuturilor acordatepentru acoperirea unor rate catre

Regia Autonoma de Electricitate Renel si Regia Autonoma a Gazelor Naturale
Romgaz Medias

c.

Incasari din rambursare imprumuturilor acordate din fondul de redresare

financiara

11 Pentru bugetele locale

I Venituri curente
A. Venituri fiscale
A1. Venituri directe
1.

Impozitul pe profit

2.

Impozite si taxe de la populatie

a.

Impozitul pe venitul liberprofesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice

independente si asociatiilor familiare

b.

Impozitul pe cladiri de la persoane fizice

c.

Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice

d.

Impozitul pe veniturile de inscrieri, subanscrieri, locatii de gestiune si arendari

e.

Impozitul pe veniturile obtinute din dreptul de autor si cele cuvenite inventatorilor si

inovatorilor

f.

Impozitul pe veniturile obtinute din premii sii castiguri in bani sau in natura

g.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate

h.

Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

i.

Alte impozite si taxe de la populatie

3.

taxa pentru folosirea terenurilor propietate de stat

4.

impozitul pe cladiri de persoanele juridice

5.

impozitul pe terenuri de la persoane juridice

6.

taxa asupra mijloacelor de transport pentru persoanele juridice

7.

alte impozite directe :

alte incasari din impozite directe

A2. Impozite indirecte

1.

Impozitul pe spectacole

2.

Alte impozite indirecte

a.

taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b.

alte taxe de timbru

c.

alte incasari din impozite indirecte

B Venituri nefiscale
1.

Varsaminte din profitul net al regiilor autonome

2.

Varsaminte de la institutiile publice

a.
b.

alte venituri privind circulatia pe drumurile publice

venituri incasate din contravaloarea lucrarilor de conbatere a daunatorilor si bolilor in
sectorul vegetal

c.

veniturile unitatilor de reproductie si selectie a animalelor

d.

veniturile circumscriptiilor, laboratoarelor si dispensarelor veterinare

e.

varsaminte din disponibilitatilor institutiilor publice si activitatilor de autofinantare

f.

contributii datorate de persoanele beneficiare ale seviciilor cantinelor de ajutor social

g.

alte venituri de la institutiile publice

3.

Diverse venituri

a.

venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata imputasii si depagubiri (pentru institutii

publice )

b.

venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale

c.

restituiri de fonduri din finantare bugetaraa anilor precedenti

d.

venituri din concesiuni si inchirieri

e.

incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii

f.

venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P.

g.

venituri din Fondul de investitie la dispozitia Guvernului

h.

incasari din alte surse

II Venituri din capital

1.Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului

a.

venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b.

venituri din tanzarea bunurilor locuintelor construite din fondurile statului

c.

venituri din privatizare

III.Venituri cu destinatie speciala

1.

Taxe speciale

2.

Venituri din tanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

3.

Venituri din fonduri pentru locuinte

4.

Venituri din amortizarea mijloacelor fixe

IV.

Cote defalcate din impozitul pe salarii

1.5.

Rolul impozitelor in economia Romaniei contemporane

Potrivit legii nr.189 din 14 decmbrie 1998 privind finantele publice locale,
publica in Monitorul Oficial nr.404 din 22 octombrie 1998, se stabilesc normele
privind formare, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare ale

unitatilor administrativ teritoriale si ale institutiilor si serviciilor publice de interes

local .

Resursele financiare ale unitatilor administrativ teritoriale se constituie din impozite, taxe
si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat si venituri cu destinatie speciala .
Fundamentarea, repartizarea si dimensionarea cheltuielilor publice locale, de destinatii si
ordonatori de credite, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin administratiei publice
locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea fundamentarii lor si ininteresul comunitatii
respective .
Formarea, si utilizarea resurselor financiare publice locale si costul de executie al
bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi, potrivit legii .Trecerea de catre
Guvern, in administrarea si fundamentarea administratiei publice locale, a unor cheltuieli
publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare utilizarii
acesteia.
La baza eleborarii aprobarii si executiei bugetare stau priincipiile autonomiei locale ,
echilibrului, realitatii, anualitatii si publicitatii.
Autoritatile administrative publice locale au urmatoarele componente si raspunderi in ceea
ce priveste finantele publice locale:
1.

elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite

2.

stabilirea si urmarire impozitelor si taxelor locale in coditiile legii

3.

urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, in

conditii de echilibru bugetar

4.

Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obtiunea

trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii
publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor

5.

Administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau privata a institutiilor

administrativ-teritoriale

6.

Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a

obligatiilor de plata rezultate din aceste

7.

Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare in conditii de eficienta

8.

Stabilirea obtiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuierlilor publice

locale

9.

Elaborarea, aprobarea, modificare si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in

perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale

10.Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor

proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliilor locale,
consiliilor judetene si a consiliului central al municipiului Bucuresti

Prin bugetele locale se intelege bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor

administrativ-teritoriale .
Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local se
aproba astfel :

1.

bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si consiliul judetean al

municipiului Bucuresti, dupa caz

2.

bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale,
de catre consiliile mentionate la pct. 1 , in functie de subordonarea acestora

3.

bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri extrabugetare , de

catre organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de credite.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv

municipiul Bucuresti, intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie potrivit legii.
Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare .
Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta o data cu proiectul annual al
bugetului local, o procnoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii
publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.
Institutiile publice, in interesul prezentei legi, cuprind autoritatile unitatilor administrativteritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica,
indiferent de modul de finantare a activitatii acestora . Veniturile bugetelor locale se formeaza
din impozite taxe alte venituri si cu venituri cu destinatie speciale, precum si din sume si cote
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote aditionale la unele venituri ale bugetului
de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat .
Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale judetene si consiliul general al
municipiului Bucuresti dupa caz in limitele si in conditiile legii . Din impozitul pe salarii datorat
bugetului de stat
Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale, judetene si Consiliul
general al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in limitele si in conditiile legii.

Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea platitoare vireaza la data platii
salariului , o cota de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale
ale caror raza se desfasoara activitatea si 10 % la bugetul judetului respectiv. Pentru municipiul
bucuresti cota este de 50% si se repartizeaza de catre Consiliul General al Municipiului
Bucuresti, pe bugetul fiecarui sector, respectiv pe bugetul municipiului Bucuresti. Aceste cote
pot fi modificate anual prin legea bugetului de stat.
Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma
demolarii , dezmembrarii sau defectarii in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau
din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate
integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni,
constituie venituri ale bugetului local si se varsa la acestea.
Sume incasate din concesionarea sau din inchiriere unor bunuri apartinand domeniului
public sau privat , de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat ale unitatilor
administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se
utilizeaza pentru realizarea de investitii din componenta autoritatilor administratiei publice
locale.
Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ teritoriale, prin legea
bugetului de stat, precum si criterii de repartizarea a acestora pe unitatile administrativ
teritoriale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie
speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui
judet respectiv al municipiului Bucuresti.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cota de
pana 25% se aloca judetului propriu iar diferenta se repartizeaza pe comune , orase, municipii, de
catre consiliul judetean, prin hotararea, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de
specialitate a directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat, in functie de
criteriile de repartizare aprobate.
Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investitii
finantate din imprumuturile externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul.
Din bugetele locale se finanteaza actiuni social culturale sportive , inclusiv ale cultelor,
actiuni de interes local in beneficiul comunitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a
administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute
prin dispozitii legale.
Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale, dupa
caz , pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes
public local. Colaborarea sau asocierea se realizeaza pe baza de conventii sau contracte de
asociere in care se prevad si resursele financiare reprezentand contributia fiecarei autoritati a
administratiei publice locale implicate. Conventiile sau contractele de asociere se incheie de
catre ordinatorii principali de credite, in conditiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu
implicat in colaborare sau asociere.
Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot
participa cu capital social sau cu bunuri la societati comerciale pentru realizarea de lucrari de
servicii de interes public local sau judetean, dupa caz. Fondurile necesare se asigura din bugetele
locale.
In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local,
judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in cota de pana 5% in
totalul cheltuielilor. Acesta sa pot utiliza, pe baza hotararilor consiliilor respective , pentru
finantarea actiunilor sau sarcinilor intervenite in cursul anului si pentru inlaturarea efectelor unor
calamitati naturale.
Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot
aproba si utiliza, in intregime , sume incasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin
bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevazute in aceste bugete, in urmatoarele
conditii :

1 depasirea incasarilor sa fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local
respectiv si sa mentina pana la finele anului.
2 bugetele respective sa aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane
neachitate, aferente imprumuturilor contractate.
Cheltuielile pentru investitiile judetelor , municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, si
ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza,
potrivit legii, din bugetul local si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei
unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local
judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in
programul de investitii, dupa caz, in prealabil documentatiile tehnico- economice, respectiv
notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii,
au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.
Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor de fiecare
obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu
aceste destinatii, asigurand totodata , utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si
realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.
Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelor proprii ale
administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.
Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale,
echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, pana la data
de 15 mai a fiecarui an, urmand ca aceasta sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele
bugetelor locale pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, cel mai tarziu pana
la data de 1 iunie a fiecarui an.
Veniturile si cheltuielile prevazute si bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in
functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara
efectuarea cheltuielilor si se aproba de catre.
1.

Ministerul Finantelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat
si pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali
de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice si
controlul financiar de stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii
bugetului de stat.

2.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si

bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate in termen de 15 zile de la
probarea sumelor prevazute la pct 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, in conditiile legii, de consiliile locale, judetene si Consiliul
General al Municipiului Bucuresti , dupa caz, in conditiile generale ale finantelor publice si
controlului financiar de stat intocmeste si transmit Ministerului Finantelor bugetele pe ansamblul
fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si
cheltuielilor grupate in cadrul fiecarui judet si a municipiului Bucuresti pe comune, orase,

municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti si bugetul propriu , pe structura clasificatiei

bugetare de Ministerul Finantelor.
Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul
local , pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele
respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispozitiilor
legale.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati
ierarhice , ai caror conducatori sunt ordinatorii tertiari de credite si aproba efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii , cu respectarea dispozitiilor legale.
Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai
pentru nevoile unitatilor pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le
conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile
legale.
Ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite raspund de :
1.

elaborarea proiectului de buget propriu

2.

urmarirea modului de incasare a veniturilor

3.

necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in

limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu.

4.

Integritatea bunurilor aflate in administratie.

5.

Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor

contabile si a conturilor de executie bugetara.

Transferurile catre bugetele locale , in cadrul limitelor prevazute in bugetul de stat , se efectueaza
de catre Ministerul Finantelor, prin directiile generale ale finantelor publice si controlului
financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, in functie de necesitatile executiei
bugetare.
Finantarea cheltuielilor din bugetele locale , se asigura prin deschideri de credite de catre
ordinatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si
potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si
cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si serviciilor publice de interes local
se asigura astfel :
1 integral din bugetul local, in functie de subordonare.
2 din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de
subordonare
3 integral din venituri extrabugetare.

Institutiile si serviciile publice de interes local mai pot folosi , desfasurarea si largirea
activitatilor lor , mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma
de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.
In cazul in care, la infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor
activitati finantate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente , in
baza unor documentatii temeinice fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul general al
Municipiului Bucuresti dupa caz, pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local pe baza de
conventie. Imprumuturile acordate in aceste conditii vor fi rambursate integral in termen de un
an de la data acordarii.
Pentru functionare unor servicii publice locale , create in interesul persoanelor fizice si juridice ,
consiliile locale judetene si Consiliul general al capitalei, dupa caz, stabilesc taxe speciale.
Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind
utilizate cu scopurile pentru care au fost infiintate.
Sumele ramase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenta intre veniturile
incasate si platile efectuate , se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie , o data ci
incheierea exercitiului bugetar. Acelasi regim se aplica si celorlalte venituri cu destinatie
speciala.
Taxele speciale se incaseaza numai la persoanele fizice si juridice care se servesc de
serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
Constatarea , asezarea si urmarirea incasarii taxelor speciale se realizeaza prin
compartimentele de specialitate ale primariilor, consiliilor judetene ale primariei Municipiului
Bucuresti dupa caz.
Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica cu
obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii fizice si morale ale mijloacelor fixe aferente
acestor activitati, prin tarif sau pret, potrivit legii.
Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru aceste mijloace fixe se utilizeaza
pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de
investitii ca sursa de finantare a acestora.
Activitatile de natura economica, pentru care se calculeaza amortizarea mijloacelor fixe,
se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Cap III
Impozitele
romaneasca

locale
in
contemporana

practica

Venituri locale
A.
Venituri fiscale
B.
1.

Impozite directe :
Impozitul pe profit.

In cadrul amplului proces al reformei fiscale din Romania, impozitului pe profit ii revine un loc
deosebit , atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetului public, cat si prin
influenta sa asupra activitatilor economico-sociale generatoare de profit si asupra structurii de
ansamblu a economiei nationale. Tocmai de aceea , instituirea acestui impozit in practica fiscala
romaneasca s-a realizat inca in faza de inceput a perioadei de tranzitie. In acest scop au fost
instituite legi speciale vizand reglementarea detaliata a impozitului pe profit ( Ordonanta
Guvernului nr. 70 / 1994 ), prin care au fost prevazute modalitatile de impunere, cu cote
progresive, corelate cu marimea profitului.
Calitatea de subiect a fost atribuita tuturor persoanelor juridice care obtin profit din
activitatile desfasurate pe teritoriul Romaniei. In acest context, impozitul pe profit a fost
conceput ca o prevalare obligatorie efectuata de agentii economici din profiturile impozabile
realizate de :
-

regiile autonome.

Societatile comerciale cu capital de stat , cooperatiste, private si mixte.

Institutiile financiare si de credit.

Alti agenti economici organizati ca persoane juridice, inclusiv cei cu capital din
strainatate.

Persoanele juridice fara scop lucrativ , daca se desfasoara activitati lucrative

aducatoare de profit.

Potrivit structurii actuale a activitatilor economice desfasurate in tara noastra , economia locala
are o sfera de cuprindere in tara noastra, rezumandu-se la regiile autonome.
-

vizand transportul urban in comun de calatori, salubritatea, amenajarea si

intretinerea parcurilor, alimentarea cu apa, alimentarea cu energie termica, etc. ca
urmare, impozitul pe profit cuvenit bugetelor locale se mobilizeaza de la un numar
relativ mic de platitori. In viitor acest numar de platitori va deveni si mai mic, odata
cu aplicarea masurilor de reorganizare a activitatilor acestor categorii de contribuabili
in societati comerciale.

Avandu-se in vedere natura activitatilor desfasurate partial subventionate de la buget este de

mentionat ca o parte a regiilor publice locale inregistreaza pierderi, astfel ca nu contribuie la
formarea veniturilor bugetelor locale prin impozitul pe profit .
Impozitul pe profit ca suma de formare a veniturilor bugetelor locale este redusa.

Pentru schimbarea in favoarea bugetelor locale a acestei situatii solutia ar fi cea de

regrupare a subiectilor platitori ai impozitelor pe profit . Astfel incat agentii economici cu
activitate definita ca intreprinzatori mici si mijlocii sa constituie in acest impozit la bugetele
locale.
2.

Impozite si taxe de la populatie

a)

Impozitul pe venituri liber profesionistilor , meseriasilor si ale altor persoane fizice

independente si asociatilor familiale, a fost conceput a fi stabilit in mod diferentiat , in
functie de categoria subiectului platitor.

Astfel, in cazul liber profesionistilor cu activitate la sediul propriu si al prestatorilor de servicii

in conditiile retribuirii pe baza cote-parti din incasari s-a avut in vedere impunerea progresiva,
cu o progresivitate relativ accentuata .
Pentru carausii si prestatorii de servicii de catre unitatile de stat a fost practicata
impunerea proportionala, folosind cote de impozit cuprinse intre 10 si 25 %, iar in cazul
persoanelor ce si-au exercitat activitatea in mod ambulant s-a fixat un impozit forfetar
trimestrial, determinat pe baza venitului normat, stabilit de Ministerul Finantelor.
In conditiile de astazi, transele de venituri impozabile si sumele fixe din reglementarile
adoptate inainte de 1990 nu mai sunt relevante datorita inflatiei care a erodat puternic moneda
nationala , avand de-a face cu un alt ordin de marime a veniturilor impozabile. In acest context,
regula impunerii a fost cea rezultata din prevederile Decretului lege nr. 54 / 1990
corespunzator carora s-a aplicat impunerea progresiva pentru veniturile impozabile anuale
cuprinse intre 10 000 si 168700 lei, dupa care impozitul a devenit unul proportional, calculanduse aplicarea unei cote de 40 %.
Calitatea de subiect al acestui impozit a revenit unei diversitati de persoane fizice, a caror
activitate pe cont propriu a fost autorizata prin reglementari editate inainte de 1990, respectiv
inainte de aplicarea prevederilor din Decretul lege nr. 54 / 1990.
In categoria liber profesionistilor au fost cuprinsi :
-

meditatori de orice fel

muzicanti si lautari fara angajament

expertii de orice fel

desenatorii tehnici

slujitorii cultelor religioase pentru veniturile incasate direct de la populatie

dactilografele si stenografele
In categoria meseriasilor s-au inclus :

blanarii

cojocarii

ceasornicarii

cizmarii, croitorii, zugravii, fotografii, tapiterii etc.

In categoria altor persoane au fost cuprinsi :

-

carausii si comerciantii cu activitate pe cont propriu

persoanele care presteaza servicii in conditiile retribuirii pe baza de cote parti din
incasari.

Proprietarii cazanelor de fiert tuica.

Daracelor de lana etc.

Impunerea a fost personala, ceea ce inseamna ca impozitul era asezat asupra fiecarei persoane
autorizate.
Obiectul impunerii a fost constituit din veniturile nete in bani si in natura realizate de
subiectii enumerati anterior din activitatile desfasurate pe cont propriu.
Cuantificarea marimii materiei impozabile s-a realizat pe baza
-

metodei evaluarii directe sau

metodelor normelor de venit.

Evaluarea directa presupune determinarea venitului brut si deducerea din acestea a cheltuielilor
aferente realizarii acestui venit , in functie de conditiile concrete de exercitare a activitatilor .
In acest caz contribuabilii au fost obligati sa depuna declaratii de impunere si sa tina o
evidenta simpla, din care sa rezulte veniturile brute si cheltuielile aferente.
Folosirea metodei normelor de venit a presupus stabilirea marimii venitului impozabil de
catre organele fiscale, in functie de normele de venit comunicate de Ministerul Finantelor.
Aceste norme de venit sunt desfasurate pe meserii sau genuri de activitati, precum si in
functie de caracterul urban sau rural al localitatii de impunere.
Minimul neimpozabil, sumele fixe de impozit si cotele procentuale de impunere sunt
diferite de la o categorie de venituri la alta, astfel ca pentru dimensionarea impozitului datorat
este necesara utilizarea tabelelor speciale continute in reglementarile legale.
Potrivit O.G nr. 44 / 29 aug. 1995 care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1996 , impozitul
anual asupra veniturilor obtinute din exercitarea unei profesii libere si din valorificarea
lucrarilor literare, de arta si stiintifice , inclusiv din mostenirea dreptului asupra unor astfel de
lucrari se determina pe baza grilei din tabelul urmator.
Tabel pg. 281.

Impozitul calculat prin utilizarea elementelor din aceasta grila nu poate fi mai mare decat
38 % din impozitul anual, facandu-se in acest fel alinierea la ceea ce inseamna impozitul pe
profit calculat prin folosirea cotei normale.
Pentru determinarea venitului impozabil anual, in afara cheltuielilor concrete pentru
realizarea veniturilor in limita cotei de 20% din veniturile incasate, se mai deduc :
1.

cheltuieli pentru actiunile de protocol, reclama si publicitate realizata in scopul

obtinerii veniturilor.

2.

Cheltuieli de deplasare, si pentru diurna, fiind legate de realizarea veniturilor

impozabile

3.

Cheltuieli aferente intretinerii si utilizarii mijloacelor de transport din proprietatea

contribuabilului, cand aceste sunt utilizate in scopul realizarii venitului supuse
impunerii

4.

Cheltuieli de intretinere a locuintei si pentru telefon cand activitatea se desfasoara in

propria locuinta

In cazul veniturilor obtinute din lucrarile literare , de arta si stiintifice, inclusiv cele din
mostenirea dreptului asupra unor astfel de lucrari, calculul impozitului datorat se realizeaza de
catre unitatile de creatori care sunt obligate sa practice stopajul la sursa si sa vireze impozitul la
bugetul local.
In cazul platilor directe, aceste obligatii revin unitatii platitoare de venituri de catre liber
profesionistii contribuabilii sau catre mostenitorii drepturilor asupra lucrarilor literare, de arta si
stiintifice.
Venitul impozabil anual se determina prin scaderea din venitul brut realizat a unor cote
forfetare de cheltuieli , cuprinse intre 20% si 50% dupa cum urmeaza:
a)

20% in cazul lucrarilor literare

b)

30% in cazul lucrarilor stiintifice si de arta cu exceptia celor realizate de persoanele

prevazute la literele c) si d).

c)

40% in cazul compozitorilor si muzicologilor, membrii si nemembrii ai Uniunii

Compozitorilor si Muzicologilor, precum si in cazul mostenitorilor acestora.

d)

50% in cazul artistilor plastici profesionisti care sunt membri ai Uniunii Artistilor
Plastici si ai Fondului Plastic.

In cazul lucrarilor de arta monumentala , se iau in considerare cheltuielile efective, pe baza de

documente justificative.
b)

Impozitul pe cladiri de la persoane fizice.

In majoritatea tarilor lumii, cladirile formeaza unul dintre obiectele cele mai reprezentative ale
averii impozabile.
In Romania , impozitul pe cladiri este un impozit anual, de tip proportional, asezat
asupra cladirilor de orice fel, situate in municipii, orase, comune si sate, indiferent de modul
cum sunt folosite si de destinatia data acestora.
In cazul cladirilor proprietate de stat , aflate in administrarea sau folosinta, dupa caz, a
contribuabilului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in
folosinta.
Pentru cladirile care constituie fondul locativ de stat , impozitul pe cladire se datoreaza de
catre unitatile care le administreaza.
Potrivit prevederilor din Legea nr. 27 / 1994, cotele de impozit sunt doua :
-

1 % pentru cladirile apartinand persoanelor fizice si fondul locativ de stat.

1,5% pentru cladirile celorlalti contribuabili , inclusiv cele ale persoanelor fizice,
daca erau inregistrate ca sedii de societati comerciale sau pentru alte activitati economic
Calculul valorii impozabile se efectueaza prin inmultirea suprafetei cladirii cu valorile
impozabile in sume fixe pe m.p , reglementate pentru mediul rural inclusiv din satele
apartinatoare municipiilor si oraselor ) si pentru mediu urban in functie de felul si destinatia
cladirilor.
In cazul subsolurilor si mansardelor locuibile, precum si a pivnitelor din corpul cladirilor
situate in mediul urban, valorile impozabile se calculeaza in procent de 30, 50 sau 60% din cele
aferente cladirilor din care fac parte.
Calculul impozitului pe cladiri se efectueaza de catre organele fiscale pentru cele
apartinand persoanelor fizice si respectiv, direct de catre contribuabilii pentru celelalte cladiri.
Acesti contribuabili depun in prima luna a fiecarui an o declaratie de impunere ce
reprezinta in acelasi timp si procesul verbal de impunere.
Pentru mediul rural , s-au avut in vedere valori impozabile aferente categoriei de locuit,
daca aceste spatii faceau corp comun cu cladirea de locuit, respectiv valorile impozabile aferente
altor cladiri, in cazul cand asemenea cladiri erau separate de corpul cladirii de locuit.
Ca impozit anual, calculul sau se efectueaza la inceputul anului, iar obligatiile de plata se
impart in mod egal pe cele patru trimestre.
Conform legii nr. 27 / 1994 :
-

impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea

cotei de 1% asupra valorilor stabilite potrivit criteriilor si normelor de evaluare.

Unitatile care administreaza cladirile din fondul locativ de stat, utilizate de persoane
fizice ca locuinte , platesc impozitul pe cladiri calculat cu cota 1 %.

La determinarea impozitului pe cladiri in cazul contribuabililor , se iau in vedere

atat cladirea asezate in functiune cat si cele in rezerva sau conservare.

Cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea

amortizarii sunt supuse in continuare impozitului pe cladiri, calculat pe baza valorii la
care au fost inchise evidentele.

Cladirile noi, dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu

incepere de la data de intai ale lunii urmatoare celei in care au fost dobandite .
Impozitul se calculeaza pe numele noului contribuabil, proportional cu perioada de
timp ramasa pana la sfarsitul anului.

Impozitul pe cladiri in cazul contribuabililor persoane fizice se stabileste pe baza

declaratiei de impunere depusa in conditiile prezentei legii de catre proprietarul
cladirii la organul fiscal teritorial pe raza caruia se afla cladirea.

Impozitul anual pe cladire se plateste trimestrial in rate egale, pana la data de 15

inclusiv a ultimii luni din fiecare trimestru.

c)

taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice.

Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica, apartinand contribuabililor se

stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cm sau tractiune de
capacitate sub 500 cm, dupa cum urmeaza :
- autoturisme
-

4000 lei /an

autobuze, autocare, microbuze

12000

autocamioane de orice fel

- autotrenuri de orice fel

14000

- tractoare

8000

- motociclete, scutere

2000

- biciclete si tricicluri cu motor

1500

Pentru remorci de orice fel , semiremorci si rulote apartinand contribuabilului , taxele

anuale se stabilesc, in functie de capacitatea acestora, astfel :
- pana la o tona

- 50% din taxa stabilita pentru autoturisme

- intre 1-3 tone

- 50% din taxa stabilita pentru tractoare

- peste 3 tone

- 50 % din taxa pe autotrenuri

Pentru atase, taxa anuala se stabileste la nivelul a 50 % din taxa datorata pentru motociclete,
motorete si scutere.
Sunt scutite de taxa autoturismele , motocicletele cu atas si triciclurile cu motor care
apartin invalizilor si sunt adaptate invaliditatii acestora.
-

capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedeste cu cartea

de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii cu factura de cumparare sau alte
documente legale din care sa rezulte aceasta.

Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu intai a lunii in care

au fost dobandite , iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele
organelor de politie, taxa se da la scadere incepand cu data de intai a lunii in care a
aparut una din aceste situatii.

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste de catre organele fiscale

teritoriale , pe raza caror contribuabilii isi au domiciliul sau sediul , dupa caz, pe baza
declaratiei de impunere , depusa in conditiile prezentei legi.

Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste trimestrial, in rate egale pana la

data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se repartizeaza in sume
egale, la termenul de plata ramase pana la sfarsitul anului.
d)

impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate.

Dupa O. U. G nr. 85 / 1997, trebuie avut in vedere urmatoarele :

-

orice venit, in bani sau natura , obtinut de o persoana fizica se impune impozitarii.

Veniturile realizate de persoanele fizice care nu au calitatea de salariat , cu carte de

munca , care nu sunt realizate printr-un loc de munca permanent, in cadrul unei
functii de baza, se impoziteaza dupa O.U.G nr. 85/ 1997.

Veniturile realizate de persoanele fizice , ce intra in sfera de impozitare a O.U.G nr. 85 /

1997, sunt multe si diverse si ridica numeroase si complexe probleme in ceea ce priveste
departajarea lor fata de cele care se impoziteaza conform Legii nr. 321 / 1991.
Sumele retinute ca impozit , in baza O. U.G. nr. 85/1997 apartin impozitelor si taxelor
locale, se vireaza la bugetul consiliului local, pe a carui raza teritoriala se obtin veniturile
respective.
Aceasta sursa de venit a fost reglementata si s-a constituit la bugetele locale pentru
veniturile realizate pana la 31 decembrie 1999, de la 1 ian 2000 intrand in vigoare O.G. 73/1999.
e)

Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe
categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone, dupa cum urmeaza:

Zona in cadrul localitatii

Categoria localitatii

municipii

orase

comune

120

90

20

70

50

15

45

30

30

20

Contribuabilii care detin suprafete de teren situate in municipii, orase, comune, datoreaza
impozit pe teren, ocupate de cladiri si alte constructii.
Incadrarea terenurilor pe zone, in localitati se face de catre consiliile locale, in functie de
pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor cu caracterul zonei respective (zona de locuit sau
industriala), apropierea sau departarea de caile de comunicatie, precum si de alte elemente
specifice fiecarei localitati in parte.
Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri proprietate de
stat, avute anterior in administrare sau in folosinta, datoreaza impozitul pe terenuri incepand cu
data de intai a lunii urmatoare celei in care a survenit aceasta modificare.
f) alte impozite si taxe de la populatie
In exercitarea atributelor ce le revin in administrarea domeniului public privat al
unitatilor administrativ-teritoriale, consiliile locale sau judetene, dupa caz, pot institui taxe
pentru:
-

utilizarea temporara a locurilor publice;

detinerea si proprietate sau in folosinta, dupa caz, de utilaje autorizate sa

functioneze in scopul obtinerii de venit;

vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si

arheologice;

alte taxe.

Aceste taxe constituie venituri proprii ale bugetelor locale.

Consiliile locale pot institui taxe pentru serviciile publice create la nivelul comunelor,
oraselor, municipiilor sau judetelor in scopul satisfacerii unor necesitati ale comunitatii locale, cu
conditia ca taxele percepute sa asigure intretinerea, si dupa caz, functionarea acestor servicii.
Instituirea de noi taxe se publica in presa si se afiseaza la sediile consiliilor locale,
precum si in alte locuri publice, cu cel putin 30 de zile inainte de aplicare.
3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
Contribuabili care au in administrare sau in folosinta terenuri care sunt in proprietatea statului,
platesc taxa (in baza legii nr. 69/1993) pentru acestea in cazul in care sunt folosite in alte scopuri
decat pentru agricultura sau silvicultura.
Pentru folosirea cat mai eficienta a suprafetelor de teren proprietate de stat si pentru
inlaturarea risipei sau degradarii acestuia, se instituie o taxa potrivit anexei in prezenta lege.
I.

Taxa se datoreaza pentru terenurile proprietate de stat utilizate de catre regiile

autonome , societatile comerciale, precum si de catre celelalte persoane juridice in
alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura.

II.

Taxa este anuala , stabilita in lei pe metru patrat de teren, diferentiata pe

categorii de localitati , iar in cadrul localitatilor, pe zone , dupa cum urmeaza :

a)

. Pentru localitati urbane.

Zona in cadrul localitatii

Categoria localitatii

II

III

IV

120,00

90,00

40,00

20,00

70,00

50,00

25,00

15,00

45,00

30,00

15,00

30,00

20,00

Incadrarea localitatilor in categoriile de mai sus se face in functie de gradul de dezvoltare

economica si sociala dupa cum urmeaza :
1.

municipiul Bucuresti se incadreaza in ctg. I de localitati.

2.

municipiul resedinta de judet, precum si municipiu Hunedoara se incadreaza in

categoria. A II-a de localitati.

3.

celelalte localitati urbane fac parte din categoriile. A III a sau a IV- a de localitati.
Incadrarea se face de catre consiliul judetean si respectiv de consiliul sectorului
Agricol Ilfov, dupa caz.

Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor urbane se face de catre consiliile locale de
municipii si orase, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor , de caracterul
zonei respective ( zona de locuit sau industriala ) apropierea sau departarea fata de caile de
comunicatii , precum si in functie de alte elemente care-si asigura aplicarea taxei mai ridicate
pentru folosirea terenurilor situate in zonele centrale de locuit ale localitatilor .
Pe masura dezvoltarii economice sociale ale localitatilor , consiliile judetene si consiliul
sectorului Agricol Ilfov vor reexamina incadrarea localitatilor in categoriile a III-a si a IV-a in
vederea incadrarilor lor intr-o categorie superioara.
Modificarea incadrarii terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre consiliile
locale ale municipiilor si oraselor.
In cazul in care o localitate rurala celor urbane , taxa corespunzatoare noii incadrarii se
aplica incepand cu 1 ianuarie al anului urmator celui in care a survenit aceasta modificare.
b)

Pentru localitatile rurale.

specificare

Zona de fertilitate

I
Taxa

70,00

II

III
60,00

IV
50,00

V
30,00

Incadrarea localitatilor rurale in zone de fertilitate este cea prevazuta de normele legale privind
impunerea veniturilor realizate din activitatile agricole.
III.

Taxa pentru terenurile ocupate de linii ferate si drumuri este anuala, in lei /km si
cale ferata dupa cum urmeaza:

- pentru linii ferate normale

8300 lei /km

- pentru linii ferate inguste

4200 lei / km

- pentru drumuri

4200 lei /km.

Unitatile de transport feroviar datoreaza numai taxa in functie de lungimea caii ferate. La
stabilirea taxei se are in vedere lungimea totala a caii ferate, inclusiv lungimea desfasurata a
retelei de linii ferate din depouri, statii de cale ferate, rampe si alte obiective de exploatare
feroviara.
III Taxa anuala pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza pentru :

20,00

terenurile aflate in administrarea sau folosirea institutiilor publice stabilite potrivit

legii nr. 10 / 1991 privind finantele publice;

terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru
agricultura sau silvicultura, cele ocupate de iazuri , balti sau locuri precum si
terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, in masura in care nu afecteaza
folosirea suprafetei solului. Incadrarea terenurile in aceste categorii se face de catre
organele de specialitate competente.

terenurile pe care sunt in curs de executie obiective noi de investitii.

IV Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza in functie de situatia

terenurilor existente la 1 ianuarie a fiecarui an, pe baza declaratiei depuse de platitor .
Plata taxei se face in 4 rate trimestriale egale , pana la 15 ( inclusiv ) al ultimei luni a
fiecarui trimestru.
Obligatia calcularii si raspunderea pentru achitarea in termen revine platitorilor.
Pentru neplata in termen a taxei se datoreaza majorari de 0,3% pentru fiecare zi de
intarziere la plata.
4.

Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice

a) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice

Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor juridice se calculeaza prin aplicarea cotei
procentuale stabilite de consiliile locale care poate fi cuprinsa intre 0,5- 1,0 % asupra valorii de
inventar a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora, conform prevederilor legale in vigoare.
Pentru persoanele juridice impozitul pe cladiri se calculeaza de catre acestea prin
declaratia de impunere , care se intocmeste si se depune la serviciile de specialitate ale consiliilor
locale, pe proprie raspundere a contribuabililor.
Impozitul se plateste trimestrial in 4 rate egale pana la data de 15, inclusiv, ale ultimei
luni din fiecare trimestru.
b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice.
Contribuabilii, persoane juridice, care detin in proprietate terenuri, altele decat cele
necesare desfasurarii activitatii pentru care sunt autorizati potrivit legii, datoreaza pentru acesta
impozit pe teren, conform prevederilor legale in vigoare, respectiv in suma fixa pe metru patrat
de teren diferentiat pe categorii de localitati si pe zone, in cadrul localitatilor.
5. Alte impozite directe
a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice.
Acelasi cote de impozitare ca si la persoanele fizice.

Institutiile publice, precum si persoanele juridice care au profil de activitate transport de

calatori in comun, in interiorul localitatilor sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de
transport.
b) Alte incasari din impozite indirecte
A.2 Impozite indirecte.
1. Impozitul pe spectacole.
Persoanele fizice si cele juridice care organizeaza, cu plata spectacole, manifestari
artistice sau sportive, activitati artistice si distractive de discoteca si videoteca, denumite in
continuare spectacole, datoreaza impozit pe spectacole, calculat in cote procentuale asupra
incasarilor din vanzarea biletelor de intrare, si a abonamentelor, mai putin valoarea timbrelor
instituite potrivit legii dupa cum urmeaza:
A. Spectacol :
a)

de teatru, opera, opereta, filarmonica, cinematografica, alte spectacole muzicale si

de cire 2 %

b)

festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte manifestari artistice sau
distractive care au un caracter ocazional 5 %.

B. Competitii sportive :
a)

interne 2%

b)

internationale 5%

C. Activitati cu caracter distractiv sau artistic organizate de videoteci sau discoteci 10

%.
Platitorii de impozit pe spectacole au obligatia de a inregistra biletele intrare la organele fiscale
in a caror raza teritoriala isi au sediul si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor si la
locul de desfasurare a spectacolelor.
Pentru spectacolele organizate in deplasare sau in turneu este obligatorie vanzarea
biletelor de intrare si a abonamentelor la organele fiscale in a caror raza teritoriala au loc
spectacolele.
Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare.
Plata se efectueaza le trezoreriile statului , in judetele in care functioneaza acestea , sau la
unitatile bancilor comerciale in care Ministerul Finantelor au incheiat conventii
corespunzatoare, acolo unde trezoreriile nu au luat fiinta.
Platitorii de impozit pe spectacole raspund de exactitatea calculului si de varsarea le timp
a impozitului.
Pentru sumele cedate in scopuri umanitare, pe baza de contract, din incasarile obtinute
din spectacole si manifestari artistice nu se datoreaza impozit pe spectacole.

Impozitul pe spectacole constituie venit la bugetele administrativ-teritoriale in a caror

raza teritoriala au loc spectacolele. Neplata in termen a impozitului atrage obligatia de a plati
incasari de intarziere.
Platitorii impozitului pe spectacole au obligatia de a tine evidenta acestuia si de a depune
lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare la organul fiscal teritorial in a carui raza
teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul, decontul de impunere potrivit modelului
elaborat de Ministerul Finantelor.
Platitorii de impozite pe spectacole sunt, de asemenea, obligati :
a)
b)

sa respecte normele legale privind tiparirea , inregistrarea, vizarea, gestionarea si

vanzarea biletelor de al intrare de la spectacole si a abonamentelor;
sa depuna decontul de impunere in termenul prevazut de lege

c)

sa declare spectacolele la organele fiscale, cel putin cu 2 zile lucratoare inaintea datei
de desfasurare a spectacolului;

d)

sa elibereze biletele de intrare pentru toate sumele incasate de la spectacol si sa nu

practice tarife majorate fasa de cele inscrise pe bilet;

e)

sa puna la dispozitia organelor de control documentele care atesta calculul si plata

impozitului pe spectacol.

Incalcarea normelor legale privind tiparirea, inregistrarea, vanzarea, gestionarea si utilizarea

biletelor de intrare si a abonamentelor la spectacole constituie contraventie, daca nu este
savarsita in astfel de conditii, incat potrivit legii penale, se constituie infractiune si se
sanctioneaza cu amenda de la 600.000 lei la 5.000.000 lei.
2. Alte impozite indirecte
a)

taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b)

taxe de timbru pentru contestatiile si plangerile asupra sumelor constatate si aplicate

prin acte de control si de impunere

c)

taxe extrajudiciare de timbru

Actul normativ prin care sunt legiferate taxele extrajudiciare de timbru este legea 117 in 30
iunie99. In aplicarea acestei legi a fost emis ordinul Ministerului Finantelor nr. 1076 prin care sau aprobat normele metodologice date in aplicarea legii sus mentionate.
Pentru eliberarea certificatelor de orice fel (altele decat acelea pe carte le elibereaza
institutele Ministerului Justitiei, Parchetul sau notarii publici) pentru preschimbarea actelor de
identitate precum si pentru eliberarea acestora, pentru eliberarea permiselor de vanatoare si de
pescuit, obtinerea permisului de conducere pentru inmatricularea autovehiculelor si a remorcilor
precum si pentru alte servicii prestate de institutiile publice, solicitantii datoreaza taxe
extrajudiciare de timbru si persoanele fizice care solicita servicii sau eliberari de acte supuse
acestor taxe.

Legea prevede si anumite exceptii:

-

taxele extrajudiciare de timbru sunt stabilite in sume fixe si se aplica pentru fiecare
act sau operatiune taxabila.

taxele extrajudiciare de timbru sunt venituri ale bugetelor locale sau ale bugetelor
de stat dupa caz. Aceste categorii de taxe se achita intotdeauna anticipat. In cazul in
care taxele au fost platite anterior intrarii in vigoare a legii nr. 117/1999 pentru
serviciile care urmau sa fie prestate dupa intrarea in vigoare a acestei legi, ele s-au
reintregit prin achitarea diferentei pana la nivelul taxelor prevazute de noua lege.

Nu se taxeaza:
-

actele prin care se comunica solicitantilor modul in care se solutioneaza cererile

persoanelor fizice sau juridice prin care acestia solicita acordarea inlesnirilor legale
(esalonari la plata)
scutirea de plata a unor majorari de intarziere

actele si serviciile prevazute ca atare in lege si anume: eliberarea certificatelor care

atesta un fapt sau o situatie care decurge din raporturile de munca, eliberarea
certificatelor destinate obtinerii unor drepturi privind asistenta sociala privind
asigurarile sociale si protectia sociala (certificat de boala).

unicatele certificatelor eliberate de institutiile de invatamant (diplomele de

absolvire)

certificatele eliberate pentru a servi in scoli, armata, si in alte asemenea institutii

eliberarile certificatelor originale de stare civila

eliberarile certificatelor adeverintelor si a oricaror altor inscrisuri medicale cu

exceptia celor folosite in justitie
eliberarile certificatelor medico-legale prin care se atesta decesul
eliberarea certificatelor ca urmare a unor actiuni sanitar-veterinare obligatorii si
gratuite
inscrierea mentiunilor privind schimbarea domiciliului

eliberarea unor carti de identitate in cazul schimbarii denumirii localitatii sau a

strazii

examinarea si vederea obtinerii permisului de conducere auto a unor categorii de

persoane cum sunt: persoanele cu handicap fizic si autovehicol adaptat infirmitatii lor

membrilor misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare acreditati in Romania pe

baza de reciprocitate.

Taxele extrajudiciare de timbru se constituie ca venituri la bugetele locale in a carui raza

teritoriala isi are sediul prestatorului serviciului taxabil asupra terenurilor dobandite in baza legii
fondului funciar.
Taxele extrajudiciare de timbru se incaseaza in contul bugetului local astfel:
- la unitatile trezoreriei statului intr-un cont deschis cu acest scop, deschis pe seama
consiliului local in a carui raza teritoriala se afla sediul prestatorului de serviciu.
Taxele extrajudiciare de timbru se incaseaza in contul bugetului de stat prin unitatile
trezoreriei statului.
Plata taxelor extrajudiciare de timbru se pot efectua in urmatoarele moduri:
-

in numerar la caseriile trezoreriei statului sau la unitatile CEC ori caseriile

prestatorilor de servicii pe baza de chitante

ordin de plata tip la trezoreria statului din conturile platitorilor pe care unitatile
bancare la care platitorul are deschis cont curent aplica stampila prin care se certifica
platirea taxei de timbru.

aplicarea si anularea de timbre fiscale pentru taxele extrajudiciare de timbru de

pana la 50000 lei inclusi cu exceptia taxei pentru eliberarea titlului de proprietate
asupra terenurilor care se plateste numai cu numerar sau cu ordin de plata in contul
bugetului de stat.

Pentru a putea servii la perceperea taxelor extrajudiciare de timbru timbrele fiscale trebuie sa
indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
-

sa fie autentice

sa fie in circulatie

sa nu poarte semnatura sau insemn de anulare

sa nu poarte stersaturi sau urme de spalare

sa fie intregi

Timbrele fiscale pot fi utilizate cu exceptiile prevazute de lege ca mijloc de plata numai pentru
plata taxelor in cuantum de pana la 50 000 lei inclusiv, aceasta plata considerandu-se pentru
fiecare operatiune taxabila.
Taxele sau diferentele de taxe extrajudiciare de timbru care au fost achitate in cuantumul
legal si in conditiile prevazute de lege se debiteaza si de urmaresc de organele fiscale.
B. Venituri nefiscale
1. Varsamintele din profitul net al regiilor autonome
Cap IV Consideratii privind impozitele si taxele locale

Legea nr. 27/17.05.1994 privind impozitele si taxele locale a fost publicata in Monitorul
Oficial nr. 127 din 24.05.1994.
Pe parcurs aceasta lege a suferit mai multe modificari si completari.
Intrucat prevederile
acestei legi devenisera tot mai greu de interpretat si aplicat, ca urmare a numeroaselor modificari
si completari suferite, Legea nr. 27/1994 a fost republicata in M. Of. nr. 273 din 22 iulie 1998.
Dupa republicarea Legii nr. 27/1994, orice modificari, completari, abrogari aduse prin actele
normative aparute dupa data de 22 iulie 1998, obligatoriu trebuiau sa aiba in vedere forma
repub1icata si nu forma initiala a acestei legi. Aceasta este o conditie esentiala si elementara
pentru asigurarea unitatii si rationalizarii legislatiei si asa destul de stufoasa, cu numeroase
modificari si completari, modificari la modificari, completari la completari, repuneri in vigoare
de abrogari, suspendari, amanari etc.
Surprinde si nedumireste faptul ca nici chiar aceasta elementara cerinta nu este respectata prin
legislatia in vigoare .
Spre exemplu, prin O.G. nr. 68/28.08. 1997 privind procedura de intocmire si depunere a
declaratiilor de impozite si taxe, pub1icata in M. Of. nr. 27 din 30 august 1997, deci la 40 de zile
dupa publicarea in M. Of. a formei republicate a legii nr. 27/1994, la art. 16 se prevede ca: Pe
data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga: art. 68 alin. I lit. a) si b) si prevederea
referitoare la lit. , a) si b) din alin. 2 ai art. 68 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele locale, si
modificarile ulterioare, in ceea ce priveste contribuabilii persoane juridice.
Dar Legea nr. 27/1994, republicata, nu contine decat 62 de articole.
Aceasta demonstreaza pasivitatea, neglijenta cu care este tratata problema
rationalizarii legislatiei, a asigurarii continuitatii si unitatii actului legislativ.
In conditiile in care O.G. nr. 68/1998, aparuta la 40 de zile dupa ce
contribuabilul de rand abia reusise sa-si procure Legea nr. 27/1994, republicata, si
se precizeaza ca se abroga art. 68, dar observa ca forma republicata nu contine
decat 62 de articole, oare ce va crede? Si asa aprecierea generala este de haos
legislativ, chiar de compromiterea procesului de privatizare printr-o legislatie plina
de paralelisme, suprapuneri, confuzii, ambiguitati, sau prevederi susceptibile de
cele mai diferite interpretari, chiar diametral opuse.
A devenit o realitate faptul ca tot mai mult, numerosi potentiali investitori
straini manifesta retineri in plasarea de capitaluri in tara noastra invocand
instabilitatea legislatiei adoptate, caracterul stufos al acesteia , precum si
nearmonizarea reglementarilor care vizeaza acelasi domeniu, ceea ce creeaza
confuzie, dezorientare , neincredere si camp liber arbitralului .
De asemenea, nu
trebuie uitat ca In principiu, stabilitatea legislatiei intr-o tara este considerata ca un
indicator privind stabilitatea statului (a se vedea si articolul distinsului jurist
Gheorghe Anghelache, intitulat Labilitatea legislatiei, aparut in revista Ghid
juridic pentru societatile comerciale, nr. 7- 8/1998).

In frecvente cazuri (precum in exemplul de fata), nu mai este vorba de modificari impuse
de imbunatatirea unui domeniu de activitate sau a altuia, ci de adevarate gafe legislative care , nu

numai ca nu sunt admise, clar, in perioada actuala, constituie adevarate. circumstante agravante
in aprecierea, la general, a legislatiei fiscale, ca
total necorespunzatoare .

V Concluzii si propuneri

1.

Prevederi legale care, in mod obligatoriu, trebuie respectate in elaborarea

hotararilor consiliilor locale.

Prin legea nr. 189/14.10.1998 privind finantele publice locale, publicata in M. Of. nr. -. 404 din
22 octombrie 1998, in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 1999 (a se vedea art. 66),
modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 61 (din 28 decembrie 1998
pentru modificarea si completarea Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, publicata
in M. Of. nr. 517 din 30 decembrie 1998, se prevede:
Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si raspunderi in ceea ce
priveste finantele publice locale:
1.

elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

2.
stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale,
precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale prin compartimente
proprii de specialitate, in conditiile legii.
Pentru intelegerea deplina a neajunsurilor unor prevederi din hotararile consiliilor locale,
prin care s-au aprobat impozitele si taxele locale pentru anul 1999, sunt de retinut si urmatoarele
prevederi din Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, republicata in M. Of. nr. 273
din 22 iulie 1998, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62 din
28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea legii nr. 27/1994 privind impozitele si
taxele locale, publicata in M. 0f 30 decembrie 1998:
Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor
administrativ-teritoriale si sunt reglementate prin prezenta lege.
Impozitul pe cladirile proprietatea fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% din
mediul urban si de 0,1% in mediul rural, asupra valorii cladirii.
Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si altor contribuabili se calculeaza prin
aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 1,0% asupra valorii de
inventar a cladirilor actualizata conform prevederilor legale si inregistrata in contabilitatea
acestora. Aceleasi cote asupra valorii cladirilor apartinand persoanelor fizice autorizate care
conduc evidente contabile.
Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa pe metru patrat, diferentiat pe categorii
de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone; in perimetrul construibil, dupa cum urmeaza:
Categoria localitatii
Zona
in
localitatii

cadrul

Bucuresti

Brasov,
Cluj
Napoca,
Constanta,
Craiova, Galati,
Iasi, Timisoara

Municipii
si
localitati urbane
atestate
ca
statiuni turistice

Orase
si Comune,
localitati
resedinta
rurale
comuna,
atestate ca compone
statiuni
comunelo
turistice
apartinan
municipi

2400

2000

1500

1000

100

2000

1500

1000

500

50

1500

1000

500

250

1000

500

250

150

potrivit dispozitiilor legale in vigoare

Incadrarea terenurilor pe zone, in cadrul localitatilor, se face de catre consiliile locale, in

functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, de caracterul zonei respective (zona de
locuit sau industriale), apropierea sau departarea fata de caile de comunicatii, precum si de alte
elemente specifice fiecarei localitati in parte.
Consiliile locale ale comunelor si oraselor, consiliile judetene si Consiliul General al
Municipiului Bucuresti pot acorda, de la caz la caz, pentru motive temeinice justificate, in cazul
impozitelor si taxelor care sunt venituri ale bugetelor acestora si nu au fost platite in termen,
esalonari la plata pana la cel mult 12 rate lunare , amanari la plata pana la sfarsitul anului
calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitelor si
taxelor locale neachitate .
Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate in agricultura se
reduce la 50% pana la data de 31 decembrie 2000.
Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate,
anual, de catre locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana
la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si taxele
datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data
publicarii prezentei ordonante.
Stabilirea, constatarea, controlul, in urmarirea impozitelor si taxelor locale, a majorarilor
de intarziere si a amenzilor, solutionarea obiectiunilor contestatiilor si plangerilor formulate la
actele de control impunere, precum si executarea creantelor bugetare se efectueaza de catre
serviciile de specialitate ale consiliilor locale sau judetene, dupa caz, potrivit legii.

Consiliile locale si judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile

locale ale sectoarelor obligate ca, in cursul anului 1999, sa isi organizeze servicii proprii de
specialitate in vederea preluarii si exercitarii atributiilor prevazute la alineatul 1.
Pana la data de 31 decembrie 1999, autoritatile administratiei publice locale vor prelua pe
baza de protocol, de la organele teritoriale ale Ministerului Finantelor, exercitarea atributiilor si
efectuarea procedurilor prevazute la aliniatul 1.
Pana la data preluarii, de catre fiecare consiliu local sau judetean, in parte, respectivele
atributii se aduc la indeplinire de catre organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor.
La solicitarea primariilor si, respectiv, a presedintilor consiliilor judetene, organele fiscale
teritoriale sun obligate sa prezinte trimestrial consiliilor locale sau judetene, dupa caz, informari
asupra exercitarii atributiilor ce le revin potrivit alineatului 4.
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta,
Ministerul Finantelor, impreuna cu Departamentul pentru Administratie Publica va elabora si
supune aprobarii Guvernului Proiectul Cadru prevazut la alineatul 3.
Impozitele si taxele locale, reglementate prin prezenta lege, constituie venituri ale
bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in care contribuabilii isi au domiciliul,
sediul sau in care se afla bunurile impozabile sau taxabile, cu exceptia taxelor care, potrivit
dispozitiilor legale, se gestioneaza, se administreaza si se utilizeaza ca venituri extrabugetare.
2.Lipsa unei proceduri prestabilite, a unui model de hotarare prin care sa se
stabileasca impozitele si taxele locale, ca si lipsa de sprijin si indrumare in desfasurarea
activitatii, atat de necesare consiliilor locale in perioada actuala, a conclus la elaborarea unor
hotarari cu numeroase si serioase neajunsuri, precum:
2. 1. Lipsuri de reglementare;
2.2. Caracterul stufos al unor hotarari, ca urmare a copierii textelor de lege, fara insa a
se hotari asupra nivelului impozitelor si taxelor locale, conform competentelor prevazute de lege.
2.3. Paralelisme, suprapuneri, exprimari pleonastice. ambigue, confuze. interpretabile
in cele mai diferite feluri etc.
Spre exemplu, prin hotararea unui consiliu local comunal, se vorbeste de taxa de impozit
pe teren, exprimare lipsita de sens si continuta, neprevazuta desigur de legislatia in vigoare.
2.4. Forma de concepere si redactare a hotararilor.
2.5. Dispunerea unor masuri care exced competentelor ce consiliilor locale;
2.6. Emiterea de hotarari fara numar si data emiterii nu se poate stabili daca hotararea a
fost data in termenul legal sau cu depasirea acestuia, aspect deosebit de important.
3.

Diversitatea continutului si formei hotararilor

Din analiza a 95 hotarari ale consiliilor locale comunale dintr-un judet s-a constatat ca nu
exista hotarari care sa semene intre ele (?!).

Spre exemplu consiliul local ai unei comune special convocat, a emis 14 hotarari (?!)
pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale. Cu toate acestea, din aceste hotarari nu se
stabileste unul dintre elementele esentiale: cota cu care se calculeaza impozitul pe cladiri in
cadrul persoanelor juridice.
In ceea ce priveste forma si continutul hotararilor se constata grave neajunsuri care pun
sub semnul intrebarii legalitatea acestora.
Consider ca pentru elaborarea hotararilor locale, prin care se stabilesc impozitele si taxe
trebuia si trebuie prevazuta o procedura prestabilita de respectat. In sprijinul acestei idei se pot
aduce argumente, dintre care voi mentiona numai unul: calificarea personalului consiliilor locale
in elaborarea unor hotarari, cu respectarea ansamblului regulilor de fond, deci a regimului
juridic prin care se asigura legalitatea acestor hotarari.
In conditiile in care prin insasi unele legi, ordonante si hotarari guvernamentale se
constata frecvente exprimari, care dau nastere in multe cazuri la confuzii, ambiguitati,
interpretari dintre cele mai diferite diametral opuse, care contin atat lipsuri, cit si paralelisme si
suprapuneri in reglementare, este usor de inteles cum sunt redactate (forma) si ce prevederi
cuprind (continutul) hotararile consiliilor locale comunale, care emana, in general, din partea
unor persoane chiar fara o elementara pregatire in domeniul dreptului administrativ si al
fiscalitatii.
Cu toate ca acest aspect este cunoscut si recunoscut, efectiv nu se intreprinde nimic
pentru asigurarea unui sprijin profesional, metodologic pe aceasta linie.
Realizarea unei reale, autentice si eficiente autonomii locale se face in timp, printr-un
personal cu o pregatire corespunzatoare in domeniul administratiei publice locale si nu prin
decretarea acesteia.
Pana cand se vor asigura conditiile ca in consiliile locale comunale sa ajunga - pe cale
democratica bineinteles - persoane cu o pregatire corespunzatoare in domeniul administratiei
publice locale si al fiscalitatii, consider ca se impune coordonarea si sprijinirea profesionala si
metodologica a acestora.
Numeroasele si gravele neajunsuri constatate in hotararile consiliilor locale,
in general, dar in special a celor comunale (care detin o pondere numerica do peste
90% din totalul consiliilor locale), justifica cele mentionate mai sus.

Trebuie avut in vedere ca forta juridica a unui act administrativ, asa cum sunt hotararile
consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, este identica cu a altor acte
unilaterale ce emana de la organele statului in realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei
juridice a legii.
Ori, asa dupa cum am mai aratat, emiterea unor asemenea acte administrative, cu
respectarea conditiilor de legalitate, nu se poate asigura de catre persoane care, nu au minimum
elementar, strict necesar de pregatire de specialitate in acest domeniu.
In conditiile in care, in actuala perioada, in cadrul consiliilor locale, in special a celor
comunal personal cu o asemenea pregatire, aceasta nu inseamna ca, in numele autonomiei locale,
acestea sa fie lasate sa se descurce singure, dupa cum poate fiecare. Un asemenea mod de a
proceda conduce, incet dar sigur, la numeroase neajunsuri pe plan economic si social, inclusiv la
compromiterea infaptuirii statului de drept. Spun acest lucru avand in vedere si faptul ca

hotararile Consiliilor locale comunale vizeaza mai mult decat alte legi, peste 60% din populatia
tarii noastre.
4. Termenul de emitere a hotararilor prin care se stabilesc impozitele si taxele locale
Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiul Bucuresti
si consiliile judetene si Consiliul General al municipiului Bucuresti pot acorda, (de la caz la caz,
pentru motive temeinic justificate, in cazul impozitelor si taxelor care sunt venituri ale bugetelor
acestora si nu au fost platite in termen, esalonari la plata in cel mult 12 rate lunare, amanari la
plata pana la sfarsitul anului calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere
aferente impozitelor si taxelor locale neachitate.
Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate in agricultura se
reduce cu 50% pana la data de 31 decembrie 2000.
Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate,
anual, de catre consiliile locale si judetene pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie
adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele
si taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de
la data publicarii prezentei ordonante.
O.U.G. nr. 62/28.12.1998 fiind publicata in M.Of. nr. 517 din 30 decembrie 1998 rezulta
ca hotararile consiliilor locale, prin care se modificau impozitele si taxele locale (in vigoare cu 1
ianuarie 1999), puteau fi emise pana pe 14 ianuarie 1999, inclusiv.
Unele consilii locale au emis asemenea hotarari chiar peste 30 de zile dupa aceasta data.
De retinut ca prin lege nu se face o referire la situatia in care o hotarare este emisa dupa
acest termen.
Numeroase consilii locale au emis, fie pana la 14.01.1999, fie dupa aceasta data, hotarari
prin care au stabilit impozitele si taxele locale insa cu lipsuri, de continut, in reglementare,
precum:
1. nu s-a stabilit cota de impozit pe cladiri;
2. s-a stabilit o cota gresita pentru calculul impozitului pe cladiri;
3. nu s-au stabilit zonele pentru impozitul pe teren;
4. nu s-a stabilit nivelul, pe zone, la impozitul pe teren etc.
Pentru remedierea acestor neajunsuri s-a revenit, uneori cu 2-3 hotarari la diferite
intervale de timp si acestea cu serioase vicii de forma si continut. In unele cazuri, pentru
completarea prevederilor lipsa din hotarari, s-au transmis unele adrese prin crin care se comunica
faptul ca masurile cuprinse in proiectul de hotarare, aprobat in sedinta consiliului local dar care,
din eroare, nu sunt cuprinse in hotarare.
Alte consilii locale nu au reusit completarea golurilor nici dupa 2 luni dupa expirarea
termenului limita pana la care puteau fi emise.
In aceste conditii se ridica serioase probleme privind:

a)
respectarea termenului legal de depunere a declaratiilor cu impozite si taxele locale de
catre contribuabili;
b)
fundamentarea, intr-un anumit termen, a veniturilor din impozite si taxe locale, pe fiecare
consiliu local si, in special a celui judetean si republican.
Consider ca prin lege trebuie prevazute masuri clare pentru situatiile in care hotararile in
discutie fie nu sunt emise in cadrul termenului legal, fie sunt emise dar cu serioase vicii de forma
si continut care atrage nulitatea sau anulabilitatea hotararii.
5. Emiterea de hotarari cu depasirea limitelor si competentelor prevazute de lege
Este cunoscut ca forta juridica a unui act administrativ (asa cum sunt hotararile consiliilor
locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale), este identica cu a altor acte unilaterale ce
emana de la organele statului in real puterii de stat, dar inferioara fortei juridice a legii.
O asemenea forta juridica a unui act administrativ se realizeaza numai si numai in masura
in care acesta este dat cu respectarea conditiilor prevazute prin lege. In conditiile care hotararea
unui consiliu local prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, s-a emis cu depasirea
competentelor si/sau a limitelor prevazute de lege, o asemenea hotarare este lovita de nulitate
sau, dupa caz, de anulabilitate.
Spre exemplu, prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G.
nr. 62/1998, la art. 6 prevede:
Art. 6. - Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si altor contribuabili decat cei
prevazuti la art. 5 se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi
cuprinsa intre 0,5-1,0%, asupra valorii de inventar a cladirilor actualizata conform prevederilor
legale si inregistrata in contabilitatea acestora. Aceleasi cote se aplica valorii cladirilor
apartinand persoanelor fizice autorizate care conduc evidente contabile. Daca valoarea din
evidentele contabile este mai mica decat valoarea rezultata din aplicarea normelor prevazute in
Anexa 1, cota de impozit se aplica la valoarea rezultata din aplicarea respectivelor norme.
Prin numeroase hotarari ale consiliilor locale s-a stabilit o cota in afara intervalului
stabilit prin lege (fie sub 0,5%, fie peste 1,0%).
Asemenea depasiri ale limitelor prevazute prin lege se constata si la impozitul pe teren, in
special de catre consiliile comunale.
In alte cazuri, hotararile consiliilor locale contin provederi diferite, chiar contrare fata de
cele prevazute in mod expres si la modul imperativ prin legea in aplicarea careia se dau. Spre
exemplu, prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998
pentru impozitul, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport, se prevede obligatia
de plata trimestrial, in rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare
trimestru. Unele consilii locale au stabilit alte termene de plata. Cu titlu de exemplu mentionez
prevederea din hotararea unui consiliu comunal conform careia Platile se vor face in rate lunare
pana la data de 15.11. 1 999.
O asemenea prevedere, fiind contrara dispozitiilor legale in vigoare, nu va fi luata in
considerare de contribuabili, acestia avand obligatia de a respecta termenele de plata prevazute in
mod expres si la modal imperativ prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata prin O.U.G. nr.
62/1998.

6. Stabilirea impozitului pe teren, fara incadrarea terenurilor pe zone

Prin numeroase hotarari ale consiliilor locale comunale se stabileste impozitul pe teren,
de 100 lei/m.p. pentru zona A si de 50 lei/mp pentru zona A si de 50 lei/mp pentru zona B, fara
insa a se face incadrarea (delimitarea) terenurilor pe zone. In aceste conditii contribuabilii efectiv
nu au posibilitatea de a identifica, de a stabili zona in cane se incadreaza terenul pentru care
datoreaza impozit. Aceasta nu inseamna ca agentii economici nu trebuie sa-si achite obligatiile
de plata. Acestia se pot prevala insa de prevederile art. 983 Cod civil carora Cand este indoiala,
conventiunea se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga.
In alte cazuri, in special in cadrul oraselor si a municipiilor, se face incadrarea
(departajarea) terenurilor printr-un text, fie printr-un text si o harta, dar din acestea nu se poate
face, de catre contribuabili, o delimitare precisa a zonelor, respectiv o incadrare a materiei
impozabile in special la limitele de demarcare dintre zone.
7. Neclaritati in stabilirea zonelor la impozitul pe teren
Prin legislatia in vigoare se prevede incadrarea terenurilor din cadrul oraselor in 4 zone,
respectiv A, B, C, si D, iar a comunelor in doua zone, zona A = 100 lei/mp si zona B = 50 lei/mp.
Incadrarea terenurilor pe zone , in cadrul localitatilor, se face de catre consiliile locale, in
functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, zonei respective (zona de locuit sau
industriala), apropierea sau departarea fata de caile de comunicatie, precum si de alte elemente
specifice fiecarei localitati in parte.
Consider ca aceste elemente sunt la general, fara a stabili elemente clare, precise pe baza
carora sa se poata face o buna impartire a terenurilor pe zone, in special in cadrul comunelor.
Subliniez acest lucru avand in vedere nedumerirea generala a personalului consiliilor locale
comunale, inclusiv a consilierilor, cu privire la elementele in functie de care se incadreaza un
teren in zona A si in ce conditii se incadreaza in zona B.
Din analiza hotararilor consiliilor localitatilor dintr-un judet, prin care s-au stabilit
impozitele si taxele locale se constata ca incadrarea terenurilor pe zone s-a facut fara a se avea in
vedere unele criterii de echitate si ratiune. Spre exemplu, localitati amplasate de o parte si de alta
a unor drumuri nationale si chiar europene (deci asfaltate), beneficiare ale unor avantaje
ce izvorasc dintr-un trafic permanent si intens, national si international) sunt incadrate in zona
B, cu 50 lei/mp, iar alte localitati, fara drumuri asfaltate (in care cu greu se poate ajunge in
sezonul de iarna), izolate, departe de orase etc. sunt incadrate in zona A, cu 100 lei/mp.
Alte comune se caracterizeaza printr-o mare dispersie teritoriala a satelor componente,
ceea ce face ca si conditiile acestora sa fie dintre cele mai diferite.
Sunt comune care au in componenta lor pana la 13-14 sate, dispersate liniar pana la 40
km, unele dintre acestea amplasate de o parte si de alta a unor drumuri nationale si europene, iar
altele izolate, cu cai de acces greu accesibile, chiar fara curent electric, ramase fara nici o legaturi
cu lumea in cazul producerii unor intemperii ale naturii. Cu toate acestea, in frecvente cazuri,
intregul teren al comunei se incadreaza in aceeasi zona, ceea ce constituie un act de echitate
economica si sociala.
Consider ca in incadrarea terenurilor pe zone ar trebui sa se prevada, prin lege, ca un
criteriu obligatoriu si zona de fertilitate a terenurilor respective.

De asemenea, imi permit a sugera si faptul ca la elaborarea unor legi ar trebui sa se tina
cont si de gradul de pregatire profesionala si legislativa, de posibilitatile de interpretare si
aplicare a prevederilor legale a marii majoritati a celor carora li se adreseaza legea respectiva (a
celor obligati sa o aplice).
In conditiile in care peste 90% din persoanele obligate cu ducerea la indeplinire a unei
legi sunt din mediul rural (respectiv personalul consiliilor locale comunale si consilierii acestora,
legea trebuie sa contina prevederi mai in amanunt si unor accesibile in interpretare si aplicare.
Acest lucru se impune cu atat mai mult in prezent in domeniul legislatiei cu privire la impozitele
si taxele locale intrucat consiliile locale comunale nu dispun de cadre cu o buna pregatire in
domeniul juridic si ai fiscalitati; in caz contrar, pe langa faptul ca prevederile legale in discutie
nu se vor aplica in mod corespunzator, se va ajunge la numeroase neajunsuri, la nivelul fiecarei
comune si, ca o rezultanta, la nivel national.
8 Confuzii intre prevederile Legii nr. 69/199 si cele ale Legii nr. 27/1994
Este cunoscut ca pentru terenurile proprietate de stat folosite in alte scopuri decat pentru
agriculturi sau silvicultura se plateste taxa pe teren, in baza Legii nr. 69/1993 privind instituirea
taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat pentru agricultura sau
silvicultura, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 412/4.08.1997 si prin
Hotararea Guvernului 84/11.02.1999.
Prin Legea nr. 69/1993 se stabileste, pentru localitatile rurale, 5 zone de fertilitate,
respectiv I, II, III, IV, V.
Pentru terenurile proprietate privata (pentru cele ocupate de cladiri si alte constructii,
pana la 31.12. iar dupa 1.01.1999, pentru cele neocupate de cladiri si de alte constructii), se
plateste impozit pe teren, in baza 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr.
62/1998 si O.U.G. nr. 15/1999. Prin aceasta lege se prevad 5 categorii de localitati, respectiv 1,
2, 3, 4, 5, in cadrul localitatii, respectiv A, B, C, D. Comunele se incadreaza in categoria de
localitati 5, cu doua zone in cadrul localitatii, zona A cu 100 lei/mp. , zona B cu 50 lei/m.p.
In mod frecvent, prin hotararile consiliilor locale, se fac confuzii intre taxa pe teren si
impozitul pe teren, intre zona de fertilitate (de la terenurile proprietate de stat) si categoria
localitatii (de la terenurile proprietate privata).
Ceea ce trebuie sa retina consiliile locale comunale este faptul ca acestea nu au nici o
competenta si, ca urmare, nu trebuie sa dea nici o hotarare in aplicarea Legii nr. 69/1993, cu
modificarile si completarile ulterioare; consiliile locale au competente, prevazute in mod expres
prin lege, clare, precise si la modul imperativ, numai in aplicarea Legii nr. 27/1994, cu
modificarile si completarile suferite ulterior.
9. Majorarea sau diminuarea, anual, de catre consiliile locale si judetene, cu pana la
50%, a impozitelor si taxelor locale, stabilite in sume fixe
Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sun diminuate,
anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie
adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele
datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data
publicarii prezentei ordonante.

Din analiza hotararilor consiliilor locale, in special a celor comunale, se constata

frecvente neintelegeri in ceea ce priveste impozitele si taxele locale ce pot fi majorate sau
diminuate, anual, cu pana la 50%.
Este deosebit de important a se retine faptul ca numai si numai impozitele si taxele locale
in SUME FIXE pot fi majorate sau diminuate, anual, NU SI CELE STABILITE SUB FORMA
DE COTA PROCENTUALA.
Impozitele si taxele locale in suma fixa, cure pot fi majorate sau diminuate, anual, de
catre consiliile locale si judetene, cu pana la 50%, sunt acele impozite si taxe locale exprimate in
lei: lei/m.p. (impozitul pe teren); lei/an (pentru fiecare 500 cmc sau fractiune de capacitate de
500 cmc) lei/an (taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, pentru fiecare mijloc de transport in
parte), lei in functie de dimensiunile (marimea) materiei impozabile (exemplu: taxa pentru
folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si functie de dimensiunile afiselor si panourilor
folosite in scopuri publicitare); lei pentru aviz sun autorizatie etc.
Impozitele si taxele locale care nu pot fi majorate sau diminuate, anual, de catre
consiliile locale si judetene cu pana la 50%, sunt cele stabilite sub forma de cota procentuala.
Deci, impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice (care se calculeaza prin
aplicarea cotei de 0,2 % in mediul urban si de 0,1% in mediul rural, asupra valorii cladirii
determinate conform prevederilor legale) si impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si a
altor contribuabili prevazuti de lege (care se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile
locale ce poate fi cuprinsa intre 0,51,0% asupra valorii de inventar a cladirilor, actualizata
conform prevederilor si inregistrata in contabilitatea acestora), NU se poate majora sau diminua,
anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%.
Deosebit de important este a se retine si faptul ca hotararile de modificare se pot emite
numai si numai in cadrul termenului stabilit de lege, respectiv pana la data de 31 octombrie a
fiecarui an si se aplica in anul urmator. Hotararile emise dupa acest termen sunt lovite de
nulitate.
10. Stabilirea responsabilitatii cu ducere la indeplinire a prevederilor hotararilor
consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale
Abordez si acest aspect intrucat din continutul hotararilor in discutie, in special a celor
comunale, se constata o varietate atat de mare de persoane si functii, insarcinate cu ducerea la
indeplinire a hotararilor, incat, in unele cazuri se pune chiar problema gradului de instruire si a
posibilitatilor de interpretare si aplicare corecta a unor prevederi legale, atat de personalul
consiliilor locale respective, cat si de catre consilierii acestora.
Exemplele ce urmeaza sunt edificatoare in acest sens:
- De ducerea la indeplinire a prezentei hotarari raspunde personalul primariei si casierul
D.G.F.P.C.F.S.
- Impozitele si taxele locale vor fi incasate prin casierul primariei si al D.G.F.P.C.F.S
- Directia D.G.F.P.C.F.S prin organele fiscale teritoriale se insarcineaza cu
aducerea la indeplinire a prezentei hotarari;

- De ducerea la indeplinire a prezentei hotarari raspunde personalul primariei si casierul

D.G.F.P.C.F.S.
Asemenea dispozitii sunt lipsite de orice logica si suport legal, ceea ce pune sub semnul
intrebarii legalitatea si temeinicia unor asemenea hotarari, respectiv posibilitatea efectiva de
aplicare in practica a unor asemenea prevederi.
11. Respectarea termenului de emitere a hotararilor
Asa dupa cum am mai aratat la inceputul acestui material, prin art. 49 alin. (3) din Legea
nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 se prevede ca:
Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate,
anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie
adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si
taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la
data publicarii prezentei ordonante.
Respectarea termenului pana la care trebuie emise hotararile consiliilor locale, prin care
se stabilesc impozitele si taxele locale pentru anul urmator, are o importanta practica deosebit de
mare, fie si numai din urmatoarele considerente:
a) Fundamentarea veniturilor din impozite si taxe locale, pentru elaborarea bugetelor
locale, judetene si a bugetului tarii.
In conditiile in care anumite consilii locale nu emit, pana la data prevazuta prin lege,
hotarari prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, pentru anul urmator, nu se pot intocmi,
prin centralizare, nici bugetele judetene si din bugetul republican. Spre exemplu, cu toate ca
pentru anul 1999 s-a prevazut ca ultim termen data de 14 ianuarie 1999 (rezultata din cele 15 zile
de la data publicarii in Monitorul Oficial a O.U.G. an. 62/1998), unele consilii locale comunale
au emis asemenea hotarare cu o intarziere de peste 30 de zile; alte hotarari au fost emise in
termenul legal dar fie fara stabilirea unor impozite si taxe locale, fie cu stabilirea unor taxe locale
contrare prevederilor legale in vigoare.
De precizat ca prin lege nu se prevad sanctiuni sau alte masuri pentru cazurile in care
hotararile in discutie nu sunt emise in termenul legal.
b) Nefiind emise in termenul legal se ajunge in situatia ca nici contribuabilii sa nu aibe
posibilitatea sa ia la cunostinta, din timp, despre noile impozite si taxe locale, sa intocmeasca si
sa depuna in termenul legal declaratiile de impunere, asemenea intarzieri in emiterea Hotararilor,
sau emiterea unor hotarari, chiar in termenul legal, dar cu serioase erori de continut (care le fac
practic inaplicabile), pun contribuabilii in situatia de a nu putea efectua platile in termenul legal.
12. alte neajunsuri constatate in hotarari
Asa dupa cum am mai aratat, hotararile consiliilor locale, prin care se stabilesc si taxele
locale sunt acte normative cu putere de lege pentru materia impozabila existenta in raza
teritoriala a localitatilor respective; ca urmare, aceste hotarari trebuie sa indeplineasca,
obligatoriu, un minimum de conditii, atat sub aspectul formei, al structurii, cat si al continutului.

Prevederile din aceste hotarari trebuie sa fie in concordanta deplina cu spiritul si litera
legii in aplicarea careia se dau, sa respecte intocmai inclusiv termenii, notiunile si expresiile din
lege, cu sensul si continutul rezultat din contextul acesteia.
Subliniez si acest aspect intrucat si din acest punct de vedere se constata numeroase si
serioase neajunsuri, cateva exemple sunt edificatoare in acest sens.
Intr-o hotarare se prevede ca impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor juridice se
calculeaza cu cota de 1% ap1icata asupra valorii de asigurare a cladirii. Greu de inteles cum de
s-a ajuns la o asemenea inovatie, in conditiile in care, prin intreaga legislatie s-a facut si se
face referire numai la valoarea de inventar a cladirilor.
Intr-o alta hotarare, abordandu-se taxa asupra mijloacelor de transport se inscrie, ca un
articol distinct Taxa mij-transport - lei/ora. Si in acest caz este greu de inteles de unde pana
unde se ajunge la asemenea expresii in conditiile in care acestea nu au fost folosite niciodata de
legislatia in materie, iar taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste in functie de
capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cmc sau fractiune sub 500 cmc si nu in
lei/ora.
13. Hotararile consiliilor locale nu cuprind prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 15/1999
Din cele de mai sus rezulta serioase neajunsuri existente in hotararile consiliilor locale,
prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale pentru anul 1999, neajunsuri care pun sub
semnul intrebarii legalitatea acestor hotarari.
Anterior am aratat ca forta juridica a unui act administrativ (asa cum sunt hotararile
consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale) este identica cu a altor acte
unilaterale ce emana de la organele statului in realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei
juridice a legii. Aceasta inseamna ca aceste hotarari ale consiliilor locale, prin care s-au stabilit
impozitele si taxele locale, cu depasirea competentelor si/sau a limitelor prevazute de lege, sunt
lovite de nulitate sau, dupa caz, de anulabilitate.
Neconcordanta dintre prevederile legale in materie de impozite si taxe locale si hotararile
consiliilor locale, date in aplicarea acestor prevederi legale, a devenit si mai mare dupa aparitia
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 15 din 2 martie 1999 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, publicata in M. Of. nr. 92 din 3 martie 1999.
Asa dupa cum am mai aratat, hotararile consiliilor locale s-au dat, in general pana pe 14
ianuarie 1999 si reflecta atat prevederile Legii nr. 27/1994, republicata, dar in special,
modificarile aduse acestei legi prin O.U.G7 nr. 62 din 28 decembrie 1998, publicata in Monitorul
Oficial pe 30 decembrie 1998.
O.U.G. nr. 15 din 2 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial pe 3 martie 1999 a aparut
deci la peste o luna si jumatate dupa ultimul termen de emitere a hotararilor consiliilor locale
prin care s-au stabilit impozitele si taxelor locale pentru anul 1999.
O.U.G. nr. 15/1999 a adus numeroase si deosebit de importante prevederi cu privire la
impozitele si taxele locale pentru anul 1999 (pentru urmatorii ani, in masura in care aceste
prevederi nu se vor modifica).

Dar noile prevederi aduse de O.U.G. nr. 15 din 2 martie 1999 nu se reflecta in hotararile
consiliilor locale, emise pana pe 14 ianuarie 1999.
In aceste conditii se ridica mult mau multe probleme privind temeinicia si legalitatea
hotararilor consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxelor locale pentru anul 1999,
intrucat acestea nu mai reflecta in totalitate prevederilor din legislatia cu privire la impozitele si
taxele locale, respectiv din O.U.G. din 15 din 2 martie 1999.

Evidena datoriilor privind decontrile cu bugetul

Relaiile agenilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz n procesele de calculare,
achitare i declarare a impozitelor i taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o
totalitate de impozite i taxe divizate n:

impozite generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adugat, accizele,

impozitul privat, taxa vamal, taxele percepute n fondul rutier;
impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa
pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaii locale i loterii, taxa
hoteliera, taxa pentru amplasarea publicitii (reclamei), taxa pentru dreptul de a aplica
simbolica local, taxa pentru amplasarea unitilor comerciale, taxa balnear, taxa pentru
dreptul de a vinde n zona vamal, taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a
cltorilor etc.

Modul i termenele de achitare a impozitelor i taxelor, cotele acestora, facilitile

acordate, precum i subiecii i obiectele impunerii se reglementeaz de Codul fiscal, Legea
privind taxele locale, legea bugetului de stat pe anul respectiv, i alte acte normative.
Pentru generalizarea informaiei privind datoriile fa de buget aferente impozitelor, taxelor i
sanciunilor economice este destinat contul de pasiv 534 Datorii privind decontrile cu
bugetul. n creditul acestui cont se reflect datoriile calculate fa de buget privind impozitele
i taxele, iar n debit plile virate efectiv. Soldul este creditor i reprezint suma datoriilor
ntreprinderii privind plile datorate bugetului la sfritul perioadei de gestiune.
Evidena analitic a datoriilor privind decontrile cu bugetul se ine pe feluri de impozite i taxe.
n cadrul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul pot fi deschise
subconturi n funcie de tipul impozitelor sau taxelor care au aceeai structur format la
contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul.
Planul de conturi prevede i alte conturi pentru contabilizarea decontrilor cu bugetul
care au o utilizare mai redus datorit specificului efecturii operaiilor economice. Astfel,
contul 535 Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat este destinat generalizrii
informaiei privind sumele impozitului pe venit, TVA i accizelor aferente procurrilor, calculate,
dar care nu sunt obligatorii spre plat pn la ndeplinirea condiiilor prevzute de legislaia n
vigoare. La momentul apariiei obligaiei de plat a acestor impozite, sumele lor se trec n
contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.
Contabilitatea impozitului pe venit
Modul de determinare i de eviden a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se
reglementeaz de Codul fiscal,Regulamentul cu privire la determinarea obligaiilor fiscale

aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 77 din
30.01.2008 i S.N.C. 12 Impozitul pe venit i.
Obiectul impozabil l reprezint venitul obinut din sursele prevzute la art. 18 al Codului
fiscal. Nu se impoziteaz venitul obinut din sursele prevzute la art. 20 al Codului fiscal.
Totodat la moment pentru agenii economici n baza art. 15 din Codul fiscal este
stabilit cota 0 % a impozitului pe venit.
Pentru determinarea impozitului pe venit, la ntreprindere se calculeaz venitul contabil
(pierderea contabil) care reprezint profitul (pierderea) perioadei de gestiune pn la impozitare.
Acest profit se determin n cursul anului de gestiune prin calcul n Raportul de profit i
pierderi, iar la sfritul anului n contul 351 Rezultat financiar total. n debitul acestui
cont sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activiti, iar n credit veniturile
acumulate pe tipuri de activiti. Comparnd suma total a veniturilor cu suma total a
cheltuielilor, se obine rezultatul financiar al perioadei pn la impozitare.
n legislaia fiscal sunt prevzute reguli de constatare a veniturilor i cheltuielilor n
scopuri fiscale, iar n S.N.C. reguli de calcul i constatare n scopurile contabilitii financiare.
De aceea apar:
1.
venituri i cheltuieli recunoscute conform legislaiei fiscale, dar care nu sunt recunoscute
de regulile S.N.C.;
2.
venituri i cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de regulile
legislaiei fiscale.
Acest fapt face necesar calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale.
Venitul impozabil (pierderea fiscal) reprezint venitul (pierderea) contabil al perioadei de
gestiune corectat n conformitate cu regulile stabilite de legislaia fiscal. Acesta se determin la
sfritul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mrimea
diferenelor permanente i temporare.
Modul de determinare a diferenelor permanente i temporare, de constatare a datoriilor i
activelor amnate privind impozitul pe venit i de prezentare n rapoartele financiare este
examinat n cartea Noul sistem contabil al agenilor economici din Republica Moldova (vol.2).
Datoriile curente privind impozitul pe venit n cursul anului se reflect n felul urmtor:

debit contul 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit,

credit contul 535 Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat.

Achitarea n avans a impozitului pe venit se reflect prin formula contabil:

debit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul,

credit contul 242 Conturi curente n valut naional.

La sfritul anului suma impozitului pe venit pltit n avans se nregistreaz prin formula
contabil invers:

debit contul 535 Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat, subcontul

Impozitul pe venit pltit n avans,

credit contul 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.

Concomitent, suma efectiv a impozitului pe venit se nregistreaz prin formula contabil:

debit contul 731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit,

credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Trecerea n cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit achitate n avans
pe parcursul anului se nregistreaz prin formula contabil:

debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul,

credit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul.
n contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul se reflect suma impozitului pe
venit n mrime de 5 % reinut la sursa de plat n conformitate cu art. 90 al Codului fiscal:

debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522
Datorii pe termen scurt fa de prile legate, 532 Datorii fa de personal privind
alte operaii, 539 Alte datorii pe termen scurt,

credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit n mrime de 5 % reinut la sursa de plat se
reflect prin formula contabil:

debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul

credit conturile 241 Casa, 242 Conturi curente n valut naional.

Contabilitatea datoriilor fa de buget privind taxa pe valoarea adugat
Taxa pe valoarea adugat reprezint un impozit indirect care, potrivit normelor n
vigoare, se stabilete pentru operaiunile privind transferul proprietii asupra bunurilor, precum
i prestrile de servicii. Aceasta este o tax care se aplic valorii adugate la fiecare stadiu al
circuitului economic. Ea se calculeaz pentru livrrile de bunuri, vnzri, prestri de servicii,
precum i pentru importului de bunuri i servicii.
Conform titlului III al Codului fiscal TVA se reflect n contabilitate n baza principiului
specializrii exerciiilor (metodei de calcul).
Livrrile de bunuri i servicii pot fi grupate n livrri impozabile cu TVA la cota standard
20%, cotele reduse 5% i 8%, la cota zero i livrri scutite de TVA (neimpozabile).
Subiecii impozabili snt:
1.

persoanele juridice i fizice care desfoar activitate de ntreprinzator, cu excepia

autoritilor publice, instituiilor publice, specificate la art.51, i deinatorilor patentei de
ntreprinzator, i care, ntr-o oricare perioad de 12 luni consecutive, a efectuat livrri de
mrfuri, servicii n sum ce depeste 200 000 lei, cu exceptia livrrilor scutite de T.V.A.;
2.
persoanele juridice i fizice care import mrfuri, cu exceptia persoanelor fizice care
import mrfuri de uz sau consum personal, a cror valoare nu depseste limita stabilit de
legislaia n vigoare;
3.

persoanele juridice i fizice care import servicii considerate ca livrri impozabile

efectuate de persoanele menionate.

Data obligaiei fiscale este sau momentul livrrii bunurilor sau prestrii serviciilor, sau
momentul eliberrii facturi fiscale, sau momentul primirii plii, n funcie de ceea ce a avut loc
mai nainte.
Livrrile impozabile cu TVA trebuie nsoite de factura fiscal document cu regim
special care justific operaiunea economic, suma TVA i atest dreptul trecerii n cont a TVA la
cumprtor, cu excepia vnzrilor cu amnuntul n numerar la respectarea condiiilor prevzute
de legislaia n vigoare, cnd eliberarea facturii nu este obligatorie. Procurrile i livrrile sunt
nregistrate cronologic, respectiv, nRegistrul de eviden a procurrilor i Registrul de
eviden a livrrilor, n baza crora se ntocmete Declaraia privind taxa pe valoarea
adugat.

Fiecare subiect impozabil este obligat s achite suma TVA datorat bugetului, s
ntocmeasc i s prezinte Declaraia privind taxa pe valoarea adugat pentru fiecare
perioad fiscal nu mai trziu de ultima zi a lunii care urmeaz dup perioada fiscal.
Taxa pe valoarea adugat aferent livrrilor de bunuri i servicii impozabile cu TVA pe
piaa intern se reflect n creditul contului534 Datorii privind decontrile cu bugetul n
coresponden cu debitul conturilor de mijloace bneti sau creane.
La ncasarea n avans a mijloacelor contra livrrilor ulterioare se reflect prin urmtoarele
formule contabile:
1. la suma avansului primit:

debit contul 242 Conturi curente n valut naional

credit contul 523 Avansuri pe termen scurt primite

2. la suma TVA calculat prin mrirea sumei avansului primit la 6:

debit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul

creditul contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

La procurarea mrfurilor n scopul desfurrii activitii de ntreprinztor pe piaa
intern sau prin import, TVA aferent se trece n cont n baza facturilor fiscale, chitanelor fiscale
sau declaraiilor vamale i se reflect prin formula contabil

debit contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul i

credit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522
Datorii pe termen scurt fa de prile legate, 539 Alte datorii pe termen scurt
TVA aferent importului de servicii se calculeaz i se reflect ca datorie la buget i se
trece la cheltuielile perioadei.
Suma TVA de pltit la buget se calculeaz lunar ca diferen dintre TVA aferent
vnzrilor din creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul i TVA aferent
cumprrilor reflectate n debitul acestui cont. n cazul obinerii unui sold debitor aferent taxei pe
valoarea adugat la contul specificat, acesta se trece la creane n baza notei contabile prin
formula contabil:

debit contul 225 Creane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul,

credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Achitarea sumei TVA la buget n cazul cnd se obine sold creditor se reflect prin formula
contabil:

debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul,

credit contul 242 Conturi curente n valut naional.

Contabilitatea datoriilor fa de buget privind accizele
Accizul reprezint un impozit indirect de stat care se stabilete pentru unele mrfuri de consum
i pentru activitatea desfurat n domeniul jocurilor cu noroc. Acest impozit, de regul, se
include n valoarea de cumprare a mrfurilor supuse accizelor, iar la vnzarea ulterioar nu este
calculat i, ca urmare, accizele sunt achitate de ctre productorul sau importatorul de mrfuri
supuse accizelor.
Baza impozabil a accizelor o constituie volumul ]n expresie natural, n cazul cnd cota
accizelor este stabilit n suma absolut la unitatea de msur a mrfii, sau n etalon valoric, n
cazul n care cota accizelor este stabilit n procente, numit ad valorem.
Valoarea impozabil a accizelor n expresie valoric poate fi: valoarea de pia a mrfii,
fr TVA i accize; valoarea n vam a mrfurilor supuse accizelor importate determinat

conform legislaiei vamale; valoarea licenei pentru activitatea desfurat n domeniul jocurilor
cu noroc. Suma accizelor de achitat la buget se calculeaz ca diferena dintre suma accizelor
ncasat sau de ncasat i suma trecut n cont de ntreprinderea productoare conform legislaiei
fiscale.
Obligaia de plat a accizelor apare la data livrrii (transportrii) mrfurilor supuse
accizelor din ncperea de acciz care reprezint totalitatea locurilor ce aparin subiectului
impunerii, inclusiv cldirile, ncperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, situate separat i
determinate de certificatul de acciz, n care mrfurile supuse accizelor se prelucreaz i/sau se
fabric, se expediaz de ctre subiecii impunerii i unde se desfoar jocurile cu noroc.
La procurarea mrfurilor supuse accizelor pe piaa intern sau prin import n scopul
revnzrii lor ulterioare, suma accizelor calculat se include n preul de procurare a mrfurilor
supuse accizelor i se reflect n debitul conturilor 211 Materiale sau 217 Mrfuri.
Dac agentul economic procur marf supus accizelor cu intenia de o prelucra sau a
produce alt marf supus accizelor, suma accizelor se reflect n debitul contului 225 Creane
pe termen scurt privind decontrile cu bugetul, subcontul 2251 Accize de trecut n
cont, pentru a fi trecut n cont la respectarea condiiilor prevzute de legislaia n vigoare.
La livrarea de mrfuri supuse accizelor din ncperea de acciz care se produc de
productor, sau se procur fr documente care confirm achitarea accizelor i se livreaz
ulterior, suma accizelor calculate se include n preul de vnzare al mrfurilor produse
(prelucrate) i se nregistreaz ca datorie fa de buget n creditul contului 534 Datorii privind
decontrile cu bugetul.
Suma accizelor de pltit la buget se calculeaz lunar n mrimea accizelor aferente vnzrilor
de mrfuri supuse accizelor din creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.
Pentru productorii i preluctorii de mrfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea n
cont, suma accizelor de pltit se calculeaz ca diferena dintre accizele aferente livrrilor de
mrfuri supuse accizelor creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetuli
accizele aferente cumprrilor de materii prime supuse accizelor care s-au utilizat n procesul de
producie, reflectate n debitul acestui cont, conform legislaiei n vigoare.
Toi pltitorii de accize, cu excepia importatorilor, indiferent de faptul dac ei dein sau
nu certificat de acciz, trebuie s prezinteDeclaraia privind accizele n termen de o lun care
urmeaz dup luna n care a fost efectuat livrarea mrfurilor supuse accizelor.
Contabilitatea datoriilor fa de buget privind alte impozite i taxe
Agenii economici calculeaz i achit impozitele i taxele locale. Taxele locale se aplic de ctre
autoritile administraiei publice locale n limitele competenei lor i n conformitate cu Titlul
VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aprob
de ctre Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ine de competena
organelor administraiei publice locale n mrimea ce nu depesc cotele maxime stabilite
de Parlament.
Calcularea impozitelor, taxelor i altor defalcri obligatorii (cu excepia impozitului pe venit,
TVA i accizele) se reflect n felul urmtor:

debit contul 713 "Cheltuieli generale i administrative",

credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Calcularea sanciunilor economice (amenzilor, penalitilor) privind plile la buget se
nregistreaz prin urmtoarea formul contabil:


debit contul 714 Alte cheltuieli operaionale,

credit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.

Amenzile, penalitile privind impozitele i taxele, precum i sanciunile economice cu privire la
nclcarea legislaiei n vigoare, nu sunt recunoscute ca deduceri n scopuri de impozitare i se
constat ca diferene permanente aferente cheltuielilor la calcularea venitului impozabil.
Evidena sintetic i analitic a datoriilor privind decontrile cu bugetul se reflect n
registrul pentru contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul care se elaboreaz de sine
stttor de fiecare ntreprindere i se ine pe tipuri de impozite i taxe. La sfritul perioadei de
gestiune datele din registrului sintetic specificat se trec n Cartea mare.
1.1.

DEFINIREA

NOTIUNILOR

DE

IMPOZITE

SI

TAXE

Impozitul este cea mai importanta si totodata cea mai veche resursa financiara, originile sale
fiind
legate
de
existeanta
statului
si
a
banilor.
Etimologic, cuvantul ,,impozit" provine din limba latina de la ,,impositum", care semnifica
obligatie
publica.
De-a lungul timpului, modul in care a fost si este definit impozitul difera in functie de cum s-a
impus si a fost perceput de la o etapa la alta. Asfel, din literatura de specialitate am retinut
urmatoarele definitii care certifica pozitia autorilor respectivi in legatura cu notiunea de impozit:
Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este in statele moderne o prestatie pecuniara pretinsa
cetateniilor
cu
scopul
acoperirii
cheltuielilor
de
interes
general".
Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor bugetare intre
cetateni,
in
functie
de
capacitatea
lor
contributiva".
Lucien Mehl si Peirre Beltrane definesc impozitul ca ,, o prestatie pecuniara, pretinsa de
autoritatea publica de la persoane fizice si morale, dupa capacitatea lor contributive si fara
contraprestatie determinata, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, si in mod
accesoriu,
cu
scopuri
interventioniste
publice".
Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie: ,,impozitul reprezinta o forma de prelevare silita, la
dispozitia statului, fara contraprestatie directa si imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din
veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice in vederea acoperirii unor necesitati
publice''.
Cu alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si
nereciproca efectuata de persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in
cuantumul si la termenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului de a presta
platitorului
un
echivalent
direct
si
imediat''.
Din
definitiile
impozitului
se
desprind
urmatoarele
trasaturi
fundamentale:
caracterul general si obligatoriu, rezida din legalitatea acestuia. Articolul 53,alineatul 1 din
Constitutia Romaniei prevede: ,,cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozit si taxe la
cheltuielile
publice'';
caracterul definit si nerambursabil, cu alte cuvinte banii platiti ca impozit nu se vor mai intoarce
niciodata
la
contribuabil;
prevederea silita a impozitului nu presupune o prestatie directa si imediata din partea
statului.,,Exista ireversibilitatea impozitului'',dar indirecta,sub forma de utilitati publice pe care
le primesc in schimb platitorii si fara a avea la baza o achivalenta;
mobilizarea impozitelor, de catre stat,la buget vizeza realizarea unor actiuni de interes public.
Cuvantul ,,taxa'' isi are originea in limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de
impozit.

Taxele sunt plai facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in
favoarea acestora de un agent economic, o institutie sau un serviciu de utilitate publica.
Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu
direct si imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de
catre
stat
sau
institutiile
sale
si
suma
perceputa
cu
titlu
de
taxa.

1.2.

ELEMENTELE

TEHNICE

ALE

IMPOZITELOR

Prin elemente tehnice ale impozitelor intelegem acele notiuni care individualizeaza fiecare
impozit (taxa), contribuind la stabilirea marimii impozitului, a faptului care-l generalizeaza si a
momentului dotorarii sale. Ele reprezinta insusiri comune tuturor impozitelor si taxelor,iar
precizarea lor este necesara atat pentru contribuabil (pentru a sti cat, cui si cand sa plateasca), cat
si pentru organele fiscale (care trebuie sa stabileasca,sa preceapa si sa urmareasca incasarea lor).
Elementele
impozitului
intalnite
uzual
in
teoria
practica
financiara
sunt:
.
denumirea
impozitului;
.
subiectul
impozitului
(contribuabilul);
.
suportatorul
impozitului;
.
obiectul
impunerii;
.
sursa
impozitului;
.
unitatea
de
impunere;
.
cota
impozitului;
.
asieta
fiscala;
.
termenul
de
plata;
Denumirea trebuie sa identifice clar impozitul sau taxa in functie de resursele impozitate,de
factorii economici, de obiectul lor si trebuie sa fie in concordanta cu lexicul tarii respective (de
exemplu:impozitul
pe
profil,taxa
pe
valoarea
adaugata
etc.)
Subiectul impozitului sau contribuabil este persoana obligata direct (personal),potrivit legii sa
suporte plata unui impozit sau taxa, ca urmare a faptului ca poseda bunuri sau realizeaza venituri
pentru
care
legea
prevede
obligatia
platii
unui
impozit.
Suprotatorul impozitului este prsoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suporta efectiv
impozitul. In cazul impozitelor directe suportatorul coincide cu subiectul impozitului. In aceasta
imprejurare,
suportatorul
impozitului
este
consumatorul.
Obiectul impozitului este reprezentat de materia supusa impunerii: un bun, un venit sau o
activitate pentru care se doteaza impozite directe sau produsul care face obiectul
vanzarii,serviciul prestat,lucrarea executata, bunul importat etc., pentru care se percep impozite
indirecte.
Sursa impozitului indica din ce sa plateste impozitul (taxa), adica din venit(salariu,
profit,dividende etc.) sau din avere (capital,bunuri mobile sau imobile s.a.).
Unitatea de impunere este unitatea de masura in care se expiria materia supusa impozitarii (de
exemplu: unitatea monetara aferenta impozitului pe venit, metru patrat pentru impozitul de
cladiri, capacitatea cilindrica a motorului pentru taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune
mecanica
s.a.).
Cota impozitului reprezinta marimea impozitului aferenta unitatii de impunere. Cota de
impunere poate fi o suma fixa, cand impozitul aferent afectat unitatii de impunere apare ca o
marime invariabila, sau poate procentuala (proportionala, progresiva sau regresiva) si semnifica
un
procent
asupra
bazei
de
impunere.
Asieta fiscala (modul de asezare) reprezinta masurile care se aplica de catre organele fiscale
pentru identificarea subiectilor si evaluarea materiei impozabile (stabilerea marimii si a

cuantumului
impozitelor
datorate
statului).
Termenul de plata indica data la/pana la care subiectul impozitului trebuie sa-si achite obligatia
fata
de
bugetul
de
stat.
In legatura cu termenul de plata sunt notiunile de obligatie de plata si exigibilitate.
Obligatia de plata este indatorirea de a varsa impozit la buget, in vreme ce exigibilitatea
reprezinta
obligatia
de
platit
la
scadenta
fata
de
actul
legislativ.
In unele lucrari,ca elemente tehnice ale impozitelor sunt prezente si urmatoarele cinci:

autoritatea
si
beneficiarul
impozitului;

posibilitatea
impozitului;

facilitatile
fiscale;

caile
de
contestatie
sau
de
atac.

1.3.METODE SI TEHNICI DE IMPUNERE,URMARIRE SI PERCEPERE A IMPOZITELOR

SI
TAXELOR

In practica fiscala din tara noastra se utilizeaza diverse metode,tehnici si procedee de impunere,
care difera in functie de natura impozitului sau a taxei, de statutul juridic al platitorilor, de felul
obiectului impozabil,de modul de evaluare a bazei de calcul,de instrumente folosite,precum si
necesitatea alimentarii ritmice cu venituri bugetare a bugetului de stat si a bugetelor locale.
Impunerea, din laturile importante ale procesului fiscal,presupune identificarea tuturor
categoriilor de persoane fizice sau juridice, care detin sau realizeaz un anumit obiect
impozabil,evaluarea bazei de calcul a impozitului sau taxei,precum si determinarea corecta a
coantumului
acestora.
In situatiile in care contribuabili persoane juridice identifica singuri obiectul impozabil,evalueaza
baza de calcul si determina obligatia de plata la buget,impunerea imbraca forma de
autoimpunere.
Instrumentele impunerii,imbraca forme specifice fiecarei categorii de impozit,fiind difeite in
functie de felurile impunerii,si de metode practicate,precum si de categoria platitorilor,persoane
fizice
sau
juridice.
Instrumentele impunerii se intocmesc si se depun de contribuabili la organul fiscal competent in
momente diferite in raport cu perioada impunerii,adica anterior,concomitent. sau ulterior
perioadei
respective.
Toti platitorii,persoane fizice sau juridice,romane sau straine care datoreaza impozite si taxe catre
bugetul de stat,si bugetele locale, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau
deconturi de impunere,denumite generic declaratii de impozite si taxe sau declaratii de impunere.
Declaratia de impunere,unul din instrumentele cele mai des intalnit in practica fiscala, este
documentul prin care platitorul informeaza organul fiscal competent cu privire la dobandirea
obiectului impozabil si a celorlante elemente de care se tine seama la determinarea bazei de
calcul a impozitului si a cuantumului acestuia. In mod concret, prin declaratiile de
impunere,platitorul
declara:
impozitele si taxele datorate,in cazul in care potrivit legii,obligatia calculului impozitelor si
taxelor
revin
platitorului;
bunurile,si veniturile impozabile,in cazul in care,potrivit legii stabilirea impozitului si a taxei
se face de organul fiscal;

 impozitele colectate prin stopaj la sursa,in care platitorul are obligatia de a calcula, retine si
varsa
impozite
si
taxe.
Instintarea de plata si deciziile de impunere sunt,de asemenea instrumente ale impunerii.
Urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor reprezinta o alta latura deosebit de importanta a
procesului
fiscal,fara
de
care
activitatea
fiscala
nu
ar
avea
finalitate.
Activitatea de urmarire a impozitelor si taxelor se desfasoara de catre aparatul fiscal,sau dupa caz
de catre serviciile de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale si are in vedere
depistarea contribuabililor platitori,supravegherea si indrumarea permanenta a acestora in scopul
achitarii integrale si la termen a obligatiilor ce le revin fata de buget,precum si organizarea
evidentei debitelor, in cazurile prevazute de legesi a sumelor incasate.
Perceperea impozitelor si taxelor presupuneincasarea efectiva a sumelor datorate de platitori si
inregistrarea lor,in final,in conturile bugetare deschise la trezoreria publica sau la banci,cu care
ocazie
are
loc
si
stingerea
obligatiei
fiscale.
In practica fiscala in tara noastra perceperea se realizeaza pe mai multe cai sau metode de
percepere,dintre
care
retinem:
o
calculul
si
varsarea
directa;
o
stopajul
la
sursa;
o
impunerea
si
debitarea;
o
aplicarea
si
anularea
la
timbre
fiscale
mobile.
Metoda calcularii si varsarii directe presupune determinarea impozitelor si taxelor,precum si
varsarea sumelor datoarte bugetelor la termenele legale de plata de catre contribuabilii insisi in
baza
prevederilor
legale
cu
caracter
fiscal.
In cazul perceperii prin stopaj la sursa obligatia calcularii si retinerii la termen a impozitului
catre bugetul statului revine platitorului de venit.Aceasta metoda se aplica in cazul impozitului
pe venitul din salarii,a impozitului pe veniturile din dividende din dobanzi,din transferul
dreptului pe proprietate asupra valorilor imobiliare,din pensii,din jocuri de noroc si alte venituri
pentru
care
venitul
este
final.
In cazul metodei de percepere prin impunere si debitare interventia organelor fiscale de impunere
in procesul impunerii este mai evidenta.Aceasta metoda se aplica pentru anumite impozite si
taxe,cum sunt impozitul pe cladiri,impozitul pe teren, taxe asupra mijloacelor de
transport,impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor,impoziturile pe veniturile din
activitati
independente
desfasurate
in
mod
individual
etc.
O situatie aparte intervine in cazul impozitelor taxei de timbru,cand perceperea obligatiilor
fiscale se face prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile.Aceasta modalitate de
percepere se aplica persoanelor fizice si juridice,pentru acte si fapte cu caracter jurisdictional,cat
si
pentru
actele
si
serviciile
notariale.

1.4.CARACTERIZAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE SI CLASIFICAREA LOR

Cadrul legislativ al impozitelor si taxelor locale,instituit in acord cu prevederile Constitutiei

Romaniei si al Legii administratiei publice locale,realizeaza o revizuire a intregului cadru
legislativ existent pana in iunie 1994,in concordanta cu principiile constitutionale ale autonomiei
locale
si
descentralizarii
serviciilor
locale.
Astfel, in Constitutia Romaniei,in materie de impozite si taxe se precizeaza "impozitele, taxele si
orice alte venituri ale impozitelor de stat si ale bugetului asiguarilor sociale de stat se stabilesc
numai prin lege", in timp ce "impozitele si taxele locale se stabilesc de catre cosiliile locale sau
judetene, in limitele si conditiile legii". In acest sens,sunt de remarcat prevederile generale
exprese ale Legii nr.522/2002(pentru aprobarea ordonantei Guvernului nr.36/2002 privind
impozitele si taxele locale),referitoare la destinatia acestora si la competentele consiliilor locale
sau,judetene dupa caz,de a majora anual cu pana la 50% impozitele si taxele locale,in functie de
conditiile
locale
specifice
zonei.
In legatura cu impozitele si taxele locale merita evidentiate doua aspecte principale:
coantumul acestora nu se fundamenteaza,de regula,pe valoarea reala a bunurilor care fac
obiectul impunerii,ci pe valori inferioare ale acesteia,stabilite in general dupa anumite criterii,sau
norme de evaluare,ale bazei impozabile si care se revizuiesc periodic;
alimenteaza integral bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Impozitele si taxele locale constitue venituri ale bugetelor locale,ale unitatilor administrativteritoriale (comune,orase,municipii,sectoare ale municipului Bucuresti si ale judetelor)iar
resursele financiare constituite din impozitele si taxele locale se utilizeaza pentru cheltuielile
publice
ale
caror
finantare
se
asigura
de
la
bugetele
locale.

Contribuabilii de impozite si taxe locale pot fi grupati in doua categorii,respectiv:

a)persoane fizice si asimilate acestora,(contribuabili care desfasoara activitati economice pe baza
liberei
initiative
)
b)persoane juridice,respectiv acele entitati reprezentate de persoane fizice,inregistrate legal ce au
un
patrimoniu
distinct
in
scopul
desfasurarii
unei
activitati.
Impozitele
si
taxele
locale
datorate
de
contribuabili
sunt:

impozitul
pe
cladiri;

impozitul
si
taxe
pe
termen;

taxa
asupra
mijoacelor
de
transport;

taxa
pentru
eliberarea
certificatelor,avizelor
si
autorizatiilor;

taxa
pentru
folosirea
mijloacelor
de
reclama
si
publicitate;

impozitul
pe
spectacole;

taxa
hoteliera;

alte
impozitesi
taxe
locale

1.5.Autonomie

locala

In perioada de dupa 1989 tarile Europei Centrale si de Est au suferit schimbari fundamentale care
au schimbat vietile lor sociale si politice.In acest proces de transformare se observa printre
altele,abandonarea principilui centralismului in favoarea descentralizarii,adoptarea principiului
separarii
puterilor
in
stat.
In acest proces al schimbarilor se produc o serie de modificarin filozofia administrativa si a
furnizarii de servicii sociale.Statul nu mai e principalul furnizor de servicii,el are doar rolul de a
coordona activitatea unor agenti care vor lucra directin comunitate.Statul este cel care
formuleaza strategia si urmareste aplicarea ei,insa nu mai intervine direct.El isi stabileste
criteriile de performanta ce trebuie indeplinite de catre cei care vor furniza respectivul serviciu.In
plus se deleagaa o serie de responsabilitati la nivel local si in ceea ce priveste asigurarea
fondurilor pentru a se acorda anumite beneficii cetatenilor,resursele financiare nu vor mai veni
exclusiv de la nivel local si in ceea ce priveste asigurare afondurilor pentru a acorda anumite
beneficii
cetatenilor.
Fundamentarea si consacrarea constitutionala a principiului descentralizarii puterii
administrative de la nivelul Guvernului central la nivelul colectivitatii locale, existenta in
unitatile teritorial-administrative,a unor consilii locale alese care sa aiba organe executive
responsabile in fata comunitatii,infiintarea unor forme de participare directa a cetattenilor la

luarea celor mai importante decizii,reglementarea clara a competentelor responsabilitatilor ce

revin colectivitatilor locale,consultarea acestora in luarea deciziilor ce le privesc,protetia
limitelor lor teritoriale,adecvarea structurilor si mijloacelor administrative la misiunile care le
incumba,asigurarea resurselor financiare necesare colectivitatilor locale,dreptul de asociere si
protectie legala sunt elemente esentiale ale unei reale autonomii locale.
O reala autonomie locala nu poate exista fara asigurarea resurselor financiare necesare
autoritatilor,colectivitatilor locale intr-o proportie corespunzatoare competentelor si
responsabilitatilor care le sunt coferite prin lege.Aceasta implica descentralizarea sistemului
veniturilor si cheltuielilor publice,prelevarea directa,de catre autoriatilor locale nu numai a
impozitelor si taxelor locale,ci si a unei cote-parti din celelate impozite si taxe stabilite la nivel
central.
Legea privind finantele, publice locale stabileste normele privind formarea,
administrarea,utilizarea si controlul resurselor financiare,ale unitatilor administrativ- teritoriale si
ale
institutiilor
si
serviciilor
publice
de
interes
local.
Potrivit legii,resursele financiare locale sunt constituite din impozite taxe si alte venituri
fiscale,venituri nefiscale,venituri din capital cote si sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat,cote aditionale la unele venituri,ale bugetului de stat si ale bugetelor
locale,transferuri
cu
destinatie
speciala.
Autonomia locala permite ca fundamentarea,dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice
locale,pe destinatii si ordonatori de credite sa se efectueze in concordanta cu atributiile care revin
autoritatilor administratiei publice locale si prioritatile stabilite de acestea, in vederea
functionarii lor in interesul comunitatii respective. -CAPITOLUL I. ELEMENTE
TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE
1.1 Definitii privind impozitele si taxele
1.2 Caracterizarea generala a impozitelor si taxelor
1.3 Elementele impozitelor si taxelor
1.4 Clasificarea impozitelor si taxelor
1.5 Impozitele si taxele locale - rolul si importanta acestora
-CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE LA
PRIMARIA MUNICIPIULUI RM.VALCEA
2.1.Prezentarea Institutiei
2.2. Impozite si taxe locale, componenta importanta a bugetului local
2.3.Analiza veniturilor bugetare
2.4.Analiza cheltuielilor bugetare
2.5.Sistemul electronic de colectare a impozitelor si taxelor locale
2.6.Evaziunea fiscala si repercusiunea impozitelor

-CONCLUZII
-BIBLIOGRAFIE
-ANEXE

INTRODUCERE
Administratia publica, in orice societate, fie ea clasica, fie moderna, reprezinta un
instrument al statului indispensabil in atingerea unor obiective majore detreminate de el, de
realizarea unor valori politice stabilite prin acte juridice, ,,in scopul satisfacerii interesului
general, prin actiunea puterii publice ,, .
Alaturi de interesele generale ale statului se regasesc si interesele locale intre acestea
existand o interdepenta reciproca.
Anibal Teodorescu in conceptia sa subliniaza ca, ,,intr-un stat exista interese
generale, alaturi de care exista interese judetene si interese locale ''
Anibal Teodorescu mai precizeaza ca, pe de alta parte nu trebuie sa credem ca intre stat,
in general si interesele judetene sau cele pur locale ar exista o separatiune completa ci,
dimpotriva si unele si altele au intotdeauna o anumita inraurire asupra bunului mers al statului. O
nevoie judeteana si chiar una locala sunt resimtite adeseori de intreg statul, numai ca, cu mai
putina intensitate.
George Alexianu intelege ,, prin administratie locala, toate acele organisme ale statului
care sunt chemate sa satisfaca interesele care nu sunt generale, ci privesc in primul rand gruparile
omenesti din localitate, se caracterizeaza prin faptul ca titularii nu detin puterea de la autoritatea
centrala, ci de la grupul electoral local, pe cale de alegere''.
Acesti titulari sunt si ei subordonati autoritatii centrale reprezentata prin Guvern, care isi
exercita dreptul sau de coordonare si unitate a statului pe calea tutelei si a controlului.
Administratia publica locala, fundamentata pe dispozitiile constitutionale, apare ca
totalitate a serviciilor publice locale, organizate sau recunoscute de lege, chemate sa administreze
interesele proprii ale colectivitatilor locale, prin autoritati administrative autonome cu putere de
decizie alese de catre acestea si sub controlul de legalitate al autoritatilor statului.
Rolul administratiei publice locale, consta, in principal in a rezolva treburile publice si a
asigura, in acest cadru, interesele colectivitatilor locale conform nevoilor si cerintelor exprimate
de acestea strans legate de specificul unitatii administrativ-teritoriale de care ele apartin.
Analizand dispozitiile generale ale Legii nr.215/2001 a admistratiei publice locale rezulta
ca menirea acestea este de a rezolva si de a gestiona, prin autoritatile sale autonome, in nume
propriu si sub responsabilitatea lor, o parte importanta a trebutilor publice, in interesul
colectivitatilor locale pe care le reprezinta.

CAPITOLUL I

1.1DEFINITII PRIVIND IMPOZITE SI TAXE

Intre "impozit" si "taxa" exista deosebiri esentiale,de neconfundat,atat din punct de
vedere semantic(al sensurilor cuvintelor),cat si din punct de vedere al continitului lor
economic,al interpretarii fiscale.
IMPOZITUL reprezinta"plata efectuata in favoarea bugetului de stat de catre diferite
persoana fizice sau juridice in cazul cand acestea se bucura de anumite servicii sau
drepturi."Suma de bani care se plateste unor institutii in schimbul unor servicii prestate sau al
unor drepturi"
Din punct de vedere fiscal,impozitul reprezinta plata baneasca, obligatorie, generala,
nerambursabila, si fara obligatia din partea statului la o contra prestatie sau un echivalent direct
si imediat catre persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a efectua plati catre bugetul de
stat, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.
TAXA reprezinta plata baneasca, facultative(benevola), individuala, definitive si
nerambursabila, cu obligatia din partea prestatorului (stat sau unitate private), la o contraprestatie
sau un echivalent direct si imediat (serviciu, lucrari,confirmarea unor repturi,etc),catre
perdoanele fizice si juridice.Taxele pot fi percepute si de unitatiile private autorizate.

1.2 CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR SI TAXELOR

Impozitele se stabilesc si se percep numai si numai de unitatiile specializate ale

statului;in nici un caz si sub nici o forma impzitele nu pot fi incasate de unitatile private si cu ata
mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de catre aceste unitati.
Notiunea de "impozit" este sinonima cu "venit al statului".Din punct de vedere al
"contribuabilului" al acelui care are obligatia legaka de a suporta din veniturile sale darile catre
stat impozitul reprezinta o obligatie de plata catre stat ,o dare.Din punct de vedere al platitorului
spre exemplu al societatii comerciale care are obligatia retinerii impozitului pe salarii de la
salariatii sai si de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezinta "o obligatie legala":de a retine
obligatiile de plata si a le vira statului, conform prevederilor legale.Din punct de vedere al tertilor
in general persoane fizice si juridicestraine,care nu au calitatea de contribuabili ai statului in
discutie ,impozitele practicate intr-un stat exprima gradul de fiscalitate, in functie de care se
apreciaza oportunitatile de a investi, a munci, a face afaceri.
Frecvent se fac confuzii intre notiunea de impozite si cea de taxe.
Asemenea confuzii sunt generate, in unele cazuri, chiar de prevederile legale in vigoare,care nu
respecta sensul si continutul real al termenilor si expresiilor folosite.Exemplu cel mai
convingator il reprezinta denumirea "taxei pe valuare adaugata".Atat din punct de vedere al
sensului, cat si al continitului,exprimarea corecta ar fi impozitul pe valuare adaugata, si nu de
taxa pe valuare adaugata.
Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii:

-neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu

forma de propietate asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;
-certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care san u comduca la
interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de pata sa fie prcis satbilita pentru
fiecare, platitor, respective aceastia sa poata utmari si intelege sarcina fiscal ace le revine,
precum sis a poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor
fiscale;
-echitatea fiscala la nicelul persoaneolor fizice, prin impunerea diferita a venitirilor, in functie de
marimea acesrora;
-eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal, astfel
incat acete prevederi san u conduca la efecte retroactive defvorabile pentru persoane fizice si
juridice.
Din definitia impozitului rezulta trei caracteristici fundamentale ale impozitului, si
anume: caracterul obligatoriu, titlul nerambursabil si lipsa contraprestatiei.
Caracterul obligatoriu al impozitului desemneaza faptu ca plata acestuia catre stat este
o sarcina impusa tuturor contribuabilor persoane fizice si/sau juridice romane ori straine ca si
rezidentilor ce obtin venituri atat in Romania, cat si in strainatate si datoreaza impozit.Drepul de
a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative si organelor arministratuve locale
pentru acele segmente care, prin, lege le sunt date in responsabilitate. Cetatenii au obligatia sa
contribuie, prin impozite si prin tae, la cheltuielile publice; sistemul legal de impuneri trebuie sa
asigure asezarea justa a saecinilor fiscale.
Titlul nerambursabil al impozitului are in vedere ca acesta este o plata definitive catre
stat;statil stabileste nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, il adduce la cunostinta
acestora si urmareste colectarea lui la termenele stabilite prin legislatia in vigoare.
Lipsa contraprestatiei semnifica ideea potrivit careia contribuabilii nu pot solicita statului
un contraserviciu, avand o valuare egala sau apropiata cu valuoarea impozitului platit.
Rolul important al impozitelor se manifest ape urmatoarele planuri:
-in plan economic: rolul impozitului se concretizeaza ca fiind un factor de incurajare a
unor anumite activitatii economice crestere sau reducere a productiei sau a consumului, ingradire
sau impulsionare a comertului exterior;
-in plan financiar :rolul impozitelor este acela de a constitui in mijlocul principal de
colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot creste sau
scadea atat in marime relativa cat si absoluta fie prin marirea/micsorarea numarului de lpatitori,
extinderea bazei de impunere, majorarea/micsorarea cotelor de impunere;
-in plan social:rolul impozitelor consta in faptul ca prin intermediul acestora, statul
asigura redistribuirea unei parti din produsul intern brut intre membrii societatii, indifferent daca
acestia sunt persoane fizice sau juridice.
Incasarea impozitelor:

-la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul, in acest caz contribuabilul
efectueaza lpata in nimerar prin prezentarea la o casieria organului fiscal la termenele stabilita;in
present se folosesc tot mai mult operatiuniile de plata prin mijloace economice;
-delpasarea organului fiscal la sediul contribuabilului
-retinerea la sursa a impozitului datorat;consta in calculul impozitului de catre
suportatorului impozitului respective din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice si juridice si
virarea acestuia la termenele sip e destinatile stabilite de lege;obligatiile de plata care se
incadreaza la aceasta forma de incasare a impozitului sun urmatoarele:venituriile din salarii,
veniturile din drepturile de propietate intelectuala, venituri din dividente, venituri din
dobanzi,venituri din jocuri de noroc si castiguri, venituri din pensii, venituri nerealizabile cu
character neperiodic,intamlpator.
-perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;este o modalitate de incasare a
unor impozite practicata in general,de catre instantele judecatoresti,in present se opteaza pentru
plata acestor taxe prin agentii ecomnomici specialazati, precum CEC.
In cazul taxelor plata se face anticipat,in timpul prestatiei,sau la sfarsit, dupa cum convin
partile, fara a se pune problema perceperii de penalitati sau alte sanctiuni pentru neplata la
termen.Astfel spus,plata taxelor se face "prin retinere la sursa" nu se ofera prestatia pana nu se
incaseaza taxa.
1.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR SI TAXELOR
Elementele comune impozitelor si taxelor sunt:
-plata baneasca;
-plata individuala;
-plata definitive si nerambursabila;
Taxele sunt plati facute de buna voie, facultative de persoanele fizice sau juridice pentru
serviciile prestate acestora de catre stat.Serviciul consta intr-o "contraprestatie sau un echivalent
direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice".Nivelul tazei depinde de felul si de costul
serviciului prestat .
Taxele mai reprezinta si pretul dreptului de folosinta acordat de stat unor persoane fizice
sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale,ex:taxa pentru folosirea locurilor publice,
pentru folosirea terenirilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport,etc).
In cazul taxelor, plata este benevola, pe cand, in cazul impozitelor plata acestora este nu
numai obligatorie, dar si precis stabila (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plata
sanctiunilor pentru neplata in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.
In cazul taxelor, avem de a face cu platitori, cu persoane fizice sau juridice care isi achita
contravaluarea serviciilor prestate, pe cand in cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili
cu "persoane fizice sau juridice obligate prin lege sa plateasa impozite;birnic".
La o analiza se poate constata ca unele taxe precum "taxa pentru folosirea mijloacelor de
transport"intrunesc in ceea mai mare parte,elemente caracteristice impozitului.

Cuantumul impozitului se determina in functie de:

1.volumul venitului impozabil;
2.marimea materie impozabile;
3.structura produselor si serviciilor consummate pentru care statul urmareste limitarea sau
reducerea cat mai mult a consumului acestora.
Prestarea unui serviciu direct si imediat din partea statului lipseste cu totul, in cazul
impozitului, pe cand pentru taxe, se presteaza de catre stat un serviciu direct sip e cat posibil
imediat.
Elementele care deosebesc impozitele de taxe
IN CAZUL IMPOZITELOR

IN CAZUL TAXELOR

1.plata este obligatorie;

-plata este facultativa

2.plata se face fara obligatia din partea

statului la o contraprestatie sau un
echivalent direct si imediat catre persoanele
fizice si juridice;

-plata se face cu obligatia din partea

prestatorului (unitate e stat sau privata) la o
contraprestatie sau un echivalent direct
catre persoana fizica sau juridical;

3.se pot institui numai de catre stat prin -se pot institui atat de stat, cat si de lege
lege;
-nivelul lor este negociabil;
4.nivelul lor nu se negociaza;
5.termenul de plata este prcis stabilit prin -plata se face anticipat, in timpul sau la
lege
sfarsitul prestatiei;
6.avem de-a face cu contribuabili;

-aven de-a face cu platitori;

7.marimea
impozitelor
datorate
se
stagileste in functie de venitul, averea,
structura consumului de bunuri si servicii,
situatia
personala
si
familiara
a
contribuabilului

-nivelul taxei pltite este in functie de

marimea
si
importanta
serviciului
prestat,indifferent de venitul,averea si
situatia
personala
si
familiala
a
platitorului.pentru anumite servicii, nivelul
taxelor este influentat si de politica statului
cu privire la serviciile respective(la cele la
care se urmareste reducerea consumului
stabilindu-se accize);

8.sunt venituri nu
statului

mai ale -din taxele percepute de unitatiile private

numai o parte se vireaza bugetului de stat
sub forma de impozite;

9.in stabilirea structurii si a nivelului unor -structura si nivelul taxelor nu intra in sfera
impozite se au in vedere si Directivele de reglementari ale Comunitatii Europene.
Comunitatii Europene in materie fiscala
Componentele impozitelor:
Prin urmare ,componentele impozitului se refera la:
-subiectul impozabil,suportul impozitului, obiectul impunerii, unitatea de impunere, cota
impozitului,termenul de plata si sanctiune;
a.Subiectul impozitului poate fi o persoana fizica sau juridica obligata prin lege la
plata sa.Legislatia in vigoare nimeste pe acest subiect,contribuabil.
b.Suportatorul impozitului este reprezentata de persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv
impozitul.Aceasta poate fi supotatorul real (in cazul impozitelor datorate persoanelor fizice
organelor fiscale locale) sau un interpus (in cazul cand impozitul datorat se achita de catre o alta
persoana).
c.Obiectul impunerii are ca forma de manifestare profitul, venitul, reprezentantele, impozitele
locale.
d.Unitatea de impunere este exprimarea in unitati de masura a dimensiunii impunerii;ea se
poate exprima in unitati naturale (kilogram,litru,hectar,metro patrat)sau/si unitati monetare.(lei)
e.Sursa impozitului constituie origoinea din care se plateste impozitul;aceasta poate fi venit
sau avere.
f.Cota impunerii poate fi stabilita in suma fixa ori in cote procentuale si reprezinta impozitul
datorat pentru o unitate de impunere.
g.Termenul de plata reprezinta momentul calendaristic pana la care impozitul trebuie sa fie
achitat.
h.Sanctiunea constituie pedeapsa prevazuta de legile fiscalitatii pentru contribubilii care
incalca dispozitiile lor si se pot materialize in popriri,sechestre,penalitati.

1.4 CLASIFICAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR:

In teoria si practica fiscala se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de impozite care sunt
constituite in raport cu anumite criterii stiintifice si le deoebesc in ceea ce priveste continutul si

forma lor. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trasarurile de fond si
forma,obiectul impunerii, scopurile urmarite,frecventa realizarii lor,institutia care le
administreaza.
A.Dupa criteriul trasaturilor de fond si forma, se pot distinge urmatoarele categorii de
impozite:
.Impozite directe , contribuabilul cunoaste cu precizie ce impozite si cota ce o datoreaza
statului termenul de plata si sanctiunile pentru neplata lor,impozitele directe se impart in doua
categorii:
-Impozite reale -ce se caracterizeaza prin aceea ca obiectul impunerii se defineste in mod
cantitativ.Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cldiri , pe pamant,masini,etc.
Impozitele reale se calculeaza si pentru cladiri in functie de destinatia lor (locuinte
magazine,birouri).Stabilirea impozitului pe cladiri a avt la baza anumite criterii,cum
sunt:numarul si destinatia camerelor, suprafata construita , numarul usilor,ferestrelor,suprafata
curtii,marimea chiriei
In present,impozitele de tip real se practica pe scara tot mai redusa,mentinandu-se in tari in curs
de dezvoltare.Sub aspect theoretic,cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul
pe venituri globale.
-Impozitele personale se definesc prin aceea ca la asezare lor, se tine seama si de situatia
personala a platitorului.
Impozitele personale se intalnesc sub forma:
a.impozitelor pe venit;impozitelor pe avere;
b.impozitele pe venitul persoanelor fizice;impozitul pe venitul persoanelor juridice.
La persoanele juridice impozitul imbraca urmatoarele forme:-impozitul pe profit;
impozitul pe dividente;impozitul pe venitul din vanzarea activelor.
.Impozitele indirecte se percep de catre stat prin insasi vanzarea de productie sau bunuri care
contin in pretul lor acest tip de impunere ; ele se platesc statului in mod indirect, prin cumpararea
de bunuri si/sau produse;cu cat se cumpara mai multe produse si/sau bunuri ce contin impozite
indirecte, cu atat se vor vira in contul statului mai multe resurse financiare.impozitele indirecte
imbraca mai multe forme de manifestare:
-taxa pe valoare adaugata;
-accizele;
-taxele vamale;
-alte impozite.
Taxa pe valoare adaugata.Forma sub care exista, in prezent, taxa generala de consumatie este
taxa pe valoare adaugata(TVA), denumita si impozit unic incasat fractionat. Se calculeaza asupra
cresterii de valoare adaugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizarii unui

produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Platitorii de TVA
sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii.
Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agend economic
infiinteaza cel putin patru conturi:TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de
recuperate.
In tara noastra, TVA a fost introdusa in anul 1993, din urmatoarele considerente:
-necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;
-cresterae resurselor financiare ale statului;
-amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte tari europene.
In prezent in Romania, cota normala de TVA este de 19%, alaturi de care functioneaza o
cota redusa de 9%.

Accizele.Taxele speciale de consumatie sunt aplicate doar la vanzarea anumitor produse

sau grupe de produse:bunuri considerate de lux,sau produse pentru care se urmareste reducerea
consumului, fie din considerentul ca dauneaza sanatatii, (tutun, alcool), fie ca reprezinta resurse
limitate sau cu grad mare de poluare (carburantii). In prezent, aceste grupe speciale de produse
care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si or ice alte bauturi
alcoolice;produse petroliere (cu exceptie pacura), produsele de tutun, alte produse si grupe de
produse: cafea, bijuterii,(cu exceptia verghetelor), autoturisme, parfumuri, blanuri naturale,
articole de crystal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual.
Accizele se pot calcula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de
impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi:
a.cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura speciala (de exemplu pe litru, pe
gradul de concentratie, pe cifra octanica).
b.cota procentuala, care se aplica asupra bazei de impozitare.
In present, majoritatea accizelor sunt calculate prin imbinarea celor doua tipuri de cote.

Taxele vamale. Reprezinta impozitele indirecte instituite ca urmare a interventiei statului in

comertul international. Interventia statului in economie se poate realiza pe doua cai:direct si
indirect. Pe cale directa, statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor.
Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si cu efecte diferite, se
impune o clasificare a lor.
Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:
-sensul fluxurilor comerciale;

-modul de fixare;
-modul de percepere a taxei;
-scopul instituirii taxelor vamale.
In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:
-taxe vamale de import;
-taxe vamale de export;
- taxe vamale de tranzit.
Dupa modul de fixare, taxele vamale pot fi:
-taxe vamale autonome - se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind
"clauza natiunii celei mai favorizate".
-taxe vamale conventionale - au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra
relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale.Se mai numesc sit axe
vamale preferentiabile.
Dupa modul de percepere al taxei, intalnim:
-taxe vamale ad valorem - presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplica asupra taxei
de impozitare (valoare de vama)
-taxe vamale speciale - sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura a bunurilor importate.
-taxe vamale mixte - imbina cele doua forme anterioare de taxare.
Dupa scopul instituirii taxele vamale, regasim:
-taxe vamale cu scop fiscal -au ca principal scop obtinerea de venituri la bugetul statului;
-taxe vamale cu scop protectionist - au ca scop principal protejarea productiei interne a anumitor
produse, prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import;
-taxe vamale cu scop preferential - sunt determinate de negocierile intre govern si constau intr-o
reducere reciproca a taxelor vamale;
-taxe de sanctiune - pot imbraca urmatoarele forme:
1.taxe anti-dumping;
2.taxe compensatorii;
3.taxe retorsiune.

Taxe de timbru si inregistrare. Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care
cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent, exista o multitudine de astfel de
taxe.
Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru
diferite procese si inregistrari notariale.
Ca taxe de inregistrare mai functioneaza diverse taxe de timbru:timbru literar,
cinematografic, teatral, musical si folcloric.
Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife (in sensul de
taxe fiscale), cum sunt:
-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru;
-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism.
B.Dupa criteriul obiectului impunerii, impozitele se clasifica astfel:
-impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal in sarcina contribuabilului, prin
care se urmareste impunerea profitului obtinut din activitatiile desfasurate;
-impozite pe venit-este o impunere directa stabilita asupra veniturilor realizate de catre
contribuabili,intr-o perioada de timp;
-impozite pe produs-sunt acele impuneri ce se regasesc in continutul pretului produsului sis au
bunurilor cumparate;
-impozitul subiectiv-sunt impuneri ce se refera la averea personala a subiectului,respectiv
contribuabilul.
C.In raport cu scopurile urmarite, impozitele pot fi:
-impozite financiare- scopul urmarit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la
bugetul statului, venituri care sa acopere cheltuielile. In cazul acestui tip de impozit pot
intra:impozitul pe venit,accizele,taxa pe valuare adaugata,taxele de consumatie, taxele de timbru
si de inregistrare.
-impozitele de ordine-au in vedere limitarea anumitor actiuni ori atingerea unui obiectiv cu
caracter fiscal;ele pot fi taxe pe vicii in scopul limitarii consumului unor produse,ori sub forma
accizelor, avand ca scop obtinerea de noi resurse financiare.
D.Dupa frecventa utilizarii lor:
-impozitele permanente-sunt acele impuneri care se incaseaza, de regula, annual de la
contribuabili, ele fiind in cuantum constant ori variabil;
-impozitele de incidenta-acestea se percep o singura data, odata cu declararea acestora.
E.In functie de institutia care le percepe si administreaza, impozitele sunt:
-impozite federale-se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal;

-impozit la nivel de stat component al federatiei -se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul
statului respective;
-impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federatiei-se stabilesc drept
venituri similare cu cele ale administratiei locale;
-impozite ale administratiei centrale de stat;
-impozite ale administratiei locale.

1.5. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE - ROLUL SI IMPORTANTA ACESTORA

Conform articolului 248, impozitele si taxele locale se clasifica dupa cum urmeaza :
a. impozit pe cladiri ;
b. impozitul pe teren ;
c. impozitul pe mijloacele de transport ;
d.taxa pentru elibererea certificatelor, avizelor si autorizatiilor ;
e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ;
f. impozitul pe spectacole ;
g. taxa hoteliera ;
h. taxe spaciale ;
i. alte taxe.
Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie
venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
In vederea clasificarii si stabilirii reale a situatiei fiscale a contribuabililor,
compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a
solicita informatii si documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a
materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, iar notarii , avocatii, executorii judecatoresti precum
si alta entitate care detine informatii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile,
dupa caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligatia furnizarii acestora fara
plata.
Autoritatile administrative publice locale au urmatoarele componente si raspunderi in ceea
ce priveste finantele publice locale:
1.

elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite

2.

stabilirea si urmarire impozitelor si taxelor locale in coditiile legii

3.

urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, in

conditii de echilibru bugetar

4.

Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obtiunea

trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii
publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor

5.

Administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau privata a institutiilor

administrativ-teritoriale

6.

Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta

a obligatiilor de plata rezultate din aceste

7.

Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare in conditii de eficienta

8.

Stabilirea obtiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuierlilor publice

locale

9.

Elaborarea, aprobarea, modificare si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in

perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale

10. Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor

proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliului local si
consiliului judetean al municipiului Rm. Valcea
Prin bugetele locale se intelege bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor
administrativ-teritoriale .
Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local se aproba
astfel :
1.

bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si consiliul judetean al

municipiului Rm.Valcea, dupa caz.

2.

bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale,
de catre consiliile mentionate la pct. 1 , in functie de subordonarea acestora

3.

bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri extrabugetare , de

catre organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de credite.

Fiecare comuna, oras, municipiu, judet, respectiv municipiul Rm. Valcea, intocmeste
bugetul local, in conditii de autonomie potrivit legii.
Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare .
Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta o data cu proiectul anual al
bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii
publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.

Institutiile publice, in interesul prezentei legi, cuprind autoritatile unitatilor administrativteritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica,
indiferent de modul de finantare a activitatii acestora . Veniturile bugetelor locale se formeaza
din impozite taxe alte venituri si cu venituri cu destinatie speciale, precum si din sume si cote
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote aditionale la unele venituri ale bugetului
de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat .
Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliul local si judetean al municipiului
Rm.Valcea dupa caz in limitele si in conditiile legii . Din impozitul pe salarii datorat bugetului de
stat.
Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale, judetene si Consiliul
municipiului Rm. Valcea, dupa caz, in limitele si in conditiile legii.
Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea platitoare vireaza la data platii
salariului , o cota de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale
ale caror raza se desfasoara activitatea si 10 % la bugetul judetului respectiv.
Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma
demolarii , dezmembrarii sau defectarii in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau
din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate
integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni,
constituie venituri ale bugetului local si se varsa la acestea.
Sume incasate din concesionarea sau din inchiriere unor bunuri apartinand domeniului
public sau privat , de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.
Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat ale unitatilor
administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se
utilizeaza pentru realizarea de investitii din componenta autoritatilor administratiei publice
locale.
Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ - teritoriale, prin legea
bugetului de stat, precum si criterii de repartizarea a acestora pe unitatile administrativ teritoriale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie
speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui
judet respectiv al municipiului Rm. Valcea.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cota de
pana 25% se aloca judetului propriu iar diferenta se repartizeaza pe comune , orase, municipii, de
catre consiliul judetean, prin hotararea, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de
specialitate a directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat, in functie de
criteriile de repartizare aprobate.
Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investitii
finantate din imprumuturile externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul.
Din bugetele locale se finanteaza actiuni social - culturale sportive , inclusiv ale cultelor,
actiuni de interes local in beneficiul comunitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a
administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute
prin dispozitii legale.

Consiliile judetene, Consiliul Municipiului Rm. Valcea si consiliile locale, dupa caz , pot
aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes public local.
Colaborarea sau asocierea se realizeaza pe baza de conventii sau contracte de asociere in care se
prevad si resursele financiare reprezentand contributia fiecarei autoritati a administratiei publice
locale implicate. Conventiile sau contractele de asociere se incheie de catre ordinatorii principali
de credite, in conditiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat in colaborare sau
asociere.
Consiliile locale, dupa caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societati
comerciale pentru realizarea de lucrari de servicii de interes public local sau judetean, dupa caz.
Fondurile necesare se asigura din bugetele locale.
In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local,
judetene si al Consiliului Municipiului Rm. Valcea, dupa caz, in cota de pana 5% in totalul
cheltuielilor. Acesta sa pot utiliza, pe baza hotararilor consiliilor respective , pentru finantarea
actiunilor sau sarcinilor intervenite in cursul anului si pentru inlaturarea efectelor unor calamitati
naturale.
Consiliile locale, judetene si Consiliul Municipiului Rm. Valcea, dupa caz, pot aproba si
utiliza, in intregime , sume incasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local,
pentru suplimentarea cheltuielilor prevazute in aceste bugete, in urmatoarele conditii :
1 depasirea incasarilor sa fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local
respectiv si sa mentina pana la finele anului.
2 bugetele respective sa aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane
neachitate, aferente imprumuturilor contractate.
Cheltuielile pentru investitiile judetelor , municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, si
ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza,
potrivit legii, din bugetul local si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei
unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local
judetean si Consiliul Municipiului Rm. Valcea , dupa caz.
Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in
programul de investitii, dupa caz, in prealabil documentatiile tehnico- economice, respectiv
notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii,
au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.
Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor de fiecare
obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu
aceste destinatii, asigurand totodata , utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si
realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.
Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelor proprii ale
administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.
Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale,
echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, pana la data
de 15 mai a fiecarui an, urmand ca aceasta sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele
bugetelor locale pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cel mai tarziu
pana la data de 1 iunie a fiecarui an.

Veniturile si cheltuielile prevazute si bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in

functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara
efectuarea cheltuielilor si se aproba de catre.
1.

Ministerul Finantelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat
si pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali
de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice si
controlul financiar de stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii
bugetului de stat.

2.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si

bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate in termen de 15 zile de la
probarea sumelor prevazute la pct 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, in conditiile legii, de consiliile locale, judetene si Consiliul
Municipiului Rm.Valcea, dupa caz, in conditiile generale ale finantelor publice si controlului
financiar de stat intocmeste si transmit Ministerului Finantelor bugetele pe ansamblul fiecarui
judet, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si
cheltuielilor grupate in cadrul fiecarui judet si a municipiului Rm. Valcea pe comune, orase,
municipii si bugetul propriu , pe structura clasificatiei bugetare de Ministerul Finantelor.
Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul
local , pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele
respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispozitiilor
legale.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati
ierarhice , ai caror conducatori sunt ordinatorii tertiari de credite si aproba efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii , cu respectarea dispozitiilor legale.
Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai
pentru nevoile unitatilor pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le
conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile
legale.
Ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite raspund de :
1.

elaborarea proiectului de buget propriu

2.

urmarirea modului de incasare a veniturilor

3.
4.
5.

necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in

limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu.
Integritatea bunurilor aflate in administratie.
Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor
contabile si a conturilor de executie bugetara.

Transferurile catre bugetele locale , in cadrul limitelor prevazute in bugetul de stat , se efectueaza
de catre Ministerul Finantelor, prin directiile generale ale finantelor publice si controlului

financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, in functie de necesitatile executiei

bugetare.
Finantarea cheltuielilor din bugetele locale , se asigura prin deschideri de credite de catre
ordinatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si
potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si
cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si serviciilor publice de interes local
se asigura astfel :
1 integral din bugetul local, in functie de subordonare.
2 din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de
subordonare
3 integral din venituri extrabugetare.
Institutiile si serviciile publice de interes local mai pot folosi , desfasurarea si largirea
activitatilor lor , mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma
de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.
In cazul in care, la infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor
activitati finantate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente , in
baza unor documentatii temeinice fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul
Municipiului Rm. Valcea dupa caz, pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local pe baza
de conventie. Imprumuturile acordate in aceste conditii vor fi rambursate integral in termen de
un an de la data acordarii.
Pentru functionare unor servicii publice locale , create in interesul persoanelor fizice si juridice ,
consiliile locale judetene si Consiliul Rm. Valcea dupa caz, stabilesc taxe speciale.
Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind
utilizate cu scopurile pentru care au fost infiintate.
Sumele ramase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenta intre veniturile
incasate si platile efectuate , se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie , o data ci
incheierea exercitiului bugetar. Acelasi regim se aplica si celorlalte venituri cu destinatie
speciala.
Taxele speciale se incaseaza numai la persoanele fizice si juridice care se servesc de
serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
Constatarea , asezarea si urmarirea incasarii taxelor speciale se realizeaza prin
compartimentele de specialitate ale primariilor, consiliilor judetene ale primariei Municipiului
Rm. Valcea dupa caz.
Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica cu
obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii fizice si morale ale mijloacelor fixe aferente
acestor activitati, prin tarif sau pret, potrivit legii.

Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru aceste mijloace fixe se utilizeaza

pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de
investitii ca sursa de finantare a acestora.
Activitatile de natura economica, pentru care se calculeaza amortizarea mijloacelor fixe,
se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
CAPITOLUL II
2.1PREZENTAREA GENERALA A PRIMARIEI RM. VALCEA

Primarul, viceprimarul, secretarul, impreuna cu aparatul propriu de specialitate reprezentat de

consiliul local, constituiePrimaria, structura functionala cu activitate permanenta care aduce la
indeplinirea hotararilor consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand probleme curente ale
colectivitatii locale.
Aparatul propriu al Consiliului Local este structura organizatorica de specialitate care asigura
indeplinirea sarcinilor si atributiilor ce ii revin in domeniile de activitate stabilite de lege. Aparatul
propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea executiva la nivelul
Primariei Rm. Valcea. Regulamentul de organizare si de functionare a aparatului propriu se aproba de
catre consiliul local, la propunerea primarului.
Primarul este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, al
autoritatilor, administratie publice locale, pe care ii conduce si ii coordoneaza. El indeplineste o functie
de autoritatea publica. In exercitarea atributiilor ce-i revin, primarul emite dispozitii cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin executori numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau
dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz .
Compartimentele de specialitate din cadrul Primariei Rm. Valcea nu au capacitate decizionala si
nici dreptul de a initia proiecte de hotarari, ci doar componenta legala de a fundamenta prin rapoarte de
specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienta si/sau eficacitate, necesar procesului
decizional, acestea fiind:
-compartiment stare civila si asistenta sociala;
-compartiment pentru evidenta persoanelor;
-compartiment registru agricol;
-compartiment informare, relatii publice si secretariat;
-compartiment de audit intern;
-compartiment protectie civila;
-compartiment resurse umane;
-compartiment informatica;

-compartiment Contabilitate si achizitii publice;

-compartiment impozite si taxe locale;
-compartiment A.D.D.P.;
- compartiment administrativ gospodaresc.
Pe langa aceste compartimente la nivelul Primariei Rm. Valcea functioneaza un serviciu de
intretinere parcuri si zone verzi. De asemenea este subordonata si gestionata activitatea
desfasurata la nivelul Casei de Cultura, respectiv bibliotecii.

2.2 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE-COMPONENTA,IMPORTANTA A BUGETULUI

LOCAL

Impozite si taxe de la persoane fizice

A)

Impozitul pe cladiri proprietatea persoanelor fizice se calculeaza

prin aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile pe m.p. de suprafata
construita desfasurata la cladiri si alte constructii determinata potrivit
criteriilor si normelor de evaluare prevazute mai jos :

TIPUL CLADIRII

Valoarea
impozabila Valoarea
conf.H.G.1514/2007
impozabila indexata
15% 2008
-lei / mp-lei / mp-

a) Cladiri cu peretii sau

cadre din beton , din
caramida arsa , piatra
naturala sau alte materiale

397

457

b) Cladiri cu peretii din

lemn , caramida nearsa ,
valatuci , faianta sau alte
materiale asemanatoare

114

131

c)
Constructii
anexe
corpului principal al cladirii
cu peretii din caramida
arsa, piatra , beton sau alte
materiale asemanatoare

102

117

d) Constructii
anexe
corpului principal al cladirii
cu peretii din lemn,
caramida nearsa, valatuci,
faianta, sipci sau alte
materiale asemanatoare

45

TIPUL CLADIRII

cu

52

Valoarea
impozabila Valoarea
conf.H.G.1514/2006
impozabila indexata
15% 2007
-lei / mp-lei / mp-

a) Cladiri cu peretii sau

cadre din beton , din
caramida arsa , piatra
naturala sau alte materiale

397

457

b) Cladiri cu peretii din

lemn , caramida nearsa ,
valatuci , faianta sau alte
materiale asemanatoare

114

131

c)
Constructii
anexe
corpului principal al cladirii
cu peretii din caramida
arsa, piatra , beton sau alte
materiale asemanatoare

102

117

cu

Valoarea impozabila se reduce in raport cu perioada in care au fost realizate, dupa cum
urmeaza :
- inainte de 1950, inclusiv, reducerea este de 15% ;
- intre anii 1951-1977, inclusiv, reducerea este de 5%.
B) Impozitul pe terenurile situate in intravilanul localitatii se stabileste anual in functie de
rangul si zona din interiorul localitatii pe sate componente, dupa cum urmeaza :
Satul component

Rangul

Zona

Nivelul
impozitului

Coeficient de
majorare

-lei / ha-

10%

Stoenesti,
Berislavesti

IV

636

700

Scaueni, Bradisor

IV

509

560

Robaia, Dangesti

IV

382

420

Impozitul pe terenurile situate in intravilanul localitatii se stabileste anual in functie de

zona din interiorul localitatii pe categorii de folosinta, dupa cum urmeaza :
Categoria de folosinta

Zona A

Zona B

Zona C

Teren arabil

20

15

13

Pasune

15

13

11

Faneata

15

13

11

Vie

33

25

20

Livada

38

33

25

Padure sau alt teren cu vegetatie 20

forestiera

15

13

Teren cu ape

11

C) Im
pozitul
pe

mijloace de transport cu tractiune mecanica ce apartin persoanelor fizice si juridice se stabileste

in functie de capacitatea
cilindrica a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fractiune :
Tipul mijlocului de transport

Nivel impozit
-lei/200 cmc sau fractiune-

Motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu 7

capacitate cilindrica de pana la 1600cm inclusiv
Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 1601- 15
2000cm
Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 2000- 30
2600cm
Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 2601- 60
3000cm
Autoturisme
3001cm

cu

capacitate

cilindrica

peste 120

Autobuze, autocare, microbuze

20

Alte autovehicule cu masa totala maxima de 25

pana la 12 tone inclusiv, precum si autoturismele
de teren din productie interna
Tractoare inmatriculate

15

certificatului de urbanism :
Suprafata pentru
certificatul

care

se

obtine

Taxa
-lei-

Pana la 150 mp inclusiv

1)
Taxa
pentru
eliberarea

Intre 151-250 mp inclusiv

Intre 251-500 mp inclusiv

Intre 501-750 mp inclusiv

Intre 751-1000 mp inclusiv

10

Peste 1000 mp

10+0,01
lei/mp
pentru
fiecare mp ce depaseste 1000
mp

2) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza prin aplicarea cotei de

1% asupra valorii autorizate a lucrarii, inclusiv instalatiile aferente acesteia.
3) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari =9 lei pentru fiecare
mp.afectat.
4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire chioscuri, tonete, cabine,spatii de
expunere, precum si pentru amplasarea panourilor de afisaj =6lei pentru fiecare mp.de suprafata
ocupata de construire.
5) Taxa pentru eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri si bransamente la
retelele publice de apa, canalizare, gaze, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu=9
lei pentru fiecare bransament.
6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si
amenajarea teritoriului, de catre primari=11 lei
7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa=7 lei.
8) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfasurare a unei activitati economice=11 lei.
9)

Taxa pentru eliberarea certificatului de producator =50 lei.

10) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare partiala sau totala a constructiilor si
amenajarilor =0,1% din valoarea impozabila a acestora.
11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism si a autorizatiei de construire se percepe
o taxa de 30% din valoarea initiala.
Alte taxe locale
1. Taxa inmatriculare mijloace de transport :
Pentru autovehicule cu greutatea pana 750 kg=26 lei

Pentru autovehicule cu greutatea intre 750-3500 kg =52 lei

Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg =104 lei
2. Taxa bilet proprietate :
- bovine=22 lei
- ovine=10 lei
- porcine=17 lei
3. Taxa oficiere casatorie
- in zilele lucratoare=25 lei
- in zilele nelucratoare=60 lei
4. Taxa eliberare certificat de stare civila=10 lei
5. Taxa eliberare adeverinte de orice fel=3,5 lei
6. Taxa instrainare teren curti constructii=25 lei
7. Taxa instrainare alte categorii de terenuri=15 lei
8. Taxa de deplasare in teren pentru diferite constatari=25 lei
9. Taxa inregistrare succesiune=15 lei pentru fiecare succesor
10. Taxa pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei
11. Taxa pentru transcriere documente=30 lei
12. Taxa pentru autorizarea de libera trecere a autovehiculelor de tonaj greu :
- greutatea totala intre 3,5t - 10t = 450 lei / luna ;
- greutatea totala peste 10t =650 lei / luna.

Impozite si taxe de la persoane juridice

A. In cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe cladiri se calculeaza in cadrul

localitatii astfel :
- prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea
acestora, conform prevederilor legale in vigoare ;

- daca persoanele juridice nu au afectat nici o evaluare a cladirii incepand cu anul 1998, cota
impozitului pe cladiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in
contabilitatea acestora.
B. Pentru terenurile proprietate privata sau publica a comunei aflate in administrarea sau
folosinta persoanelor juridice ( terenurile ocupate de stalpii de sustinere a retelelor electrice,
telefonie), utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura sau sivicultura, se percepe o taxa
identica cu impozitul pe teren.
C. Pentru terenurile amplasate in extravilan, dupa rangul localitatii, categoria de folosinta
si zona unde este situat se percepe o taxa, dupa cum urmeaza :

Categoria de folosinta

Zona A

Zona B

Zona C

Teren cu constructii

22

20

18

Arabil

36

34

32

Pasune

20

18

16

Fanete

20

18

16

Vie pe rod

40

38

36

Vie pana la intrarea pe rod

Livada pana la intrarea pe rod

40

38

36

Livada pana la intrarea pe rod

Padure sau alt teren cu cu vegetatie 12

forestiera

10

Padure in varsta de pana la 20 ani

Teren cu apa, altul decat cel cu piscicole

Teren cu amenajari piscicole

24

22

20

Drumuri si cai ferate

Teren neproductiv

Impozitul pe mijloace de transport cu tractiune mecanica ce apartin persoanelor fizice si juridice

se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului pentru fiecare 200 cmc sau
fractiune :
Tipul mijlocului de transport

Nivel impozit - lei/cmc

sau fractiune

Motorete, scutere, motociclete si 7

autoturisme cu capacitate cilindrica de
pana la 1600 cmc inclusiv
Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 15
1601-2000cmc
Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 30
2000-2600cmc
Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 60
2601-3000cmc
Autoturisme cu capacitate cilindrica 120
peste 3001cmc

Taxa pentru
eliberarea
certificatelor, avizelor
si a autorizatiilor

Taxa
pentru
eliberarea autorizatiei
de
construire
se
calculeaza
prin
aplicarea cotei de 1%
asupra
valorii
autorizate a lucrarii,
inclusiv
instalatiile
aferente acesteia.
Taxa
pentru
eliberarea autorizatiei
de foraje sau excavari
=9 lei pentru fiecare
mp. Afectat.

Taxa
pentru
avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de
catre primari=11 lei
Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa=7 lei
Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare partiala sau totala a constructiilor si
amenajariilor=0,1% din valoarea impozabila a acestora.
Pentru prelungirea certificatelor de urbanism si a autorizatiei de construire se percepe o
taxa de 30% din valoarea initiala.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

a. pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afisaj, panouri sau alte asemenea mijloace
publicitare=17 lei
b. pentru firmele instalate la locul desfasurarii activitatii, taxa anuala este de 23 lei/mp.
Taxa astfel stabilita se va plati integral pana la data de 31 martie a anului sa in termen de
30 zile de la data instalarii( in cazul instalarii in cursul anului.
Impozitul pe spectacole
Manifestarea artistica sau activitatea distractiva

Nivelul impozitului

Videoteci

1 leu / mp./zi

Discoteci

2 lei / mp./zi

Alte taxe locale

Taxa inmatriculare mijloace de transport :
Pentru autovehicule cu greutatea pana 750kg=26 lei
Pentru autovehicule cu greutatea intre 750-3500kg=52 lei
Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg=104 lei
Taxa instrainare teren curti constructii=25 lei
Taxa pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei
Taxa pentru autorizarea de libera trecere a autovehiculelor de tonaj greu :
greutatea totala intre 3,5t - 10t=450 lei/luna ;
greutatea totala peste 10t=650 lei/luna.
Taxa pentru activitati de comert stradal=10 lei.
2.3.ANALIZA VENITURILOR BUGETARE
Pentru anul 2008 s-a prevazut prin bugetul de venituri si cheltuieli , venituri totale in
suma de 31.770,64 mii lei (RON), mai mult cu 12% fata de anul 2007.
Evolutia veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentata in tabelul
urmator:
Evolutia veniturilor Consiliului Judetean:

Tabelul nr.1
Indicatori

2006
mii

2007
%

lei(RON)

mii

2008
%

lei(RON)

mii

lei(RON)

Venituri proprii

5998,79

25

6623,77

24

1461,26

Prelevari din buget

13675,83

56

20947,16

74

26270,09

82

Subventii

4672,34

19

570,00

4039,28

13

Incasari din rambursarea 0

imprumuturilor acordate

Imprumuturi

Venituri totale

24346,97

100

28140,93

100

31770,64

100

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli.

Graficul nr.1

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. 7

Analiza veniturilor totale
Din tabelul de mai sus se observa ca veniturile totale au crescut de la o perioada la alta in
medie cu 15% pe an.

Prezinta importanta analiza in structura a veniturilor totale si analiza in dinamica a

veniturilor exprimate in preturi nominale si preturi reale.
In termeni nominali in anul 2006 aveau valoarea de 24.346,97 mii lei(RON), in
anul 2007 au crescut cu 15%ajungand la 28.140,93 mii lei (RON), valori exprimate in preturi
curente .
Interesant este de analizat evolutia veniturilor prin prisma factorului pret. Astfel pe baza
indicilor de pret comunicati de Comisia Nationala de Statistica:
-

Indice de pret 2007/2006 - 1,303;

- Indice de pret prognozat 2008/2007 - 1,18;

Consider an de referinta, anul 2006, cifrele nominale exprimate in preturi curente le voi
actualiza la nivelul anului2007 pe baza relatiei marimilor relative cu baza fixa.
Evolutia veniturilor bugetare in preturi curente si in preturi comparabile
-lei(RON) - Tabelul nr.2
Indicator

2006
Nominal

2007
Nominal

2008
Real

Nominal

Real

(real)
Venituri proprii

Prelevari

din

5998,79

6623,77

5083,47

1461,26

950,41

13675,83

20947,16

16076,10

26270,09

170863

4672,34

570,00

437,45

4039,28

2627,17

24346,94

28140,93

21597,03

31770,64

20663,83

bugetul statului
Subventii
Total venituri

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli.

In termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au scazut fata de cele din anul 2006, ajungand
la 21.597,03 mii iei(RON),ceea ce reprezinta o scadere de 12%. In anul 2008 veniturile bugetare
au crescut fata de cele din anul 2006 cu 35% adica cu8323,67 mii iei(RON).
In termeni
reali
veniturile
bugetare din anul 2007 au
o
valoarea 26.663,29 mii iei(RON), ceea ce reprezinta o scadere fata de anul de referinta, cu 16%.

Se poate constata ca daca la nivelul preturilor curente s-a inregistrat o crestere a

veniturilor, analizate la nivelul preturilor comparabile (la nivelul anului 2006) acestea au
inregistrat o scadere. Acest lucru se observa foarte bine in graficul de mai jos.
Graficul nr.2

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelului nr.8

Evolutia veniturilor proprii
Tabelul nr. 3
Indicatori

2006
mii

2007
%

mii

lei(RON)
Venituri

proprii

5998,79

2008
%

mii

lei(RON)

lei(RON)

100

6623,77

100

1461,26

100

1014,56 16,91

649,65

9,81

838,96

57,41

340,72

5,14

116,90

8,00

totale
1. Venituri curente
- Venituri fiscale

371,88

6,20

-Venituri nefiscale
2.Venituri din capital
3 .Venituri

cu

642,68 10,71

308,92

4,66

722,06

49,41

1,41

104,61

1,58

1,00

0,07

4899,79 81,18

5869,51

88,61

621,30

42,52

84,43

destinatie speciala
Sursa:Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de Venituri si Cheltuieli.
Graficul nr. 3

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.3

In anul 2007 veniturile proprii au crescut cu 105 fata de cele din 2006, in timp ce in
anul 2008 acestea au scazut fatade cele inregistrate in 2007 cu 78%. La prima vedere pare o
situatia confuza si gresita, stiind ca o data cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar
trebui sa creasca, de aceea voi face o analiza mai amanuntita a acestui aspect.
In termeni nominali veniturile proprii au scazut de la 25% in anul 2006, la 24% in
anul 2007, si au inregistrat oscadere brusca la 5%.
In termeni reali
veniturile
proprii au scazut
de la 5.998,79 mii
lei(RON), in
anul 2006, la 5083,47 mii
lei(RON) in anul2007, ajungand
la 950,41 mii lei(RON)
in
anul 2008, aceasta insemnand o scadere de 6 ori.

Evolutia veniturilor din capital

Tabelul nr .4

Indicatori

2006

2007

mii

2008

mii

lei(RON)

mii

lei(RON)

lei(RON)

Venituri din valorificarea

unor bunuri ale
institutiilor publice

0,25

0,30

0,97

0,93

1,00

100

Venituri din valorificarea

unor
bunuri aleinstitutiilor
publice

103,64 99,07

Venituri din privatizare

84,18

Venituri din capital

84,43

99,70

100

104,11

100

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli.

Grafic nr.4

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.4

Evolutia veniturilor CU destinatie speciala

1,00

100

Tabelul nr.5
Indicatori

2006

2007

2008

mii lei(RON)

mii
lei(RON)

mii lei(RON) %

602,80

10,27

310,00

49,90

Amortizarea mijloacelor 0
fixe

240,50

4,10

285,00

45,87

Donatii si spnsorizari

15,99

0,33

25,46

0,43

20,00

3,22

Sume acordate de pers 74,40

fizice si juridice

1,51

77,00

0,01

6,30

1,01

Fondul pentru drumurile 4809,40

publice

98,16 5000,00

85,19

Venituri
speciala

100

100

621,30

100

Fondul pentru interventie

cu

destinsie 4899,79

5869,51

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Analiza veniturilor cu destinatie speciala

Veniturile cu destinatie speciala uu avut o evolutie descrescatoare plecand de la valori
aproximativ egale in anii 2006, 2007 (4899,79 mii lei(RON) respectiv 5869,51 mii lei(RON)) la
o valoare de 621,30 mii lei(RON).
Ponderea veniturilor cu destinatie speciala in totalul veniturilor proprii
scazut de la 88,61% in anul 2007, la 42,52% in anul 2008.

In
anul 2006 si 2007 o
mare
parte
a
fondurilor
cu
destinatie speciala (98,16% respectiv 85,19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul

pentru drumurile publice, acest lucru se poate usor constata prin lucrarile de modernizare care sau facut pe drumurile publice : Pitesti- Rm. Valcea si Rm. Valcea-Sibiu.

Graficul nr.5

Analiza veniturilor curente

In cadrul veniturilor proprii, veniturile curente au avut o evolutie oscilanta astfel in anul
2006 au inregistrat o valoare de 1012,52 mii lei(RON), o pondere de 16,91% in totalul
veniturilor proprii, scazand in anul 2006 la 649,65 mii lei(RON) cu o pondere de 9,81% pentru
ca sa creasca la 838,96 mii lei(RON), o pondere de 57,31%, pondere foarte mare datorita
reducerii veniturilor proprii in anul 2007.
a)

Veniturile fiscale au avut o evolutie descendenta, ele au scazut de la 371,88 mii

lei(RON), o pondere de 6,20% in anult 2003, la 340,72 mii lei(RON), o pondere de
5,14% in anul 2007 ajungand la 116,90 mii lei(RON), pondere de 8% in anul 2008.

Evolutia veniturilor fiscale

Tabelul nr.6
Indicatori

2006
mii
lei(RON
)

Impozit pe profit de la RA si SC de sub 169,29

autoritatea CJ

2007

2008

mii
%
lei(RON
)

mii
lei
(RON
)

45,5

182,90

111,9

95,7

53,6

2
Taxa
asupra 0
mijloacelorde transport detinute de perso
anele juridice

Alte incasari din impozite directe

Total venituri fiscale

5,00

4,28

202,59

54,4
8

157,82

46,3
2

371,88

100

340,72

100

116,9
0

100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Impozitul pe profit de la regulile autonome si de la societatile comerciale de sub autoritatea
Consiliului Judetean au scazut datorita privatizarilor si a iesirii de sub autoritatea Consiliului
Judetean a o serie de intreprinderi.
Taxa asupra mijloacelor de transport se determina de catre compartimentul Serviciul
Buget, Impozite si taxe din cadrul Consiliului Judetean se va urmari incasarea cotei de 45%,
55% la bugetul local. Ea se utilizeaza pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si
constructie a drumurilor de interes local si judetean.
Evolutia veniturilor nefiscale
Tabelul nr.7
Indicatori

2006
mii

2007
%

lei(RON)

2008
%

mn

Iei(RON)
Varsaminte nete
profitul net al RA

din

Varsaminte
de SAinstitutiile
publice
Venituri
recuperarea
cheltuielilor
judecata

din
de
,

%
Iei(RON)

83,15 12,95

53,36 17,27

156,60 21,69

2,15

0,33

80,00

0,26

1,00

0,14

30,00

0,05

5,15

1,67

5,00

0,69

irnputari,despagubiri
Venituri din amenzi si
sanctiuni
Restituiri din finantarea
bugetara locala a anilor
precedenti
Venituri din concesiuni

10,50

1,63

168,50 26,22

13,72

1,80

0,58

215,54 69,77

2,00

0,28

292,46 40,50

2,13

13,30

4,31

Venituri
din ATEE surse

364,36 56,69

18,97

6,14

250,00 34,62

Total venituri nefimfe

642,68

308,92

100

722,06

100

15,00

2,08

100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

b)Veniturile nefiscale au o evolutie oscilanta cu o tendinta de crestere astfel in anul 2006 aveau
valoare de 642,68 mii lei(RON), o pondere de 10,71%, in 2007 s-au redus la 308,92 mii
lei(ROM) atingand o pondere de 4,66% ,pentru ca apoi sa se majoreze la 722,06 mii lei(RON),
inregistrand o pondere de 49,41% in totalul veniturilor proprii pentru anul 2006,
in termeni reali vemturile nefiscale au scazut de la 642,68 mii lei(RON) in anul
2006,1a 469,62 mii lei(RON) in anul 2007,inregistrand o scadere de aproximativ 27%.
Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit
Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioada la alta avand
cea mai mare pondere in totalul prelevarilor de la bugetul de stat.
O pondere importanta a acestor sume a fost repartizata pentru echilibrarea bugetelor
locale.
In termeni nominali in anul 2006 au inregistrat o valoare de 12.421,14 mii lei(RON),
reprezentand o pondere de92,82% din totalul prelevarilor din bugetul statului, in anul 2007 au
crescut cu 9,23% ajungand la 13.568,73 mii lei(RON), in anul 2008 au inregistrat o crestere fata
de anul 2007, cu 62% , avand o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adica 84,05% din totalul
prelevarilor din bugetul de stat.
In termeni reali, in anul 2007 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut
fata de anul 2006 cu 16%. in anul 2008 au crescut fata de 2007 cu 38%, comparativ cu crestere
nominala fiind de 62%.
Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii

Cotele defalcate din impozitul pe salariu au scazut de la o perioada la alta ajungand

la 10,03 mii lei(RON) in anul 2008,scadere de 25 ori fata de anul 2006 cand s-a inregistrat o
valoare absoluta de 247,40 mii lei(RON).

Analiza cotelor defalcate din TVA

Cote defalcate din taxa pe valoare adaugata au avut o pondere de 34,36% in total
prelevari din bugetul de stat.
Sumele defalcate din taxa pe valoare adaugata au avut o evolutie oscilanta, maximum
valori atingandu-se in anul 2008 .Astfel, daca in anul 2006 s-a inregistrat o valoare absoluta de
1007,29 mii lei(RON) reprezentand 7,37% din totalul prelevarilor din bugetul statului, in anul
2007 ele au ajuns la 7197,72 mii lei(RON) (o pondere de 34,36%), pentru ca in anul 20058sa
scada inregistrand o valoare de 4179,8.8 mii lei(RON).
In termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiasi evolutie, dar comparand
anul 2008 cu anul 2007, ele au scazut cu 51%.
In termeni nominali, in anul 2006 au inregistrat o valoare de 12,421,14 mii lei(RON),
reprezentand o pondere de92,82% din totalul prelevarilor din bugetul statului, in anul 2007 au
crescut cu 9,23%, ajungand la 13,568,73 mii lei(RON), in anul 2008 au inregistrat o crestere fata
de anul 2007 cu 62% , avand o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adica 84,05%din totalul
prelevarilor din bugetul de stat.
2.4.ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 prevede clar ca bugetele de venituri si
cheltuieli la nivel local functioneaza pe principiul echilibrului bugetar, astfel ca odata cu
aprobarea acestuia de catre Ministerul Finantelor se asigura finantarea tuturor cheltuielilor
inscrise in acesta.
Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: "Sume defalcate din impozitul pe
venit pentru echilibrarea bugetelor locale'.
Acestea fiind zise, marimea cheltuielilor pe fiecare an este egala cu marimea veniturilor, in
acest sens prezinta interes analiza structurii cheltuielilor, iar in cadrul fiecarei structuri a
evolutiei acestora.
Evolutia cheltuielilor clasificate dupa natura lor

Tabel nr.8
Indicatori

2006

2007

2008

mii
lei(RON)

mii lei(RON)

mii lei(RON) %

19685,72

80,85

23950,28

85,11

27491,82

-Cheltuiel de personal 7414,88

30,46

8073,81

-Cheltuieli materiale 11297,07

si servicii
0
-Subventii
970,00
-Transferuri
3,77
-Plati de dobanzi

46,40

11405,81

1537,78

3,98

2932,88

0,02

2.Cheltuieli de capital 4622,74

18,99

4159,64

14,78

4273,81

13,45

-Investitii
ale 1641,78
institutiilor publice
2980,96
-Investitii ale regiilor
autonome

6,74

2773,62

8,33

3136,83

9,87

12,25

1786,02

6,35

1136,98

3,58

3.Imprumuturi
acordate

38,50

0,16

31,00

0,11

4.Rezerve

5,00

0,02

Total cheltuieli

24346,97

100

28140,93

100

31770,64

100

1.Cheltuieli curente

28,69
40,53
5,46
10,43
0

9462,56
11899,00
1865,99
4264,25
0

86,53
29,78
37,45
5,87
13,43
0

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Analiza cheltuielilor totale

In termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioada la alta cu 15% pe an.
Astfel daca in anul 2006 ele reprezentau 24,336,97 mii lei(RON), in anul 2007 au crescut
cu 15% in valoare absoluta cu 3793,96 mii lei(RON).
In anul 2008 aceste au crescut fata de anul 2007 cu 12 % cu 3629,70 mii lei(RON).

Graficul nr.8

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8

Analiza cheltuielilor curente
Cheltuielile curente au fost de 19.685,72 mii lei(RON) in anul 2006, avand o pondere
de 80,85 % in totalul cheltuielilor. In anul 2007 au ajuns la 23,950,28 mii lei(RON) cu o pondere
de 85,11% ,pentru ca in 2008 sa ajunga la274.91,82 mii lei(RON), reprezentand o pondere
de 86,53%.
In anul 2008 fata de 2006 cheltuielile curente au crescut in termeni nominali
cu 39,65%. in termeni reali cheltuielile curente din 2006 au scazut de la 19.685,72 mii lei(RON),
la 18.380,88 mii lei(RON) in anul 2007, 7.880,85 mii lei(RON) in anul 2008, o scadere de
aproximativ 10%.

Analiza cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital in 2006 au avut o valoare de 4622,74 mii lei(RON),
reprezentand 18,19 % din totalul cheltuielilor. Acestea au inceput sa scada, ajungand
la 4159,64 mii lei(RON),reprezentand o pondere de 14,78% din totalul cheltuielilor, ceea ce
inseamna o scadere de 10%.
In anul 2008 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273,81 mii lei(RON) ceea ce
reprezinta o pondere de13,45% si o scadere in termeni nominali fata de 2006 cu 8%.
In termeni reali cheltuielile de capital au cazut de la 4622,74 mii lei(RON)
in anul 2006, la 3192,36 mii lei(RON) in
anul 20078 si la 2779,64 mii
lei(RON) in anul 2008, ceea ce inseamna o scadere cu 40%. Cheltuielile de capital sunt alocate
pentru investitii de interes public si investitii ale Regiilor Autonome deveniind din ce in ce mai
nesemnificative.

Analiza subventii si transferuri

In cadrul cheltuielilor curente subventiile si transferurile au o pondere destul de
insemnata de aproximativ 16% in totalul cheltuielilor.
In anul 2006 Consiliul Judetean nu a acordat subventii. Din tabelul nr. 4.3.1 se observa ca
datorita imprumuturilor, a trebuit sa se vireze 3,77 mii lei(RON) pentru dobanzi. In
anii 2007 si 2008 nu s-au mai contractat imprumuturi.

Analiza cheltuielilor materiale si servicii

Cheltuieli materiale si servicii in cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai
mare o reprezinta cheltuielile materiale si servicii, o pondere de 42% in medie pentru cei 3 ani
din totalul cheltuielilor. Cheltuielile materiale si servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o
evolutie descrescatoare ca pondere. Daca in anul 2006 erau in suma de 11.297,07 mii lei(RON),
reprezentand
o
pondere de 46,40%, in anul 2007 au
ajuns
la
o
pondere de 37,45% in totalul cheltuielilor, ceea
ce
reprezinta
o
valoare
de 11.899,00 mii lei(RON).
In preturi reale cheltuielile au scazut cu 32% fata de nivelul anului 2006.

Analiza cheltuielilor cu personalul.

Cheltuielile de personal au crescut in marime absoluta de la o perioada la alta cu

aproximativ 13,5% pe an, dar ca pondere au scazut in anul 2007 (29,75%) fata de anul 2006
(30,46%).
In conditiile
in
care
rata
inflatiei a fost
destul
de
ridicata 30% in anul 2007/2006 si 18% pentru 2008se poate aprecia ca salariul real a scazut in
anul 2008 fata de anul 2006 cu 17%.
Graficul nr.9

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8

Situatia cheltuielilor bugetare dupa destinatie

Tabel nr.9
Indicatori

2006
mii
lei(RON)

1.Servicii
generale
2.Cheltuieli
culturale

publice 2221,83
social 12830,81

2007

2008

mii
lei(RON)

mii lei(RON)

9,13

2690,64

9,56

4180,00

13,16

52,70

15433,88

54,84

18956,78

59,67

-invatamant

1768,09

7,26

2175,36

7,72

4050,58

12,75

-sanatate

-cultura, religie ,actiuni 2729,47

privind
activitatea
sportiva

11,21

4778,12

16,98

6100,65

19,20

-asistenta soc., alocatii, 8333,24

pensii,
ajut.
si
indemnizatii

34,23

8480,39

30,14

8805,54

27,72

3. Servicii si dezvoltate 1538,69

publica, mediu si apa

6,32

1057,00

3,76

664,00

2,09

4. Actiuni economice

2550,96

10,48

2738,19

9,73

7018,58

22,09

- arcuituri si alviasfeura

122,17

0,43

129,30

0,41

10,48

2616,02

9,30

6889,28

21,68

-transporturi
comtmicatii

si 2550,96

-alte actiuni economice

5.Alte actiuni

262,51

3,27

320,70

1,14

324,97

1,01

6. Fond de garantare si 0
redistribuire

7.Transferuri din bugete 0

locale

8. Imprumuturi acordate

31,00

O,11

9.Plati de dobanzi si alte 3,77

cheltuieli

0,02

10.Rambursari
imprumuturi

0,16

5,00

0,02

19,92

5869,51

20,86

621,30

1,96

100

28140,93

100

31770,64

100

11. Fonduri de rezerva

12.Cheltuieli
destinatie speciala
Total cheltuielii

de 38,50
0
cu 48498866
24346,97

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Graficul nr.10

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.9

Analiza cheltuieli social- culturale
Cheltuielile social-culturale au crescut in termeni nominali de la o perioada la alta, atat
ca valoare absoluta cat si ca pondere in totalul cheltulelilor de la 12.830,81 mii lei(RON), o
pondere de 52,70% in anul 2006 la 3.8.956,71 mii lei(RON), opondere de 59,67% in anul 2008.
In termeni reali cheltuielile social-culturale au ramas aproximativ constante pe parcursul
celor 3 ani.
2.5.SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE

Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor si taxelor arata ca sistemul

bancar din Romania a inteles mesajul Guvernului si a demarat modernizare acestui proces.
Accesul la serviciile bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetatenilor platitori de
taxe si impozite accesul modem la serviciile guvernamentale si pentru a-i scuti de cozi
interminabile la ghiseele unde isi plateau pana acum datoriile. Functionarea acestuia prim sistem
electronic de plata a taxelor dovedeste ca decizia Guvernului de a extinde acest proiect pilot la
nivel national a fost realista si s-a bazat pe disponibilitati reale.
Conform Ordonantei de Urgenta nr. 24/30 ianuarie 2002, autoritatile publice locale au
obligatia de a asigura si implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor si
taxelor, in fiecare oras si municipiu din teritoriu.
Sistemele electronice pentru colectarea taxelor si impozitelor vizeaza optimizarea relatiei
administratie publica -cetatean prin:
-

reducerea birocratiei din administratii;

operativitatea interferentei cetatean - administratie;

reducerea costurilor din administratie;

cresterea transparentei procesului administrativ;

reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetatenilor;

eficientizarea procesului de colectare a taxelor si impozitelor de la cetateni;

functionarea non stop , oferind

administratie si contribuabili.

conditii

civilizate

de

relationare

intre

Pentru a intelege modul de utilizare a implementarii sistemului electronic sunt necesare

cunoasterea abrevierilor care au urmatoarele semnificatii:
a)

ISO - Organizatia International de Standardizare;

b)

SSL - Protocol de comunicare securizat prin Internet.

Termenii utilizati au urmatoarele definitii:

a)

Sistem - Sistemul electronic de incasare a impozitelor si taxelor locale;

b)
Entitate fiscala - Autoritate a administratiei publice locale insarcinata cu colectarea
taxelor si impozitelor locale;
c)
Utilizator - Persoana fizica sau juridica, romana sau straina, care beneficiaya de
serviciile Sistemului.
d)

Pagina web - Document electronic, accesibil prin internet;

e) Navigator Internet - Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web.
In vederea
responsabilitati:

asigurarii

operarii

Sistemului,

entitatea

fiscala

are

urmatoarele

a)
punerea la dispozitia utilizatorilor a unui sistem care sa permita incasarea taxelor si
impozitelor locale prin mijloace electronice;
b)
intretinerea sl operarea Sistemului, acest sistem va permite contribuabililor sa consulte
lista taxelor si impozitelor locale datorate, precum si lista detaliata a platilor efectuate dupa
punerea in functiune a Sistemului;
c)
sa furnizeze servicii de consultanta si suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului si
a tranzactiilor ce se desfasoara prin intermediul Sistemului;
d)
sa supravegheze si sa controleze respectarea normelor legale in vigoare de catre cei care
utilizeaza Sistemul;
Entitatea fiscala va adopta acele proceduri de utilizare care sa asigure confidentialitatea,
integritatea, accesul si disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii si stocarii
acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Toti utilizatorii Sistemului au obligatia sa respecte procedurile stabilite de entitatea

fiscala in scopul asigurarii nivelului de securitate necesar bunei desfasurari a operatiunilor in
cadrul acestuia.
Utilizatorii Sistemului sunt obligati sa utilizeze procedurile de autentificare stabilite de
entitatea fiscal. Entitatea fiscala are obligatia de a asigura prin intermediul procedurilor de
autentificare pe care le stabileste, identificarea emitentului unui mesaj, integritatea datelor in
timpul transmiterii acestora sau in timpul stocarii for precum si confidentialitatea informatiilor
transmise.
In scopul promovarii competitiei, entitatea
solutiile care utilizeaza doar standarde deschise.

fiscala

are

obligatia de a adopta

In scopul asigurarii securitatii Sistemului, entitatea fiscala trebuie sa ia toate masurile

necesare implementarii mecanismelor de non-repudiere, pentru a garanta integritatea si originea
tranzactiilor din punctul de vedere al expeditorului.
Pentru asigurarea securitatii datelor, entitatea fiscala trebuie sa ia toate masurile necesare
pentru stocarea in deplina siguranta a datelor si documentelor utilizate de Sistem. Orice
document va fi stocat astfel incat sa se pastreze originea, destinatia si momentul transmiterii sale
prin intermediul Sistemului.
Pentru asigurarea integritatii si securitatii datelor si a documentelor, entitatea fiscala
trebuie sa ia toate masurile necesare, care tin de acesta, pentru asigurarea securitatii comunicatiei
dintre Sistem si utilizatorii sai.
Entitatea fiscala are obligatia sa informeze cetatenii, prin intermediul Sistemului
electronic, cu privire la obligatiile fiscale si la tipul de taxe si impozite pe care acestia le pot
achita si prin mijloace electronice.
Entitatea fiscala pune la dispozitia utilizatorilor facilitatile Sistemului fara a
percepe taxe. Aceasta este obligata safurnizeze informatia gestionata, la cerere, gratuit, celorlalte
institutii ale administratiei publice, daca acestea sunt abilitate legalde a detine, prelucra sau folosi
informatia solicitata.
2.6.EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR
Evaziunea fiscala este fenomenul de incalcare a reglementarilor fiscale care au consecinta
financiara a platii unor impozite si taxe mai mici decat cele legal datorate, ori chiar a neplatii
unor impozite si taxe.[1] In legislatia fiscala romaneasca, evaziunea fiscala reprezinta sustragerea
prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume
datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor
speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine.
Evaziunea fiscala constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maxima
importanta cu care se confrunta fiecare stat si ale carui consecinte nedorite.
Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesara datorita efectelor sale: ea se repercuteaza
direct asupra diminuarii veniturilor fiscale si favorizeaza aparitia unor distorsiuni in mecanismul
pietei, consolidand nejustificat pozitia pe piata a celor care se sustrag de la impozitare; contribuie
la accentuarea inechitatilor sociale.

Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt:

unele norme si reglementari legale privind stabilirea si plata impozitelor si taxelor pot fi

lipsite de precizie si pot oferii posibilitatea de a fi interpretate in moduri diferite;

evaziunea fiscala poate fi si rezultanta folosirii unor metode si modalitati defectuoase

de aplicare a legislatiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligatiilor fiscale pentru unele categorii
de contribuabili pe baza unor norme medii de venit si nu pe baza venitului efectiv realizat);

se poate vorbi si de o inclinatie psihologica generala a contribuabililor - pe fondul lipsei

unei educatii fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage partial sau total, de la plata
obligatiilor fiscale care le revin; o asemenea inclinatie deriva din faptul ca omul este preocupat
sa puna mai presus interesele sale individuale decat interesul general al societatii;

incalcari ale legislatiei fiscale savarsite de catre functionarii publici cu atributii fiscale,
vamale si de control financiar, care au consecinte de evaziune fiscala;

existenta unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depaseste gradul de suportabilitate a

contribuabililor;

neajunsuri in organizarea sistemului de control financiar;

desele modificari ce se produc in sistemul fiscal in perioada de tranzitie.

Formele evaziunii fiscale

evaziunea care poate fi realizata la adapostul legii;

evaziunea fiscala ce se realizeaza cu incalcarea legii, denumita frauda fiscala.

Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii consta in sustragerea de impozitare a unei parti
din materia impozabila realizata de catre contribuabilii de drept, la adapostul legii, fara ca fapta
lor sa fie considerata contraventie sau infractiune si sanctionata corespunzator. Aceasta este o
evaziune fiscala nefrauduloasa, putandu-se infaptui prin doua moduri:
- prin includerea in legislatia fiscala a unor prevederi care sa permita unor categorii de
contribuabili sa sustraga in totalitate sau partial, de la impozitare, o parte din materia impozabila.
Este vorba de a include in legile fiscale unele prevederi ce se refera la privilegiile fiscale pe care
le acorda statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice;
- alt mod de a determina evaziunea poate sa apara datorita unor lacune ale legilor fiscale
care permit unor persoane fizice sau juridice sa plateasca un impozit mai mic. Un asemenea
fenomen devine posibil deoarece legislatia fiscala din unele state permite, prin lacunele sale,
scoaterea de la impozitare, a unor venituri, parti de venituri sau averea care, daca prevederile
legale ar fi clare, explicite, necontradictorii, complete, nu ar putea duce la asemenea situatii de
scoatere de sub incidenta fiscala a lor.
Evaziunea fiscala la adapostul legii presupune a uza de prevederile legislatiei fiscale spre a
apara cat mai mult interesele contribuabililor, diminuand sarcinile fiscale, pornind de la
impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilitatile fiscale prevazute in legislatie.

In orice tara exista legi fiscale imperfecte, pe care actorii economici le speculeaza pentru asi usura sarcina fiscala.
Se pot prezenta multiple posibilitati de aparitie a evaziunii fiscale la adapostul legii. In
situatia determinarii veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creeaza
posibilitatea ca acei contribuabili care obtin venituri superioare normei medii stabilite, sa nu
plateasca impozit pentru venitul suplimentar inregistrat. Aceste situatii se pot ivi in cazul
impozitarii veniturilor din profesii libere daca sunt evaluate pe baza normelor medii de venit.
Sarcina fiscala se poate determina si prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli
pentru calculul veniturilor impozabile ( artistii plastici, scriitorii ), prin scaderea din profiturile
reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investitionale, de sponsorizare etc.
In aceste cazuri contribuabilii care efectueaza cheltuieli reale mai mari sau mai mici decat
cotele forfetare de cheltuieli prestabilite, ca si contribuabilii carora li se admit la scaderea din
profiturile reale cheltuieli investitionale si de sponsorizare ajung sa plateasca impozite necorelate
cu baza reala de impozitare.
Acordarea unor facilitati fiscale ( exonerari, scutiri partiale, reduceri de impozite ), actorilor
economici in anumite domenii ale economiei, asigura un cadru favorabil pentru a recurge la
diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. Pentru a se sustrage
temporar de la plata impozitelor, solicita si obtin aprobari de a constitui noi societati comerciale
cu acelasi obiect de activitate ca al celor vechi cu toate ca in realitate, acestea sunt noi forme de
organizare si exploatare in care se obtin profituri mai mari decat in vechile societati care sunt
mentinute intr-o stare de aparenta functionare.
Facilitatile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri, la infiintarea firmelor,
sau pe parcursul desfasurarii activitatii, permit ca o parte din venit sa nu fie supus impunerii.
Astfel, se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societatile nou
infiintate, scutiri sau reduceri de impozite pentru societatile care creeaza noi locuri de munca sau
angajeaza personal din randul somerilor, scutiri de taxe vamale pentru masinile si utilajele sau
materiile prime aduse din import.
Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o
parte din profitul obtinut in echipamente tehnice.
Reglementarile fiscale din alt state ofera si alte posibilitati de evaziune fiscala la adapostul
legii. In S.U.A. legea confera dreptul unui intreprinzator persoana fizica sa-si declare ca asociati
pe sotie si copii, chiar daca ei nu au nici o contributie la capitalul social sau la activitatea firmei.
Avantajul pentru ei este ca prin impunerea separata pe fiecare membru de familie, impozitul de
platit va fi mai mic.
CONCLUZII
Putem deci concluziona ca in ultimii 13 ani procesul de descentralizare a administratiei
publice, desi s-a desfasurat greoi si a intampinat multe obstacole, a dus la obtinerea unei
autonomii locale relative in curs de perfectionare. Un rol capital pentru obtinerea unei adevarate
autonomii decizionale la nivelul administratiei locale l-au avut finantele publice locale.
Autonomia financiara a administratiilor locale determina o degrevare a finantelor centrale
de o seama de venituri si cheltuieli publice, o reducere a fluxurilor financiare realizate intre cele

doua nivele structurale ale finantelor publice, precum si o mai mare transparenta a utilizarii
fondurilor publice.
Se observa o crestere considerabila a veniturilor proprii in anul 2008 fata de 2007, adica
cu 140,66% ceea ce denota o mai buna colectare a acestora si o descentralizare a impozitelor si
taxelor la bugetul de stat catre bugetele locale.
La impozitul pe mijloace de transport se observa o crester considerabila (in medie de cca
100%), iar modul de calcul a acestuia se face la capacitatea cilindrica fractionata de 200cmc fata
de 500cmc cat era in 2006.
Conceptul de autonomie locala este insa sortit sa ramana golit de continut atata vreme cat
autoritatile locale nu dispun de resursele financiare, de competentele legale si de autoritatea
politica de care au nevoie pentru a-si asuma efectiv responsabilitatile ce le sunt acordate de
aceasta autonomie. De aceea, trebuie sa se realizeze o echivalenta intre competentele acordate
autoritatilor publice locale si modalitatile de atragere a veniturilor aflate la dispozitia acestora,
pentru a analiza cu strictete efectuarea cheltuielilor.
In momentul de fata, cu toate prevederile favorabile ale legii finantelor publice locale
( Legea nr.189/1998 care va fi abrogata prin Ordonanta de urgenta nr.45 publicata in M.O.
431/19 iunie 2003, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004), organele de conducere locale sunt
confruntate inca cu imposibilitatea asigurarii anumitor servicii publice din cauza insuficientei
fondurilor pe care le au la dispozitie.
Deci se impune aplicarea unor masuri care sa duca la cresterea fondurilor disponibile
organelor de conducere locale.Una dintre aceste masuri ar fi cresterea valorica a cotelor defalcate
din impozitele directe si indirecte, in sensul acordarii unei parti mai mare din acestea bugetelor
locale, cum ar fi :
- impozit pe venit persoane fizice ;
- impozit pe venit asociatii familiare ;
- T.V.A aferenta activitatii desfasurate pe raza localitatii respective.
O alta masura benefica ar fi colectarea mai judicioasa a impozitelor directe si indirecte
atat la nivel central cat si la nivel local. Pe aceeasi linie, se poate inscrie si masura de acordare a
cat mai putine scutiri nejustificative de la plata unor impozite si taxe de catre autoritatile statului.
De asemenea, ar trebui ca autoritatile locale sa depuna un efort mai sustinut pentru
obtinerea unor fonduri suplimentare de pe piata de capital, apeland la imprumuturi sau la
obtinerea unor fonduri nerambursabile de la organismele financiare internationale, pentru a putea
duce la indeplinirea strategiilor de dezvoltare si a proiectelor propuse pe termen lung.
BIBLIOGRAFIE
Emil Balan, Administrarea finantelor publice locale, Ed.LuminaLex, 1999
Mariana-Cristina Cioponea, Descentralizarea
Buletinul financiar", nr.9/1997, Bucuresti.
Mariana-Cristina Cioponea,Fiscalitate 2007

bugetara

in

Romania,

in,

,,

Mariana-Cristina Cioponea, Realizari si perspective ale reformei sistemului fiscal din

Romania in vederea integrarii in Uniune Europeana. Descentralizarea bugetara, Academia
Romana, Institutul de Finante, Preturi si probleme valutare ,, Victor Slavescu", Bucuresti, 1997.
Mariana-Cristina Cioponea, Autonomia financiara a administratiilor locale-cadru de
realizare a relansarii ecnomice, Academia Romana, Institutul de Finante, Preturi si probleme
valutare ,, Victor Slavescu", Bucuresti, 1998.
si

Radu Dobrescu, Surse

Administrare Locala.

de

venituri

ale

bugetelor

locale,

Revista

Economie

Marius Profiroiu, Anton Parlagi, Eugen Crai, Etica si coruptie in administratia

publica, Editura Economica, Colectia de administratie publica, Bucuresti, 1999.
Iulian Vacarel, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
Legea nr.189/1998, Privind finantele publice
Oficial" , Partea I , nr.4040/22 octombrie 1998.

locale,

in

,,

Monitorul

Ordonanta de Urgenta nr.61/1998, pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind

finantele publice locale, in ,, Monitorul Oficial ", Partea I, nr.517/30
decembrie
1998.
Legea bugetului pe anii 2007/2008.
Legea
si

nr.

571/2003

Codul
fiscal
completariile ulterioare.

cu

modificariile

Ordonanta nr.36 privind impozitele si taxele locale publicata in ,, Monitorul

Oficial", nr.92/2 februarie 2002.
Hotararea nr.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G.
nr.36/2002 privind impozitele si taxele locale.
Hotararea nr.561 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru
aplicarea O.G. nr.36/2002, privind impozitele si taxele locale aprobate prin Hotararea
Guvernului nr.1278/2002.
Ordonanta de urgenta nr.45 privind finantele publice locale.