Fiscalitate curs Castravet Lucia Bibliografie: 1. Codul fiscal al RM 2. Legea Bugetului de stat al RM 3.

Legea RM privind sistemul bugetar i procesul bugetar 4. Armeanic Fiscalitatea n sttele contemporane, note de curs, Editura USM, Chiinu 2003 5. Blnescu Sistem de impozite Editura Economic, Bucureti 1994 6. Brezeanu Fiscalitate: concepte, metode, practici, Editura Economic, Bucureti 1999 7. Brezeanu Finanele publice i fiscalitatea ntre teorie i practic, Editura Economic Bucureti 1998 8. Certan Politica fiscal:aspectul teoretic i aplicare practic Editura INEI, Chiinu 2003 9. Cojocari Politica fiscal i specificul ei n RM Editura UTM, Chiinu 2004 10. Filip Finane publice, Editura Junimea, Iai 2003 11. Manole Finane publice, teorie i aplicaii, Chiinu 1998 12. Stratulat Impozite directe, Editura Evrica Chiinu 2004 13. Grigorie Lcri Finane publice i fiscalitate, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti

Tema 1: Noiuni generale privind impozitele i impunerea

1: Apariia i evoluia impozitelor ( sinestttor) 2. Coninutul social-economic i funciile impozitelor 3. Teorii n reglementarea sistemului de impunere de ctre stat 4. Elementele impozitului 2. Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie cu titlu nerambursabil datorat conform legii statului de ctre persoanele fizice i juridice pentru veniturile care le obin sau pentru averea pe care o posed. Plata impozitului se efectueaz n cuantumul i termenul stabilit prin lege. Principalele trsturi ale impozitului sunt: - legalitatea impozitelor, aceasta presupune c instituirea de impozite se face n baza autorizrii conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili i percepe dect dac exist legea respectiv la impozit - obligativitatea impozitelor nseamn c plata impozitelor nu este benevol, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obin venituri, sau dein bunuri din categoria celor supuse impozitrii conform legilor n vigoare - nerestituirea impozitelor, aceasta prevede c prelevrile de impzite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv i nerambursabil. Adic transferurile fcute n aceste fonduri sunt utilizate numai la finanarea unor obiective necesare tuturor membrilor societii i nu unor interese individuale sau de grup. - Nonechivalena impozitelor aceast trstur poate fi neleas pe de o parte ca o plat n schimbul creia contribuabilii nu beneficiaz de contraservicii imediate i direct din partea statului, pe de alt parte ca o diferen ntre cuantumul impozitelor pltite i valoarea serviciilor primite n viitor. Rolul impozitelor da stat se manifest pe plan financiar, economic i social. Rolul cel mai important al impozitelor este cel financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. n ultimul timp s-a accentuat rolul impozitelor pe plan economic, caracterizat prin ncercrile statului de a folosi impozitele ca un mijloc de intervenie n activitatea economic. Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaz n

faptul c, prin intermediul lor statul procedeaz la redistribuirea unei pri importante din PIB ntre clase i pturi sociale. Prin politica fiscal practicat, statul are dreptul de a prelua o parte din veniturile realizate de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul serviciilor prestate n folosul solicitanilor. Impozitele la care sunt obligate subiectele pltitoare ndeplinesc, n principiu, trei funcii: a) Contribuia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societii (fiscal) este o obligaie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obin venituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanarea de obiective i aciuni cu caracter general, folosind ntregii colectiviti ca: finanarea instituiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte aciuni i obiective cu caracter economic i social. b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (social) este operaiunea de preluare a unor resurse n vederea repartizrii lor pentru satisfacerea unor trebuine acceptate n folosul altora dect posesorii iniiali ai resurselor. c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economic) acioneaz n mod diferit n cazul unitilor economice sau a persoanelor fizice. La unitile economice, prin impozite i taxe se influeneaz preurile mrfurilor i tarifelor executrilor de lucrri i servicii publice, rentabilitatea, eficiena economico-financiar, etc. La persoanele fizice, prin impozite i taxe se stimuleaz utilizarea ct mai productiv a terenurilor agricole i ale altor bunuri, pe care le au n patrimoniul personal, se limiteaz realizarea de venituri exagerate, etc. 3. n legtur cu dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere, n literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii: Teoria organic a fost teoretizat de gnditori de frunte ai filosofiei clasice germane: Hegel, Fichte i Schelling. Potrivit acestei teorii "statul s-a nscut din nsi natura omeneasc" iar dreptul de impunere este un produs necesar dezvoltrii istorice a popoarelor". n aceste condiii, dreptul de impunere nu este necesar s fie justificat, deoarece toate popoarele triesc n "viaa de stat i toate statele pentru garantarea existenei lor, au nevoie de exercitarea dreptului de impunere". Scopul exercitrii acestui drept este de a constitui fonduri bneti necesare meninerii organizrii de stat ori "scopul fiind absolut necesar se impune ca i mijlocul pentru realizarea scopului s fie imperativ". Teoria sociologic. Potrivit acestei teorii, statul este considerat a fi un "stpn absolut" nscut din frmntrile organizrilor sociale i reprezint "fora brutal" a minoritii organizate pentru a impune mpotriva majoritii stpnite. Conform acestei teorii, deintorul puterii nu era legat de drept, deoarece eman de la el - voina lui era dreptul. Prin urmare, voina capricioas a suveranului determin normele de conduit social. Instituirea dreptului de a percepe impozite i taxe a aprut o dat cu crearea unui aparat public complicat i cu necesitatea de a avea mijloacele de ntreinere i funcionare. Pentru a menine aceast for public sunt necesare contribuiile cetenilor. Teoria contractului social a fost ntemeiat de Thomas Hobbles i dezvoltat de JeanJeacques Rousseau n lucrarea "Contractul social". n teoria contractului social, dreptul formal de impunere apare ca rezultatul unei nelegere ntre stat i contribuabili. Cetenii renun la o parte din liberti, fcnd, n acelai timp, i sacrificii de ordin material concretizate n impozite, n schimbul unor activiti realizate i garantate de stat. Statul este considerat ca o autorizate superioar - creia i se supun oamenii liberi care 1-au creat pe baza unui contract. Teoria echivalenei numit i teoria schimbului sau teoria intereselor a fost fondat de Adam Smith i continuat de Montesquieu. Conform concepiei economistului Adam Smith maximele sau principiile fundamentale ale impunerii, devenite foarte tradiionale n ultimele decenii sunt:

1) maxima de justiie: "cetenii fiecrui stat trebuie s contribuie la cheltuielile guvernamentale, att ct le permite facultile proprii, adic n proporia veniturilor pe care le realizeaz sub protecia statului"; 2) maximi de certitudine: "impozitul stabilit fiecrui cetean trebuie s fie prestabilit i nu arbitrar. n epoca modern, cuantumul plaii trebuie s fie cert pentru contribuabil, ca i pentru orice alt persoan". 3) maxima comoditii: "toate contribuiile trebuie s fie pretinse la termenele i urmnd procedeul care este mai convenabil contribuabilului"; 4) maxima economiei: "toate contribuiile trebuie s fie stabilite de o manier care s scoat din buzunarul ceteanului ct mai puin posibil fa de ceea ce urmeaz s intre n trezoreria statului. Teoria echivalenei impozitelor a fost actualizat oficial n S.U.A. de ctre Tribunalul Suprem Federal. Aceast actualizare a teoriei echivalenei impozitelor cuprinde, mai mult dect formulrile teoretice anterioare, caracterizarea echivalentului pe care statul modern l acord contribuabilului de impozite - i care const att n protecia persoanei i proprietii lor, ct i n toate avantajele publice social-culturale. Deci statul stabilete cota de impunere a supuilor n raport cu avantajele create, dnd n acelai timp i msura acestora n raport de mrimea serviciilor sau avantajelor - cu ct vor fi mai mari, cu att impozitele vor fi mai ridicate. Impozitul, aa cum afirma Charles Montesquieu, este "o poriune pe care o d fiecare cetean din bunul su, pentru a avea sigurana celeilalte pri sau pentru a se folosi de ea". Dup aceast teorie, impozitele se confrunt cu taxele, deci dac impozitele ar fi ntr-adevr echivalente, ar trebui s msoare n mod just stabilirea i perceperea lor. Practic este imposibil de stabilit pentru fiecare cetean n parte, de ce anume avantaje sau serviciu se bucur n organizarea de stat. Teoria siguranei este inspirat din opera lui Jonh Locke, influenat fiind de concepia filozofic i de ideile liberalismului clasic, care atribuiau statului un rol de "paznic de noapte", de paz a dreptului i asigurarea siguranei publice. Aceast teorie este asemntoare cu teoria contractului social i teoria echivalenei, esena ei constnd ntr-un contract dintre stat i cetean. Conform acestei teorii, impozitele sunt considerate ca prima de asigurare. Statul pe de o parte, asigur viaa i bunurile, iar cetenii, pe de alt parte, pltesc un impozit, un fel de prim de asigurare. Teoria siguranei ofer, n acelai timp, i msura impozitelor, deoarece mrimea lor va fi dat de calitatea ceteanului i valoarea bunurilor pe care le posed. Teoria siguranei a fost combtut pe motiv c statul nu i asum vreun angajament formal de asigurare fa de ceteanul su. Dac ar exista un asemenea angajament, s-ar impune o despgubire din partea statului, atunci cnd bunurile contribuabililor au fost distruse s-au sustrase. Teoria sacrificiului. Conform acestei teorii, raiunea impozitului este justificat de nsi natura statului, n sensul c statul este un produs necesar al dezvoltrii istorice i nicidecum o organizare social bazat pe voina declarat a cetenilor sau a unui grup de ceteni. Astfel, cei care vor recunoate c viaa social, n complexitatea ei, nu poate exista dect sub forma organizrii de stat, trebuie s recunoasc i dreptul la impunere. Dreptul statului de a stabili i percepe impozite este o consecin direct a obligaiei sale de a ndeplini funciile i sarcinile de stat. Toi cetenii provoac o serie de cheltuieli pe care statul este obligat s le onoreze i, prin urmare, aceste cheltuieli trebuie finanate de cei care le cauzeaz. De aici impozitul apare nu ca un contraserviciu special pentru anumite servicii sau avantaje, ci ca o datorie a tuturor cetenilor pentru asigurarea existenei i a condiiilor de dezvoltare a ntregului social cruia i aparine. n acest sens, datoria de contribuie a cetenilor este analogic cu datoria de cetean. Independent de aceste teorii, toi cetenii au obligaia a plti impozitele, fr a se avea n vedere interesele fiecrui contribuabil n parte, ci numai interesele colectivitii, luat ca un ansamblu de entiti independente.

Tema 2 Modul de aezare i percepere a impozitelor

1. Principii impunerii 2. Metode de evaluare a materiei impozabil 3. Procedee de percepere a impozitelor

Tema 3: Sistemul fiscal

1. 2. 3. 4. 5. Sistemul fiscal al R.Moldova si elementele acestuia Sistemul de impozite a R. Moldova Cadrul legislative al sistemului fiscal al R. Moldova Serviciul fiscal al R. M , Componenta , ftii Politica fiscal

Sistemul fiscal reprezinta o component a sis. financiar a R. Moldova si include elementele : 1. Legislatia fiscal 2. Sistemul de impozite si taxe 3. Administrarea fiscala si organelle fiscal Toate aceste elemente sint stris legate deoarece n baza legislatiei fiscal Organele Fiscale administreaza procedurile fiscal avind ca scop colectarea impozitelor si taxelor care constituie surse de venit ale statului. Eficienta Sistemului Fiscal depinde de eficienta fiecarui element constitutive . Conform Codului fiscal Sist. Fisc al R. Modova reprezinta totalitatea impozitelor si taxelor , principiilor , formelor , metodelor de stabilire , Modificare si anulare a acestora precum si totalitatea masurilor ce asigura achitarea lor. [2] Sistemul Impozitelor si taxelor perceputen Moldova corespunde structurii Administratiei Publice din R. Moldova care e constituita din: -Administratia Publica Centrala -Administratia Publica LOcala. In conformitate cu Art 6 a codului fiscal a RMoldova impozitele si taxele perceputen RM sunt: -impozitele si taxele generale de stat -impozitele si taxele locale Sistemul impozitelor si taxelor generale de stat include 1) Impozitul pe venit 2) Taxe pe valoare adaugata 3) Accizele 4) Impozitul privat 5) Taxa vamala 6) Taxele perceputen fondul rutier Sistemul impozitelor si taxelor locale include: 1) Impozitul pe bunurile imobiliare 2) Taxele pt resursele natural 3) Taxa pt amenajarea teritoriului 4) Taxa de organizare a licitatiilor si loteriilor pe teritoriul unitatii administrative teritoriale 5) Taxa de plasare (amplasare) a publicitatii

6) Taxa de aplicare a simbolicii locale 7) Taxa pentru unitatile comerciale si prestari servicii de deservire sociala 8) Taxa de piata 9) Taxa pentru cazare 10) Taxa balneara 11) Taxa pt prestarea serviciilor de transport auto, de calatori pe rutele municipal , orasenesti si satesti. 12) Taxa pt parcare 13) Taxa de la posesorii de ciini 14) Taxa de la psesorii unitatii de transport 15) Taxa pt unitatile stradale de comert si /sau de prestarea serviciilor 16) Taxa pentru evacuarea deseurilor 17) Taxa pt dispozitivele publicitare Relatiile ce tin de impozitele si taxele enumerate mai susse reglementeaza de Codul Fiscal si de alte acte normative adoptate in conformitate cu acesta. La stabilirea impozitelor si taxelor se determina urmatoarele elemente : -Obiectul impunerii( material impozabila) -Subiectul impunerii(contribuabilul) -Sursa de plata a impozitului sau taxei(sursa din care se achita impozitul sau taxa) -Unitatea de impunere -Cotele de impunere(cuantumul unitar a impozitului sau taxei in raport cu obiectul impozabil) -Termenul de achitare a impozitelor sau taxelor(perioadan decursul careia contribuabilul e impus sa achite impozitul sau taxa stabilita sub forma de interval de timp sau zi fixa a platii) -Facilitatile sau inlesnirile fiscale(elemente de care se tine seama la estimarea obiectului impozabil la determinarea cuantumului impozitului sau taxei , precum si la incasarea acestuia sub forma de :scutire partial sau totala de impozit sau taxa *** Scutire partial sau totala de plata impozitelor sau taxelor***cotereduse ale impoz. Taxelor***Reducerea obiectului impozabil***Amanari ale termenului de achitare ale impozitelor si taxelor*** Esalonari ale obligatiei fiscal) Impozitele si taxele perceputen conformitate cu codul fiscal in vigoare si cu alte acte normative adoptaten conformitate cu acesta reprezinta surse de venituri ale bugetului de stat si ale gubetelor unitatilor administrative teritoriale . Impozitul privat se vireaza la bugetul de stat sau la Bugetul Unitatii Administrativ Teritoriale in functie de apartenenta bunului. Impozitul pe venit si taxele rutiere reprezinta surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar pt unitatea teritoriala autonoma cu statut juridic special , surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar sunt de asemenea TVA si Accizele la marfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul unitatii date. In conformitate cu Art 7, al Codului Fiscal <Stabilirea , modificarea si anularea impozitelor si taxelor federale de stat si locare> Se stabilesc se modifica , sau se anuleaza exclusive prin modificarea si completarea prezentului Cod.Pe parcursul anului fiscal stabilirea de noi impozite si taxe generale de stat si locale inafara de cele prevazute de codul fiscal sau anularea ori modificarea impozitelor si taxelor in vigoare prin determinarea subiectilor impunerii si a bazei impozabile , modificarea si aplicarea facilitatilor fiscal se permit numai concomitant cu modificarea corespunzatoare a

bugetului de stat si a bugetelor unitatilor administrative teritoariale. Deciziile autoritatilor administratiei publice precum si ale altor unitati administrativ teritoriale cu privire la punerea in aplicare la modificarea in limitele competentei a acestora , a cotelor , a termenelor de achitare, de aplicarea facilitatilor se adopt ape parcursul anului fiscal concomitant cu modificarile corespunzatoare a bugetelor unitatilor administrative teritoriale. Contribualilii ce au subdiviziuni inafara UAT prezinta pt acestea din urma dari de seama fiscale si platesc taxe si impozitie la bugetele UAT de la sediul subdiviziunilor. Subdviiunile amplasaten UAT ale caror beget nu constituie parte component a bugetului public national platesc impozitele si taxele la bugetul UAT unde se afla resedinta de baza a intreprinderii, institutiei , organizatiei. [3] In conformitate cu Art 3 Legislatia Fiscala a RM se constituie din : -Codul Fiscal -Alte acte normative adoptate in conformitate cu ac.. Prin Codul Fiscal SE stabilesc principiile generale ale impozitarii in RM -statutul juridic a contribuabililor , a org. fiscal si altor particianti la relatiile reglem. De legisl fisc -principiile de determinare a obiectului impunerii -Principiile evidentei venit si chelt deduse -Modul si conditiile de tragere la raspundere pt incalcarea legislatiei fiscal -Modul de contestare a actiunilor organelor fiscale si a pers. Cu ftie de raspundere din cadrul acestora. Codul Fiscal reglementeaza relatiile ce tin de executarea obligatiilor fiscale in ceea ce priveste impozitele si taxele generale de stat stabilind deasemenea principiile generale de determinare si percepere a impozitelor si taxelor locale. Notiunile si prevederile codului fiscal a RMoldova se aplica in exclusivitate in limitele relatiilor fiscale si a altor relatii legate de acestea . Conform alineatului 2 din CFiscal din art3 a CFiscal actele normative adoptate de govern , minist de finante , depart vamal, de alte autoritati de specialitati ale administratiei publice central precum si ale administratiei publice locale nu trebuie sa contravina prevederilor acestuia sau sa depaseasca limitele codului. In cazul aparitiei unor discrepante intre actele normative si prevederile cFiscal se va aplica prevederile codului.Acordurile sau conventiile international privind evitarea dublei impuneri completeaza legislatia fiscala. Art4 a CFiscal care se numestetratatele international prevede urmatoarele: daca un accord tratat international care reglementeaza impozitarea sau include norme care reglementeaza impozitarea la care RM este parte si stipuleaza alte reguli si prevederi decit cele prevazute de legislatia fiscala se aplica regulile si prevederile tratatului International. Prevederile nu se aplica numai in cazurile cind rezidentul statului cu care a fost incheiat tratatul international e folosit pt obtinerea facilitatilor fiscale de catre o alta persoana care nu e rezidenta a statului cu care a fost incheiat Tratatul International si care nu are dreptul la facilitati fiscale.

[4] In conformitate cu Art 9 a CFiscal administrarea fiscala , Administrarea Fiscala reprezinta activitatea organelor de stat imputernicite si responsabile de asigurarea colectarii depline si la termen a impozitelor si taxelor , a penalitatilor si amenzilor in bugetele de toate nevelurile precum si de

efectuarea actiunilor de urmarire penala in caz de existent a unor circumstante ce atesta comiterea infractiunilor fiscale. Art 10 a CFiscalActivitatea organelor cu atributii de administrare fiscala stpuleaza urmatoarele : -Organizarea activitatii si Ftioanarea organelor cu atributii de administrare fiscala sunt reglementate de legislatia RM si tratatele international la care RM este parte.Organele cu atributii de administrare fiscala si persoanele cu ftie de rasundere ale acestora care nu isi indeplinesc corespunzator obigatiile poarta raspundere in conformitate cu legislatia Organele care exercita atributii de administrare fiscala sunt; -Organele fiscale - Centrul pt combaterea crimelor economice si coruptiei -Organele Vamale -Serviciile de colectare a impozitelor si taxelor locale din cadrul primariilor -Alte organe abilitate din cadrul legislatiei Organele fiscale a serviciului Fiscal de stat sunt constituite din -Inspectoratul fiscal principal -Inspectorate fiscale de stat teritoriale Structura oraganizatorica a SERV. FIsc de stat se aproba de govern iar in aria de activitate a organelor fiscale teritoriale si de deservire a contribuabililor de catre inspec.fisc de stat de pe linga MINisterul de finante (IFPS)si fiecare inspect fiscal territorial care sunt subordonare IFPS au statut de persoana juridical si sunt finantate de la bugetul de stat. Acestea activeaza in temeiul constit RM a codului Fisc si a altor legi al hotaririlor parlamentului , A decretelor presedintelui RM , A hotaririlor si Ordonantelor Guvernului , A Deciziilor in Probleme Fiscale adoptate de autoritatile Administratiei publice locale n limitele competentei. Ministerul de finante respectiv exercita dirijarea metodologica a ctiviatatii inspectoratlui fisc de stat si a acelor de stat teritoariale . SArcina de baza a Org. Fiscale consta in exercitarea controliului asupra legislatiei, Calcularii corecte si varsarii corecte si la timp a bugetelor de stata sumelor obligatiilor fiscale.

Tema:Impozitul pe bunurile imobiliare 1.Caracteristica generala IPBM 2.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare a pers. Juridice

3.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice 4.Inlesniri la plata impozitului pe bunuri imobiliare 5.Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare(terenuri,loturi de pamint) 5.Inlesniri la plata impozitului funciar

Impozitul pe bunuri imobiliare reprezinta un impozit local si o plata obligatory la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. Impozitul pe bunuri imobiliare e reglementat de Titlul 6 a Codului fiscal, acest titlu aintrat in vigoare la 1 ianuarie 2004. Subiectii impunerii sunt: - Proprietarii bunurilor imibiliare de pe teritoriul RM - Detinatorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM ce se afla in proprietatea publica a statului sau in proprietatea publica a unitatilor administrative teritoriale si arendasii care arendeaza un bun imobiliar daca contractual de arenda nu prevede altfel. Obiecte ale impunerii sunt: - Bunurile imobiliare inclusive terenurile din intravilan sau extravilan - Cladirile - Casele de locuit individuale - Apartamentele si alte incaperi isolate inclusive bunurile aflate la o etapa de finisare a constructiei de 50% si mai mult ramase nefinisate timp de 3 ani dupa inceputul lucrarilor de constructive. Evaluarea bunurilor imobiliare se efectueaza de Organele Cadastrale teritoriale in baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare in modul si termenele prevazute de legislatie. La evaluarea bunurilor imobiliare in dependent de destinatia acestora se aplica urmatoarele metode de determinare a valorii de piata: - Metoda analizei comparative a veniturilor din vinzari - Metoda veniturilor - Metoda cheltuielilor Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectueaza de organele cadastrale teritoriale o data la 3 ani in modul stabilite de Guvern. Finantarea lucrarilor de evaluare a bunurilor imobiliare se efectueaza de la bugetul de stat. Exista urmatoarele cote ale impozitului pe bunuri imobiliare: - Pentru bunurile imobiliare cu destinatie locative:Cota maxima:0.3% din baza impozabila a bunurilor imobiliare.Cota minima 0.05 din baza impozabila a bun. Imobiliare.Cota concreta se stabileste anual de catre autoritatea reprezentativa a Administratiei Publice Locale - Pentru bunurile imobiliare cu alta destinatie decit ce locative sau Agricola: cota reprezinta 0.1% din baza impozabila a bunurilor imobiliare. Perioada fiscala e anul calendaristic. [2] Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice inregistrate in calitate de intreprinzator cu exceptia gospodariilor taranesti calculeaza de sine statator suma impozitului pe bunurile imobiliare pornindu-se de la baza impozabila a acestora conform situatiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective. Impozitul pe bunuri imobiliare se determina prin inmultirea valorii bunurilor imobiliare impozabile la cota concreta a impozitului. Soldurile la inceputul si sfirsitul perioadei de gestiune(1 trimestru , semestru,9 luni, 1 an) se iau in calcul in proportie de .

Exemplu: SRL Lumina dispune de urmatoarele bunuri imobiliare impozabile a caror valoare de bilant la data de 1 a fiecarei luni a primului trimestru constituie:

Luna

La inceputul lunii

Intrari/Iesiri

I trimestru 134798 133653 II 133653 120000 250968 III 250968 248458 1) Calculati Valoarea medie a bunurilor materiale impozabile: (134798/2+133653+250968/2)/3=67399+133653+125484=326536 /3=108845,3 Valorii medii a bunurilor imobiliare i se aplica un coeficient efectiv si anume in cazul trimestrelor: 1 trimestru=0.25 2 trimestre=0.5 3 trimestre=0.75 4 trimestre=1 108845,3*0.25*0.05(cota minima)=1360,56 Conform datelor primite suma impozitului pe bunuri imobiliare pentru 1 trimestru va constitui 1360,56. Impozitul pe bunuri imobiliare se achita de catre subiectii impunerii in parti egale nu mai tirziu de 15 august si 15 oct a anului curent. Contribuabilii care achita suma integrala a impozitului pina la 30 iunie a anului respectiv beneficiaza de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmeaza a fi achitat. Impozitul pe bunuri imobiliare se achita la bugetul unitatilor administrative teritoriale de la locul amplasarii obiectelor impunerii. [3] Suma impozitului pe bunuri imobiliare ale persoanelor fizice care nu sunt inregistrate in calitate de intreprinzator precum si ale gospodariilor taranesti se calculeaza annual pentru fiecare obiect al impunerii pornindu-se de la baza impozabila a bunurilor imobiliare care se calculeaza conform situtiei de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective de catre serviciile de colectare a impozitelor si taxelor locale ale primariilor cu participarea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. Avizele de plata a impozitului pe bunurile imobiliare se inmineaza subiectilor impunerii cu cel tirziu 60 de zile pina la expirarea primului termen de plata a impozitului. Exemplu: Obligatia fiscala a persoanei fizice X la impozitul funciar pt anul 2011 constituie 4240 lei. Restanta sau supraplata pt anii precedent la acest impozit contribuabilul nu are. Pers X intentioneaza sa achite acest impozit pina la 30 iunie a naului current. Cit va achita de fapt o persoana? 4240*15%=636 Pentru persoanele fizice costul bunurilor imobiliare impozabile se determina in modul stability de guvern in baza documentelor care se pastreaza in arhivele org Cadastrale sau in baza rezultatelor examinarii obiectelor.

Marimea acumulate 1145 2685 2510

uzurii La sfirsitul lunii

Cautam: impozitul pe bunurile imobiliare (locuinte privatizate, proprietati imobiliare, constructii si instalatii pe sect pt vile garaje ale persoanelor fizice inclusive pe bunurile imobiliare ale membrilor cooperativelor de contructie a locuintelor ai cooperativelor de constructive a garajelor si a intovarasirilor pomicole [pt autoritatile locale, orase,municipii]) Toate taxele Unitati administrative teritoriale

=4= Inlesnirile fiscale Conform capitolul 5 art 253 al CF de impozitul pe bunurile imobiliare sunt scutiti: - Autoritatile publice Societatile orbilor surzilor si invalizilor si intreprnderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acesor societati. Intreprinderile penitenciarelor,centrul republican experimental pentru ortopedie al ministerului muncii protectiei sociale si familiei. Organizatiile religioase care urmeaza sa achite impozit pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult. Misiunile diplomatice si alte misiuni similar acestora precum si oragizatiile in coformitate cu tratatele international la care RM este parte. Persoanele de virsta pesionara,invalizi de gradul 1 si 2,invalizi dn copilarie,invalizi de gradul 3,participantii la razboaiele din Avganistan si Cernobil. -Familiile participantilor cazuti in actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si independentii RM,precum si persoanele care au fost intretinute de acestea. -Familiile militarilor cazuti in actiunile de lupta din Avganistan si persoanele intretinute de acestea. -Familiile care au copii invalizi in virsta de pina la 18 ani si membrii familiilor care au la intretinere permanenta personae cu dizabilitati. -Familiile persoanelor decedate in urma unor boli cauzate de participarea acestora la lucrarile de lichidare a consecintelor avariei de la Cernobil,precum si persoanele intretinute de acestea. -Instutiile medico-sanitare publice finantate din fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala. -Compania nationala de asigurari in medicina si agentiile ei teritoriale. -Banca nationala a Moldovei -Persoanele fizice detinatoare de case de locuit sau alte incaperi de locuit ce se afla in proprietatea publica a statului sau in proprietatea publica a unitatilor administrative-teritoriale.

Tema 6: Impozitul pentru utilizarea resurselor naturale 1.Resursele naturale,caracteristicile generale 2.Determinarea taxelor pentru utilizarea resurselor naturale 2.1 taxa pentru apa 2.2 taxa pentru folosirea surselor minerale

2.3 taxa pentru lemnul eliberat pe picior. =1= Resursele natural-sunt obiectele,fenomenele,conditiile natural si alti factori utilizati in trecut,present si viitor pentru consum direct direct sau indirect care au valoare de consum si contribuie la crearea de bunuri material si spiritual. Resursele natural se folosesc ca mijloace de munca ,surse de energie ,de materie prima si de material nemijlocit ca obiecte de consum,ca banca a fondului genetic sau sursa de informatii despre lumea inconjuratoare. Resursele naturale care se regenereaza in circuitul substantelor din biosfera sau pot intregite artificial intr-o anumita perioada de timp reprezinta resurse natural renovabile (exemplu:paminturile,padurile,apele subterane,apele riurilor,lacurilor ,acumularilor,flora si fauna) Resursele naturale care nu se regenereaza in circuitul substantilor din biosfera intr-o anumita perioada de timp se numesc resurse naturale nerenovabile (exemplu:petrolul,gazelle naturale,alte subsatnte minerale) Resursele natural care au o importanta pentru intreaga populatie a tarii reprezinta resurse natural nationale. Resursele natural care au o importanta penru populatia unui teritoriu mai limitat reprezinta resursele naturale locale. Criteriile de raportare a resurselor naturale nationale sau locale sunt: 1.Valoarea economica si importanta acestora pentru dezvoltarea municipiului,raionului sau tarii. 2. Constituirea acestora ca obiect al unor contracte international. 3.Raspindirea acestora pe teritoriul a 2 sau mai multe raioane. 4.Folosirea lor pentru amplasarea sistemelor energetice ,sistemelor de transport,obiectelor de telecomunicatii si ale serviciului meteo. 5. Valoarea lor stiintifica,istorica,culturala si naturala. Resursele naturale atrase in circuitul economic sunt resursele natural destinate exploatarii. Resursele naturale destinate exploatarii dar neatrase in procesul de activitate economica reprezinta resursele natural de rezerva. Resursele naturale care reprezinta o valoare deosebita pentru mentinerea echilibrului ecologic si care nu pot fi atrase in procesul de activitate economica sunt resurse naturale protejate. Raportarea resurselor natural la categoria resurselor destinate exploatarii ,resurselor de rezerva sau resurselor protejate se efectuiaza de govern la propunerea organelor de stat abilita cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator cu concursul academiei de stiinte a Moldovei precum si altor institutii stiintifice. =2= In categoria platilor obligatorii la bugetul local se inscrie si impozitul pentru folosirea resurselor naturale care include: -Taxa pentru apa -Taxa pentru efectuarea prospectiunilor geologice. -Taxa pentru efectuarea exploatarilor geologice. -Taxa pentru extragerea mineralelor utile. -Taxa pentru folosirea spatiilor subterane in scopul constructiilor obiectivelor subterane altele decit cele destinate extractiei mineralelor utile.

-Taxa pentru exploatarea constructiilor subterane in scopul desfasurarii activitatii de intreprinzator altele decit cele destinate extractiei mineralelor utile. -Taxa pentru lemnul eliberat pe picior. Taxa pentru apa. Platitori a taxei pentru apa sunt personele fizice si juridice care practica activitatea de intreprinzator inclusiv gospodariile taranesti (de fermieri). Obiectul impunerii il rerezinta volumul de apa extras din fondul apelor precum si volumul de apa utilizat de hidrocentrale. Conform codului fiscal in RM se aplica urmatoarele cote ale taxelor pentru apa: -pentru fiecare m 3extrasa din fondul apelor -0,3 lei -pentru fiecare m3 -pentru fiecare metri 10 de apa utilizata de hidrocentrala Taxa pentru apa scalculeaza desinestator de catre subiectii impunerii pornindu-se de la volumul apei extrase sau de la volumul apei utilizate de hodrocentrale conform datelor contoarelor sau in lipsa acestora conform normelor de extragere sau utilizare. Elaborarea normelor de extragere sau utilizare a apei si controlul asupra cantitatii de apa extrasa se efectuiaza de catre organul de stat imputernicit de guvern. (agentia apele Moldovei) Taxa de apa nu se aplica pentru: -apa extrasa din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasa pentru prevenirea actiunii daunatoare a acestor ape. -apa extrasa si livrata populatiei autoritatilor publice si institutiilor finantate de la bugetele de toate nivelurile. -apa extrasa pentru stingerea incediilor sau livrata in acest scop -apa xtrasa de intreprinderile societatilor orbilor,surzilor,invalizilor si institutiile medicosanitare publice sau livrata acestora. -apa extrasa de intreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sau livrata acestora. Limitele consului de apa se stabilesc de Agentia Apele Moldovei. Termenul de prezentare a calculului taxei pentu apa se considera termenul stabilit pentru efectuarea acestei plati. Platitorii achita taxa pentru apa trimestrial pina la data de 20 a lunii imediat urmatoare trimestrului de gestiune. =2.2= Taxa pentru extragerea mineralelor utile Subiectii impunerii sunt persoanele fizice si juridice indifferent de forma de proprietate si forma juridical de organizare inregistrate in calitate de intreprinzator care efectuiaza extragerea mineralelor utile. Obiectul impunerii este costul mineralelor utile extrase. Conform codului fiscal avem urmatoarele cote a taxelor pentru extragerea mineralelor utile: -petrolul la care se aplica 20% din costul petrolului -gazul -20%din costul gazului -ghips,gresie-10%din costul acestora -materii prime,metalifere si materii prime nemetalifere pentru industrie (granit,calcar,argila) -7% din costul acestora. -materiale de constructie nemetalifere cum ar fi piatra taiata ,bruta,creta,amestecuri de pietris,prundis,materii prime pentru ciment-6%din costul acestora. Taxa se calculeaza de platitor desinestatator si se achita la bugetul unitatii administrativteritoriale pentru fiecare trimestru separat. La calcularea taxei se iau in considerare volumul

extractiei mineralului util si pierderile suportate in procesul de extractive. Pierderile subortate urmeaza sa se raporteze la consumuri sau cheltuieli. Se scutesc de taxa data intreprinderile din cadrul sistemului penitenciar. =2.3= Taxa pentru folosirea spatiilor subterane in scopul constructiei obiectivelor subterane altele decit cele destinate extractiei mineralelor utile. Subiectii impunerii sunt persoanele juridice so fizice indifferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare inregistrate in calitate de intreprinzator. Obiect al impunerii este valoare contractual al lucrarilor de constructie al obiectivului. Cota taxei se stabileste in marime de 3 % di marimea contractuala a lucrarilor de constructie al obiectivului. Taxa se calculeaza desinestator si se achita integral la bugetul unitatii administrative-teritoriale pina la inceperea lucrarilor de constructive. Se scutesc de taxa intreprinderile din cadrul sistemului penitenciar si intreprinderile ce reprezinta o valoare stiintifica,culturala si educationala deosebita lista carora se aproba de catre guvern.