Universitatea ARTIFEX din Bucuresti

Funcii , principii i teorii

privind impozitele

Grigore Georgiana Andreea

Facultatea de Finante si Contabilitate
Specializarea: Finante si banci
Anul: II

Cuprins
1

Notiuni introductive
pag. 3
Functiile fiscalitatii
pag. 4
Principiile fiscalitatii
pag. 5
Teorii privind impozitele
pag. 6

Bibliografie
pag. 7

Notiuni introductive
Constituirea statului modern s-a infaptuit prin implementarea impozitului, sau mai
exact, prin reglementarile legale privind dreptul de a incasa plati. (A. Muller)
Impozitele au o istorie indisolubila de cea a omenirii, evoluand de la sacrificii
arhaice spre dari fortate, iar pe urma devenind varsaminte obligatorii.
Dezbaterile avand ca obiect fiscalitatea sunt dominate de accentul pe functiile
acesteia-legat de capacitatea unei economii de piata de a asigura , in mod
spontan,optimul economic si social- si pe principiile pe care se bazeaza functionarea
sa.
Reflectarea in teorie este prezenta inca de la nasterea economiei politice, prin
enumerarea de catre Adam Smith a principiilor impozitarii.
Denumirea de fisc provine din limba latina , unde fiscus insemna cos sau paner.
Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a
impozitelor , ansamblul de legi care se refera la acesta si mijloacele care conduc la
el.Sistemul fiscal reprezinta un ansamblu de cerinte si principii referitoare la
dimensionarea asezarea si perceperea impozitelor precum si la obiectivele socialeconomice urmarite de politica fiscala. Sistemul fiscal cuprinde trei componente
independente:

Legislatia fiscala care reglementeaza si instituie impozite si taxe considerate

componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de
creanta al statului asupra contribuabilului
Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice si metodelor prin
care se realizeaza actiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor
Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun in miscare
mecanismul fiscal in scopul realizarii obiectivului final , adica urmarirea si
perceperea veniturilor bugetare

Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperii cheltuielilor
sale. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara
contraprestatie din partea statului .
Este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de
organele fiscale cat si de platitor .In legea prin care se instituie un impozit se
precizeaza persoanele in sarcina carora cade plata impozitului materia supusa
impunerii , marirea relativa a impozitelor , termenele de plata , sanctiunile ce se
aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si onoreaza obligatiile fiscale.

Functiile fiscalitatii

Functiile sistemului fiscal sunt stabilite prin prisma obiectivelor la a caror

atingere trebuie sa contribuie si a ansamblului institutiilor si reglementarilor in
materie fiscala. In literatura de specialitate sunt analizate, in principal, functiile de
finantare a cheltuielilor publice, de redistribuire a veniturilor si patrimoniilor si de
stabilizare a activitatii economice sau de corectare a dezechilibrelor.
1. Functia de finantare a cheltuielilor publice contribuie la realizarea
obiectivului echilibrului bugetar.Nivelul prelevarilor obligatorii este puternic
legat de nivelul cheltuielilor publice , deoarece constituie sursa principala ,
dar nu singura , de finantare a acestora . Existenta deficitelor publice impune
recurgerea si la alte mijloace de finantare indatorarea si emisiunea
monetara. De aceea, analiza prelevarilor obligatorii trebuie insotita de analiza
datoriei publice. Pentru anumite tari, ponderea mai redusa a prelevarilor
obligatorii in PIB trebuie analizata luand in considerare si dimensiunea
deficitului bugetar.
Participarea sectorului public la economia de piata isi pune amprenta asupra
ponderii cheltuielilor publice in PIB, explicand variatiile inregistrate de la tara la tara
in aceeasi perioada.
Functia de redistribuire contribuie la realizarea obiectivului echitatii. Aparent,
regulile echitatii sunt foarte simple:

Obligatiile fiscal trebuie repartizate in mod echitabil , afirmatie care

intruneste consens;
Impozitele au rolul de a proiecta repartitia primara a veniturilor, aspect
referitor la care opiniile sunt preponderent divergente

2. Functia de redistribuire actioneaza in conditii decurgand din actiunea fortelor

pietei si a reglementarii drepturilor de proprietate.
Atingerea obiectivelor de justitie sociala pe care si le propune un stat depinde si de
redistribuirea resurselor, in scopul asistarii categoriilor celor mai defavorizate si al
obtinerii solidaritatii intre cetateni.
Asigurarea unui venit minim si prestatiile sociale sunt modalitati de realizare a
politicii in acest domeniu.
3. Functia de stabilizare a activitatii economice sau de corectare a
dezechilibrelor se refera la utilizarea fiscalitatii pentru a contribui fie la
corectarea limitelor mecanismului pietei , fie la realizarea unui echilibru
global in cadrul unei politici bugetare de inspectie keynesista.
4

Prin prisma unei viziuni literare a rolului statului, interventia acestuia in alocarea
resurselor , in scopul de a corecta disfunctiile pietei, implica intotdeauna discutii
contradictorii.
Abordarea macroeconomica, de pe pozitiile conceptiei keynesista acorda
impozitului rolul unui instrument pe care statul in foloseste in scopul fie al unei
stabilizari conjuncturale , fie al unei stabilizari structurale. Acest statut al impozitului
face obiectul a numeroase controverse.

Principiile fiscalitatii

A. Smith, 1776
1)principiul echitii: contribuii n funcie de veniturile pe care le obin
contribuabilii;
2)principiul certitudinii: mrimea impozitelor datorate de fiecare persoan s fie
cert i nu arbitrar, termenele, modalitatea i locul de plat s fie stabilite fr
echivoc, pentru a fi cunoscute i respectate de fiecare pltitor;
3)principiul comoditii: impozitele s fie percepute la termenele i la modul cel
mai convenabil pentru contribuabil;
4)principiul randamentului: sistemul fiscal s asigure ncasarea impozitelor cu
un minim de cheltuieli i s fie ct mai puin apstor pentru pltitori.

Codul fiscal al Romaniei (2012)

a) neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele categorii de investitori i
capitaluri, cu forma de proprietate, asigurnd condiii egale investitorilor,
capitalului romn i strin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care s nu
conduc la interpretri arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de
plat s fie precis stabilite pentru fiecare pltitor, respectiv acetia s poat
urmri i nelege sarcina fiscal ce le revine, precum i s poat determina
influena deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscal la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferit a
veniturilor, n funcie de mrimea acestora;
d) eficiena impunerii prin asigurarea stabilitii pe termen lung a prevederilor
Codului fiscal, astfel nct aceste prevederi s nu conduc la efecte
retroactive defavorabile pentru persoane fizice i juridice, n raport cu
impozitarea n vigoare la data adoptrii de ctre acestea a unor decizii
investiionale majore.

Teorii privind impozitele

Teoriile traditionale asupra originii impozitelor pot fi grupate in doua
categorii: cele marcate de o viziune pur economica si cele care aduc in primplan aspecte de ordin politic si religios.
Acest punct de vedere traditional este pus sub semnul intrebarii in special
de lucrari cu caracter anthropologic care contesta tezele teoriei traditionale:
societatile primitive nu mai sunt considerate societati caracterizate de
penurie si asocierea politica violenta nu are caracter primordial , acest rol
fiind jucat de asocierea religie-politica.
Teoriile moderne asupra institutiei impozitului se bazeaza pe doua abordari
principale : teoria impozitului schimb, desorginte liberal , si teoria
impozitului solidaritate, de orientare comunitara.
Punctul comun al celor doua orientari il constituie faptul ca nu contesta
necesitatea impozitului , diferentiindu-se in privinta formelor de fiscalitate.
a. Teoria impozitului- schimb
Aceasta conceptie este cunoscuta si ca impozit-asigurare, impozitcontrapartida sau teoria beneficiului , a predominat in a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea si in cursul secolului al XIX-lea si este fundamental
doctrine liberale. Ea se bazeaza pe presupunerea ca impozitul este pretul
platit de fiecre contribuabil pentru securitate si serviciile primate din partea
statului. Teoria aceasta trebuie sa fie privita in corelatie cu curentele
contractualiste conform carora intre indivit si stat a fost incheiat un pact tacit
prin care primul accepta sa renunte la o parte din libertatea sa si din
veniturile sale in schimbul unei garantii de securitate. Se poate deduce
existenta unui fel de contract fiscal care se prezinta fie ca un contract de
asigurare, fie ca un contract de incheiere a rezultatului muncii.
b. Teoria impozitului- solidaritate
Ca o reactive la teoria impozitului-schimb , principiul solidaritatii are la baza
idea ca o societate formeaza un tot, ale carui elemente sunt interdependente.
Daca unul dintre aceste elemente cunoaste anumite slabiciuni, atunci
acestea se regasesc si la nivelul societatii. Impozitele sunt vazute drept
6

sacrificial pe care trebuie sa-l acepte orice contribuabil pentru ca societatea

sa fie in armonie si statul sa-si poata indeplini rolurile . Cei cu posibilitati
contributive mai mari trebuie sa faca un sacrificiu mai mare, platind impozite
mai mari, pentru mentinerea pacii sociale.

BIBLIOGRAFIE:

Bezereanu Petre- Fiscalitate. Concept, modele, teorii, mecanisme, politici i

practicifiscale. Bucureti: Editura economic, 1999
http://ro.scribd.com/doc/55468355/Teorii-privind-impozitul#scribd
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%202.pdf
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/759/Procedura%20Fiscala.pdf
http://ro.scribd.com/doc/131324091/Fiscalitate-Carte#scribd