Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SIBIU
2019
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................13
1
CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTROLUL
FISCAL
Datele istorice atestă că, încă din timpuri stravechi, activitatea umană a fost supusă
controlului sub diferite aspecte. Unii specialiști au menționat faptul că: “Apariția controlului ține de
suspiciunea omenească, de o anumită predispoziție la rău a omului față de semeni, de nevoia celor
buni sau/și celor avuți de a-și proteja propriile interese afectate de cei răi sau neavuți“.
Ca funcție a conducerii, controlul este o formă de ridicare a competenței, de afirmare a
liberei inițiative economice și a concurenței loiale în condițiile de răspundere, ordine și disciplină în
muncă.1
Controlul asigură cunoașterea de către societate a modului în care se gospodărește avuția
natională și se utilizează mijloacele materiale și financiare a modului de îndeplinire a îndatorărilor
ce le revin salariaților și în special cadrelor de conducere.
Controlul implică antrenarea tuturor factorilor de răspundere în aplicarea cu fermitate a
programelor elaborate de statul de drept a legislației, a hotărârilor de guvern, a deciziilor adoptate de
către alte organisme centrale și locale.
Prin control fiscal se întelege ansamblul activităților care au ca scop verificarea realității
declarațiilor, precum și verificarea corectitudinii și exactității îndeplinirii, conform legii, a
obligațiilor fiscale de către contribuabili.2
Controlul fiscal este instrumentul pe care îl au la îndemână puterile publice pentru
supravegherea și determinarea, prin metode și tehnici specifice, asigurării constituirii resurselor
financiare publice, în speță a veniturilor fiscale, parte covărșitoare a celor dintâi.
Contribuabilul este orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate care datorează
impozite, taxe, contribuţii şi alte sume, bugetului general consolidat.
Controlul fiscal face parte din mecanismul de conducere și gestionare a economiei naționale
fiind parte integrantă a controlului financiar și având rol de a contribui la perfecționarea conducerii
eficiente a activității economice, de a asigura cunoașterea modului de aplicare a deciziilor luate
asupra gospodăririi resurselor materiale și bănești, de a asigura realizarea veniturilor statului în
conformitate cu legea bugetară. Controlul fiscal are o contribuție importantă în asigurarea realizării
veniturilor care intră în bugetul statului de la agenții economici sub forma impozitelor, taxelor
și a altor sume datorate la vărsarea la termenele stabilite și în cuantumul lor real.3
1
Boulescu Mircea, Ghița Marcel, Mareș Valerica, Controlul fiscal și audit financiar fiscal, Editura CECCAR, București,
2003, pag. 42
2
Boulescu Mircea, Controlul fiscal al agenților economici, Editura Tribuna Economică, București, 1999, pag. 30
3
Popeangă Petre, Popeangă Gabriel, Control financiar și fiscal, Editura CECCAR, București, 2004, pag. 45
4
Boulescu Mircea, Controlul fiscal al agenților economici, Editura Tribuna Economică, București, 1999, pag. 29
2
impozitele și taxele care constituie venituri bugetare: impozitul pe profit, pe veniturile
microîntreprinderilor, pe reprezentante, pe valoarea adaugată, accize, impozite si taxe locale;
contribuabilii obligați să platească impozite și taxe;
modul de calcul și de plată, precum și procedura de colectare a impozitelor și taxelor;
administrarea impozitelor și taxelor.
5
Boulescu Mircea, Controlul fiscal al agenților economici, Editura Tribuna Economică, București, 1999, pag. 30
6
Idem, pag. 32
7
Idem, pag. 44
8
Idem, pag. 46
3
− selectarea și aplicarea celei mai adecvate metode de estimare a prețului de piață al
tranzacțiilor între persoane afiliate;
e) veniturile obținute din România.
Controlul fiscal se exercită de către Ministerul Finanțelor Publice și unitățile sale teritoriale
prin aparatul fiscal și organele de control fiscal abilitate de lege, denumite organe de control fiscal,
precum și de către serviciile de specialitate ale autorităților administrației publice locale. 11
Organizarea, competența teritorială și atribuțiile aparatului fiscal se aprobă de către
Ministerul Finanțelor Publice. Angajații organelor fiscale îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul
autorității de stat.
Controlul fiscal organizat în cadrul Ministerul Finanțelor se realizează prin două organe
și anume: Direcția Generală a Controlului Financiar de Stat (prin inspectori fiscali) și Garda
Financiară (prin comisari).
La județe și municipiul Bucuresti sunt organizate direcții ale controlului financiar de stat și
secții ale Gărzii Financiare, care funcționează în structura direcțiilor generale teritoriale ale
finanțelor publice și controlului financiar de stat .
11
Boulescu Mircea, Ghiță Marcel, Mareș Valerica, Controlul fiscal și auditul financiar fiscal, Editura CECAR, Bucureși,
2003, pag. 50
5
Organele controlului financiar de stat sunt împuternicite prin lege să constate fapte care
constituie contravenție referitoare la obligațiile ce revin conducerilor și salariaților administrației,
instituțiilor de stat și agenților economici supuși.
Controlul poate fi operativ sau preventiv și ulterior care se desfășoară la sediu, domiciliu sau
reședința contribuabilului sau la sediu organului fiscal, după caz.
Controlul operativ sau preventiv se realizează, de regulă, de comisarii Gărzii Financiare, iar
controlul ulterior de aparatul fiscal.
Atâta timp cât cele două forme de control (a întregii materii impozabile) se desfășoară unitar
și urmăresc același scop, ele se completează reciproc.
6
eronate sau sunt incomplete; depistarea contribuabililor care se sustrag parţial sau total de la plata
obligaţiilor fiscale;
Dreptul de a confrunta datele înscrise în declaraţiile contribuabililor cu datele înscrise în
alte documente. Pentru stabilirea exactităţii datelor declarate, se va realiza un control asupra
contabilităţii contribuabililor, respectiv a modului cum au fost înregistrate în evidenţa contabilă toate
operaţiunile desfăşurate, în vederea stabilirii corecte a materiei impozabile, a obligaţiilor fiscale;
Dreptul de a solicita contribuabililor controlaţi, verbal sau în scris, toate informaţiile şi
justificările referitoare la abaterile constatate;
Dreptul de a solicita prezenţa contribuabililor sau a reprezentanţilor legali ai acestora, la
sediul organului de control fiscal;
Dreptul de a face constatări faptice cu privire la natura activităţilor producătoare de
venituri impozabile, cu privire la identificarea bunurilor sau surselor impozabile;
Dreptul de a confisca, potrivit legii, obiectele sau produsele ce reprezintă bunuri sustrase
de la plata obligaţiilor fiscale, precum şi sumele de lei şi valută dobândite ilicit;
Dreptul de a stabili prin asimilare sau estimare obligaţiile fiscale, în condiţiile în care nu
există documente justificative în evidenţa contabilă sau contribuabilul refuză prezentarea acestora;
Dreptul de a stabili în sarcina contribuabilului supus controlului diferenţe de impozite
şi taxe, de a calcula dobânzi, penalităţi, majorări de întârziere pentru neplata la termen a
obligaţiilor fiscale;
Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica sancţiunile prevăzute de legile fiscale
şi contabile în vigoare;
Dreptul de a dispune corectarea în contabilitate a eventualelor erori constatate după
aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare anuale, în anul în care au fost constatate;
Dreptul de a intra, împreună cu contribuabilul sau reprezentantul legal al acestuia, în
orice incintă a sediului în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul sau în locuri unde există
bunuri impozabile ori se desfăşoară activităţi producătoare de venituri;
Dreptul de a verifica modul în care au fost îndeplinite măsurile impuse de organele de
control fiscal;
Dreptul de a beneficia de protecţie din partea organelor abilitate ale statului, la solicitare.
În situaţia în care organele de control nu îndeplinesc sau îndeplinesc defectuos sarcinile ce le
revin, răspund disciplinar, contravenţional sau penal, potrivit legii.
Aceste răspunderi ale organelor de control apar în următoarele situaţii :
Controlul a fost efectuat fără a fi respectat programul de activitate aprobat.
Pe timpul desfăşurării controlului, organul de control a dat dovadă de superficialitate,
nesemnalând nerespectarea prevederilor legale şi astfel, evitându-se răspunderile, potrivit normelor
legale în vigoare.
Aplicarea eronată a dispoziţiilor legale, aplicare ce poate provoca prejudicii persoanelor
controlate sau statului.
În procesul verbal întocmit cu ocazia încheierii activităţii de control nu sunt specificate
cu bună ştiinţă toate neregulile şi deficienţele constatate, sau sunt specificate fapte ireale sau
inexacte.
La încheierea controlului nu au fost întocmite actele de control.
Controlul fiscal este o parte a sistemului fiscal declarativ, având drept scop verificarea
sincerităţii declaraţiilor, precum şi verificarea corectitudinii îndeplinirii, conform legii, a obligaţiilor
fiscale de către contribuabili.
Pe timpul desfăşurării controlului fiscal, contribuabilii au următoarele drepturi12:
12
Carta drepturilor şi obligaţiilor contribuabilului pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale
7
dreptul de a fi înştiinţat despre acţiunea de control – înştiinţarea se realizează prin
intermediul unui „Aviz de verificare”;
dreptul de a solicita modificarea datei de începere a controlului, pentru motive
întemeiate;
dreptul de a fi informat în legătură cu drepturile şi obligaţiile pe care le are
contribuabilul în timpul controlului, prin intermediul unui extras din Carta drepturilor şi obligaţiilor
contribuabilului pe timpul desfăşurării controlului;
dreptul de a fi verificat o singură dată pentru fiecare impozit şi pentru fiecare perioadă
supusă verificării;
dreptul de a primi o dovadă scrisă în cazul reţinerii unor documente sau elemente
materiale;
dreptul de a solicita legitimarea inspectorilor ce exercită controlul fiscal;
dreptul ca activitatea contribuabilului să fie cât mai puţin afectată pe timpul desfăşurării
controlului;
dreptul la informare asupra desfăşurării controlului şi eventualelor situaţii neclare;
dreptul de a fi primii solicitaţii pentru a furniza informaţii, date, documente şi elemente
pentru clarificarea şi justificarea operaţiunilor efectuate;
dreptul de a beneficia de asistenţă de specialitate pe toată durata controlului;
dreptul de a beneficia din partea organului de control de un tratament just, confidenţial şi
echitabil;
dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal;
dreptul de a cunoaşte rezultatele controlului, consemnate în Procesul Verbal de Control;
dreptul de a contesta măsurile dispuse ca urmare a controlului fiscal.
Pe timpul desfăşurării controlului fiscal, contribuabilii au următoarele obligaţii13:
obligaţia de a se prezenta, la solicitarea organului de control, la data şi locul stabilite
pentru efectuarea controlului, la sediul central şi/sau al subunităţilor agentului economic;
obligaţia de a permite accesul organului de control fiscal în incintele de afaceri, în locul
unde se află bunurile şi valorile supuse impozitării;
obligaţia de a pune la dispoziţia organelor fiscale toate documentele care stau la baza
calculării obligaţiilor fiscale;
obligaţia de a furniza, în scris sau verbal, toate explicaţiile şi elementele necesare
clarificării operaţiunilor economico-financiare efectuate;
obligaţia de a colabora cu organul de control, pentru buna desfăşurare a acţiunii de
control;
obligaţia de a păstra şi arhiva evidenţele contabile într-un mod adecvat şi de a le păstra
la sediul social declarat;
obligaţia de a plăti diferenţele de impozite şi taxe, majorările de întârziere şi penalităţile
stabilite cu ocazia controlului;
obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere la finalizarea controlului, în care să
se specifice faptul că au fost prezentate toate documentele ce privesc obiectul controlului;
obligaţia de a pune la dispoziţia organului de control a Registrului Unic de Control.
13
Carta drepturilor şi obligaţiilor contribuabilului pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale
8
Procedurile de control fiscal sunt corelative cu procedurile generale de administrare a
creanțelor fiscale care includ:14
– competența organului fiscal: generală; teritorială, în cazul sediilor secundare, a
compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației locale; specială; conflictul de
competență și cel de interese;
– actele administrative fiscale, ca sursă semnificativă de informații pentru controlul fiscal:
conținut, comunicare, opozabilitate, nulitate, desființare sau modificare, îndreptarea erorilor;
– administrarea și aprecierea probelor: mijloacele de probă, modalități de obținere a
informațiilor și lămuririlor, obligația de a furniza informații, expertiza, prezentarea de înscrisuri,
cercetarea la fața locului, colaborarea între autoritățile publice, forța probantă a
documentelor justificative și evidențelor contabile, sarcina probei în dovedirea situației de fapt
fiscale, dovedirea titularului dreptului de proprietate în scopul impunerii, estimarea bazei de
impunere.
14
Dobre Elena, Control financiar, expertiză contabilă și audit, Editura „Ex Ponto”, Constanța, 2003, pag. 181
15
Boulescu Mircea, Controlul fiscal al agenților economici, Editura Tribuna Economică, București, 1999, pag 87
9
CAPITOLUL 2: PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA
CONTROLULUI FISCAL
16
Popeangă Petre, Popeangă Gabriel, Control financiar și fiscal, Editura CECCAR, București, 2004, pag. 132
10
deciziile cu caracter general, sau particular emise de Ministerul Finanțelor Publice sau de
instanțele de judecată, privind alți agenți economici, care se pot aplica în diferite situații
referitoare la agentul economic controlat;
eventuala corespondență între contribuabil și organele fiscale;
informațiile obtinuțe în vamă privind importurile și exporturile realizate de agentul economic,
după caz;
orice informație de ordin general sau particular, cum ar fi cifra de afaceri, valoarea adaugată,
cheltuielile generale, precum și comparațiile cu alți agenți economici de aceeași mărime, date
privind erorile și infracțiunile întâlnite cel mai frecvent etc.
Inspectorul, în măsura posibilităților, trebuie să încerce să obțină informații și din controalele
efectuate la alți contribuabili, cu care contribuabilul în cauză are legături de afaceri sau asupra cărora
deține controlul, eventual prin consultarea colegilor care s-au ocupat de aceste acțiuni.
Informațiile culese în timpul acestei faze pregătitoare trebuie să permit inspectorilor să
identifice principalele obiective asupra cărora se va orienta verificarea, precum și să estimeze timpul
care va fi necesar pentru realizarea controlului fiscal.
Controlul fiscal se desfasoară, de regulă:17
– în spațiile de lucru ale contribuabilului, în prezența acestuia;
– în timpul programului de lucru al contribuabilului;
– pe o durată de cel mult trei luni;
– conform regulilor și procedurilor de control fiscal (control prin sondaj, inopinat,
încrucișat).
Pentru efectuarea unui control fiscal, organul de control fiscal va înștiința contribuabilul prin
completarea și comunicarea acestuia din urma a unui aviz de verificare cu cel puțin 15 zile înainte
de declanșarea efectivă a controlului fiscal. Contribuabilul avizat asupra declanșării controlului
fiscal, poate uza motivat de amânarea controlului fiscal cu cel mult 30 de zile (în termen de 5 zile de
la primirea și semnarea avizului de verificare, poate solicita în scris organului de control fiscal care a
dispus verificarea, amânarea controlului fiscal, prezentând și motivația).
Avizul de verificare cuprinde18:
denumirea unității fiscale care a dispus controlul fiscal;
date de identificare (sediu/domiciliu, cod fiscal/cod unic de înregistrare, CNP/CUI) a
contribuabilului;
baza legală a transmiterii avizului de verificare și a desfașurării controlului fiscal;
data la care este programat să se desfașoare controlul fiscal;
impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri bugetare care vor fi cuprinse în verificare;
perioada fiscală supusă controlului fiscal, respectându-se perioada de prescripție a dreptului
organelor de control fiscal de efectuare a controlului fiscal cu privire la impozitele și taxele
datorate bugetului de stat;
semnatura conducătorului organului de control fiscal.
Pe întreaga durată a controlului fiscal, contribuabilii au dreptul să beneficieze de asistență
tehnică de specialitate acordată de juriști, experți contabili, contabili autorizați, auditori financiari și
ori de câte ori sunt solicitați de organele de control fiscal, aceștia trebuie să furnizeze informații,
explicații, justificări în legatură cu obiectul/obiectivele controlului fiscal la care sunt supuși.
De asemenea, contribuabilul poate solicita în scris, din proprie inițiativă, să fie controlat de
organul de control fiscal, motivând cererea. Cererea este soluționată de conducerea organului de
control fiscal, având în vedere motivația contribuabilului, de gradul de risc fiscal prezentat de acesta
17
Boulescu Mircea, Controlul fiscal al agenților economici, Editura Tribuna Economică, București, 1999, pag. 75
18
Idem, pag. 101
11
din urmă, de încadrarea în criteriile de selectare a contribuabililor pentru control fiscal, precum și în
funcție de alte date și informații deținute de organul de control fiscal. Modul de soluționare a cererii
adresate de contribuabil, va fi comunicat în scris acestuia de organul de control fiscal în termenul
legal stabilit în legislația privind controlul fiscal.
Evidențele contabile și documentele justificative se pastrează și se arhivează într-un mod
adecvat,care să permită desfașurarea normală a controlului fiscal.
Măsurile dispuse ca urmare a controlului fiscal pot fi contestate de către contribuabili,
potrivit legii.
Contribuabilii sau, după caz, reprezentanții legali ai acestora sunt obligați să coopereze la
desfășurarea în condiții optime a controlului fiscal, prin respectarea drepturilor organelor de control
fiscal și acordarea sprijinului necesar în exercitarea acestor drepturi.
Controlul fiscal se poate desfașura la sediul, domiciliul ori reședința contribuabilului sau la
sediul organului fiscal.Controlul fiscal se poate desfășura și în oricare alt loc stabilit de comun acord
cu contribuabilul, acesta din urmă având, în acest caz, obligația asigurării condițiilor și
documentelor necesare derulării normale a acțiunii de control.
Timpul afectat efectuării controlului fiscal este stabilit de către organele fiscale în funcție de
obiectivele controlului și nu poate fi mai mare de 3 luni.
Controlul fiscal la sediul contribuabilului sau în alt loc stabilit de comun acord cu acesta se
efectuează o singură dată pentru fiecare impozit și pentru fiecare perioadă supusă impozitării.
Prin excepție, conducătorul organului fiscal competent poate decide reverificarea unei
anumite perioade dacă, de la data încheierii controlului fiscal și până la împlinirea termenului de
prescripție, apar date suplimentare, necunoscute organului fiscal la data efectuării controlului, care
influențează sau modifică rezultatele acestuia.
De regulă, documentele ce urmează a fi întocmite de către organul de control în urma
desfăşurării unei acţiuni de control sunt următoarele:
Proces verbal;
Proces verbal de contravenţie;
Nota de constatare;
Nota unilaterală;
Nota de prezentare.
Cunoaşterea regulilor ce trebuie respectate de către reprezentanţii unităţilor fiscale cu
atribuţii în domeniul controlului fiscal, stabilirea cu exactitate a actelor şi operaţiunilor privind
organizarea, desfăşurarea şi valorificarea acţiunii de control, vor determina îmbunătăţirea acţiunii de
control fiscal, stabilirea unor relaţii „normale” între „controlori” şi „controlaţi”.
12
BIBLIOGRAFIE
Boulescu M., Cadar F., Sistemul de control financiar-fiscal și de audit din România, Editura
Economică, București, 2005;
Boulescu Mircea, Ghița Marcel, , Controlul fiscal, Editura Eficient, București, 1997;
Boulescu Mircea, Ghița Marcel, Mareș Valerica, Controlul fiscal și audit financiar fiscal,
Editura CECCAR, București, 2003;
Dobre Elena, Control financiar, expertiză contabilă și audit, Editura „Ex Ponto”, Constanța,
2003;
Popeangă G., Popeangă P., Control financiar și fiscal, Editura CECCAR, București, 2004.
13