ANTREPRENORIAT ÎN TURISMUL

RURAL - BRAN, JUDEŢUL BRAŞOV

Masterandă: Ivan Adela Simona

Specializarea: B2
 Prezentarea
zonei
• Localitatea Bran se afla in partea de SV a
judetului Brasov, la intrarea in culoarul Rucar-
Bran si are altitudini cuprinse intre 700-900
m.
• Branul se afla la o distanta de 27 km de
Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de
Campulung; 179 km de Bucuresti pe drumul
european E60. Accesul pe cale ferata se face
folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si
Brasov-Zarnesti (cca. 30 km).
• Comuna Bran, atestata pentru prima data in
1367, este specifica satului montan romanesc
si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut,
Sohodol, Simon, avand centrul comunal in
satul omonim.
 Vecini
Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din
Transilvania in Muntenia si culoarul dintre Muntii
Bucegi si Piatra Craiului, invecinandu-se cu Tara
Barsei in nord si no­rd-est, la sud si sud-est cu
Dambovita si Valea Prahovei. Din punct de vedere al
cadrului natural, zona se prezinta ca o depresiune
inalta intre 800 – 1.000 m cu orienta­re NE-SV ce
este delimitata de valea raului Barsa, Muntii Piatra
Craiului (cu varfuri de peste 2.000 m – Varful Omu
2239 m).
 Conform recensământului
efectuat în anul 2011, populația
comunei Bran se ridică la 5.181
de locuitori, în scădere față
de recensământul anterior
efectuat în 2002, când se
Populaţia înregistraseră
5.292 de locuitori. Majoritatea
locuitorilor
sunt români (93,03%). Pentru
6,43% din populație,
apartenența etnică nu este
cunoscută.
 Aceasta regiune are o clima temperata
de depresiune intramontana cu veri
racoroa­se si ierni reci. Temperatura
medie anuala este de 5°C, iar in zonele
Potențial ve­cine se in­re­gis­treaza valori cuprinse
intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C
(Campulung).
turistic Reteaua morfo-hidrografica din regiune
este desfasurata conform orientarii
rural reliefului catre bazinul Transilvaniei si
spre Campia Romana. Exista ape de
natural adancime si de suprafata. Apele de
adancime sunt slab mineralizate si cu o
potabilitate buna. Sunt doua rauri
colectoare: Barsa – in sectorul nordic si
Dambovita in sud
 Floră şi faună

• Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla in

cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara
cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile
compacte de molid sau amestec de fag si brad apar in
Muntii Piatra Craiului, Sunt considerate monumente ale
naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de
padure, sangele voinicului.
• Fauna este reprezentata in special in Muntii Piatra Craiului
si Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul,
mistretul, veverita, rasul, vulpea, etc.
• Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca,
acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. In
apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.
• Toate aceste elemente pot reprezenta mo­tivatii pentru
practicarea diferitelor forme de turism: in rezervatii,
speologic, sti­in­ti­fic, etc.
 • Din punct de vedere al cadrului socio-
economic, Branul se defineste ca fiind
un sat agrar, cunoscuta fiind traditia
locuitorilor in cresterea animalelor.
Localitatile fac parte din categoria
Cadrul satelor de tip risipit cu gospodariile
cunoscute sub forma arhaica de “casa
socio- cu curte” intalnite si in alte zone de
munte ale Romaniei, precum si in
economic Europa, unde poarta denumirea de
“gospodarie cu ocol intarit”. Ocupatiile
de baza ale locuitorilor din acest
perimetru sunt cresterea animalelor,
lucrul la padure, atat in munti cat si
prin pendularea intre munte si campie.
 Agricultura

Se practica pe scara mai redusa datorita

terenului slab productiv si a climei reci,
iar lucrul la padure a fost si ramane
ocupatia de baza a celor din zona. Un loc
important in economia acestui sat il
ocupa mestesugurile si industriile
taranesti legate mai ales de prelucrarea
lanei. Tesutul este practicat in fiecare
gospodarie, iarna, la razboi, realizandu-se
cunoscutele taluri “in vergi” in alternanta
cromatica alb-negru.
 Potențial
turistic antropic
• Castelul Bran
Castelul Bran se situează la mai puțin de
30 km de Braşov, pe șoseaua ce
pornește din vechiul cartier Bartolomeu
și leagă Brașovul de Câmpulung.
Castelul Bran este construit pe o stâncă,
într-un punct cheie din punct de vedere
strategic.
În prezent, în muzeul de patru etaje sunt
expuse colecții de mobilier, costume,
arme și armuri, iar Domeniul Bran
cuprinde, de asemenea, Parcul Regal cu
cele două lacuri, Casa de ceai, Casa
administratorului și Casa Principesa
Ileana.
 Biserica din
Bran
            A fost construita in 1820 si pictata in
1836 si poarta hramul Adormirea Maicii
Dom­nului. Pla­nul sau are un naos cu patru
travee, flancat in extremitatea estica de
doua abside semi­cir­cu­la­­re in interior si
poligonale in exterior. In vest, deasupra
unui vesti­bul, se afla turnul clopotnitei. Ab­
sida altarului este, de asemenea,
semicirculara in inte­ri­or si poligonala in
exterior. Fatadele sunt tencuite si varuite,
iar ferestrele sunt inalte, fa­ra
ancadramente. Cornisa este subliniata de
un profil din tencuiala. Turnul decorat pe
toa­ta inaltimea cu pilastri neoclasici
confera o nota ori­gi­nala, constructia
pastrand struc­tu­ra originala.
 Muzeul Vămii
• Supraveghea trecătoarea care face
legătura între Transilvania şi
Muntenia. Din 1377-1382 când a fost
construit şi până astăzi, el a fost
martorul unor evenimente-reper
pentru istoria locurilor pentru care,
prin poziţia şi rangul său, era pus să
dea seama
 Case memoriale din zona Bran
• Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric literar, membru al
Academiei Române;
• Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Românesc din
Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi
primar al localităţii Bran;
• Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov;
• Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog
de renume mondial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale;
• Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei
medicinei şi membru al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe,
legat de Bran prin origine şi iubire;
• Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie
din Bucureşti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului.
Muzeul etnografic  in
aer liber din Bran
• Este amenajat in parcul din
vecinatatea Castelului Bran. In acest
muzeu au fost adu­se si re­­con­sti­­tuite
unele din cele mai vechi si mai tipice
constructii din zona. Deschis pen­tru
public in 1961, mu­­zeul numara in
1981, 14 gospodarii taranesti.
 • Din ansamblul creaţiei artistice populare din
zona satelor Branene se evidenţiază în mod
deosebit portul popular.
• Imbinând utilitatea cu estetica costumul
popular în variantele sale muşcelean şi
Elemente brănean, a evoluat lent, influenţându-se
reciproc şi caracterizându-se printr-o anumită
specificitate, unitate stilistică şi armonie. In
de acelaşi timp, judeţul Braşov fiind o regiune de
vie circulaţie carpatică, se resimt în bogăţia şi
frumuseţea portului popular influenţe din
etnografie Ţara Românească şi Transilvania. Majoritatea
pieselor costumului popular erau lucrate în
gospodării, din materiale produse în cadrul
economiei de tip autarhic, rural. Rolul femeii
era primordial în confecţionarea costumelor
populare
 Obiceiuri şi tradiţii

• Măsuratul laptelui la oi si vaci -

sarbatoarea cand ciobanii negociaza cu
proprietarii de oi, a devenit o adevarata
atractie turistica. Este un obicei prin care
ciobanii se inteleg cu proprietarii de oi si
vite cata branza o sa primeasca oamenii
la toamna, cand animalele vor cobori de
la stana.
 Zilele Branului

• Tinde sa devina una din cele mai

reprezentative manifestari ale creatiei
artistice ciobanesti din zona culoarului Bran–
Rucar. Sarbatoare folclorica, intruneste in
cadrul specific zonei muntoase, suite de
concerte si ale ansamblurilor vocal-
instrumentale cu repertoriu traditional de
mare autenticitate a folclorului ciobanesc.
• Activitati:
- spectacol de dans si cantec popular specific
zonei Branului;
- expozitie cu cele mai reusite creatii populare
(costume populare, icoane pe lemn si aticla,
tesaturi din lana si in, ustensile casnice din
lemn, sculpturi artistice).
Răvăşitul oilor şi festivalul brânzei
şi al pastramei
• Principala ocupatie a localnicilor din
Bran, avand in vedere prezenta de
peste ani si importanta pentru
economia locala, este oieritul. Dupa ce
si-au petrecut intreaga vara in munti,
pastorii se intorc cu turmele in sat,
unde are loc „ravasitul oilor". Desi
acest obicei a suferit nenumarate
schimbari de-a lungul anilor, s-a
pastrat esenta lui, ramanand un
ceremonial simbolic care marcheaza
sfarsitul anului pastoral. Intregul
eveniment, care include si impartirea
produselor proprietarilor de catre
pastori, precum si platirea acestora,
are loc sub privirea intregului sat si al
vizitatorilor. Numeroase spectacole
artistice au loc in urmatoarele trei zile
la Hanul Bran si in Parcul Central. 
 Focul lui
Sumedru
„Focul lui Sumedru" este o sarbatoare care are loc in
noaptea dintre 25 si 26 octombrie in cateva sate din
zona Branului. Conform calendarului traditional al
pastorilor romani sunt doar doua anotimpuri: iarna,
care este patronata de Sumedru, entitate care
desfrunzeste codrul si vara, care reinverzeste
padurea. Cu radacini in epoca precrestina,
sarbatoare lui Sumedru consta din simularea mortii
unei vechi divinitati a naturii prin taierea unui copac
si arderea lui, pentru a crea o reinviere in noaptea de
25 octombrie. Cenusa, carbunele fierbinte si ce a mai
ramas in urma rugului funerar sunt luate de catre
sateni si folosite pentru fertilizarea gradinilor si a
livezilor. Rugul funerar si veghe ritualica sunt, de
asemenea, sacrificii aduse zeilor, in speranta ca le va
fi castigata bunavointa pentru a le asigura recolte
bogate in anul care vine.
 Alte evenimente:
Festivalul de Gastronomie Tradiţională Bran - “Un’ te duci tu
mielule? perioada : 01-04 iunie (cuprins in calendarul proiectului de
finanţare: Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor din zona Bran).

Zilele Branului - Târgul Pantelimonului – Târgul Meşterilor Populari :

9 august - Festivalul de artă tradiţională şi modernă “ Poarta
Branului“perioada : 15-30 august - Intâlnire cu Fii si Prietenii
Branului : 6 august
Festival concurs Internaţional de interpretare a muzicii populare,
perioada: 17-19 august 7.Festivalul „ Calea Haiducilor” perioada 1-2
septembrie ( cuprins în calendarul proiectului de finanţare:
Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor din zona Bran
 Gastronomia
locală
• Pastramă de viţel şi oaie
• Brânză “de toate felurile”
• Tochitură de miel cu mămăligă caldă
• Bulz
• Caş, caş afumat, telemea, brânză de
burduf
 Analiza circulației turistice
• Număr de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare

• Număr innoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare

• Durata medie a sejurului

2016 (1.79), 2017 (1.90), 2018 (1.81)

 Analiza bazei tehnico-materiale specifice
turismului rural din zonă
Structuri de primire cu funcțiuni de cazare-
clasificare
Structuri de primire cu funcțiuni de cazare
Structuri de primire cu funcțiuni de cazare
Structuri de primire cu funcțiuni de cazare
Structuri de primire cu funcțiuni de alimentație
Structuri de primire cu funcțiuni de alimentație
 • Dezvoltarea turismului rural în zona turistică
Bran a fost posibilă graţie efortului depus de

Strategii localnici pentru găsirea şi oferirea, în

permanenţă, a unor elemente noi, atractive şi
a unor servicii turistice de calitate, în
de concordanţă cu cerinţele actuale ale
turismului fiind nu numai cea mai veche zonă,
dar şi cea mai bine conturată din punct de
dezvoltare vedere al turismului rural, în situaţia
intensificării şi accentuării acţiunilor de
promovare şi dezvoltare turistică, viitorul este
a •
în favoarea acestei zone turistice.
În acest context se poate studia oferta şi
turismului cererea turistică a acestui spaţiu rural,
completândule cu o previziune a evoluţiei
turismului rural, în condiţiile aplicării unor
rural strategii de marketing adecvate, bazate pe un
management eficient
Dezvoltarea turismului rural este posibila prin:

• Încurajarea agenţilor economici care activează în

turism şi oferirea serviciilor suport pentru cei care
doresc să iniţieze activităţi independente în turism;
• Integrarea operatorilor şi structurilor turistice în
reţele şi circuite turistice;
• Cooperarea cu reţeaua locală de antreprenori în
vederea iniţierii unor activităţi de marketing public
a turismului şi patrimoniului cultural;
• Promovarea tuturor formelor de turism, inclusiv
agroturismul, turismul ecologic şi turismul cultural;
• Amenajarea parcurilor, locurilor de joacă pentru
copii şi spaţiilor de agrement şi de petrecere a
timpului liber pentru tineri;
• Promovarea intensă a obiectivelor turistice,
evenimentelor locale, precum şi a posibilităţilor de
agrement.
 Analiza S.W.O.T

• Puncte tari
- Zonă montană intactă cu peisaje de o rară frumuseţe
- Pozitie geografica avantajoasa si existenta unor obiective turistice
de interes international (Castelul Bran)
- Apropiere de municipiul Brasov (cca. 30 km de comuna Bran, care
constituie un punct central important pentru menţinerea
echilibrului zonei
- Fauna şi flora este foarte bogată.
- Existența edificiilor şi monumentelor de o mare valoare -
Posibilitate de practicare a diverselor tipuri de turism într-un mediu
nepoluat;
- Așezarea geografică – oferă posibilități de legătură cu celelalte
localități și zone ale țării de exemplu prin culoarul Rucar-Bran care
deschide drumul spre Arges prin drumuri naţionale şi judeţene
asfaltate.
- Preocuparea comunităților pentru păstrarea obiceiurilor și
tradiților, promovarea de elemente de etnografie și folclor local
 Puncte slabe

- Localități montane cu sate componente izolate

- Locuri de recreere insuficiente
- Locuri de joacă pentru copii insuficiente
- Parcuri de recreere şi spaţii verzi insuficiente şi precar
amenajate
- Depozitarea de deșeuri în spații necorespunzătoare
- Lipsa susţinerii tinerilor pentru a se implica în activităţi
culturale specifice
- Lipsa de competență managerială, profesională în
păstrarea și valorificarea patrimoniului
- Grad scăzut de conștientizare a fermierilor privind
importanța practicilor agricole durabile
- Insuficienta marcajelor pentru traseele turistice, a
panourilor si centrelor de informare
 Oportunitati
- Existența unor surse de finanțare care să sprijine realizarea unui
brand local în vederea valorificării moștenirii culturale și istorice
- Existența unei preocupări din partea comunităților de a dezvolta
turismul cultural
- Potențialul dat de relieful montan şi mediul nepoluat
- Peisajele spectaculoase și condiţiile climatice sunt favorabile
dezvoltării activităților turistice
- Creșterea interesului pentru studierea și punerea în valoare a
florei și faunei specifice zonei
- Accesarea fondurilor nerambursabile pentru punerea in
valoare/conservarea patrimoniului natural si cultural
- Accesarea fondurilor nerambursabile pentru reabilitarea
infrastructurii de baza (drumuri comunale, sistem centralizat de
canalizare)
 Amenintari

 Insuficiența fondurilor pentru

reabilitarea clădirilor publice și a
monumentelor care se degradeaza
iremediabil in lipsaunorinterventii in timp
util
 Exploatarea irationala a resurselor
neregenerabile din teritoriu – padure,
fauna, cinegetica
 Pierderea mestesugurilor traditionale,
tinerii nemaifiind interesati in practicarea
acestor meserii
 ANTREPRENORI DE
SUCCES
• Dorin Lucian Olteanu (22 ani), un tânăr din comuna Moeciu, judeţul
Braşov, care a copilărit în restaurantul deţinut de părinţii săi, a urmat
tradiţia familiei, iar în luna mai a anului trecut a deschis restaurantul
D.O.R. din Bran, printr-o investiţie de 500.000 de euro. Planul de
business arată că restaurantul va începe să producă profit după primii
cinci ani de activitate, a spus Dorin Lucian Olteanu, proprietar.
• „În 1996 când m-am născut, părinţii mei deţineau deja o afacere în
industria ospitalităţii, înfiinţată în anul 1991- era primul restaurant din
comuna Moieciu. Crescut într-un astfel de mediu, după terminarea
liceului am făcut o investiţie finanţată de firma - mamă, iar dorinţa este
ca în  10 ani să se restituie suma investită. Am ales să deschid ceva nou
pentru Bran, pentru că simţeam că persoanele între 20 şi 35 de ani nu au
unde să iasă. Investiţia a fost de 500.000 de euro, iar calculele arată că
în 5 ani va începe să fie pe profit”, a spus tânărul antreprenor. Cea mai
mare parte din bani a fost investită în amenajarea interioară a
restaurantului, în detalii şi decoranţiuni, dar şi în pregătirea
personalului. În prezent, personalul resturantului este format din 17
angajaţi, antreprenorul adăugând că nu se confruntă cu probleme în
ceea ce priveşte forţa de muncă. Restaurantul şi-a bugetat în 2019
afaceri de 1,5 milioane de lei. 70% din materia primă este achiziţionată
de la producătorii locali.
• Gabriel Moja (49 de ani), un agricultor şi proprietar de pensiune din
comuna Bran, judeţul Braşov, a reuşit în anul 2011 să transforme o
problemă într-un avantaj. În acea perioadă, era o cerere foarte mică
pentru merele de Bran, din cauza mărimii: nefiind stropite, nu erau
aspectuoase, chiar dacă erau sănătoase. Atunci, lui Gabriel Moja i-a
venit o idee: să transforme merele naturale într-un suc delicios.  „Tot
Branul este o mare grădină de mere. Ne-am gândit că, dacă pentru
mărul efectiv nu există mare piaţă pentru că nu este aşa de aspectuos,
deşi este natural, sucul se va vinde cu siguranţă. Am vrut să redăm
valoarea brandului de măr bio, un măr nestropit. Am mizat pe faptul că
tot ceea ce este natural trebuie să-şi găsească locul pe piaţă. Am mizat
pe suc şi nu pe alte produse, deoarece suc bea toată lumea – de la
copii şi până la bătrâni“, povesteşte Gabriel Moja. Investiţie de 100.000
de euro De la idee la afacere au fost doar câţiva paşi. Alături de un
prieten, Gabriel Moja a investit 100.000 de euro, bani cu care a
cumpărat din Austria toate utilajele necesare pentru procesarea
merelor şi transformarea lor în suc. Braşoveanul a transformat şura
bunicilor ridicată în anul 1943 într-o micuţă fabrică unde se face acum
deja celebrul suc denumit „Măr de Bran“. 
 • Deschiderea unei herghelii/centru de
echitatie
• Dezvoltarea de spații de joacă pentru
Idei de copii;
• Crearea unei şcoli de fotbal pentru cei
afaceri in mici;Conducerea Asociaţiei Sportive
consideră oportună crearea acestei
zona şcoli, care să răspundă dorinţelor unui
număr cât mai mare de copii de a
rurală practica acest sport;
• Deschiderea unui local de care să
beneficieze toți tinerii din comună.
 Elaborarea planului de afaceri

• Acest plan de afaceri este intocmit de catre

firma S.C. ECHITIME S.R.L, pentru obtinerea unui
credit bancar necesar achizitionarii de utilaje
speciale si amenajare teren.
• Pe terenul respectiv va fi dezvoltat un loc special
de calarie destinat tuturor fanilor acestui sport.
• Valoarea totala a investitiei este de 150.000
Euro, din care:
• - 50.000 Euro vor fi asigurati din surse proprii si
vor fi destinati amenajarii terenului si spatiului
existent.
• - 100.000 Euro vor fi asigurati printr-un credit
bancar, care va fi utilizat pentru achizitionarea
utilajelor speciale.
Clientela vizata se imaprte in 3 categorii:
1. Persoanele deja initiate in acest sport vor avea ocazia sa
isi imbunatateasca performantele sportive pentru a putea
participa atat la concursuri nationale cat si internationale.
Echitschool are o relatie foarte buna cu mai multe
hipodroame din Europa de Vest. (abonament/tarif orar)
2.   Persoanele incepatoare in acest sport inclusiv copiii
(carora li se vor pune la dispozitie 5 ponei). Incepatorilor li
se vor pune la dispozitie cai blanzi, instructori specializati si
cadre special amenajate desfasurarii cursurilor .
(abonament/tarif orar)
3. Scoala va dispune de o pensiune destinata cailor,
echipata conform standardelor europene. Caii vor dispune
de teren pentru antrenament, plimbator automat, menaj
acoperit pentru perioada friguroasa/ploioasa, asistenta
personal calificat. Hrana va fi pe baza de furaje
 Organizare si conducere

Utilajul necesar
• Utilajele necesare vor fi acoperite din banii din credit.
Spatii, utilitati
• Detinem terenul corespunzator si o cladire de 1 etaje care, dupa renovare, poate fi folosita
pentru amplasarea de utilaje. Cladiri pentru boxele cailor, terenuri de antrenament vor fi
asigurate din credit.
• Terenul necesita imprejmuiri si amenajari. Va fi construit un spatiu de parcare suficient de
larg (1000 mp) pentru facilitatea accesului camioanelor si autoturismelor. Drumul de
acces, in lungime de 200 m, va fi imbunatatit pana la soseaua nationala. Aceste lucrari vor
fi efectuate cu forte proprii de catre firma.
• Bransarea cladirii administrative la sistemul de apa si canalizare, la electricitate a fost deja
facuta.
• Pentru estimarea costurilor aferente acestor amenajari am contactat o firma particulara
de specialitate. Devizul estimativ pentru aceste lucrari este de 235.000 lei.
• Scoala mai trebuie sa achizitioneze si 25 cai (dintre care 5 sunt ponei) care costa 42.500
lei. Caii vor fi cumparati din credit.
 Conducerea

 
• Firma va fi condusa de proprietar si de un administrator.
• Proprietarul va coordona intreaga activitate, va angaja si
controla personalul, se va ocupa direct de problemele
existente precum si de alte contracte.
• Administratorul va supraveghea activitatea. Pentru
aceasta functie am contactat o persoana din capitala, care
are calificare de contabil si o experienta de 7 ani de
magazioner gestionar, iar in prezent este somer. Acesta va
fi retribuit cu un salariu brut de 3500 lei lunar.
Personalul

• Centrul de echitatie
va fi deservita de 11
angajati, dupa cum
urmeaza:
• 1 medic veterinar
• 1 contabil
• 1 economist
• 2 instructori
• 5 muncitori
necalificati
Costuri directe:
- salarii angajati
 - salariu medic veterinar: 2500 lei x
12 luni/an = 30.000 lei/an
 - salariu economist : 2000 lei x 12
luni/an = 24.000 lei/an
- salariu contabil: 1300 lei x 12
luni/an = 15.600 lei/an
 - salariu instructori: 2 instructori x
2200 lei x 12 luni/an = 52.800 lei/an
- salariu administrator: 3500 lei x 12
luni/an = 42.000 lei/an
- salariu muncitor necalificat: 5
muncitori x 500 lei x 12 luni/an =
30.000 lei/an
• Total: 194 400lei/an
 Previziuni financiare
Necesarul de finantare
• Intreaga investitie necesita un fond
de 150.000 Euro din care:
• 50.000 Euro pentru amenajarea
terenului, renovarea cladirii
administrative, construirea soselei
pana la soseaua nationala (distanta
de 200 m) – se pot acoperi din surse
proprii;
• 235.000 lei pentru construirea
boxelor pentru cai, amenajarea
parcului auto, contruirea de noi
cladiri;
• - 42.500 lei pentru achizitionarea a
25 de cai (dintre care 5 sunt ponei) –
din credite bancare.
Venituri previzionate
• Estimam ca vom
obtine un venit de
circa 10 800 000 lei/an.
• In estimarea
veniturilor am pornit
de urmatoarele date:
 - regim de lucru – 8 ore/zi
– 260 zile/an
- tarif / zi  - 35 lei
 Concluzii

• Turismul din Bran este in continua dezvoltare tocmai pentru ca aceasta

localitate este locul in care se afla unul dintre cele mai vizitate castele
din Europa - Castelul Dracula - sursa de inspiratie a celei mai fascinante
legende, cea aContelui Dracula.
Desi numele Branului este legat indisolubil de cel al Castelul Bran, zona
este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii
Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului, dar
si Brasovul, impreuna cu cetatile sasesti de la Prejmer si Harman. Se pot
vizita si locuri ma indepartate: Castelul Peles din Sinaia, cetatea
medievala Sighisoara, patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una din cele mai
mari cetati sasesti din Transilvania. Poiana Brasov este o zona
traditionala de schi, dar si pentru petrecerea vacantelor de vara. Accesul
in Poiana Brasov este facil din Rasnov (9km).

Branul este de asemenea un loc care face concurenta orasului prin vilele
cochete care s-au construit in ultimii ani. Regiune binecuvintata de
natura, cu oameni gospodari si primitori, branenii au stiut sa valorifice
prin turism atuurile pe care le-au avut. Turismul rural se practica aici de
zeci de ani, reprezentand azi o alternativa viabila la hotelurile mari din
Valea Prahovei.
 Bibliografie
• https://site.judbrasov.ro/upload/files/8_Turis
m+SWOT.pdf
• http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/
pages/tables/insse-table
• http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/
• http://www.brasovcity.ro/documente/public/c
onstructii-urbanism/Strategia-dezvoltare/Strat
egia%20de%20dezvoltare%20a%20Municipiul
ui%20Brasov.pdf?fbclid=IwAR2oDG_kTtAmAKc
m4ns3_o8C4RqHzmva0MdRXOon1XJx17FHUcI
DBS9XbIE