Tema Proiectului

Potentialul turistic in orasul

Brasov
 Asezare Geografica

Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume,

se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia
drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei.
Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism
din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si
23,8% in comune si sate.
Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica
55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km
patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a
judetului.
 Istoric
Brasovul este amintit in 1234 sub numele de Corona, in 1252,
ca Barasu, iar in 1288 este intalnit cu denumirea de Brasov.
Brasov era inca din sec. al XII-lea principalul centru din
Transilvania si placa turnanta a schimburilor comerciale ce
legau Viena si Budapesta cu Imperiul Otoman, pe de o
parte, si cu Asia, pe de alta parte, valorile materiale
acumulate de mestesugari si comercianti constituind un
punct de atractie pentru atacatori.
Au venit sasi si unguri, care s-au asezat la inceput in jurul
Bisericii Bartolomeu (Brasovul Vechi), ca apoi sa se dezvolte
in zona Cetatii Medievale, inconjurata de creste muntoase si
mult mai usor de aparat.
 Potentialul turisctic si natural
Relieful judetului Brasov descopera o mare complexitate,existand trei trepte
dinstincte, Brasovul ca oras fiind asezatin mijlocul acestora, o imbinare
perfecta intre relief si conditii geografice.
Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, mai umeda si
racoroasa, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in
zonele mai joase.
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele
subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă,
reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de
lacurile naturale şi artificiale.
Prin defrisarea padurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajistilor
secundare de paius rosu si iarba câmpului în zonele montane si de paiusca,
teposica, piptanarita si paius în zonele colinare si depresionare.
Flora numara jumatate din speciile care cresc în România. În acesta zona se
realizeaza o interferenta între speciile eurasiatice cu cele circumpolare,
central-europene si în unele insule cu cele mediteraneene, sub-
mediteraneene, pontice.
 Potential turistic si natural
Fauna este foarte variata, gratie multitudinii biotopurilor întâlnite din
v. Oltului pâna pe crestele muntoase.
În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci
magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii
metalifere, ape minerale, (Zizin - cu ape carbogazoase-
bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos,
Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de
nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav).
Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie
naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si
singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov.
Complexul Piscicol Dumbravita este cel mai important loc de
concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele
mai reprezentative din Transilvania, mai ales in migratie.
 Potential turistic si antropic
Casa Sfatului - un important monument de arhitectură din municipiul
Braşov, a fost iniţial doar un turn de supraveghere, ale cărui baze
se aflau pe cele ale actualului turn.
Situat în colţul de sud-vest al cetăţii Braşov, Bastionul Ţesătorilor,
ocupă o suprafaţă de 1.616 mp. Zidurile sale au o grosime cuprinsă
între 4 m la bază şi 1 m la cel de-al patrulea nivel al construcţiei.
Bastionul Postăvarilor, situat în colţul de sud-vest al cetăţii Braşov, a
fost apărat şi construit de breasla aurarilor, între 1450 şi 1455.
Poarta Ecaterinei (în germană Ekaterinentor) a fost construită, pentru
a facilita accesul şcheienilor în Braşov, la mijlocul laturii dintre
Bastionul Ţesătorilor şi cel al Fierarilor.
Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche, în maghiară Fekete
Templom) biserică evanghelică în stil gotic din Braşov.
 Potential turistic si antropic
Poiana Braşov este o staţiune pentru sporturile de iarnă din România,
fiind o atracţie turistică de renume internaţional, şi un cartier al
municipiului Braşov.
Poarta Vămii sau a Mănăstirii, prima poarta de acces din cele trei
porti ale cetatii, din Braşov, situată la capătul străzii Mureşenilor
de astăzi (pe atunci strada Vămii).
Turnul Cuţitarilor şi Turnul Cizmarilor din Braşov - lângă cetatea
Braşovului, la poalele Tâmpei, s-au construit în secolul XV două
turnuri de veghe, unite de cetate printr-un rând de ziduri, care se
prelungeau, de asemena, de la turnuri către culmea muntelui.
Ocupând o suprafaţă de aproximativ 23.000 mp şi având ziduri înalte
şi groase de 1,70 până la 1,80 m, Cetatea Braşovia, aflată pe vârful
Tâmpei, a constituit multă vreme un important punct de apărare
pentru Braşov.
 Bucataria Brasoveana
Bucătăria românească este una diversă şi bogată în gusturi, culori şi
arome, puternic influenţată de istorie şi de tradiţiile străine cu care
românii au intrat în contact, precum şi cu feluri de mâncare
specifice.
Reţetele poartă aceleaşi influenţe ca şi restul culturii româneşti: de la
români vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul iniţial al
termenului latin placentă.
De Paşte, se mănâncă miel, iar felurile specifice sunt: mielul prăjit;
drobul, un amestec copt de organe, carne şi legume proaspete, în
special ceapă verde, iar ca desert pască, o plăcintă specifică, cu
brânză şi stafide.
 Bauturi specifice orasului Brasov
Principala băutură este vinul, remarcabil prin forţă şi buchet
cu o tradiţie locală de peste două milenii. România este al
nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piaţa
de export a început să crească.
Berea este şi ea consumată pe scară largă, venită sub influenţe
germane.
România este al doilea mare producător mondial de prune şi
aproape întreaga producţie de prune este folosită pentru a
produce ţuică, un rachiu de prune obţinut prin distilare.