Istoria orașului de la poalele Tâmpei

Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi
al Brașovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului.
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de
alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății.
Până spre secolul XIII al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales
în zona Șchei sau Bartolomeu.
Atestat pentru prima dată în anul 1235 sub denumirea de „Corona”, orașul era una dintre cele mai puternice cetăți din
Voievodatul Transilvaniei. Aceasta avea ziduri înalte și groase de apărare și era înconjurată de o rețea de șanțuri cu apă menite să țină
pericolul la distanță.
După invazia tătarilor din 1241, Brașovul devine centru politico-administrativ al Țării Bârsei și primește tot mai multe privilegii
din partea regalității maghiare. De exemplu, orașul avea dreptul de a ține târg anual și de a depozita mărfuri, ceea ce contribuie la o
dezvoltare comercială și culturală înfloritoare. Traseele comerciale deschid noi porți culturale pentru orașul Coroanei, dovadă fiind cele
optsprezece bresle menționate în secolul al XVI-lea.
Tot în Evul Mediu, orașul de la poalele Tâmpei a cunoscut o amplă dezvoltare artistică. Pietrari, pictori, sticlari, tâmplari,
sculptori și alți meșteri străini sau locali erau atrași pentru a contribui la înfrumusețarea bisericilor și clădirilor reprezentative la acea
vreme. Totodată, aceștia își foloseau talentul și îndemânarea pentru fortificarea zidurilor cetății. Astăzi mai putem admira câteva picturi
murale din sec. XIV în capela sudică a Bisercii Sfântul Bartolomeu și în partea nordică a Bisericii Negre.

Descriere geografică
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, situat la o altitudine medie de 625 m,
în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S și SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș și
Piatra Mare, la 161 km de București. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul
are o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus
(astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul
Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin
înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.
Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă,
Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.
Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii
care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4
ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație de stepă.
Brașov este singurul oraș din lume care include în teritoriul său administrativ o rezervație naturală, muntele Tâmpa, și un vârf muntos,
vârful Postăvaru.
În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Brașov are un specific
temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental:
mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura obișnuită
de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge
la +15 °C (la soare), în această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat
durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%