Valorificarea autenticitatii locale a

orasului

Brasov
Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul
arcului carpatic, judetul Brasov ocupa din punct de vedere fizico-geografic cea mai
mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras.

Brasov, capitala judetului are o populatie de 311.059 de locuitori, este situata in

partea central-estica a Romaniei, la poalele vârfului Tampa (967m).

Scurt istoric:
Primele urme ale existenţei umane în zonă datează de acum 60.000 de ani.
Locuitorii acestor părţi au trecut fără îndoieală prin toate etapele specifice
civilizaţiei antice. Mărturie a trecutului istoric este tabăra romană de la Răşnov, care
se găsea la nord-estul graniţei Imperiului Roman. Ţara Bărsei (Braşovul şi
vecinătăţile sale), a jucat un rol important în Evul Mediu, deţinând trei puncte
strategice care i-au asigurat dezvoltarea economică, militară şi politică:

• Primul este Cetatea Făgăraşului, regiunea fiind cunoscută ca Ţara

Făgăraşului, care pe o perioadă lungă s-a aflat sub administraţie românească,
păstrând obiceiurile vechi ale pământului, fiind de asemenea şi un loc sigur în
Transilvania pentru domnitorii Ţării Româneşti.

• Al doilea punct este Castelul Bran,(situat la 30 de km de Braşov pe drumul

european E 574 spre Piteşti), în prezent fiind ansamblu muzeal ce găzduieşte
trei expoziţii permanente: una în castel, a doua în Muzeul de Etnografie (în
aer liber),

• Al treia în clădirea vechii vămi. - Al treilea punct este Braşovul, prima dată
atestat documentar în anul 1235, cel mai important oraş din Transilvania în
timpul Evului Mediu, o fortăreaţă economică în secolele XIV- XVI. - Majoritatea
satelor locuite de saşi (populaţie germanică colonizată în secolul al XII-lea în
Transilvania)păstrează biserici fortificate, locuri de rugăciune şi adăpost. Cea
mai mare biserică - fortăreaţă din judeţul Braşov se găseşte la Prejmer, dar la
fel de interesante sunt şi cele de la Viscri şi Homorod.

Junii Braşoveni(obiceiuri):

În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paşti - a Tomii -

atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit,
ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea
obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. „Junii
trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de
primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra
asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... iar serbarea trebuie
considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că
ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”
(Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Şchei şi cei din Braşovul Vechi împart
tradiţii comune şi au fost uniţi spaţial, înainte de venirea saşilor, care treptat
i-au despărţit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Şchei a
braşovechenilor. Există şapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii
Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi
Junii Braşovecheni.

Vasile Oltean in cartea Junii din Şcheii Braşovului - Monografie Istorica -

mentioneaza ca: "George Bariţiu, fără a semna articolul, în primul periodic
braşovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l
căluşarilor, afirmaţii care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfăşurare
a acestui obicei, protopopul braşovean Vasile Voina susţine în faţa
studenţilor teologi din Sibiu o conferinţă, publicată apoi în puţin cunoscuta
revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei
considerentelor privind originea dacică a aşezării de la Pietrele lui Solomon,
profesorul braşovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini
îndepărtate şi provenienţă geto-dacică, romană şi nu slav-bulgară"

Alte manifestări culturale:

• Festivalul Internaţional Cerbul de Aur - anual
• Zilele Braşovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
• Festivalul de Jazz şi Blues - anual
• Festivalul muzicii de cameră - anual
• Festivalul teatrului contemporan - anual
• Concertele de orgă la Biserica Neagră - săptămânal
• Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
• Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual
• Festivalul Recoltei - anual
• Târgul meşteşugarilor din toată ţara - anual (de obicei corelate cu Zilele
Braşovului)

Portul popular romanesc:

In complexul artei populare, portul ocupa un loc aparte prin structura morfologica,
ornamentatie si colorit.

De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influente
urbane pentru Tara Barsei, in timp ce fondul stravechi s-a pastrat si perpetuat cu
mai multa acuratete in Tara Fagarasului si satele de pe Tarnave.
Semnele distinctive ale costumului scheienilor si sacelenilor denota apropierea de
mediul urban al Brasovului, o trasatura particulara a acestora constituind-o
fastuozitatea, sporita de stralucire si bogatia podoabelor.

In Gazeta Transilvaniei din 28 aprilie 1929 portul scheiencelor este prezentat ca: "o
minunata podoaba cu rochiile largi si dimbrocate de matasuri grele, cu veste gatite
cu bumbi pretiosi, cu branele minunat incheiate in paftale de metal si semanate cu
pietre
scumpe, cu salbe legate la gat, cu mantale de atlasuri grele, gatite cu blanuri, asa-
numite malotele".

Costumul barbatesc din aceleasi localitati pastreaza, in raport cu cel femeiesc,

elementul traditional prin zeghea alba si caciula pastrata mare, prin cioarecii din
dimie alba, ca si prin croiul camasii din panza tesuta.

Originalitatea portului de Bran se manifesta in 3 tipuri de costum femeiesc care

pastreaza simultan atat elemente ale celui mai vechi tip - fota rosie, invargate pe
verticala cu galben si negru si ie cu maneca rasucita, - specific zonelor pastorale cat
si forme mai noi ca fota cu pulpene camasa cu pumni, precum si costumul de
influenta musceleana.