UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

Facultatea de Litere, Istorie, Teologie și Arte

Brașov

Student-Arendașiu Raluca-Cristina
Istorie, anul III

Pitești

2016
Vol. 1 Călători străini
-Brașovul se află în Țara Bârsei-p. 19

-Este capitala Țării Barsei, p. 30.

-Ioan de Sultanieh realizează numeroase expediții cu caracter diplomatic în Orient și Europa,

ocazie cu care intră în contact cu diverse popoare. Printre aceste locuri este și Brașovul, fapt
atestat de un document ce datează din anul 1409-pp. 36-37.

-Ladislau, slujitorul lui Vlad Țepeș este trimis în Moldova pentru afla informații cu privire la
Ștefan cel Mare și oștile trimise de către Mahomed II împotriva Moldovei. Totodata cere
ajutorul vicevoievodului Transilvaniei, ce consta în trimiterea mai multor inși brașoveni să
culeagă informații pentru expediția ce urma a fi realizată în Moldova, dupa adunarea forțelor
transilvănene la Turda-pp. 139-140.

-Georg Reicherstorffer trimite o solie în Moldova, fapt pentru care la 20 august 1527 trece
prin Brașov, în drumul său –p. 181. Adevărata misiune a acestuia viza Transilvania, mai
precis conducerea orășenească și ostășească a Sibiului și Brașovului. Vizita sa a avut un
caracter sectar și de aventură. Sosește la Brașov ca singur reprezentant la data de 24 august
căutând nu adeziunea centrelor săsești, ci supunerea lor forțată, lucru realizat cu ajutorul
fratelui său Nicasius și alți 3 mercenari-p. 182. Din moment ce asociații săi erau trași la
răspundere pentru crimele comise, pleacă din Brașov însoțit de aceștia și o escortă însemnată
spre Buda, p. 183. C.f. Diarului său, I. Zapolya trimite solii brașovenilor și Senatului pentru a
fi prins și dus la el, însa lucru nerealizat. p. 188.

-De la un sol anonim trimis pentru a afla informații cu privire la Moldova, în drumul său trece
prin Transilvania, la orașul Brașov, aflat aproape de munți. Drumul este foarte anevoios, plin
de stânci și îngust, accesul putându-se face cu un singur car-p. 192.

-Totuși este un drum destul de accesibil turciilor, putând să facă trecerea fără greutate din
Moldova în Transilvania, p. 193.

-Drumul pe acest drum durează 2 zile, oraș înconjurat de munți și întărit de ziduri-cetate.
Acest oraș joacă rol de hotar, graniăa și în sud cu Țara Românească, prin intermediul
Transalpinei- p. 195.

-Brașovul(Corona/ Cronstat) se află printre cele mai mari orașe ale Transilvaniei, dupa Sibiu,
fiind urmat de Bistrița, Sighișoara, Mediaș, Sebeș și Cluj, p. 213.

-Orasul Brașov este un important punct de comerț cu turcii, are sanțuri și fortificații, 3
suburbii aflate pe 3 văi, locuite de bulgari, unguri și sași. Fiecare cartier este bogat de pâraie
ce curg la vale, are câmpii netede, dealuri dese și munți, bogat în grâu, fiind grânarul
neamurilor vecine. Se diferențiază de celelalte orașe prin studiile liberale, s-a construit o mare
Bibilotecă, neântrecută dupa risipirea Bibliotecii din Buda a lui Matias Corvin. Este situat
aproape de hotarele secuilor, este denumit de greci Stephanopolis, fie pe jum. Barbar
Cronopolis, fie de unguri Brașov. Se află în partea cea mai adâncă a Transilvaniei, denumită
Bucza de către panoni, și Burcia dupa numele râului care îl traversează și se traduce prin
rădăcină. Emblema fiind o rădăcină trecută printr-o coroană, pp. 216-217.

-Este considerat aproape o altă Transilvanie, este împrejmuită de munți, despărțit de secui prin
intermediul râului Olt, în lățime este închis de 2 randuri de ziduri, dominat de fortificații,
accesul putându-se face decat de pe povârnișul cel mai înalt, un sanț de mare adâncime
înprejmuiește locul, alături de tunuri. Este de aproape formă patrată, în suburbii locuiesc sașii
împreună cu secuii, în oraș locuind decât germani. Printre cele mai impozante clădiri este
Biserica Neagră cu hramul Sf. Maria, construită din piatră. Este situat la o departare de 4 mile
de Fagăraș, p-217.

-Este cel mai populat oraș al Transilvaniei, avand loc un bâlci săptămânal, asociat cu
iarmarocul datorită diversității marfei. Este piață de schimb cu Țara Românească, turcii și
Moldova. Magistrații din acest loc sunt cunoscători a mai multor limbi, devotați statului, iar
cetățenii pricepuți în meșteșugurile de război și pace, unii dintre ei luptând cu moldovenii și
având câștiguri însemnate, p.218.

-Oamenii din Brașov sufereau de friguri,fapt pentru care Gritti în scurta sa trecere pe aceste
meleaguri contactează boala, p. 253

-Brașovul primește oaspeți de seamă, cu ocazia sosirii guvernatorului Griti in oraș, printre
care Gothard Kun, Ștefan Mailat, p. 328. Tot aici el se îmbolnăvește de arșiță, p. 361.

-Este unul dintre cele mai întărite orașe ale Transilvaniei, după Cluj și Sibiu, urmat de Bistița,
Mediaș, Sighișoara, Sebeș, P. 409.

-Voievodatul Transilvaniei cuprindea 3 regiuni-Ținutul sașilor, Țara secuilor și Comitatele

nobiliare. p. 438.

-orașul Brașov a fost numit anterior Zamigethusa, așezat la hotarul Transilvaniei spre E, P.
491.

-Ungurii îl denumesc Presovia, după râul ce curge alături, abundă în vite și se face vin.
Deschide un drum îngust spre Târgoviște, străjuit de cetatea Bran. Între cele 2 orașe se află
Câmpulung, loc de desfacere a mărfurilor, p. 504.

-La Brașov este transportată sarea de la Ocna Sibiului, precum și de lângă satul Odorhei, p.
505.
 Călători străini, vol. II.

-Unul dintre centrele vămii regești se află la Brașov. Orașul a ținut vama prin arendare din
partea regelui, pe 2000 de florini. Reședința slujbașiilor vămii se află în cetatea Bran, aici se
dau și se primesc țidule vamale, p. 52.

-Cetatea Bran era ținută de orășenii din Brașov de la regele Ludovic pentru 15000 de florini.
Are și 9 posesiuni, în registrele inspectae de comisari are 200, chiar 300 de porți, p. 59.

-Sunt două capitluri parohiale în Transilvania, deținute de Brașov și Sibiu, supuse autorității
arhiepiscopului de Strigoniu, astfel datorează 80 de florini în aur la 3 ani, p. 62.

-Orașul Brașov este unul frumos, prielnic de sănătate, p. 319.

-Orașul este unul foarte frumos din punct de vedere al străzilor, clădirilor și populației, un
teritoriu întins mânos cu cereale, carne, dar mai ales in și cânepă. Are un institut de
învățământ pt toate artele liberale. Casele sunt arătoase, străziile frumoase și largi. Datorită
poziției sale, este adăpostit de atacurile inamice-cele 3 castele de la intrarea în oraș, vârful
muntelui. El nu a putut fi izbutit nici măcar de moldoveni, având cu aceștia 1000 de izbânzi,
dar nici de către turci. Mărfurile aduse aici sunt reprezentate maj. de pânzeturi, piei de vulpe,
râs, jder.- pp. 356-357.

-este un oraș puternic, bine fortificat cu oameni viteji, neducând lipsă de altilerie, muniție și
alimente, descriere realizată de Reicherstorffer, p. 370.

-datorită frumuseții orașului, caselor pe dinafară vopsite în ulei, pardoselii, populației

respectuase, este asemuit cu Mantova, p. 430.

-în 1529 Petru Rareș a asediat Brașovul însă fără izbândă, după ce anterior luptase la
Feldioara, p. 547.

-Ungurilor le este interzis să locuiască în Brașov, dând dovadă de bună orânduială, însă
biseria catolică lipsește, p. 549.
 Călători străini, vol. III.

-Accesul în apropierea cetății a trăsurilor era foarte dificil, fiind nevoie de tragerea lor cu
ajutorul sforiilor manual, prin intermediul unor lemne așezate în formă de trepte, p. 41

-Târgul de la Brașov se ține vinerea și sâmbăta, p. 154.

-Princepele Transilvaniei primea la Brașov căpetenii ale cazacilor, cărora le dădea cadouri,
steaguri și îi primea în slujba sa, p. 259.

-Brașovul era un popas des întâlnit în rândul călătoriilor, care aveau nevoie de pâine, nutreț și
vin pt a se aproviziona, p. 479

-În 1595, Pigaffeta s-a înapoiat la Brașov bolnav fiind, se restabilește și își continuă călătoria
în Țara Românească, p. 541.

-Brașovul este un oraș de seamă al Transilvaniei, unde se găsesc dealuri cu răuri navigabile,
Mureșul care transportă sarea la Lipova, Oltul care face trecerea în Țara Românească, p. 544.

-Oastea lui Sigmund Bathory avea în componența sa-brașoveni, 1000 de trabanți albaștrii, p.
621.

-Înconjurul său măsoară 3 mile, având ziduri acoperite în chip de ganguri. Face comerț și cu
bulgarii, armenii. Atunci când au loc năvălirile turcești și tătărești voievozii și locuitorii își
ascund aici bogățiile, p. 669.
 Călători străini, vol. IV

-Orașul Brașov acorda împrumuturi celor care aveau nevoie, cerut de Mihai în valoare de 10
mii de taleri, p. XVI

-La un ospăț la care a participat Mihai Voievod și solii tătari s-a adus de la Brașov vin de
Malvasia, p. 96

-Mihai ocupă cu dibăcie Brașovul, luând soția, copiii și comoriile, pentru a fugi de teama lui
Bathory, p. 179.

-Venit la Brașov, Moise Szekely primește din partea oameniilor-lănci, praf de pușcă, oameni,
archebuzieri, steaguri și provizii, p. 276.
 Călători străini, vol. V

-Sașii din aceste locuri urmează religia luterană, bisericilesunt lipsite de idoli și chipuri
cioplite-p. 48

-Majoritatea caselor din Brașov sunt acoperite cu șindrilă. Din cauza văilor înguste nu are
șanțuri-p. 50

-Portul și îmbrăcămintea diferă în funcție de statutul social.

Preoții și parohii maghiari sunt îmbrăcați și tunși ca orice laic, însă poartă anterii lungi până la
glezne

Nobilii o haină lungă, dar strâmtă până la genunchi-dolman. Pantalonii din postav și ciorapi.
Încălțămintea este precum cea a turciilor, cizme de safian și pinteni cu rotițe, în jurul corpului
sau a vestei un brâu de mătase.

Oamenii avuți au haine mai puțin împodobite cu garnituri, brâie lungi împletite din ață, în
partea de sus a vestei gulerul rămâne neîncheiat, de brău pe o curea atârnă cuțitul și o
furculiță, pe deasupra au o haină largă, căptușită cu blană de jder, vulpe și oaie, cu găitane de
șnur rotund, purtând mentek deasupra pe care îl țin ca pe o manta.

Oamenii de rând poartă caftane vătuite cu bumbac în locul vestei.

Pe cap poartă în loc de pălărie o căciulă roșie, pentru nobili fiind din stofe, iar pentru cei mai
puțin avuți din pânza sau materiale ieftine, pp. 551-552.

-E renumit pentru mierea și ceara de albine, precum și datorită unei rădăcini din care obțin
culoarea roșie. Are un liceu frumos, tipografie, iar biserica are multe lucruri de văzut, citit,
locuitorii fierb mied și pregătesc berea din grâu și orz. Orășenii trăiesc din cinste și avere,
trăiesc din meserii precum cârciumărit, comerț, p. 588.
 Călători străini, vol. VI

-aproape toți țăranii din jurul Brașovului erau ortodocși, p. 258

-este o construcție rezistentă și are bastioane, pe fiecare se află 40-50 de tunuri, având o
garnizoană de 2000 de soldați, p. 609

-în cetate se află 10 mii de odăi, în toate palatele sunt până la 5-10 locuințe joase sau cu etaj,
acoperite de olane de culoare galbenă, verde, albastră și albă, au balcoane și încăperi cu cristal
și sticlă lucioasă. Casele sunt dese, așezate în rânduri. Are 70 de biserici, 22 sunt mânăstiri,
fiecare avînd 200 de vlădici și popi, avînd acoperișul din bronz și cositor.

Tîrgul orașului, bazarul și străziile sunt contruite în forma tablelor de șah,avînd 2000 de
dughene, cetatea avînd 100000 de oameni, 17 hanuri, se adună străini de peste tot, locul fiind
considerat Egiptul Ardealului.

Clima este plăcută are nenumărate vii și grădini, prunele, merele, perele și pîinea albă sunt
vestite de aici-p. 610
 Călători străini, vol. VII

-1544 este înființat Colegiul lui Honterus, p. 510.

Călători străini, vol. VIII

-Georg Franz Kreybich revine în Transilvania în anul 1710. Merge la bîlciul de la Câmpulung
unde se îmbolnăvește, își continuă călătoria la Sibiu unde într-o singură noapte ciuma s-a
răspîndit la 5 case este nevoit să plece la Brașov din hotărîrea comandantului, însă are noroc și
nu este trimis dincolo de pădure izolat, fiind tratat la un conac din apropiere, dovedindu-se ca
are o simplă răceală, p. 129.

-Administrația civilă este încredințată unui jude ales din 2 în 2 ani, unui senat și a unei
adunări de 100 de oameni, sentința judelui este definitivă și este dictată după legiile locale c.
f. dreptului civil, limba vorbită este cea săsească, p. 204.

-există familii de sași transilvăneni de religie luterană care au ca meserii argintari, dețin ghene
de frînghii, pînzeturi de rînd și văsărie de bucătărie, p. 386.

-este populat de unguri, sași, romîni si bulgari fugiți, p. 530.

 Călători străini, vol. IX

-Există drumuri primejdioase spre Transilvania, unul dintre acestea este cel din Valahia prin
Bran spre Brașov, p. 233.

-În 1755 izbucnește o puternică epidemie de ciumă care durează 2 ani, p. 373.

Călători străini, vol. X

-Diferite categorii de locuitori care plătesc tribut visteriei publice se numesc bresle. Printre
aceștia se regăsesc și brașovenii, birnici în virtutea unei învoieli. Anterior plata se făcea la
cămara domnului, până în momentul în care aceasta a fost desființată și înlocuită cu visteria
publică. pp. 175-176.

-Aflat la Brașov în 1781 Sulzer candidează fără succes pentru funcția de jude, fapt pentru care
în 1782 se întoarce la cariera militară, p. 454.

-Este mai puțin cunoscută existența unei alte opere tipărite sub forma epistolară la Viena, în
1782, anume o calatone literară, publicată din inițiativa pastorului Lange, adresantul
scrisorilor și intitulată Altes und neues, oder dessen literansche Reise durch Szebenbiligen,
dem Temesvarer Banat, Schwaben, Schweiz und Alsass etc., in dret Sendschreiben an Hernn
Prediger Theodor Lange, zu Kronstadt in Siebenbiirgen, Wien, 1782, un exemplar păstrându-
se la Biblioteca Arhivelor Statului din Brașov, p. 457.

-La Brașov se formează o companie comercială de români transilvăneni și bulgari, care

fabrică obișnuințe pentru oamenii din popor negoțul urcând la un câștig de 5000 de poveri de
un cal. Compania se bucură de privilegii acordate de vechii domni, însă nerecunoscute de cei
actuali, p. 502.

-Serghei Laskarev, consul al Rusiei la București realizează mijlocirea unui transport de grâne
de primăvară în valoare de 100000 de florini prin intermediul negustorilor din Brașov fără ca
aceștia să plătească tribut, invocând faptul că împăratâul nu puta să pretindă bir de la supușii
săi, p. 523.

-Caimacanu Caragea trimite cu ajutorul brașovenilor 1500 kg de grâu pentru Principele Șuțu,
p. 527.
-Pentru a călători economic de la Pesta la Sibiu și Brașov se pot folosii căruțașii români, p.
560.

-Cel mai frumos drum care făcea legătura cu Țara Româească este Trecătoarea a șasea sau
Șanțul Vechi, a fost distrus din considerații de război, p. 615.

-În 1784 în călătoria sa spre Făgăraș, John Petty este martor a isprăviilor unei bande de
tâlhari, în nr. De 9, care realizaseră atacuri îndrăznețe anterior la Vlădeni și Perișani, p. 666.

-La București sunt deseori aduși ceasornicari, giuvaergii, zidari și muncitori de la Brașov, p.
743.

-Lazzaro Spallanzani realizează o vizită scurtă la Brașov, p. 762. La sfârșitul sec. XIX,
orașul avea 18000 de locuitori, nu se vorbește limba italiană, se află o garnizoană imperială,
catedrala este în stil gotic și aparține luteranilor, interiorul și exteriorul ei este clădit din bucăți
de gresie mare. Pe lângă acoperișurile de șindril sunt și cele de teracotă în formă d romburi
drept unite, străzile sunt murdare iar apa di fântîni curge, p. 770.