BRASOV

HTTPS://WWW.HISTORIA.RO/CAUTARE/BRASOV?PAGE=2
HTTPS://BRASOVROMANIA.NET/2014/04/LEGENDA-NESTIUTA-BRASOVUL-
ORASUL-DIN-BASMUL-FRATILOR-GRIMM/
HTTP://WWW.BRASOVULTAU.RO/LEGENDELE-BRASOVULUI.HTML
HTTPS://ADEVARUL.RO/LOCALE/BRASOV/CELE-MAI-CIUDATE-LEGENDE-
BRASOVULUI-COPILUL-LUP-GASIT-TAMPA-LACUL-VRAJITOARELOR-
CENTRUL-ORASULUI-1_5B5C12C6DF52022F75B8266B/INDEX.HTML

▷ DESPRE BRAȘOV
 Așezat în centrul țării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice
românești, Brașovul a fost și rămâne o punte de legătură și de circulație a valorilor materiale și spirituale
și o zonă de simbioză între cultura românească și cea a naționalităților conlocuitoare. Prin poziția
geografică favorabilă, prin valorile sale naturale și culturale, precum și prin dezvoltarea economică,
vechiul burg săsesc sau "Orașul Coroanei" exercită o mare capacitate de atracție atât pentru turiștii
români, cât și pentru cei străini.
Brașov
Centrul Vechi
 ▶ AȘEZARE GEOGRAFICĂ
 Situat în centrul țării, județul Brașov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș,
unitățile de relief având altitudini cuprinse între 400 și 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice și zona
montană ocupă aproape jumătate din teritoriul județului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor
Bârsei, Făgărașului și platoul Hârtibaciului.
 Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudinea medie de 625 m, este așezat în depresiunea
Bârsei, în curbura Carpaților, la poalele masivelor Piatra Mare și Postăvarul, străjuit din trei părți de
dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății.
 ▶ CLIMA
 Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între
clima temperată de tip oceanic și clima temperată de tip continental: mai umedă și mai răcoroasă în
zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune.
 Temperatura medie multianuală a aerului este de 6-7 °C. Numărul zilelor de vară este de aproximativ 50
pe an, iar cel al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale
de 75%. La nivelul municipiului, cantitatea medie anuală de precipitații este de 124,8% mc, iar durata
medie anuală a stratului de zăpadă este de 70,8 zile.
▷ DESPRE BRAȘOV
 ▶ ISTORIC
 Brașovul a fost atestat documentar prima dată în anul 1235, fiind cel mai important oraș din Transilvania
în timpul Evului Mediu și o fortăreață economică în secolele XIV-XVI.

Brașov
Casa Sfatului
 Date cronologice:
 • Epoca pietrei (neolitic) – primele urme de locuire ale orașului;
• Epoca bronzului – atestată arheologic;
• 1235 – prima atestare documentară în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona; Brașovul a mai
fost menționat de-a lungul timpului în documente și sub alte denumiri Barasu (1252), Brasu (1271),
Braso (1288), Kronstadt și Brass;
• 1377 – Brașovul este confirmat drept centru administrativ, iar în 1379 devine sediul ecleziastic al
Ţării Bârsei, numit în primele izvoare Barasu, Burcia, Brasso;
• 1383 – Începe construcția Bisericii Sfânta Maria, încheiată în 1477.
În ultimul sfert al secolului al XIV-lea debutează lucrările la fortificațiile din jurul orașului, finalizate în
anul 1646.

Brașov
 Panoramă - Centrul Vechi
 • 1388 – Prima mențiune a școlii de pe lângă Biserica Sfânta Maria din Brașov;
• 1395 – La Brașov se încheie alianța antiotomană între Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei și
Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești;
• 1399 – Prima mențiune documentară a bisericii ortodoxe a românilor din Șcheii Brașovului - Sf.
Nicolae;
• 1400 – Cea dintâi invazie turcească din Țara Bârsei, urmată de cea din 1421, când oraşul Brașov este
parţial distrus, iar Magistratul este dus în captivitate;
• 1480-1506 – Menționarea lui Gheorghe Grămăticul atestă activitatea didactică românească la Brașov;
• 1486 – Brașovul și Țara Bârsei sunt încadrate în Universitatea Săsească – Universitas Saxonum;
• 1521 – Scrisoarea lui Neacșul din Câmpulung adresată judelui primar al Brașovului – primul
document păstrat în limba română;
• 1541 – Proclamarea Principatului Transilvaniei, după căderea Regatului Ungariei sub turci;
• 1542 – Adoptarea religiei lutherane de către populația săsească și maghiară din Brașov;

Brașov
Turnul Măcelarilor și Biserica Neagră
 • 1539 – Începutul activității tipografice a umanistului Johannes Honterus, care în 1541 organizează
gimnaziul german pe locul mănăstirii Sfânta Ecaterina și în 1547 înființează biblioteca școlară, care
adăpostea cea mai mare colecție de cărți din Transilvania;
• 1556-1583 – Activitatea diaconului Coresi, cel mai mare tipograf român din secolul al XVI-lea;
• 1558 – Prima mențiune documentară a școlii maghiare din Brașov;
• 1600 – Mihai Viteazul vizitează Brașovul și convoacă Dieta Transilvaniei aici;
• 1612 – Judele primar Michael Weiss conduce lupta împotriva principelui Gabriel Báthori;
• 1646 – a fost terminat sistemul de fortificare care se compunea din zidul de incintă, dublat sau triplat
în zonele expuse, întărit de 28 de turnuri în plan pătrat, opt bastioane și patru porți;

Brașov
Turnul Alb
 • 1686 – Transilvania devine parte a Imperiului Habsburgic. În 1688 locuitorii Brașovului se răscoală
împotriva noii conduceri a orașului, iar în 1689 are loc incendiul, care provoacă cel mai mare dezastru
urbanistic din istoria așezării;
• 1736 – Lucrări edilitare întreprinse de austrieci: se construieşte o şosea spre Ţara Românească prin
pasul Timiş;
• 1737 – Piața Sfatului este pavată cu piatră;
• 1776-1782 – a fost construit cel mai reprezentativ edificiu baroc, biserica romano-catolică Sfinții
Petru și Pavel;
• Sfârșitul secolului XVII și prima jumătate a secolului XVIII – epoca de înflorire a comerțului
românesc la Brașov;
• 1781 – Sunt emise Rescriptul de concivilitate și Edictul de toleranţă religioasă, de către împăratul
Iosif al II-lea, prin care românii dobândesc drepturi egale cu celelalte națiuni.

Brașov
Bastionul Tăbăcarilor
 • 1784-1787 – este construită Biserica ortodoxă greacă Sf. Treime, primul lăcaș de cult ortodox din
Cetatea Brașovului;
• 1804 – Se introduce iluminatul public în Cetate (cu ulei);
 • 1823 – se inființează la Brașov prima fabrică – Fabrica de stofe „Wilhelm Scherg&Comp";
• 1835 – este înființată „Casina Română";
• 1838 – apare “Gazeta de Transilvania” şi “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, redactate de
George Bariţiu.
• 1851 – a luat ființă primul gimnaziu din Brașov, astăzi Colegiul Național Andrei Șaguna;
• 1854 – Introducerea telegrafului la Brașov;
• 1864 – Construcţia Uzinei de Gaz Aerian;
• 1873 – are loc inaugurarea Gării Brașov, împreună cu prima linie ferată Brașov – Sighișoara;
 • 1882 – are loc premiera națională a operetei „Crai Nou" a lui Ciprian Porumbescu;
• 1889 – Primele posturi telefonice la Brașov;

Brașov
Bastionul Țesătorilor
 • 1892 – au început să funcționeze primele posturi telefonice la Brașov;
• 1897-1898 Construcţia Palatului Finanţelor, actualul sediu al Primăriei Municipiului Brașov;
• 1916 – Intrarea Armatei Române în Brașov, Dr. Gheorghe Baiulescu fiind primul primar român al
orașului. În 1 decembrie 1918 are loc unirea Transilvaniei cu România.
• 7 decembrie 1918 – primarul german dr. Ernst Karl Schnell, alături de reprezentanți ai naționalităților
locale a salutat intrarea armatei române în Brașov;
• 15 noiembrie 1987 – are loc revolta muncitorească de la Brașov, prima acțiune fățișă de protest față
de sistemul comunist și conducătorul acestuia.
• 21 decembrie 1989 – Brașovul se alătură revoluției începute la Timișoara, eveniment ce avea să
marcheze căderea comunismului în România;
• 9 februarie 1992 – Adrian Moruzi devine primul primar ales democratic al Brașovului.
• 17-22 februarie 2013 – La Brașov se organizează FOTE (Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului
European), primul eveniment internațional olimpic desfășurat în România.
▷ OBIECTIVE TURISTICE
BISERICI
 ▶ BISERICA NEAGRĂ
 Biserica Neagră, dedicată iniţial Sfintei Fecioare Maria, a primit această denumire după marele
incendiu din 1689. Biserica a fost construită începând cu anul 1383, din iniţiativa preotului Thomas
Sander şi este considerată astăzi un simbol al goticului transilvănean. Lucrările de construcţie,
întrerupte de invazia turcească din anul 1421 au fost reluate spre mijlocul secolului al XV-lea, când s-a
ridicat corpul trinavat al bisericii-hală cu tribune laterale şi două turnuri pe vest, dintre care numai cel
de sud depăşeşte înălţimea navelor. Din această perioadă datează şi cele cinci portaluri din piatră,
realizate sub influenţa şantierului bisericii Sfânta Elisabeta din Košice din Slovacia, cel de vest
constituind un punct culminant al goticului târziu din această parte a Europei. În dreptul accesului de
sud-est a fost ridicat pridvorul a cărui poartă de lemn are înscris anul 1477, iar în interior se păstrează
imaginea pictată a Fecioarei cu Pruncul între Sfintele Ecaterina și Barbara, cu stemele regelui Matia
Corvinul (1458-1490) și a soției sale, Beatrix de Aragon.
În urma adoptării Reformei religioase la Brașov, în anii 1542-1543, cu contribuţia directă a
umanistului Johannes Honterus (1498-1549), parohia Bisericii Negre din Brașov a trecut la
Confesiunea Augustană evanghelică lutherană.
După incendiul din 1689, interiorul bisericii a fost reconstruit în stil baroc. Biserica păstrează
fragmente de picturi murale medievale, cristelniţa din bronz în stil gotic (1472), panouri ale altarului
din Feldioara (1495), stranele din secolul al XVIII-lea, orga mare (1839), orga mică (1861) şi cea mai
importantă colecţie de covoare orientale din Europa din afara Turciei.
 ▶ Contact:
Biserica Evanghelică C.A. din România-Parohia Brașov
Curtea Johannes Honterus 2, Brașov
Tel.: +4 0268 511 824
E-mail: info@biserica-neagra.ro
 ▶ Program de vizitare:
 • Semestrul de vară:
Marți-Sâmbătă: 10:00 – 19:00
Duminică: 12:00 – 19:00
Luni: închis
 • Semestrul de iarnă:
Marți-Sâmbătă: 10:00 – 16:00
Duminică: 12:00 – 16:00
Luni: închis
 ▶ Concertele de orgă
Sezonul de vară (ora 18:00)
 Iunie și Septembrie: Marți
Iulie și August: Marți, Joi, Sâmbătă
 ▶ Tarif vizitare:
Adulți: 10,00 lei
Studenți: 6,00 lei
Elevi: 3,00 lei
 ▶ MĂNĂSTIREA FRANCISCANILOR
 Ansamblul îşi datorează aspectul actual lucrărilor de reconstrucție realizate în spiritul baroc al anilor
1724-1725, dar începuturile sale sunt mult mai vechi, aşezământul aparţinând în Evul Mediu
călugăriţelor catolice clarise (1486). Imediat după instalarea Reformei, mănăstirea este desfiinţată
(1543), iar biserica este folosită ca grânar (1547), pentru ca un secol mai târziu să fie integrată
serviciului religios al cultului evanghelic (1644). După înglobarea Principatului Transilvaniei în
Imperiul Habsburgic (1686), biserica grav afectată de incendiile din anii 1689 şi 1718, este conferită
mai întâi călugărilor iezuiţi (1716), revenind ulterior franciscanilor (1724). Placa comemorativă de
factură barocă de pe faţada principală a bisericii, arată că biserica Sfântul Ioan Botezătorul a ordinului
minor a fost reparată în anul 1724 din iniţiativa comitelui general de cavalerie de Tige, comandantul
forţelor armate din Transilvania și consilier al împăratului Ioan Carol al VI-lea. Biserica este înzestrată
cu un valoros ansamblu de mobilier baroc din lemn cu intarsii și cu altare comandate la Viena (1729).
 ▶ Adresa:
Str. Sf. Ioan, nr. 5-7, Brașov
 ▶ BISERICA ROMANO-CATOLICĂ SFINȚII PETRU ȘI PAVEL
 Cea mai reprezentativă construcţie barocă din Brașov a fost ridicată în anii 1776-1782, după planurile
arhitectului Karl Joseph Lamasch, cu suportul financiar direct al împărătesei Maria Theresia, pe locul
mănăstirii dominicane medievale de pe actuala stradă a Mureşenilor. La începutul secolului XX,
bolțile bisericii au fost decorate cu scene religioase pictate în medalioane, iar ferestrele au fost
prevăzute cu vitralii comandate la Budapesta.
 ▶ Adresa:
Str. Mureșenilor, nr. 21, Brașov
 ▶ BISERICA ORTODOXĂ SFÂNTA TREIME
 În anul 1781, ca urmare a emiterii Rescriptului de concivilitate și a Edictului de toleranţă religioasă de
către împăratul Iosif al II-lea, porţile Cetăţii Brașovului au fost deschise pentru prosperii negustori şi
meşteşugari români. Prima biserică ortodoxă din Cetate, este Sfânta Treime de pe actuala Stradă
George Bariţiu, ridicată între 1784 şi 1787, din daniile negustorilor greci, dar şi ale boierilor
Brâncoveni, Văcăreşti, Şuţu, Mavrocordat din Ţara Românească, aflaţi în pribegie la Brașov.
Construcţia îmbină elemente tradiţionale postbizantine la nivelul structurii, cu cele ale barocului târziu
vienez, care se regăsesc în principal la nivelul decorului bogat al fațadei principale.
 ▶ Adresa:
Str. George Barițiu nr. 12, Brașov
 ▶ BISERICA ORTODOXĂ SFÂNTUL NICOLAE
 Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae din Şcheii Brașovului, datând după tradiţie din secolul al XIII-lea, a
constituit în permanenţă un centru de majoră importanţă pentru viaţa spirituală, culturală și artistică a
românilor din Transilvania. Actualul lăcaș a fost zidit pe locul unor construcții mai vechi din lemn
(1399) și din piatră (1440) “cu darea şi mila binecredincioşilor domni din Moldova şi din Ţara
Munteniei”, primul între aceștia fiind Neagoe Basarab (1512-1521). Pisania de piatră a bisericii arată
că în timpul lui Petru Cercel s-a ridicat un pridvor deschis cu arcade pe stâlpi și un paraclis, decorate
cu picturi (1585), lucrările de împodobire fiind continuate de domnitorul moldovean Petru Aron, care
a înălțat turnul (1594). Mihai Viteazul s-a îngrijit de repararea bisericii, tablou său votiv, fiind renovat
de Radu Zugravul în 1694. Din vechiul decor al bisericii se păstrează doar paramentul exterior de
origine muntenească al faţadelor navei şi al turnului-clopotniţă.
Aspectul de astăzi al bisericii este datorat intervențiilor majore, care au avut loc în secolul al XVIII-lea
din inițiativa protopopului cronicar Radu Tempea II: este reconstruit naosul de plan triconc (1740),
sunt edificate cele două paraclise laterale – Buna Vestire pe nord (1733-1734) şi Înălţarea Domnului
pe sud (1750-1752). Ansamblul a fost decorat cu picturi murale aparţinând stilistic artei post
brâncoveneşti de Grigore Ranite din Craiova (1738-1740) şi de Ioan, Iancu, Constandin şi Irimia
(1752), pictorii folosind modele elaborate de şcoala de la Hurezi. În 1751, se ridică turnul cu ceas din
 partea de vest a bisericii din dania ţarinei Elisabeta Petrovna a Rusiei, lucrările acestei etape fiind
finanțate în parte de voievozii Grigore Ghica din Moldova şi Constantin Mavrocordat din Ţara
Românească.
În anii 1940 şi 1946, vechile picturi murale au fost înlocuite cu actualul decor realizat de Costin
Petrescu, în timp ce tâmpla din secolul al XVIII-lea a fost donată bisericii din Predeluţ.
 ▶ Adresa:
Piața Unirii, Brașov
 ▶ BISERICA EVANGHELICĂ SFÂNTUL MARTIN
 Prima atestare a capelei Sfântul Martin datează din anul 1225, așezământul apărând de mai multe ori
în documentele secolelor următoare, în legătură cu donația terenului curiei regale, făcută de Sigismund
de Luxemburg, în anul 1395. Biserica a fost distrusă în timpul invaziei turcești din 1421, lucrări de
reconstrucție, fiind consemnate documentar în anii 1442 și 1447. În 1730 este consemnat noul altar, iar
între anii 1795-1796, are loc demolarea corului în vederea extinderii bisericii spre est, tot atunci fiind
instalată galeria de lemn din navă. Biserica a fost restaurată în anii 1961-1962 de Direcția
Monumentelor Istorice din Bucureşti.
 ▶ Adresa:
Str. Dealul de Jos nr. 12, Brașov
 ▶ BISERICA EVANGHELICĂ SFÂNTUL BARTOLOMEU
 Biserica Evanghelică Sfântul Bartolomeu din Brașovul Vechi, situată la baza dealului Sprenghi cu
cetatea de refugiu, a fost distrusă și reconstruită după invazia tătară din 1241. Edificiul adaptează
programul arhitectonic gotic timpuriu al construcțiilor ordinului cistercian la o biserică parohială,
având un plan bazilical cu trei nave în sistem legat, transept şi cor cu absidă poligonală flancată de
capele. Bolţile navelor şi transeptului au fost parţial reedificate după invaziile turceşti din anii 1421 şi
1438. Spre deosebire de bisericile monastice, pe vestul corpului bazilical au fost plănuite două turnuri,
dintre care doar cel de sud-vest a fost terminat, datând în forma actuală din anul 1842. Capela de sud a
bisericii păstrează fragmentele unui ansamblu de picturi murale datând din ultima parte a secolului al
XIV-lea.
 ▶ Contact:
Adresa: Str. Lungă nr. 251, Brașov
Tel.: +4 0268 510 432
E-mail: bartholomae@evang.ro
 ▶ Program de vizitare:
Marți: 9:000 – 12:00 și 15:000 – 18:00
Miercuri: 9:000 – 12:00
Joi: 15:000 – 18:00
Vineri: 9:000 – 12:00
 ▶ BISERICA ORTODOXĂ ADORMIREA MAICII DOMNULUI
 Biserica Adormirea Maicii Domnului din Piaţa Sfatului a fost construită din inițiativa protopopului
Bartolomeu Baiulescu, după planurile arhitectului G. Bruss, între anii 1895-1899. Fresca interioară a
fost realizată de pictorul Anastase Demian (1899-1977). Turnul casei parohiale amplasate spre piață,
distrus în timpul cutremurului din 1940, a fost restaurat în anul 1972.
 ▶ Adresa:
Piața Sfatului nr. 3, Brașov
 ▶ SINAGOGA NEOLOGĂ
 A fost construită în anul 1899 după planurile arhitectului Leopold Baumhorn, format la Școala
Vieneză. Sinagoga a fost inaugurată la 20 august 1901. Construcția cu elemente de Art-Nouveau, care
se remarcă pe fațadă, datează din 1915.
 ▶ Adresa:
Str. Poarta Schei nr. 29, Brașov
 ▶ SINAGOGA ORTODOXĂ
 Sinagoga Ortodoxă a fost edificată în anul 1924 de credincioșii mozaici de rit ortodox și a funcționat
până în anul 1941.
 ▶ Adresa:
Str. Castelului nr. 64, Brașov
▷ OBIECTIVE TURISTICE
 TURNURI, BASTIOANE SI FORTIFICATII
 ▶ BASTIONUL ȚESĂTORILOR
 Bastionul Țesătorilor, cel mai spectaculos şi mai bine conservat obiectiv de arhitectură defensivă din
Brașovul medieval, a fost ridicat în anii 1421-1432 şi amplificat în 1570-1573, pentru a proteja colţul
de sud al fortificaţiilor de sub Tâmpa. Construcţia are un plan poligonal neregulat, adaptat la
configuraţia terenului. Zidurile sunt străpunse de ferestre de tragere simple sau în formă de lăcaş de
cheie inversat şi de burdufuri de aruncare, corespunzând la interior celor trei rânduri de galerii de lemn
pentru puşcaşi, întregul complex fiind adaptat pentru lupta cu arme de foc. Accesul în bastion este
protejat de un turn de poartă, spre Tâmpa fiind prevăzut cu două mici turnuri de observaţie. În anul
1800, în curtea interioară s-a construit o sală pentru nunţi şi festivităţi, în care, în 1950, a fost amenajat
Muzeul Fortificaţiilor Ţării Bârsei. Bastionul Ţesătorilor a fost reparat în 1634, 1827 şi restaurat în
1910. În anul 2004 au avut loc noi lucrări de renovare. În spațiile expoziționale din Bastionul
Țesătorilor, alături de o valoroasă colecție de arme medievale, se găsește o machetă a cetății de la
sfârșitul secolului al XV-lea.
 ▶ Adresa:
Str. George Coşbuc nr. 9, Brașov
 ▶ Program de vizitare:
Luni: închis
Marți-Duminică: 10:00 – 18:00
 ▶ BASTIONUL GRAFT
 Bastionul Graft a fost construit perpendicular pe zidul de nord-vest al Cetăţii Braşovului, ca pod
fortificat peste pârâu, făcând legătura între Turnul Alb, în dreptul căruia era amplasat și fortificațiile
interne. Construcţia de plan dreptunghiular, cu un pasaj boltit deasupra apei şi două nivele de apărare
prevăzute cu elemente defensive – ferestre de tragere şi guri de aruncare, controla întreaga lungime a
zidurilor, până la Bastionul Fierarilor (astăzi sediul Direcție Județene a Arhivelor Naționale) și
Bastionul Curelarilor (demolat în 1887). Pe faţada de nord se păstrează fragmente ale unei inscripţii,
care datează probabil din secolul al XVIII-lea. Bastionului Graft a fost restaurat şi amenajat ca muzeu
în anii 2003-2004, când a fost realizată şi scara de acces spre Turnul Alb.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în zona "După Ziduri", pe versantul dinspre oraş al Dealului
Romurilor s-a amenajat Promenada Regală. Fortificaţiile de nord-vest ale cetăţii au fost restaurate în
anii 1968-1969 şi 2003-2004.
 ▶ CETĂȚUIA
 Primele informații documentare despre fortificaţia de pe Dealul Cetăţuii (Martinsberg, Schlossberg)
datează din anul 1529, când oraşul se pregătea să respingă un atac condus de trupele lui Petru Rareş.
La mijlocul secolului al XVI-lea, după instalarea controlului militar al trupelor habsburgice în
Transilvania, Cetăţuia dobândeşte un rol principal în cadrul sistemului defensiv al oraşului. În anii
1553-1554 se dezvoltă nucleul mai vechi, prin construirea unor turnuri de artilerie, valuri de pământ şi
şanţuri de apărare. Între anii 1625 şi 1630 este edificată cetatea bastionară exterioară din cărămidă. La
începutul secolului al XVIII-lea, fortificația este înconjurată cu şanţuri şi valuri de pământ, noi lucrări
de extindere având loc după 1773. În secolele următoare, Cetăţuia a funcționat ca închisoare, între
1955 şi 1975 a fost depozit al Arhivelor Statului, iar din 1981, după o amplă restaurare a devenit un
complex turistic cu specific medieval.
 ▶ STRADA SFORII
 Strada Sforii are o lăţime, care variază între 111 şi 135 cm, prima sa menţiune documentară datând din
secolul al XVII-lea. La origine, strada reprezenta spaţiul dintre două „decurii”, care constituiau grupuri
de câte zece case ale sistemului urbanistic medieval aplicat în interiorul cetăţii. Strada Sforii a fost
reabilitată în anul 2003.
 ▶ TURNUL ALB
 Turnul Alb a fost edificat pe acelaşi versant al Dealului Romurilor, în a doua parte a secolului al XV-
lea (1460 sau 1494), fiind repartizat spre apărare breslelor cositorarilor şi arămarilor. Accesul în turn
avea loc pe o scară mobilă, iar aprovizionarea şi schimbarea garnizoanei se efectuau între palisade,
direct din Bastionul Graft, construit sub Turnul Alb ca un pod peste canal. Construcţia are un plan
semicircular închis, cinci nivele de galerii de apărare prevăzute cu guri de tragere, creneluri și
burdufuri de aruncare pentru lichide. Turnul a ars în timpul incendiului din 1689, fiind reparat în 1723
și 1902. Lucrări de restaurare au avut loc în 1974 și 2003-2005, când a fost amenajat ca muzeu.
 ▶ TURNUL NEGRU
 Turnul Negru, construcție independentă ridicată odată cu prima incintă de ziduri pe versantul dinspre
oraș al Dealului Romurilor în dreptul Bastionului Fierarilor, avea dubla funcţie de observaţie şi
apărare. Legătura cu fortificațiile colțului vestic al cetății avea loc printr-un pod ridicător, suspendat
peste canal, iar accesul iniţial se realiza prin intermediul unei scări mobile. Turnul Negru a fost lovit şi
incendiat de un trăsnet în 23 iulie 1559. Lovit din nou de trăsnet, a fost reparat în anii 1669, 1827,
1901. În 1991, zidul sudic al construcţiei s-a prăbuşit, turnul fiind reconstruit în 1996 şi amenajat ca
muzeu în 2001.
 ▶ POARTA ȘCHEI
 Poarta Șchei a fost construită în anii 1827-1828, pentru fluidizarea circulaţiei între Cetatea Braşovului
şi Suburbia de Sus, cu contribuţia financiară a negustorilor români. Construcţia în stil neoclasic, cu o
deschidere centrală pentru vehicule, încadrată de două accese laterale pentru pietoni, a fost edificată de
meşterul zidar Joseph Jani. Poarta Şchei a fost restaurată după cutremurul din 4 martie 1977 şi reparată
de mai multe ori, ultima dată în anul 2004.
 ▶ POARTA ECATERINEI
 Poarta Ecaterinei este singura construcție păstrată a ansamblului fortificațiilor de sud-vest ale Cetății
Brașovului și a porții dinspre cartierul românesc al Șcheilor, care în Evul Mediu purta numele de
Corpus Christi sau Porta Superior. Construcția de plan pătrat, cu acoperişul încadrat de cele patru
turnuleţe, care exprimau autoritatea supremă a Magistratului asupra locuitorilor oraşului – jus gladii –,
constituie unul dintre monumentele reprezentative ale stilului Renaşterii în arhitectura transilvăneană.
Pe faţada sa principală, deasupra accesului, se păstrează stema Brașovului sculptată în piatră, numele
judelui Johannes Benkner şi anul construcţiei – 1559. Celelalte edificii ale ansamblului, ieşite cu 50 m
din frontul zidurilor de incintă, care erau protejate în epocă de şanţuri cu apă şi iazuri, au fost demolate
în 1827, când s-a construit Poarta Şchei.
▷ OBIECTIVE TURISTICE
 Muzee si Case Memoriale
 ▶ MUZEUL DE ISTORIE
 În piața centrală a vechii cetăți se ridică în anul 1420 primăria orașului, numită odinioară ”Rathaus”
sau ” Casa Sfatului”. Parterul mai păstrează elemente ale stilului gotic, iar etajul și turnul sunt
construite în stilul Renașterii și al Barocului. Din 1950 clădirea găzduiește Muzeul Județean de Istorie
cu expoziții permanente și temporare.
 ▶ Contact:
Piaţa Sfatului, nr. 30, Brașov
Tel.: +4 0268 472 350
E-mail: office@brasovistorie.ro
Web: www.brasovistorie.ro
 ▶ Program de vizitare:
Luni: închis
Marți-Duminică: 10:00 – 18:00
 ▶ MUZEUL PRIMEI ȘCOLI ROMÂNEȘTI
 Prima Școală Românească, construită în 1495, păstrează elementele stilului baroc de la modificările
care i-au fost aduse în anii 1760-1761. Între 1557 și 1583 Diaconul Coresi tipărește aici 17 titluri în
română și slavonă, pe hârtie fabricată într-o manufactură Brașoveană.
Muzeul Primei Școli Românești este compus din mai multe camere, și anume: Sala de clasă „Anton
Pann” , Sala „Diaconul Coresi”, Sala „Cartea, factor de unitate națională”, Sala „Cartea și cărturarii
Brașoveni”, „Sala cu vatră”. Alături se află complexul muzeal din incinta bisericii Sf. Nicolae, care
expune în cca 30 de camere, valori menite să confirme tradițiile de cultură și artă pe care le-a înscris
Scheii Brașovului în patrimoniul național. Tematic sunt organizate aici expozițiile „Junii Brașoveni”,
„Scheii Brașovului în pictura lui Ștefan Mironescu”, „Muzeul Tudor Ciortea”, „Muzeul Ex libris” și
„Muzeul Nicolae Titulescu”.
 ▶ Contact:
Piața Unirii, nr. 2-3, Brașov
Tel. +4 0268 511 411
+4 0722 435 134
E-mail: contact@primascoalaromaneasca.ro
 ▶ Program de vizitare:
Zilnic între orele 9:00 – 17:00
 ▶ MUZEUL DE ARTĂ
 Muzeul de Artă găzduiește expoziţii temporare şi o gamă variată de manifestări culturale (concerte,
lansări de carte, mese rotunde, conferinţe etc). Expoziţia permanentă a muzeului, Galeria Naţională,
reuneşte o selecţie de lucrări reprezentative pentru arta plastică modernă din spaţiul românesc (pictură
şi sculptură). În cadrul expoziţiei sunt incluse piese care ilustrează evoluţia picturii transilvănene din
secolele XVIII-XIX şi a artei româneşti din intervalul cuprins între prima jumătate a secolului XIX şi
perioada postbelică. Alături de operele maeştrilor artei româneşti figurează în expunere şi creaţiile
artiştilor activi la Brașov, de la portretele patriciatului săsesc la lucrările artiştilor contemporani
Brașoveni.
 ▶ Contact:
B-dul Eroilor, nr. 21, Braşov
Tel.: +4 0268 477 286
Fax: +4 0268 475 172
E-mail: contact@muzeulartabv.ro
 ▶ Program de vizitare:
• Program de iarnă (1 octombrie - 1 aprilie):
Marţi-Duminică: 09:00 – 17:00
• Program de vară (1 aprilie - 1 octombrie):
Marţi-Duminică: 10:00 – 18:00
 ▶ MUZEUL DE ETNOGRAFIE
 Muzeul de Etnografie din Brașov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei,
civilizația comunităților rurale din zona Bran, Rupea, Țara Oltului și Țara Bârsei. Ca structură
administrativă, Muzeul de Etnografie funcționează în trei locații: Brașov, Săcele și Rupea. În
pavilionul central Brașov este organizată o amplă expoziție permanentă care cuprinde, într-o tratare
succintă, o îndeletnicire comună tuturor zonelor etnografice: meșteșugul țesutului și aplicarea lui
funcțională în organizarea interiorului și în costumul popular. Prezentarea pune accent pe
reconstituirea autenticității contextului rural prin unelte, tehnologii și produse specifice.
 ▶ Contact:
Bulevardul Eroilor nr. 21 A, Brașov
Tel./Fax: +4 0268 475 562
Tel.: +4 0268 476 243
 ▶ Program de vizitare:
• Iarna:
Marţi-Duminică: 09:00 – 17:00
Luni: închis
• Vara:
Marţi-Duminică: 10:00 – 18:00
Luni: închis
 ▶ MUZEUL MEMORIAL "CASA MUREȘENILOR"
 În anul 1968 lua ființă Muzeul Memorial „Casa Mureșenilor”, în casa donată prin testament de Iacob
Mureșianu. Casa păstrează vie memoria personalităților ilustre care au contribuit la conturarea unei
identități culturale specifice și de mare valoare ca cea a românilor din Transilvania.
 ▶ Contact:
Piaţa Sfatului nr. 25, Brașov
Tel.: +4 0268 477 864
Fax: +4 0268 511 493
E-mail: casa.muresenilor@gmail.com
 ▶ Program de vizitare:
Marți-Duminică: 9:00 – 17:00
Luni: închis
 ▶ MUZEUL CIVILIZAȚIEI URBANE A BRAȘOVULUI
 Muzeul civilizaţiei urbane a Brașovului este adăpostit într-un important monument de arhitectură,
reprezentativ pentru tipologia spaţiilor comerciale publice şi private din oraşele transilvănene între sec.
 XVI-XIX. Este un proiect-pilot unic în România, prin tematica propusă, care ilustrează modul de viaţă
al locuitorilor într-un spaţiu urban şi relațiile comerciale ale Brașovului cu Orientul şi Occidentul, de-a
lungul secolelor. Muzeul este în incinta casei Closius, construită între secolele XVI-XIX și reflectă
tipologia locuinței patriciatului urban din timpul Renașterii transilvănene, păstrând numeroase
elemente caracteristice perioadei, cum ar fi sălile de reprezentare cu bolți semicilindrice și muluri din
tencuială, interioarele decorate cu picturi murale vegetal-florale și figurative, elemente de pietrărie
decorativă.
 ▶ Contact:
Piaţa Sfatului nr. 15, Brașov
Tel.: +4 0268 475 565
E-mail: muzeu@etnobrasov.ro
 ▶ Program de vizitare:
Luni-Sâmbătă: 9:00 – 17:00
Duminică: închis
 ▶ MUZEUL DIN CASA JUNILOR
 Proiectul cultural „Muzeul din Casa Junilor" are cascop realizarea unor activităţi muzeale pentru
punerea în valoare a unei părţi însemnate din moştenirea culturală braşoveană şi ardeleană (costume
tradiţionale, obiecte de patrimoniu, documente). Sunt realizate aici expoziţii tematice dedicate portului
Junilor din Scheii Braşovului, costumului popular al Ţării Bârsei, simbolurilor şi motivelor preluate de
pe ii, cămăşi, ştergare şi diverse alte obiecte pe suport textil din colecţia Uniunii Junilor.
 ▶ Contact:
Str. Prundului, nr. 1, Brașov
E-mail: casajunilor@gmail.com
 ▶ CASINA ROMÂNĂ
 Construcție din secolul XIX, ridicată pe bazele unei vechi locuințe medievale, unde s-a aflat sediul
Societății cultural-politice a negustorilor și intelectualilor Brașoveni, numită ”Casina Română”.
 ▶ Adresa:
Str. Poarta Schei, nr. 3, Brașov
 ▶ CASA NEGUSTORILOR
 A fost ridicată între anii 1539-1545 de către Apollonia Hirscher, soția lui Valentin Hirscher - judele
orașului Brașov, în stilul halelor occidentale. Din plastica renascentistă inițială se mai păstrează doar
stema orașului și blazonul familiei Hirscher, datate din 1545.
 ▶ Adresa:
Piața Sfatului, nr. 14-15, Brașov
 ▶ CASA MEMORIALĂ ȘTEFAN BACIU
 Muzeu construit în memoria ziaristului, poetului, eseistului, memorialistului, criticului de artă,
traducătorului, profesorului univesitar, diplomatului, Stefan Baciu (1918 - 1993).
Muzeul are o colecție ce cuprinde lucrări de artă plastică și decorativă, o bibliotecă uriașă cu 3700 de
volume în diferite limbi străine, multe dintre ele în primă ediție, precum și numeroase documente și
manuscrise ale întregii familii Baciu (aproximativ 1800).
 ▶ Contact:
Str. Doctor Gheorghe Baiulescu, nr. 9, Brașov
Tel.: +4 0268 511 493
E-mail: casa_stefanbaciu@yahoo.com
 ▶ CASA JOHANNES HONTERUS
 Aici a locuit umanistul transilvănean Johannes Honterus (1498-1549), cunoscut autor de tratate de
istorie, atlase geografice și manuale școlare.
 ▶ Adresa:
Str. Nicolae Bălcescu, nr. 40, Brașov
 ▶ CASA GEORGE BARIȚIU
 Clădire din secolul XIX unde a locuit timp de 11 ani (1866 - 1877) omul politic, istoricul și ziaristul
transilvănean Gh. Barițiu (1812 - 1893).
 ▶ Adresa:
Str. Republicii, nr. 23, Brașov
Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi
trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen)
este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din
localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o
populație de 253.200 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în scădere în
ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale). Patron al orașului
este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii
Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief.
Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape în
fiecare an în centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas Anders, Toto
Cutugno, Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera. Stațiunea de
iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură
dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare
orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite
dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.
Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru.

Istorie
Istoria apartenenței statale

România 1918–
Republica Democrată Ungară 1918
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Imperiul Habsburgic 1711–1804
Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Regatul Ungariei –1526

Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei,
Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu
departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist,
emise în a doua jumatate a sec-. IV[3]
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui
Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în
cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către
autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.
Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se
remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin
unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șcheii
Brașovului, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.
Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească
cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac,
Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această
așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a
bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.[4] O altă explicație cu privire la vechea așezare
românească era că aceasta era locuita și de slavii bulgari (denumirea ei veche fiind Bolgarszeg).
Denumirea de "Cutun" este străină de limba română, fiind de fapt de origine cumană
(Kotony)[necesită citare]
Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la numele râului local
Bârsa (pronunțat și Bărsa), denumire preluată și transformată mai târziu de slavi în Barsov și în final în
Brașov.[5]
1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea
Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.
1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați
în Țara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care a aprobat-
o) Se pare că au întărit Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi
edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în secolul
al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este
tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârța. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și
încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit,
brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de
trei travee pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat.
Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.
1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor,
aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.
1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care
conține o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde cu
anul în care abatele Fredericus cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas»
Dyocesis Cumanie Corona”.
1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel
mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construiește la poartă un
turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.
1252 - Barassu: În acest an, regele Bela al IV-lea donează „tera Zek”, comitelui Vincențiu, fiul lui
Akadas, proprietate așezată între pământurile românilor de Cârța, cele ale sașilor „de Barasu” și cele
ale secuilor de Sebeș. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de
fapt denumirea unui ținut întreg. După afimația sa, toate cele trei toponime la care face referință
documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreun oraș. În acest caz
„Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.
1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului
din Budapesta și în fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ștefan, regele Ungariei, aproba
contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” și „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus
eiusdem”. Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirmă
că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităților Mikofalva și Nyen
(Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu este
sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la Țara Bârsei.
1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia,
iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în
Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.
Urmează menționarea tot mai frecventă a
municipiului: Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.
1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.
1364: Brașovul primește privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă și depozit”
din 1369.
1377: Se începe construcția bisericii Sf. Maria (sau Biserica Neagră, cum va fi numită după incendiu)
pe locul unei mai vechi basilici.
1395: Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianță împotriva
puterii otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de a-
și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.
1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbește despre biserica Sf. Nicolae din Șchei
și lasă să se întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei.
1421 și 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe
Tâmpa.
1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de
bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari,
cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși,
țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.
1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brassovia de pe
șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale
a Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina
descoperirilor recente) porți fortificate și 32 turnuri de apărare (numite și „de pulbere”). Cetatea avea
două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă.
Articol principal: Fortificațiile Brașovului.

1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu
va mai fi construit niciodată.
1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în Universitatea Săsească, prin confirmarea
privilegiului Andreanum pentru toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei.
1521: Judele Brașovului, Johann (Hans) Benkner, primește de la Neacșu din Câmpulung, într-
o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre.
1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită
și distrusă din ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată
în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) și patru
bastioane la colțuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice și închisoare
în perioada anilor 1940 - 1950.
1533: Umanistul Johannes Honterus înființează prima tipografie din Brașov, urmată de primul
gimnaziu din localitate, la 1544.
1546: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.
1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”.
1583: Primele cursuri în limba română au avut loc în Brasov la Prima școală românească în acelasi loc
unde a tiparit si Coresi si a poposit si Anton Pann.
1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu
trupele secuilor răsculați. În ziua următoare voievodul primește cheia orașului. După
cucerirea Transilvaniei, va ține prima dietă în Casa Sfatului.
1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.
1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități habsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar capii
ei executați.
1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma acestei
calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a
durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.
1731: Dascălul șcheian Petcu Șoanu tipărește primul calendar-almanah românesc.
1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activității
dascălilor șcheieni.
1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetății prin instalarea felinarelor cu ulei.
1835: Se înființează „Casa generală de economii” din Brașov, prima instituție de credit
din Transilvania. Între 1837 și 1867 primul director al acesteia a fost Peter Lange von Burgenkron.
1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redacția
lui George Bariț. Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipărește și
„Foaie pentru minte, inimă și literatură”.
1848: Revoluția pașoptistă cuprinde și Brașovul. Aici a fost redactat documentul programatic
„Prințipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntași de seamă ai culturii și politicii
moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe
Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat. Românii din Șchei
manifestează pe 11 aprilie pentru câștigarea de drepturi politice.
1850: Este întemeiat gimnaziul român, sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei Șaguna, al cărui
nume este purtat și astăzi.
1854: Între Brașov și Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.
1862, 6 decembrie: Împăratul Franz Joseph semnează legea pentru construirea liniei ferate care să lege
Brașovul de Budapesta, via Sibiu.
1873, 30 martie: În Brașov sosește primul tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosință și linia
Brașov-Ploiești.
1889: Brașovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectați 22 de abonați particulari. Exista
o legătură telefonică cu Zărneștiul.
1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Brașov pe itinerarul Gara Bartolomeu - Piața Sfatului -
Satulung (Săcele). Ulterior, locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.
1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea
Gimnaziului „Andrei Șaguna”.
1916: 16 august Armata Română intră în Brașov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar român
al Brașovului. Pe 8 octombrie garnizoana românească din oraș este înfrântă în așa-numita Tranșee a
morții din Bartolomeu. Administrația austro-ungară este repusă în drepturi.
1919: În Brașov este instalată administrația Regatului Român.
1930: Este înființată uzina electrică, cu finanțarea principalelor fabrici brașovene, nevoite până atunci
să utilizeze generatoare proprii.
1936, februarie-august: Nicolae Ceaușescu este arestat în închisoarea aferentă Palatului de Justiție din
Brașov, după care este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, pentru activitate subversivă și
ultraj.
1940: Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimțit și la Brașov (7,4 grade pe scara Richter).
1943: Până în 1944 Brașovul suferă distrugeri însemnate din cauza
bombardamentelor aviației americane.
1945: În ianuarie, sașii din Brașov sunt deportați în U.R.S.S.
Între 8 septembrie 1950 și 24 decembrie 1960 s-a numit Orașul Stalin[6], după Iosif Vissarionovici
Stalin, și a fost capitala regiunii cu același nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic.
1968: Are loc prima ediție a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”.
1971: Se înființează „Universitatea din Brașov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul
Pedagogic.
1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (5 grade pe scara Richter). Ulterior au loc
consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate.
1986: 31 august: Cutremur de pământ (5 grade pe scara Richter).
1987: 15 Noiembrie Brașovenii se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la
Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplata salariilor cuvenite și
înăsprirea condițiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum și o mare parte a
populației orașului. Revolta a fost înăbușită de forțele comuniste, iar liderii ei întemnițați și supuși
la torturi și deportări.
1989: 21 - 25 decembrie Revoluția. La Brașov au loc violențe soldate cu numeroase victime (84 morți
și 236 răniți). Deține titlul de oraș-martir.
1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9 grade pe scara Richter).
2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimțit foarte puternic (6 grade pe scara Richter).
Calamități abătute asupra Brașovului

 Cutremure: 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990, 2004, 2013.
 Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913.
 Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
 Inundații:
 Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari).
 Ciumă și alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646,
1660¹, 1756.
¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului

Numele și stema
Etimologia toponimelor Brașov și Corona
Ipoteza provenienței slavo-române
Brașov este un nume româno-slav [7] „Într-o lucrare din 1933, Nicolae Drăganu constata că
numele Brașov era foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă
comună Rodj în județul Timiș în veacul al XV-lea." În județul Neamț se afla o pădure și un
hidronim Brașovana. Lângă Vaslui existau o vale și un sat Brașovenița. Lângă Buzău era Izvorul
Brașovului și Poiana Brașovului. Lângă Ialomița era toponimul 'Brașovița [8][9] Nicolae
Drăganu atribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui
propriu Brașa (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-
Bohemia[10]),[11][12]. Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, Brașa,
care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” [13]. I. Pătruț, slavist clujean, îl
apreciază ca un derivat din antroponimul Braso[9]
Profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două
numiri, Corona și Brașov, se suprapun în timp: Corona desemna cetatea,
iar Brașov împrejurimile.[14] Aceste afirmații atrag replica lui Alexandru Surdu, care apreciază că
toponimul Brașov este totuna cu al cetății Brașov. Totodată, el socotește ca fantezistă interpretarea
profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri, Corona și Brașov, se pot
explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi
generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”, astfel încât din crono derivă Corona, iar
din brad - Bra(d)șov.[necesită citare]
Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de
F. Philippi și reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în
cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale. Etimologic, ei considerau
numele Barasu ca provenind din slavonul baras, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G.
Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a celor două toponime, Corona și Brașov, după lucrarea
lui F. Philippi: krun, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”, de unde numele
de Brașeu > Bră(d)șeor. Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie menționat
că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-
dac) al limbii române.[15] Brașov poate reprezenta o formă autohtonă[16] Veridicitatea acestei
interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că originea albaneză [ref. DEX '09] a
cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o
speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană.[17][18]
Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante
bîrță /bârță[19]
În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei Brașovului
din partea filologilor și istoricilor, problema etimologiei Brașovului este încă deschisă oricăror
concluzii.
Ipoteza provenienței turco-bulgare
Conform acestei ipoteze Brașov, în ungurește Brassó provine din Bara-su, și semnifică „apă
tulbure”. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul șcheian Radu
Tempea afirma că „Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”.[14]Pavel Binder
plasează râul însă în Țara Bârsei și nu la poalele Tâmpei, probabil râul Ghimbav. Totuși, se pare
că râul despre care se vorbește nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi canalizat,
venea din Șchei învolburat și mare [9]
Este un fapt istoric, că în secolul IX imperiul bulgarilor turci cuprindea și sudul Transilvaniei
(vezi importanța minelor de sare de aici). Cuvântul de origine turcă veche „aszó” s-a păstrat până
astăzi în foarte multe toponime din Ardeal și Ungaria (fostul Regat al Ungariei) unde au trăit
populații de origine turcă (avari, bulgari turci, pecenegi, cumani). Exemple:

 Bondoraszó (Budureasa, Bihor)

 Karaszó (Cărăsău, Bihor)
 Farkasaszó (Fărcașa, Maramureș)
 Feketeaszó (Fântâna Brazilor, Harghita)
 Biharhosszúaszó (Husăsău de Tinca, Bihor)
 Krasznahosszúaszó (Huseni, Sălaj)
 Vaskohaszód (Izbuc, Bihor)
 Laszó (Lăsău, Hunedoara)
 Naszód (Năsăud)
 Aszó (Osoi, Cluj)
 Szarvaszó (Sarasău, Maramureș)
 Aszóirtás (Sohodol, Bihor)
 Sikaszó (Șicasău, Harghita)
 Marosaszó (Ususău, Arad)
 Hosszúaszó (Valea Lungă, Alba)
 Krassó (Karaszó: "apă neagră") (Caraș) (Vezi și „Feketeügy”, adică Râul Negru în jud.
Covasna
 Aszód (localitate în Ungaria; cu sufixul posesiv -d)
 în regiuni locuite de ceangăi: Aszó (Asău, Bacău), pârâul Aszó (Asău, jud. Neamț) etc.
Aceste nume, ca și o mare parte a toponimelor din Ardeal sunt transcrieri fonetice ale fostelor
denumiri maghiare (cu înțeles concret, pe când denumirile românești nu poartă nici un înțeles).
Termeni derivați
Brașoavă — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor
brașoveni de a-și lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.
 Brașovean — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Brașov.
 Brașoveancă — Căruță sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul
rând cele fabricate aici.
 Brașovenește — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi brașovenește că nu-mi plac
brașoavele!” (V. Alecsandri).
 Brașovenie — Marfă produsă în Brașov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.
 Ladă de Brașov — Ladă produsă în acest oraș, bogat ornamentată în culori și foarte solidă.
„...Adevăratul provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Brașov” (M.
Kogălniceanu).
Stema și steagul municipiului
În 1353 stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o floare
de crin. Din 1429 a apărut și trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri
sunt arme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetății (Corona). Stema actuală a
municipiul Brașov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conține un scut albastru pe care
apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Țării Bârsei — care ies
dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de
argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ.
Semnificația în ansamblu a stemei este „Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”.
Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.
Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două
fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL
BRAȘOV”, iar sub stemă „Deo vindici Patriæ”. Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de
prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere
groase roșii, scrie BRAȘOV. Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul
rămânând alb.
Mai există și un steag neoficial, propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează
din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania.[necesită citare] A
reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai
Viteazul.[necesită citare] Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și jos, de
două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema
Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului
central pornesc panglici galbene către colțuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fața
clădirii în care se află Consiliul Județean (respectiv Palatul Justiției), pe Turnul Alb și la
Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urmă beneficiază și de iluminat
festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe Tâmpa.

Geografie
Localizare
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km de București,
în Depresiunea Brașovului. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a
Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un
pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau
cu trenul. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara.
Municipiul are o suprafață de 167,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat
în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe
lângă Tâmpa, municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul
Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar
vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat
la cea mai mare altitudine din România.
Cultură și educație
Istoric
Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să
amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de
dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările
apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau sume,
exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În
cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală,
o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția
sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând
cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu
specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale,
prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc,
profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori
a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și
învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele
mai diversificate mijloace.
Instituții de cultură
În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera
Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de
păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații
culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici,
Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British
Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine
răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte
biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității
„Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și
anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora,
Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura
Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux),
Romprint). Cinematografele s-au împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza
apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinema One din
Mall-ul Coresi. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra
Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock Grup 74, formația rock Conexiuni, formația rock
Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk, formația dance Hi-Q și
formația dance Fly Project.
Arhitectură
Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea
construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite,
impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe
când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.
Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur
etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele
actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu
excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius,
Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI.
Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf.
Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin
observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului),
la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor
din Șchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc(secolul
XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), Art
Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor
domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980).
În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”),
simbolul latinității poporului român.
În ultima vreme (anii 2000, anii 2010) s-a dezvoltat o zonă de afaceri a municipiului, ce cuprinde
clădiri inspirate de noua arhitectură a secolului al XXI-lea. Majoritatea adăpostesc birouri, centre
comerciale sau sedii ale unor instituții publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă stilul
cromatic predominant: nuanța de gri specifică blocurilor de locuințe. Se estimează că zona de
afaceri va cunoaște o mare extindere în următorii ani.
Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”
„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și
valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorința expresă a
guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că România este o țară deschisă. Patru ani
mai târziu, Ceaușescu a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor/ faimoaselor sale teze din
aprilie. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți (Julio
Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cât și pentru a susține concerte
(Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny
Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto
Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct
la Televiziunea Română.
Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul
anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu
dispune de fondurile necesare organizării altor ediții.
Între 29 august și 2 septembrie 2018, a fost organizată o nouă editie a festivalului.
Junii Brașoveni
În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști - a Tomii - atât brașovenii cât
și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre
defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri
străvechi. „Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară,
care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul
vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de
împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la
daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții
comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea.
Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni,
după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii
Roșiori și Junii Brașovecheni.
Vasile Oltean in cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorica - menționează că:
"George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă
obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor, afirmații care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna
desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi
din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână),
păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la Pietrele lui
Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și
proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară"
Alte manifestări culturaleFestivalul Internațional „Cerbul de Aur” - anual

 Zilele Brașovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)

 Festivalul de film fantastic Dracula Film Festival - anual
 Festivalul de filme de dragoste Love Story
 Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc - anual
 Festivalul de Jazz și Blues - anual
 Festivalul muzicii de cameră - anual
 Festivalul teatrului contemporan - anual
 Festivalul de teatru de comedie Săptămâna Comedie - anual
 Concertele de orgă la Biserica Neagră - iunie-septembrie
 Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
 Festivalul Musica Coronensis - bienală
 Festivalul Amural
 Festivalul Vibrate
 Festivalul Recoltei - anual
 Târgul meșteșugarilor din toată țara - anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)
Cinema și teatru

 Teatrul Sică Alexandrescu - Adresa: Piața Teatrului nr 1;

 Teatrul pentru Copii Arlechino Brașov - Adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10;
 Opera Brașov - Adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51;
 Filarmonica Brașov - fostul Cinematograf Patria
 Cinematograful Cinema One Brașov - Adresa: Strada Zaharia Stancu nr. 1 în incinta Coresi
Shopping Resort.
 Cinemateca Patria
Educație
Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de
școli generale, 8 colegii naționale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, o universitate
de stat cu 18 facultăți[21] și 4 colegii, o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private
și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri de limbi
străine și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă.

Economie
Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost
înființată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite
în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea
războiului și venirea Armatei Roșii în Brașov, fabrica a fost desființată și transformată în uzină
de tractoare, iar utilajele și echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii
Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcționează lângă Ghimbav,
producând elicoptere Puma după standardele europene.
În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere,
începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu „Aurora” de azi. Este de
menționat și vechea fabrică de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă
să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificație „Postăvarul” și fabrica de produse
lactate „Prodlacta”.
În 1921 la Brașov se înființa fabrica de locomotive și vagoane [22] „ROMLOC”. După
venirea comuniștilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roșu” (astăzi „Roman S.A.”).
Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licență străină, cât și după design
românesc. După 1989, firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințele europene,
astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou și
elegant. În prezent "Roman S.A." aparține firmei "Prescon S.A." din Brașov.
Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje
hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) și Kügler de ciment. Actual ele se
numesc Carpatex, Hidromecanica, I.U.S. și Temelia, sunt în majoritate firme cu capital privat și
continuă producția.
În perioada comunistă s-au remarcat două mari întreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs
diferite modele și tonaje de tractoare, și Întreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă care
a monopolizat întreg Orientul Apropiat și Europa estică (blocul comunist) datorită raportului
calitate/preț [1]. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când
compania „Samy Hornstein” din București devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”.
În 1949, fabrica „Nivea” din Brașov a fost naționalizată, iar directorul ei, Tarția Vasilică, a suferit
tortura aplicată de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță la Aiud.
Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia
în 1997, în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme, monopolul asupra dreptului de
utilizare a numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica
„Colgate-Palmolive”. Și alte companii străine și-au deschis laboratoare și centre de producție în
Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).
O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe servicii, construcții, și industria ușoară.
Efectivul salariaților la sfârșitul lunii iulie 2015 a fost de 169.559 persoane, iar câștigul salarial
mediu nominal net a fost de 1.761 lei.[23]
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în județul Brașov de 141.846
persoane, iar valoarea medie a pensiei a fost de 1.061 de lei.[24]
Turism
În primele 7 luni ale anului 2015 Brașovul a avut 534.581 de turiști.[25] Locația centrală în cadrul
țării de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru
turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii catre: Biserici fortificate din
Transilvania, Marea Neagră, Bucovina cu vestitele sale mănăstiri, Maramureș, munții din lanțul
carpatic, zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc.
În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de
transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.
Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se
poate ajunge cu telecabina sau pe jos.