Catedrala Salisbury(Anglia)

1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

, ,
38 , .
: 6 The Close, Salisbury, Wiltshire SP1 2EJ,
: 123
: ,
: , ,
: , 3- ,
Laity

Organist(s)

David Halls

Chapter clerk

Katrine Sporle

Lay member(s) of chapter

Jane Barker
Luke March
Lydia Brown
Eugenie Turton

Catedrala Sfnta Fecioar Maria (n englez Cathedral Church of the Blessed Virgin Mary), iar colocvial Catedrala din
Salisbury este un monument istoric i de arhitectur, al crui construc ie a nceput n anul 1220. Datorit altitudinii joase a
zonei, fundaia catedralei a fost construit la numai 1,3 m de sol. Continund construc ia, nava, transeptul i corul au fost
terminate abia n 1258. Aripa vestic a fost gata n anul 1265, fiind complet terminat abia n jurul anului 1280. Datorit
timpului scurt n care a fost construit, catedrala este construit ntr-un singur stil: stil gotic englez timpuriu. Catedrala se
mndrete cu cel mai mare turn dinMarea Britanie i cea mai mare mnstire din Anglia. Cele mai importante elemente
componente ale catedralei sunt: deambulatoriul, mnstirea, clopotnia si turnul (123 m construcia sa fiind terminat abia
in 1320). Dei cea mai fascinant parte a catedralei este clopotni a, a fost i cea care a cauzat cele mai multe probleme.
mpreun cu turnul, ar fi adugat 6397 de tone la greutatea ntregii catedrale. Fr existen a unor contraforturi, a arcelor de
sprijin si a barelor de oel, ntreaga cldire s-ar fi prbuit. Cu toate acestea, catedrala din Salisbury este cea mai
nalt cldire dinainte de 1400 care nc st n picioare. Modificri importante n structura acesteia s-au fcut n 1790, de
ctre arhitectul James Wyatt, incluznd schimbarea iconostasului original i demolarea turnului care adpostea clopotul,
construcie care se alfa la 100 m decatedral, devenind astfel una dintre cele 3 catedrale ale Angliei, care nu are btai de
clopote, alturi de Catedrala Norwich i Catedrala Ely. Picturile din catedral sunt fcute de ctre John Constable. Viziunile
nfiate n picturi s-au schimbat foarte puin de-a lungul timpului. Catedrala este de asemenea i spaiul de desfurare a
aciunii pentru romanul The Spire (Clopotnia) scris de William Golding. Vizitatorii pot s fac Turul Turnului, unde poate
fi vizionat interiorul gol al turnului.

Ceasul[modificare | modificare surs]

Ceasul dateaz din 1386 (posibil de mai devreme) i este cel mai vechi ceas care are un mecanism n stare de func ionare.
Ceasul nu are fa [?] pentru c toate ceasurile de pe vremea aceea sunau orele la clopot. Pozi ia lui la nceput era ntr-un
turn cu clopot, care a fost demolat n 1792. A fost restaurat i reparat abia n 1956.

Corul[modificare | modificare surs]

Corul Catedralei este de asemenea renumit pentru primul triplet de cori ti: Matthew, Thomas i Evan Stockwell (1997
2003).
Confesiune:

anglican

Hram:

Sfnta Fecioar Maria

Ctitor:
Tip:

catedral

Anul sfinirii:

1220 - 1320

Website:

Web site oficial

Localizare

ara:

Anglia
Date despre construcie

Stil
arhitectonic:
Arhitect:

gotic englez
Episcop Richard Poore, Elias of
Dereham

Catedrala Salisbury
Catedrala Salisbury este unica printre catedralele medievale din Anglia, fiind construita in intregime pe durata unui secol, fara adaugiri ulterioare.
Cladirea in sine este remarcabila, fiind o marturie a credintei si a iscusintei mesterilor care au ridicat-o.

Insa aceasta este mai mult decat un monument istoric. Catedrala este biserica diocezei din Salisbury, car si biserica mama a mai multor biserici
parohiale din Wiltshire si Dorset. Aceasta este un centru de pelerinaj pentru sute de mii de vizitatori anual. In fiecare zi, aici au loc slujbe, lucru
neincetat timp de secole, prin urmare, aceasta este si un veritabil loc de rugaciune.

Catedrala este cea mai inalta biserica cu spira din intreaga Anglie, avand cea mai lata curte interioara dintre toate, cat si una dintre cele patru copii
originale ale Magnei Carta. Desi este cunoscuta drept Catedrala Salisbury, numele oficial al acesteia este Catedrala Sfintei Maria.

Ridicarea catedralei a inceput in momentul in care episcopia a fost mutate in Salisburg din Old Sarum, in anul 1220, in timpul lui Richard Poore.
Daorita nivelului ridicat al solului, cladirea a fost ridicata pe o temelie de doar doi metri, pana in anul 1258 nava, transeptele si corul fiind deja
terminate.

Fatada vestica a fost terminata pana in anul 1265. Curtea interioara si casa parohiala au fost terminate in jurul anului 1280. Datorita faptului ca biserica
a fost ridicata in doar 38 de ani, Catedrala Salisbury prezinta un singur stil arhitectural de baza, si anume, goticul englez timpuriu.

Singura parte esentiala a catedralei, construita putin mai tarziu, este curtea interioara, casa parohiala, turnul si spira acesteia, care, de la inaltimea de
123 de metri, domina linia orizontului inca din anul 1320.

Cu toate ca spira prezinta punctul de maxima atractie al catedralei, s-a dovedit totusi ca aceasta poate produce si unele nemultumiri. Impreuna cu
turnul, aceasta adauga catedralei o greutate de 6.500 de tone. Fara adaugarea de centuri, arce de rezistenta si tije metalice in secolele urmatoare
ridicarii ei, aceasta ar fi avut soarta altor spire asemanatoare, care s-au prabusit. Spira din Salisbury este cea mai inalta spira din lume construita
inainte de 1400 si care a supravietuit.

Schimbari esentiale au fost facute catedralei in anul 1790, de catre arhitectul James Wyatt, incluzand modificarea altarului original si demolarea
turnului clopotnita care se afla la o distanta de aproximativ 100 de metri nord vest de cladirea principale.

Catedrala din Salisbury este una dintre singurele trei catedrale care duc lipsa de sunetele clopotelor, celelalte doua fiind Catedrala Norwich si
Catedrala Ely.

Catedrala este subiectul faimoaselor picturi ale lui John Constable. Imaginea infatisata in lucrarea sa este aproape identica cu imaginea acesteia de
peste doua secole. Catedrala mai este si subiect de carte, formand esenta cartii Spira a lui William Golding.

Casa parohiala este deosebita prin forma ei octogonala si prin pilastrii centrali cu frize medievale. Frizele inconjoara intregul interior, pe deasupra
coloanelor, infatisand scene si istorii din cartile Facere si Iesire, incluzand scenele cu Adam si Eva, Noah, Turnul Babel, Abraham, Isaac si Iacob.

Aceasta detine si cea mai bine pastrata copie originala a actului Magna Carta. Aceasta copie a ajuns la Salisbury multumita lui Elias din Dereham, care
a fost prezent la Runnymede in anul 1215, si care a primit sarcina de a imprastia copiile originale. Mai tarziu, Elias a devenit canonist la Salisbury,
supraveghind constructiile acesteia.

Catedrala mai detine si un ceas care dateaza din-nainte de 1386, fiind considerat probabil cel mai vechi ceas functional aflat in existenta. Ceasul nu
are fatada, caci, precum toate ceasurile din acea perioada, anuntau orele prin batai de clopot. La inceput acesta era localizat in turnul clopotnita care a
fost demolet in anul 1792. Ceasul a fost reparat si reconditionat in anul 1956.

Construcia catedralei din Salisbury (comitatul englez Wiltshire) a nceput n anul 1220. Datorit altitudinii joase a zonei,
fundaia catedralei a fost construit la numai 1,3 m de sol. Continund construcia, nava, transeptul i corul au fost terminate
abia n 1258. Aripa vestic a fost gata n anul 1265, fiind complet terminat abia n jurul anului 1280. Datorit timpului scurt
n care a fost construit, catedrala este construit ntr-un singur stil: stil gotic engelz timpuriu. Caterdala se mndrete cu cel
mai mare turn din Marea Britanie i cea mai mare mnstire din Anglia. Cele mai importante elemente componente ale
catedralei sunt: deambulatoriul, mnstirea, clopotnia si turnul (123 m construcia sa fiind terminat abia in 1320). Dei
cea mai fascinant parte a catedralei este clopotnia, a fost i cea care a cauzat cele mai multe probleme. mpreuna cu
turnul, ar fi adaugat 6397 tone la greutatea ntregii catedrale. Fr existena unori contraforturi, a arcelor de sprijin si a
barelor de oel, ntreaga cldire s-ar fi prbuit. Cu toate acestea, catedrala din Salisbury este cea mai nalt cldire dinainte
de 1400 care nc st n picioare. Modificri importante n structura acesteia s-au fcut n 1790, de ctre arhitectul James
Wyatt, incluznd schimbarea iconostasului original i demolarea turnului care adpostea clopotul, construcie care se alfa la
100 m de catedral, devenind astfel una dintre cele 3 catedrale ale Angliei, care nu are btatie de clopote, alturi de
Catedrala Norwich i Catedrala Ely. Picturile din catedral sunt fcute de ctre John Constable. Viziunile nfiate n picturi
s-au schimbat foarte puin de-a lungul timpului. Catedrala este de asemenea i spaiul de desfurare a aciunii pentru
romanul The Spire (Clopotnia) scris de William Golding. Vizitatorii pot s fac Turul Turnului, unde poate fi vizionat
interiorul gol al turnului.

Catedrala din Reims

Catedrala Notre-Dame de Reims

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Notre-Dame de Reims

Informaii generale
Confesiune:

romano-catolic

Hram:

Sfnta Maria

Ctitor:
Tip:

catedral

Perioad

1211-1275

construcie:

Localizare
ara:

Frana

Localizare:

Reims

Date despre construcie

Stil arhitectonic:

gotic

nlime maxim:

81 metri
modific

Notre-Dame din Reims este o catedral romano-catolic situat la Reims, n Champagne-Ardenne.

Construcia sa debutnd la nceputul secolului al XIII-lea, este posterioar Catedralei Notre-Dame
din Paris iCatedralei Notre-Dame din Chartres, dar anterioar Catedralei Notre-Dame din
Strasbourg, Catedralei Notre-Dame din Amiens i celei din Beauvais. Consacrat Fecioarei Maria,
construcia catedralei a fost terminat n secolul al XIV-lea.
Este vorba de una dintre realizrile majore ale stilului gotice n Frana, att pentru arhitectura sa ct
i pentru statuile sale, care sunt nu mai puin de 2.303. Catedrala se nscrie, prin acestea,
n Patrimoniul mondial UNESCO din 1991. Unul din cele mai cutate locuri ale turismului
din Champagne, catedrala a primit 1.500.000 de vizitatori, n 2007.[1]

Primele catedrale din Reims[modificare | modificare surs]

Potrivit istoricului, poetului i cronicarului Flodoard (~894-966), Sfntul Nicasiu, episcop de Reims, a
fondat prima catedral din Reims la nceputul secolului al V-lea[2], probabil spre anul 401[3], pe
vechile termegallo-romane[4]. Se situa nu departe de bazilica precedent, cea a Sfinilor Apostoli,
ridicat sub Betause[5]. n faa uii catedralei sale, deja dedicat Maicii Domnului, Sfntul Nicasiu a
fost decapitat de vandali n407 sau de huni n 451. Se pare c cea de-a doua dat este cea corect
deoarece Bazilica Santa Maria Maggiore, considerat ca fiind prima biseric consacrate Fecioarei
Maria, dateaz din 430. Cu toate acestea, Patrick Demouy l vede pe Sfntul Nicasiu drept un
precursor al cultului marial [5]. Edificiul msura atunci cca 20 m x 55 m[6]. n aceast catedral s-a
desfurat botezul lui Clovis[7], de ctre episcopulRemi din Reims, ntr-o zi de 25 decembrie[8]. Anul
acestei celebrri este un subiect de dezbatere i este situat ntre 496 i 499. Un baptisteriu a fost
construit n secolul al VI-lea, la nord de edificiul actual. Planul su era ptrat n exterior i circular n
interior[2].
n 816 Ludovic cel Pios a fost primul monarh francez[9][10] care a fost ncoronat la Reims, de
ctre Papa tefan al IV-lea[2]. Celebrarea ncoronrii a pus n eviden starea proast a edificiului,
care a devenit atunci sediu al unei arhiepiscopii[7]. Actuala catedrala gotic a fost construit ntre anii
1211-1275, fiind o capodober a goticului francez.
Confesiune:

romano-catolic

Hram:

Sfnta Maria

Ctitor:
Tip:

catedral

Perioad construcie:

1211-1275

Localizare
ara:

Frana

Localizare:

Reims
Date despre construcie

Stil arhitectonic:

gotic

nlime maxim:

81 metri
modific

Catedrala Notre Dame din Reims

Catedrala Notre Dame din Reims

Catedrala Notre Dame din Reims este principala catedrala a orasului, fiind cunoscuta drept locul de incoronare a vechilor regi
francezi. Aceasta a inlocuit o biserica mai veche, care a pierit in urma unui incendiu din anul 1211, urmata mai apoi de basilica in
care Clovis a fost botezat de catre Sfantul Remi, episcopul de Reims in anul 496.

Catedrala din Reims a fost terminata pana la sfarsitul secolului al XIII-lea, exceptie facand doar fatada de vest. Aceasta parte
a catedralei a fost ridicata si infrumusetata in secolul al XIV-lea, dupa schite ramase din secolul anterior - nava fiind intre timp
prelungita pentru a deveni incapatoare multimilor ce doreau sa participe la incoronari.

Turnurile, care au o inaltime de 81 de metri inaltime, au fost proiectate initial pentru a atinge inaltimea de 120 de metri. Turnul de
sud pastreaza doua mari clopote. Unul dintre clopote, numit Charlotte de catre cardinalul din Lorraine in anul 1570, cantareste mai
mult de 10 tone.

In anul 1875, societatile franceze au alocat 80.000 de lire pentru repararea fatadelor si a balustradelor. Fatada mare este cea mai
fina portiune a arhitecturii catedralei, fiind si una dintre cele mai mari capodopere ale Evului Mediu.

Atacurile germane din timpul primului Razboi Mondial au distrus parti semnificative ale catedralei, multe portiuni ale acesteia fiind
surpate. Imediat dupa razboi, toate cele afectate de atacuri au fost reparate sau inlocuite, ajungandu-se din nou la forma initiala a
cladirii.

Cele trei portaluri sunt incarcate cu o multime de statui si statuete. Portalul central, dedicat Fecioarei Maria, este surmontat de o
imensa fereastra rozariu, la randul ei incadrata intr-un arc decorat bogat cu statuete.

Galeria regilor, cum este denumita de localnici, care se afla deasupra acestui portal principal infatiseaza evenimentul botezarii lui
Clovis. Alaturi de acest moment, care ocupa locul central, se afla statuetele regilor succesori lui.

Fatadele transeptelor sunt de asemenea bogat impodobite cu sculpturi. Transeptul de nord, cu toate lucrarile acestuia ne infatiseaza
statuetele principalilor episcopi ai orasului Reims, o scena a Judecatii de Apoi si o reprezentare a lui Iisus.

In continuare, transeptul de sud impreuna cu toate lucrarile acestuia ne infatiseaza un minunat rozariu alaturi de seria de profeti si
apostoli ai Vechiului si Noului Testament.

In anul 1481 un incendiu a distrus acoperisul si spirele catedralei: din cele patru turnuri ce flancau transeptele nu a mai ramas nimic
inaltat deasupra acoperisului.

Deasupra corului se inalta un elegant turn clopotnita din lemn ce atinge inaltimea de 18 metri ce a fost construit in secolul al XV-lea.

Interiorul catedralei din Reims are o lungime de 138.75 de metri si o latime de 30 de metri in dreptul navei si de 38 de metri in
centrul acesteia. Catedrala are forma de nava fiind alcatuita din nava cotinuata cu lateralele specifice, transepte si bolti, un cor cu
doua bolti si o absida cu mai multe capele.

Interiorul, asemeni exteriorului, este si el incarcat cu o multime de statui, asemanatoare celor de pe fatade. Alaturi de statui,
interiorul mai este luminat si cu vitraliile pline de lumina si culoare apartinand secolului al XIII-lea. Rozariul de deasupra fatadei
centrala si galeria de dedesubt sunt de o frumusete rara.

Catedrala din Reims poseda pretioase tapiserii. Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt cele ale lui Robert de Lenoncourt,
arhiepiscop din timpul lui Francois I, reprezentand viata Maicii Domnului.

Transeptul nordic pastreaza o minunata orga incastrata intr-un suport gotic. Ceasul din corul catedralei este ornat cu figurine
mecanice ciudate. Mai multe tablouri, ale lui Tintoretto, Nicolas Poussin si ale altora, alaturi de lucrarile in lemn si mobilerul corului
merita mentionate.

Faimosul artist rus Marc Changall are si el lucrarile sale la dispozitia vizitatorilor, acestea putand fi vazute in frumoasele vitralii
instalate in anul 1974.

Catedrala detine si Sfantul Ampoule sau recipientul in care era tinut inainte uleiul cu care se ungeau regii francezi. Odata cu
Revolutia Franceza si distrugerile acesteia, nici acest obiect de cult nu a scapat nevatamat, astfel, o parte a acestuia este
incorporata in cel actual.

Catedrala Notre Dame din Reims, fosta abatie a lui Saint-Remi, a fost inscrisa in lista patrimoniului mondial de catre UNESCO in anul
1991.

a fost biserica n care au avut loc cele mai multe ncoronri ale
monarhilor francezi. Biserica a fost construit pe locul bazilicii n care se crede c primul
rege
franc,
Clovis,
a
fost
botezat
cretin
de ctre Sfntul Remi, episcopul de Reims, n anul 496. Catedrala a fost finalizat spre
sfritul secolului al XIII-lea, iar frontul de vest a fost adugat n secolul al XIV-lea.
Prima piatra in fundatia catedralei Notre-Dame din Reims a fost pusa pe 6 mai 1211, iar
constructia a durat pina in 1481. Cu toate acestea, nici azi nu au fost construite
terminatiile celor doua turnuri de la fatada principala.
Ce este deosebit la aceasta catedrala? Dupa parerea mea este lumina filtrata prin
ferestre cu vitralii minunate, cele mai frumoase pe care le-am vazut, renumite in toata
Europa, o lumina unica in arhitectura gotica.
Pe cat de abundente sunt decoratiile exterioare, pe atat se simplu si elegant este
interiorul impodobit doar cu coloane, capiteluri si arcuri gotice.
Catedrala din Reims

Acest amestec de gotic pur, sobru dar elegant, si vitralii minunat realizate - in special
marile rozete, alaturi de dimensiunile ametitoare ale catedralei - inspira senzatia de
divin, de supraomenesc.
Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens sunt representative pentru aceasta perioada, in care vitraliile ocupa o mare parte a
fatadelor, asigurand ambianta feerica a luminii.

Catedrala Notre-Dame, Reims

sursa

Catedrala Notre-Dame, Reims

vedere din spate
sursa
Sculptura in ronde-bosse si relief creaza grandiosul spectacol al impodobirii intregului exterior al catedralei, siluetele si scenele
figurative fiind amplasate si integrate arhitecturii de la sol pana la acoperis si muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante si stalpii
de sprijin ai acestora.

Catedrala Notre-Dame, Reims

sursa
Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice, cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala,
doua, patru sau sase nave laterale, plasate simetric de o parte si alta fata de nava central, un transept, un deambulatoriu, in jurul
absidei, si absidiole, acestea din urma fiind totdeauna in numar impar.

Planul Catedralei Notre-Dame, Reims

1.
2.

:
XIII , ,
, , .

3.
4. : Place du Cardinal Luon, 51100 Reims,
5. : 1275 .
6. : 1211 .
7. :
7:30-19:30

8.

: 81

9.

+33 3 26 47 55 34

10. : ,
11. :

Goticul scolastic
1150-1400
Caracteristica genrala: Fara a se opune arhitecturii clasice ,arh. gotica se inspira din
ginditorii epocii clasice Platon, Aristotel - iar proportiile folosite sau afinitati cu cele a cladirilor
din perioada clasica. Diferentele sint pregnante in ce priveste relatia arhitecturii gotice cu
teologia crestina.
Particularitatile stilului: Catedralele gotice erau concepute ca ilustrari ale raiului si chiar
daca arh. crestina timpurie a incercat acelasi lucru, indeminarea tehnica si gindirea noua a
evului mediu au dat arh gotice noi dimensiuni. Arh gotica sa aflat intr-o relatie strinsa cu
curentul scholastic. Motoul acestui curent: modul dominant de aborade a teologiei si filosofiei.
Unul dintre scopurile acestui curent era explicarea dintre perfectiunile raiului si pamintului plin
de defecte. Aceasta a generat aparitia si dezvoltarea a numeroase moduri de interpretare . Arh
era modalitatea esentiala de conectare a experientelor religioase cu viata de zi cu zi.
Elemente si materiale de constructie specifice stilului: catedralele cu arcadele ascutite ,
boltile si arbudanele preluate din arhitectura stilurilor anterioare au schimbat fundamental relatia
dintre structura, aspect si functie. Fiecare parte a unei structuri are o functie specifica, peretii nu
mai constitue o suprafata pentru decoratiuni pictate sau basoreliefe , forma (elementelor de
piatra) peretilor fiind cea care da expresie. Aceste inovatii de ordin tehnic erau in pas cu
convingerile religioase medievale. Raiul se bucura de o imperfectiune imposibila de atins pe
pamint insa puritatea matematicii si prezenta luminii puteau sa aduca ceva din frumusetea
divina ( vitralii elaborate in detaliu , nervure de piatra zidite dupa proportii mai stricte.)
Sistemul constructive gotic era unul clar si logic. Avea urmatoarele componente:, stilpi, arce
frinte, bolti pe nervuri,coloane in forma de evantai, contraforte ,arce butante. Reducerea
suportului constructiv la puncte izolate flexibile si articulate necesare pentru acoperirea
edificiului , permite obtinerea planelor simetrice alungite cu nave, cu arcade pe mijloc. Spatiu
interior comporta 2 directii dimensionale: longidutinala si vertical.
Edificii caracteristice stilului: Catedrala Notre Dame; Catedrala din Reims; Catedrala
Amyensky; Catedrala Salisbury(Anglia); Catedrala Westminster Abbey(Londra-Anglia);

a. STILUL GOTIC, ogival, al arcului ascuit, este un nou stil arhitectural, care apare n
Frana (sec. XII) i va nlocui stilul romanic trziu, de tranziie spre gotic, ce se conturase
deja n regiunile din nordul Franei (Ile-de-France), unde se ridicaser biserici romanice,
cu turnuri foarte nalte i ascuite. E numit i stilul german pentru c va atinge apogeul
dezvoltrii n Germania. n perioada romanic, bisericile cele mai importante
erau abaiile (bisericile marilor mnstiri ale ordinelor clugreti); n gotic
sunt catedralele, adic marile biserici din oraele n care se afl o catedr (scaun) sau
sediu episcopal. Ele sunt subvenionate de credincioii laici, patronate de cler (episcopi)
i de suverani (Plantageneii, Ludovic cel Pios etc.) i construite de corporaiile de
meteri ambulani, din care vor rezulta mai trziu acele asociaii de zidari liberi, ce se vor
numi Francmasoni. Specific stilului gotic, ca i n cel romanic, este planul bisericii n

form de cruce latin (T), dar construciile sunt foarte mari; zidurile masive din romanic
sunt nlocuite cu ziduri mai subiri, mai nalte, sprijinite de contrafori n form de
proptitori nguti i nali (arcuri butanate), care sprijin greutatea bolilor. ntre ei, n
marile catedrale se construiesc capele laterale, cu podoabe de statui i sculpturi pe
zidurile contraforilor. Ca i la bazilici, interiorul acestor catedrale gotice e mprit n mai
multe nave longitudinale, delimitate prin iruri de coloane subiri, elegante, sau fascicole
de coloane. Navele laterale, mai joase dect nava central, au galerii deasupra.
Impuntoarele faade ale bisericilor gotice sunt mprite n registre (zone): trei orizontale
i trei verticale, mpodobite cu rozete de piatr, n registrul orizontal de jos al faadei
principale sunt portaluri impuntoare, sculptate i ncununate de frontoane ascuite, cu
turnulee piramidale n unghiuri. Sus, deasupra faadei sunt zidite dou turnuri laterale,
foarte nalte, n mai multe etaje, n plan ptrat, hexagonal sau octogonal, dintre care unul
servete drept clopotni. Afar de intrarea principal (dinspre apus) sunt i intrri
laterale, pe ambele laturi (sud i nord). Intrarea de apus e ngrdit de un atrium nchis
(sau de o curte pavat) unde, n Evul Mediu, se reprezentau misterele
religioase.Caracteristic stilului gotic este arcul frnt sau ascuit (spre deosebire de
romanic, unde avem arcul rotund), rezultat din ntretierea a dou segmente de cerc
i ogiva sau bolta ogival, bolt sprijinit pe dou arcuri diagonale care se ntretaie n
punctul de cheie al bolii. Aceste ogive sunt construite din piatr n relief i sunt
independente de bolta pe care o sprijin. Locul cupolei simple i joase din romanic l ia
bolta foarte nalt (atinge 56 m). Arcurile diagonale ncruciate (adic ogivele) care o
susin i care, fiind mprite n patru sau mai multe compartimente triunghiulare,
sprijinite pe nervuri, ajut nlarea ct mai sus a bolilor. Bolile se termin n vrfuri
ascuite, n form de sgeat (flche). n construciile gotice dispare nartica de la
intrarea faadei, precum i criptele de sub chor (pe care le au bisericile de tip romanic),
dar se menin deambulatoriile formate din iruri de coloane, iar absidele altarului, mai
mult poligonale, sunt flancate spre exterior de mici capele. Ferestrele sunt foarte
numeroase, largi, terminate n rozet, mprite longitudinal prin coloane, avnd geamuri
multicolore (vitralii translucide). Astfel interiorul e foarte luminos. Vitraliile redau o
minunat iconografie a sticlei colorate. Suprafaa zidurilor e redus de mulimea
ferestrelor, a cror lumin creeaz impresia de spiritualizare a materiei (ex. catedrala din
Chartres-Frana are 125 de ferestre nalte, 9 rozete mari i 97 rozete mici i mijlocii). n
ornamentaia interioar domin sculptura monumental (statui gigantice, reprezentnd
figuri umane, uneori fantastice). Sculpturile sunt aezate n firide, pe faa zidurilor sau
lipite de coloanele de susinere (andosate). Totul n interiorul acestor biserici e somptuos
i scump: mobilierul (bnci, scaune, confesorii, amvoane), pardoseal de marmur,
tapierii fine, vase sacre i odjdii ornate cu pietre scumpe etc. Unele biserici au colecii
de covoare orientale vechi, de o mare valoare (ex. i la noi, la Biserica Neagr din
Braov). Stilul gotic cu specificul lui: boli ogivale, edificii de mare elegan i echilibru
care, nvingnd greutatea zidurilor, se nal spre cer, ca un simbol al aspiraiilor spre
nlimi ale sufletului omenesc, atinge apogeul n sec. XIV prin marile catedrale din:
Amiens, Colonia (Kln), Rouen, Saint-Quentin .a. El va evolua ns n acest secol spre
forme exagerat de bogate n ornamentaii exterioare, reducnd liniile la sinuozitile
formei de flacr (flamme), de unde denumirea de stilflamboyant, rayonnant, cruia
goticul i d natere. Dintre cele mai vestite catedrale gotice citm: La Sainte Chapelle i
Notre Dame din Paris, catedrala de Reims (a ncoronrii regilor Franei), catedrala din
Rouen, mpodobit cu o dantelrie de piatr sculptat n stil flamboyant. n Germania,
cea mai desvrit realizare a stilului gotic este catedrala din Kln (Colonia), din sec.
XIII, terminat n secolele urmtoare, iar turnul de la faad, nalt de 166 m, s-a terminat
abia n sec. trecut. E inegalabil prin dimensiunile i armonia proporiilor construciei,
bogia, miestria i varietatea decorului sculptural i statuar, n piatr. n Anglia, la
Westminster, n Londra, e biserica abaial (sec. XIV-XV), o capodoper a stilulu gotic
normand. n Cehia sunt catedralele Sf. Agnes i Sf. Vitus din Praga .a. n Italia,
reprezentativ e catedrala din Milano (cu faada terminat abia n sec. XIX), una dintre
cele mai mari din lume. Pentru goticul flamboyant este Domul din Milano, a crui
faad seamn cu o pdure de turnuri i catedrala Sf. tefan din Viena (sec. XIV).
Construcii de dimensiuni uriae i opere de art arhitectonic i sculptural

monumental, realizate din materiale scumpe i costisitoare, catedralele gotice din Apus
sunt opera colectiv a generaii ntregi de artiti, fiind construite n decurs de secole.
b. Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele,
precum i cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale,
ncepnd cu secolul al XII-lea i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i
spaiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice acoper perioada 1140 - 1500,
fiind construite din Romnia pn n Portugalia i din Slovenia pn
n Norvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de arhitectura romanic i a fost
succedat de arhitectura renascentist, o transformare a stilului romanic, odat
cu Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea.
c. Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt,
sau ogiva, care este de fapt o intersecie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului
romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element
definitoriu, care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns omniprezent, este rozeta,
prezent att n basoreliefuri ct i n alte forme ornamentale.
d. Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de da o alt
dimensiune vertical cldirilor. Goticul flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de
apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundenei detaliilor, n
parte pentru a diminua greutatea pe care cldirile gotice o impuneau, respectiv pentru a
ncerca o salvare a stilului.
e. n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o re-evaluare i o nou
recunoatere, de fapt o "renatere" denumit gotic renscut (conform termenului original
folosit n englez, Gothic Revival architecture) sauneo-gotic, producnd cldiri
memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost total refcut dup devastatorul
incendiu din 1834, este un exemplu memorabil de gothic revival. Mai trziu, la sfritul
aceluiai secol i nceputul secolului 20, arhitectura gotic are o ultim "tresrire de
orgoliu", producnd opere durabile, n stilul numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte
diferite ale lumii, aa cum ar
fi Canada, Filipine, Germania, India,Norvegia, Romnia, Statele Unite ale
Americii i Ungaria.
f.

Stilul care ulterior avea s aib identitatea definitorie sub numele de gotic, originase
odat cu construcia numit Bazilica Sfntul Denis, biserica abaiei bisericii din SaintDenis, din apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea arhitectural
a Abatelui Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare fizic a
sfntului Ierusalim printr-o cldire de o verticalitate i liniaritate impuntoare.
Asfel, faada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp cenava a fost adugat
sute de ani mai trziu.

g. Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de dominaie a romanicului, i face

apariia un nou stil n arhitectur. Numele i-a fost dat de oamenii veacului al XVII-lea,
care dispreuiau aceast art, vzut ca o art "barbar", "gotic" de la numele celor
mai cunoscui "barbari" ai sfritului antichitii.n realitate, arta gotic a dat Europei
capodopere comparabile cu cele mai mari creaii ale geniului uman. Monumentele
romanice le preau arhitecilor secolului al XII-lea greoaie, masive i ntunecate, datorit
ferestrelor puine i nguste. Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial
romanicului prin dou invenii: ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta
semicircular este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau ogiva, la care
presiunea vertical este mult mai redus.Meterii nlau pe patru coloane, dispuse in
plan ptrat, cte dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este susinut de dou

coloane diagonal opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obine o

construcie foarte solid, capabil s susin, prin ncrucisarea de ogive, bolta edificiului,
oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior,
peretii nali ai navei centrale, alturi de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea
lateral a bolilor. Aceste soluii au ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care
planul cu o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul
de nlime ameitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc. Multe catedrale aveau mai
multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din lips de fonduri, cum ar fi n
Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale gotice au aprut n inima Franei, pe
domeniul regal. Cea dinti este biserica abaial de la Saint-Denis din Paris, inlat n
deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui
Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului
francez. Prima este Notre-Dame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu
cinci nave si o faad admirabil.ntregul ansamblu degaj echilibru i armonie. A doua
este catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens este cel mai
mare monument gotic din Franta.n sfrit, cea mai frumoas rmne catedrala din
Reims, comparat cu Partenonul, loc de ncoronare a regilor Franei. n Germania,
goticul ptrunde mai tarziu, influenat de monumentele franceze. Cele mai cunoscute
opere gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica edificiilor
germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de nlimi egale.n Anglia, trstura
monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscut pe continent.Principalele edificii
gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury.i Spania st
sub influena goticului francez, adus de pelerinii sositi n Peninsula Iberic de dincolo de
Munii Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele din Burgos si
Toledo.n sfrit,Italia rmne refractar inovaiilor gotice,datorit puternicei rezistene a
influentelor bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este
domul din Milano,nlat pe parcursul a cinci secole,al doilea mare monument religios din
lumea cretin, dupa catedrala Sf. Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat orice
alt ar european, a dat admirabile monumente gotice n arhitectura civil.Zeci de
palate comunale din oraele italiene preiau elementele stilului, ce le ofer elegan i
armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se numra Palatul Dogilor din Veneia i
admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceeai cetate din lagun.
h. Bazilica Sf. Maria din Cracovia, cu hramul Ridicarea la cer a Maicii
Domnului (n polonez Koci Wniebowzicia Najwitszej Maryi Panny (Koci
Mariacki), este o biseric construit n secolul al XIII-lea n stilgotic din crmid i
reconstruit n secolul al XIV-lea, adiacent Pieei Centrale din Cracovia, Polonia. Are o
nlime de 80 m. Este renumit pentru altarul su din lemn sculptat de Veit Stoss (Wit
Stwosz).
i.

n fiecare or pe la jumtatea orei, se cnt la trompet un semnal numit Hejnal

Mariacki din turnul cel mai nalt. Melodia se ntrerupe brusc pentru a comemora
trompetistul din secolul al XIII-lea, care n timp ce ncerca s alarmeze oraul despre
atacul mongol iminent, a fost ucis cu o sgeat tras n gt.

j.

La amiaz hejna este transmis prin staia Radio 1 n Polonia n direct. [1] [2]

k. Bazilica Sf. Maria, a servit de asemenea, ca un model arhitectural pentru multe dintre
bisericile care au fost construite de ctre diaspora polonez din strintate, n special cei
ca Sf. Mihail i Sf. Ioan Cantius n Chicago, proiectat n aa-numitul stil a catedralelor
poloneze.

l.

Biserica este familiar pentru muli cititori vorbitori de limb englez datorit crii din
1929 intitulat Trompetistul din Cracovia de Eric P. Kelly.

m. Biserica Mtys (n maghiar Mtys-templom), mai precis Biserica Adormirea Maicii

Domnului din Budavr[1] (n maghiar Budavri Nagyboldogasszony-templom)
sau Biserica ncoronrii din Budavr (nmaghiar Budavri Koronz Ftemplom),
este o biseric situat n Piaa Sfintei Treimi din Budapesta, n faa Bastionului
Pescarilor din sectorul Cetii Buda. n conformitate cu tradiia bisericii, ea a fost
construit iniial n stil romanic n 1015. Cldirea actual este realizat n stil gotic trziu
n a doua jumtate a secolului al XIV-lea i a fost restaurat la sfritul secolului al XIXlea. Dup mrime, ea a fost cea de-a doua biseric din Buda medieval i a aptea
biseric din Regatul medieval al Ungariei.
n. Ea a fost biserica domneasc a Regatului Ungariei, loc de botez, ncoronare i prohodire
a membrilor familiei regale. i datoreaz denumirea de la faptul c aici a avut loc nunta
regelui Ungariei, Matia Corvin (1458 -1490). Este unul dintre cele mai importante
sanctuare catolice din Budapesta.
Catedrala din Berna (n german Berner Mnster) este o biseric reformat din Berna,
niial catedral catolic cu hramul Sfntului Viceniu, una din cele mai vechi i mai
mari biserici din Elveia. A fost construit n stil gotic i a primit forma actual n secolul al XIXlea, n perioada istorismului romantic. La sud de biseric curge rul Aare, care traverseaz
parcul bisericii.