Curtea domneasc de la TRGOVITE

prezentare i fotografii de Valentin Slgeanu

Cea mai veche mentiune a resedintei din Trgoviste o

gasim la cruciatul bavarez Hans Schiltberger, care
participa n 1396 la batalia de la Nicopole, notnd ca Tara
Romneasca avea doua capitale: Agrich si Turkoich. Este
important de mentionat nsa ca redactarea scrierii a avut
loc la o data ulterioara, probabil dupa 1427, cnd lunga
calatorie ntreprinsa de acesta n Orient ia sfrsit. Dintr-
un act datat n intervalul 1409-1418 aflam ca Trgoviste
era resedinta lui Mihail I, fiul si asociatul la domnie a lui
Mircea cel Batrn, ceea ce ne permite sa presupunem ca
orasul devenise capitala o data cu investirea lui Mihail I,
adica la 1408. Avnd n vedere ca relatarea lui
Schiltberger a fost redactata dupa 1427 nclinam a crede
ca situatia pe care el o consemneaza este de fapt cea
surprinsa n calatoria lui de ntoarcere si nu cea din anul
1396. Singurul contra-argument ar fi acela ca traseul pe
care l-a urmat la napoiere trecea prin Moldova si nu prin
principatul valah. Ne este asadar imposibil sa ne
pronuntam cu certitudine asupra datei exacte la care
Trgoviste a devenit a doua capitala a principatului.
Putem insa specula, pe baza numarului de acte emise de
aici n intervalul 1418 (data la care a fost emis primul act
din Trgoviste, DRH, B, vol.I, nr. 42) - 1448, ca n timpul
lui Alexandru Aldea, ncepnd cu domnia caruia emiterea
de acte se va face exclusiv din Trgoviste, orasul
devenise singura capitala a Tarii Romnesti.
Prima mentiune documentara interna o avem dintr-un
privilegiu dat la 1403, nnoit la 1409, care stipuleaza ca
domnul are ntietate n a-si alege produsele negustoresti
de care ar avea nevoie pentru resedinta sa din
Trgoviste. Acest fapt ar indica posibilitatea ca resedinta
domneasca sa fi fost edificata de curnd, probabil nca de
la sfrsitul veacului trecut, situatie confirmata si de
cercetarile arheologice efectuate aici ntre 1961 si 1986,
care surprind de altfel si urmele unei constructii
anterioare de lemn. La aceasta data (1403) complexul
pare sa fi continut o casa (C1) (poate o constructie a
predecesorilor lui Mircea Cel Batrn, refacuta probabil de
Mihail I), un paraclis, foarte probabil o curtina si o
palisada.
O a doua mare etapa de constructie surprinsa arheologic
poate fi plasata aproximativ la mijlocul secolului al XV-lea
(dupa domnia lui Alexandru Aldea, n timpul lui Vlad
Dracul, dupa cum crede Nicolae Constantinescu, ori n
vremea lui Vlad Tepes, opinie formulata de Tereza Planul general al sitului
Sinigalia). De atunci dateaza Turnul Chindiei ridicat peste
pridvorul paraclisului, a doua casa domneasca (C2), o
noua curtina, un turn cilindric la interior si poligonal la
exterior, plasat n coltul nordic al incintei, precum si un
mare sant de aparare, cel mai mare de pe teritoriul Tarii
Romnesti cunoscut, cu o latime de 24m si o adncime
de 4m, ntarit cu pari de lemn batuti oblic n mal. n data
de 17 noiembrie 1476, asadar n timpul celei de a doua
domnii a lui Vlad Tepes (noiembrie decembrie 1476),
este mentionat un oarecare Cristian prcalab, care cere
brasovenilor doi mesteri si sase calfe pentru a ridica o
 casa in Trgoviste. Spre sfrsitul aceluiasi secol, in
partea sudica a complexului se va construi un zid cu o
lungime de aproximativ 20m n capatul caruia a fost
ridicat un turn. La 11 noiembrie 1476, ntr-o scrisoare a lui
Stefan Bathory, acesta se foloseste, pentru a desemna
Trgovistea, de termenul castel, ceea ce ne face sa
credem ca la acea data Turnul Chindiei fusese terminat.
n partea sud-estica a curtii domnesti se ridica biserica
domneasca mica cu hramul Sf. Vineri, prin traditie ctitorie
a unei neidentificate doamne Sultana. O inscriptie de pe
fatada sudica din data de 13 Iulie 1517, care-i pomeneste
drept ctitori pe Manea Cluceru si sotia sa Vladaia, ne
permite sa constatam ca la acea data biserica exista. S-a
presupus ca aceasta apartine din punct de vedere
tipologic secolului al XV-lea, fara a stii nsa cu siguranta
anul edificarii. Initial aceasta se afla la exteriorul incintei.
Importante nsemnari despre aspectul curtii domnesti n
Planul casei domneti
secolul al XVI-lea ne lasa Francesco della Valle din
Padova, care vizitase capitala la 1532, si Pierre
Lescalopier, care n 1574 va trece prin Trgoviste.
Relatarile lui Jaques Bongars ct si cele ale lui Franco
Sivori surprind o a treia faza constructiva importanta,
anume cea din vremea lui Petru Cercel (iulie 1583 -
aprilie 1585), cnd va fi marit conacul, se va ridica
biserica domneasca, se va schimba traseul curtinei si se
va edifica un turn de acces n incinta.
Prima mentiune directa a Turnului Chindiei o avem din
1595, data la care a fost semnalat un turn ntr-o
biserica. n timpul luptelor din 1595, sub scurta ocupatie
otomana, se va construi la Trgoviste o palanca
bastionara care va fi incendiata odata cu retragerea
trupelor turcesti. Matei Basarab (septembrie 1632 - aprilie
1654) va reconstrui complexul, va dubla zidul de incinta si
va ridica o baie turceasca, modificari amintite si de Paul Fotografii i imagini de arhiv
de Alep. Sotia lui Constantin Serban Crnul, Doamna
Balasa, va adauga bisericii Sf. Vineri pridvorul, ale carui
arce, desi zidite cndva in jurul anului 1750 de catre
Serban Fusea din cauza degradarii, se mai pot totusi
distinge. Aceeasi doamna a ridicat n 1656, conform
pisaniei de pe peretele sudic, un azil lnga biserica cu
hramul Cuvioasei Paraschiva. Initial casa avea o prispa
pe fatada de nord. Ultimele restaurari au modificat
acoperisul si golurile ferestrelor.
n 1660, Gheorghe Ghica (noiembrie 1659 - septembrie
1660) distruge curtea domneasca din ordinul Portii.
Cernd mai nti acordul aceleiasi nalte Porti, Constantin
Brncoveanu (octombrie 1688 - martie 1724) va reface
complexul n cel de al patrulea an al domniei sale,
numindu-l ispravnic al lucrarii pe unchiul lui, Mihai
Cantacuzino. Palatul a fost terminat n 1695, iar n
toamna anului 1699 la culesul viilor a fost ispravita
si refacerea bisericii domnesti. Din initiativa aceluiasi
domn se repara clopotnita si paraclisul, se ridica un grajd,
o casa a surlarilor, iar n 1701 se construieste n afara
zidurilor o casa pentru iazagiu si una pentru doftor. n
1702 si 1714 vor vizita capitala arheologul englez
Edmond Chishull si respectiv La Motraye, care au lasat o
scurta descriere a complexului. O data cu moartea lui
Constantin Brncoveanu curtea a fost parasita. Reconstrucii
Biserica domneasca a fost reparata n 1734, dar a ars n
timpul razboiului turco-austriac din 1736-1739. La un
cutremur ulterior s-au surpat turla si pridvorul. Unele
refaceri vor fi efectuate si n vremea lui Grigore al II-lea
 Ghica (aprilie 1748 - august 1752) care se vor dovedi
nsa efemere deoarece n 1785 boltile au cazut. La data
la care ocupa functia de mare vistier, n prima domnie a
lui Mihail Sutu (martie 1791 - ianuarie 1793), Enachita
Vacarescu l-a convins pe acesta sa repare biserica
domneasca. n urma cutremurului din 1803 si a
incendiului din acelasi an, fosta curte domneasca devine
o ruina. La biserica Sf. Vineri se efectueaza reparatii de
catre mitropolitul Dionisie Lupu, care o si transforma cu
aceasta ocazie n metoh al manastirii Dealu. n 1850
paharnicul Niculaie Bratescu a naltat zidurile acesteia cu
un metru, construind un nou pridvor cu clopotnita din
lemn, aceasta din urma desfiintata ulterior. La jumatatea
secolului al XIX-lea a fost restaurat Turnul Chindiei,
schimbndu-se aspectul original, cel pe care l
surprinsese Michel Bouquet la 1840 n cteva desene ale
curtii domnesti. Catre sfrsitul aceluiasi secol, peste
ruinele complexului vor fi ridicate constructii noi,
alterndu-se astfel vechile structuri.
Dupa nfiintarea Comisiunii Monumentelor Istorice n
1892 se restaureaza biserica domneasca n intervalul
1907-1910, sub coordonarea lui N. Ghica-Budesti, lucrari
care nu au tinut nsa cont de aspectul initial, modificndu-
se turlele, fatadele si acoperisul. Ultimele actiuni de
restaurare au avut loc n 1961, din initiativa Directiei
Monumentelor Istorice, data dupa care singurele actiuni
ntreprinse au constat n sondaje arheologice si lucrari de
ntretinere si amenajare a spatiului.

BIBLIOGRAFIA SITULUI

Pavel Chihaia, Arta medievala, vol. I, Monumente din

cetatile de scaun ale Tarii Romnesti, Bucuresti, 1998

Gh. I. Cantacuzino, Date arheologice in legatura cu

cronologia unor constructii ale curtii domnesti din
Targoviste, in MI, 3, Bucuresti, 1969

Gh. I. Cantacuzino, Puncte de vedere privind evolutia

Curtii domnesti din Targoviste in secolele XIV-XVI, in
SCIVA, 50, 3-4, Bucuresti, 1999

Gh. I. Cantacuzino, Cetati medievale din Tara

Romaneasca in secolele XIII-XVI, Bucuresti, 2001

N. Constantinescu, Contributii arheologice asupra curtii

domnesti din Targoviste (sec. XIV-XVII), in SCIV, XV, 2,
Bucuresti, 1964.

N. Constantinescu, Cercetarile arheologice de la Curtea

domneasca din Targoviste, in "Documente recent
descoperite si informatii arheologice", Bucuresti, 1987

N. Constantinescu, Corneliu Ionescu, Asupra

habitatului urban de la Targoviste ante 1394. Repere din
vatra Curtii domnesti, in SCIVA, 31, 1, Bucuresti, 1980

N. Constantinescu, Cristian Moisescu, Curtea

domneasca din Trgoviste, Bucuresti, 1965.

P. Diaconescu, Cercetari arheologice la Curtea

domneasca din Targoviste, "Valachica", 15, Targoviste,
1997

V. Draghiceanu, Calauza monumentelor din judetul

Dmbovita, Trgoviste, Bucuresti, 1907

V. Draghiceanu, Stiri mai vechi despre ruinele Curtii

domnesti din Targoviste, in BCMI, VIII, 30, Bucuresti,
1915

Mircea B. Ionescu, Targoviste. Schite istorice si

topografice, Oradea, 1929

Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii in Romania,

Bucuresti, 1963

Cristian Moisescu, Prima curte domneasca de la

Targoviste, in BMI, XXXIX, 1, Bucuresti, 1970

Cristian Moisescu, Targoviste. Monumente istorice si de

arta, Bucuresti, 1979
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

CetateataraneascasidonjonuldelaCalnic