Cea mai veche mentiune a resedintei din Trgoviste o
gasim la cruciatul bavarez Hans Schiltberger, care participa n 1396 la batalia de la Nicopole, notnd ca Tara Romneasca avea doua capitale: Agrich si Turkoich. Este important de mentionat nsa ca redactarea scrierii a avut loc la o data ulterioara, probabil dupa 1427, cnd lunga calatorie ntreprinsa de acesta n Orient ia sfrsit. Dintr- un act datat n intervalul 1409-1418 aflam ca Trgoviste era resedinta lui Mihail I, fiul si asociatul la domnie a lui Mircea cel Batrn, ceea ce ne permite sa presupunem ca orasul devenise capitala o data cu investirea lui Mihail I, adica la 1408. Avnd n vedere ca relatarea lui Schiltberger a fost redactata dupa 1427 nclinam a crede ca situatia pe care el o consemneaza este de fapt cea surprinsa n calatoria lui de ntoarcere si nu cea din anul 1396. Singurul contra-argument ar fi acela ca traseul pe care l-a urmat la napoiere trecea prin Moldova si nu prin principatul valah. Ne este asadar imposibil sa ne pronuntam cu certitudine asupra datei exacte la care Trgoviste a devenit a doua capitala a principatului. Putem insa specula, pe baza numarului de acte emise de aici n intervalul 1418 (data la care a fost emis primul act din Trgoviste, DRH, B, vol.I, nr. 42) - 1448, ca n timpul lui Alexandru Aldea, ncepnd cu domnia caruia emiterea de acte se va face exclusiv din Trgoviste, orasul devenise singura capitala a Tarii Romnesti. Prima mentiune documentara interna o avem dintr-un privilegiu dat la 1403, nnoit la 1409, care stipuleaza ca domnul are ntietate n a-si alege produsele negustoresti de care ar avea nevoie pentru resedinta sa din Trgoviste. Acest fapt ar indica posibilitatea ca resedinta domneasca sa fi fost edificata de curnd, probabil nca de la sfrsitul veacului trecut, situatie confirmata si de cercetarile arheologice efectuate aici ntre 1961 si 1986, care surprind de altfel si urmele unei constructii anterioare de lemn. La aceasta data (1403) complexul pare sa fi continut o casa (C1) (poate o constructie a predecesorilor lui Mircea Cel Batrn, refacuta probabil de Mihail I), un paraclis, foarte probabil o curtina si o palisada. O a doua mare etapa de constructie surprinsa arheologic poate fi plasata aproximativ la mijlocul secolului al XV-lea (dupa domnia lui Alexandru Aldea, n timpul lui Vlad Dracul, dupa cum crede Nicolae Constantinescu, ori n vremea lui Vlad Tepes, opinie formulata de Tereza Planul general al sitului Sinigalia). De atunci dateaza Turnul Chindiei ridicat peste pridvorul paraclisului, a doua casa domneasca (C2), o noua curtina, un turn cilindric la interior si poligonal la exterior, plasat n coltul nordic al incintei, precum si un mare sant de aparare, cel mai mare de pe teritoriul Tarii Romnesti cunoscut, cu o latime de 24m si o adncime de 4m, ntarit cu pari de lemn batuti oblic n mal. n data de 17 noiembrie 1476, asadar n timpul celei de a doua domnii a lui Vlad Tepes (noiembrie decembrie 1476), este mentionat un oarecare Cristian prcalab, care cere brasovenilor doi mesteri si sase calfe pentru a ridica o casa in Trgoviste. Spre sfrsitul aceluiasi secol, in partea sudica a complexului se va construi un zid cu o lungime de aproximativ 20m n capatul caruia a fost ridicat un turn. La 11 noiembrie 1476, ntr-o scrisoare a lui Stefan Bathory, acesta se foloseste, pentru a desemna Trgovistea, de termenul castel, ceea ce ne face sa credem ca la acea data Turnul Chindiei fusese terminat. n partea sud-estica a curtii domnesti se ridica biserica domneasca mica cu hramul Sf. Vineri, prin traditie ctitorie a unei neidentificate doamne Sultana. O inscriptie de pe fatada sudica din data de 13 Iulie 1517, care-i pomeneste drept ctitori pe Manea Cluceru si sotia sa Vladaia, ne permite sa constatam ca la acea data biserica exista. S-a presupus ca aceasta apartine din punct de vedere tipologic secolului al XV-lea, fara a stii nsa cu siguranta anul edificarii. Initial aceasta se afla la exteriorul incintei. Importante nsemnari despre aspectul curtii domnesti n Planul casei domneti secolul al XVI-lea ne lasa Francesco della Valle din Padova, care vizitase capitala la 1532, si Pierre Lescalopier, care n 1574 va trece prin Trgoviste. Relatarile lui Jaques Bongars ct si cele ale lui Franco Sivori surprind o a treia faza constructiva importanta, anume cea din vremea lui Petru Cercel (iulie 1583 - aprilie 1585), cnd va fi marit conacul, se va ridica biserica domneasca, se va schimba traseul curtinei si se va edifica un turn de acces n incinta. Prima mentiune directa a Turnului Chindiei o avem din 1595, data la care a fost semnalat un turn ntr-o biserica. n timpul luptelor din 1595, sub scurta ocupatie otomana, se va construi la Trgoviste o palanca bastionara care va fi incendiata odata cu retragerea trupelor turcesti. Matei Basarab (septembrie 1632 - aprilie 1654) va reconstrui complexul, va dubla zidul de incinta si va ridica o baie turceasca, modificari amintite si de Paul Fotografii i imagini de arhiv de Alep. Sotia lui Constantin Serban Crnul, Doamna Balasa, va adauga bisericii Sf. Vineri pridvorul, ale carui arce, desi zidite cndva in jurul anului 1750 de catre Serban Fusea din cauza degradarii, se mai pot totusi distinge. Aceeasi doamna a ridicat n 1656, conform pisaniei de pe peretele sudic, un azil lnga biserica cu hramul Cuvioasei Paraschiva. Initial casa avea o prispa pe fatada de nord. Ultimele restaurari au modificat acoperisul si golurile ferestrelor. n 1660, Gheorghe Ghica (noiembrie 1659 - septembrie 1660) distruge curtea domneasca din ordinul Portii. Cernd mai nti acordul aceleiasi nalte Porti, Constantin Brncoveanu (octombrie 1688 - martie 1724) va reface complexul n cel de al patrulea an al domniei sale, numindu-l ispravnic al lucrarii pe unchiul lui, Mihai Cantacuzino. Palatul a fost terminat n 1695, iar n toamna anului 1699 la culesul viilor a fost ispravita si refacerea bisericii domnesti. Din initiativa aceluiasi domn se repara clopotnita si paraclisul, se ridica un grajd, o casa a surlarilor, iar n 1701 se construieste n afara zidurilor o casa pentru iazagiu si una pentru doftor. n 1702 si 1714 vor vizita capitala arheologul englez Edmond Chishull si respectiv La Motraye, care au lasat o scurta descriere a complexului. O data cu moartea lui Constantin Brncoveanu curtea a fost parasita. Reconstrucii Biserica domneasca a fost reparata n 1734, dar a ars n timpul razboiului turco-austriac din 1736-1739. La un cutremur ulterior s-au surpat turla si pridvorul. Unele refaceri vor fi efectuate si n vremea lui Grigore al II-lea Ghica (aprilie 1748 - august 1752) care se vor dovedi nsa efemere deoarece n 1785 boltile au cazut. La data la care ocupa functia de mare vistier, n prima domnie a lui Mihail Sutu (martie 1791 - ianuarie 1793), Enachita Vacarescu l-a convins pe acesta sa repare biserica domneasca. n urma cutremurului din 1803 si a incendiului din acelasi an, fosta curte domneasca devine o ruina. La biserica Sf. Vineri se efectueaza reparatii de catre mitropolitul Dionisie Lupu, care o si transforma cu aceasta ocazie n metoh al manastirii Dealu. n 1850 paharnicul Niculaie Bratescu a naltat zidurile acesteia cu un metru, construind un nou pridvor cu clopotnita din lemn, aceasta din urma desfiintata ulterior. La jumatatea secolului al XIX-lea a fost restaurat Turnul Chindiei, schimbndu-se aspectul original, cel pe care l surprinsese Michel Bouquet la 1840 n cteva desene ale curtii domnesti. Catre sfrsitul aceluiasi secol, peste ruinele complexului vor fi ridicate constructii noi, alterndu-se astfel vechile structuri. Dupa nfiintarea Comisiunii Monumentelor Istorice n 1892 se restaureaza biserica domneasca n intervalul 1907-1910, sub coordonarea lui N. Ghica-Budesti, lucrari care nu au tinut nsa cont de aspectul initial, modificndu- se turlele, fatadele si acoperisul. Ultimele actiuni de restaurare au avut loc n 1961, din initiativa Directiei Monumentelor Istorice, data dupa care singurele actiuni ntreprinse au constat n sondaje arheologice si lucrari de ntretinere si amenajare a spatiului.
BIBLIOGRAFIA SITULUI
Pavel Chihaia, Arta medievala, vol. I, Monumente din
cetatile de scaun ale Tarii Romnesti, Bucuresti, 1998
Gh. I. Cantacuzino, Date arheologice in legatura cu
cronologia unor constructii ale curtii domnesti din Targoviste, in MI, 3, Bucuresti, 1969
Gh. I. Cantacuzino, Puncte de vedere privind evolutia
Curtii domnesti din Targoviste in secolele XIV-XVI, in SCIVA, 50, 3-4, Bucuresti, 1999
Gh. I. Cantacuzino, Cetati medievale din Tara
Romaneasca in secolele XIII-XVI, Bucuresti, 2001
N. Constantinescu, Contributii arheologice asupra curtii
domnesti din Targoviste (sec. XIV-XVII), in SCIV, XV, 2, Bucuresti, 1964.
N. Constantinescu, Cercetarile arheologice de la Curtea
domneasca din Targoviste, in "Documente recent descoperite si informatii arheologice", Bucuresti, 1987
N. Constantinescu, Corneliu Ionescu, Asupra
habitatului urban de la Targoviste ante 1394. Repere din vatra Curtii domnesti, in SCIVA, 31, 1, Bucuresti, 1980
N. Constantinescu, Cristian Moisescu, Curtea
domneasca din Trgoviste, Bucuresti, 1965.
P. Diaconescu, Cercetari arheologice la Curtea
domneasca din Targoviste, "Valachica", 15, Targoviste, 1997
V. Draghiceanu, Calauza monumentelor din judetul
Dmbovita, Trgoviste, Bucuresti, 1907
V. Draghiceanu, Stiri mai vechi despre ruinele Curtii
domnesti din Targoviste, in BCMI, VIII, 30, Bucuresti, 1915
Mircea B. Ionescu, Targoviste. Schite istorice si
topografice, Oradea, 1929
Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii in Romania,
Bucuresti, 1963
Cristian Moisescu, Prima curte domneasca de la
Targoviste, in BMI, XXXIX, 1, Bucuresti, 1970
Cristian Moisescu, Targoviste. Monumente istorice si de