Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2. Liceul Brukenthal
3. Turnul Preotilor
4. Biserica Romano-Catolica
5. Turnul Sfatului
7. Casa Lutsch
8. Episcopia Evanghelica
9. Casa Haller
PIATA MARE
Palatul Brukenthal in prezent Muzeul Brukenthal de Arta Europeana
Adresa: Piata Mare nr. 4-5; Orar de vara: Luni inchis, Marti Duminica 10-18
Orar de iarna: Luni si Marti inchis, Miercuri Duminica 10-18; Casa de bilete se inchide la ora 17.15. Site
oficial:Muzeul Brukenthal de Arta Europeana
Samuel von Brukenthal, guvernatorul al Marelui Principat al Transilvaniei intre anii 1777 si 1787, construieste
intre 1778 1788 palatul in stilul Barocului Tarziu, dupa modelul palatelor vieneze. Palatul a servit ca resedinta
oficiala dar si ca sediu a colectiilor sale de arta.
Din expozitia de baza amintim: Trairea neo-gotica vs. modelul iluminist, Copii in ghips dupa sculpturi celebre,
Sculptura transilvaneana, Cabinetul de Cartografie, Cabinetul de Stampe, Saloanele de receptie, Arta Medievala,
Scoala Germana si Austriaca, Covoare anatoliene, Capodoperele, Pictura Flamanda si Olandeza, Pictura Italiana
Turnul Sfatului Pozitionat intre Piata Mare si Piata Mica, a fost poarta de intrare a celei de a doua centuri
de fortificatii a orasului de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Naruindu-se partial in 1586, a fost recladit in 1588. In
1826 i s-a adaugat inca un etaj, primind infatisarea de astazi. Restaurat complet in 1961-1962.
Pentru o perioada in cladirea apropiata (Piata Mica 31) a activat Primaria Sibiului, aceasta fiind atestata
documentar prima data in 1324, de aici si numele de de Turn al sfatului. Turnul a avut rol de turn de poarta,
depozit de grane, ca foisor de foc, ca inchisoare, muzeu botanic.
astazi adaposteste sediul Muzeului de Etnografie Saseasc Emil Sigerius. Cunoscuta si sub numele de Hala
Macelarilor, a avut de-a lungul timpului rol de punct al intalnirilor de breasla a macelarilor, spatiu comercial
pentru transarea si desfacerea carnii, depozit pentru cereale, parterul pentru protejarea oamenilor si a marfurilor,
pe timp de ploaie, chiar sala de spectacole pentru actorii unei trupe de teatru conduse de actrita Gertraud
Bodenburger. Cladirea a fost restaurata intre 1962 1967. Pe fatada de Sud se poate observa stema orasului
datata 1789.
Podul Mincinosilor
Podul Minciunilor, ntiul pod din font aflat n serviciu pe teritoriul de azi al Romniei, a fost turnat n Laubach, n
landul Hessa i montat la Sibiu n anul 1859, nlocuind un pod de lemn. Podul face legtura ntre Piaa Mic i
Piaa Huet, trecnd peste strada Ocnei, care unete oraul de jos cu oraul de sus.
A fost numit podul minciunilor sau podul mincinoilor din cauza legendei care spune c podul se va prbui
dac cineva va sta pe el i va spune o minciun. n tradiia oral local circul diferite legende despre acest pod,
legate de minciunile ndrgostiilor ori cele ale precupeelor ce vindeau n zon.
Adevrul pare a fi altul. Deoarece podul nu avea piloni pe care s se sprijine, a fost denumit n german
Liegenbrcke, ceea ce nsemna, n traducere pod culcat. Denumirea fiind aproape omofon cu Lgenbrcke[2]
(podul minciunilor), a dus la naterea legendelor i anecdotelor
PIATA AURARILOR
Piata Aurarilor
La capatul de jos al scarilor care leaga Orasul de Jos de Orasul de Sus, Piata Aurarilor pastreaza numeroase
case din perioada goticului tarziu inglobate insa in constructii mai recente. In aceasta zona se gasesc frecvent
elemente din fortificatiile din secolele al XVIII-lea si al XIV-lea ale incintelor a doua si a treia dintre Orasul de Jos
si de Sus. Atat acoperisurile cat si steagurile de vant dau un caracter medieval si intim acestui spatiu urban. In
curtea casei de la nr. 5 se remarca un turn de aparare care in secolul al XVIII-lea a fost transformat in casa de
locuit. In aceasta zona se pastreaza portiuni dintr-un zid de incinta inclus in casele de locuit.
STRADA CETATII
Bastionul Haller
Fortificatie tarzie construit intre anii 1558 1588 pentru intarirea coltului estic a celei de a treia centuri de
fortificatie a orasului.
PARCUL ASTRA
Acest edificiu de cultura ridicat de Astra a adapostit, incepand din 1905, prima biblioteca nationala publica,
muzeul istoric etnografic si prima sala de teatru roman din Transilvania.
Biblioteca Astra
Curand dupa infiintarea asociatiei Astra Asociatia Transilvana pentru Literatura Romaniei si Cultura Poporului
Roman in 1861 a fost organizata, din initiativa lui George Baritiu si Timotei Cipariu, biblioteca proprie a
asociatiei, care a fost pana in 1918 biblioteca nationala romaneasca a Transilvaniei. Asociatia Astra avea ca
scop promovarea culturii romanesti in Sibiu si in Transilvania. Printre initiatorii ei se numara Gheorghe Baritiu,
Timotei Cipariu, Andrei Saguna, Axente Sever si Ion Puscariu. Asociatia a avut o activitate Bogata prin
promovarea literaturii romane, adunarea multor obiecte muzeale si editarea unor publicatii. In 1905 se
construieste in Sibiu palatul Asociatiei.
STRADA MITROPOLIEI
Muzeul de Istorie Casa Altemberger
Adresa: Strada Mitropoliei nr. 2; Telefon: 0269 218 143, 0369 101 781; Orar de vara: Luni inchis, Marti
Duminica 10-18; Orar de iarna: Luni si Marti inchis, Miercuri Duminica 10-18; Casa se inchide la 17.30. Se
ofera reduceripentru elevi, studenti, posesori de card Euro 26, pensionari, adulti cu handicap mediu si usor. Site
oficial: Muzeul de Istorie Sibiu Zile cu acces liber: 2 Mai (Deschiderea publica a Muzeului de Istorie Naturala),
18 Mai (Ziua Muzeelor), 1 Iunie (Ziua Copilului), 1 Decembrie (Ziua Nationala a Romaniei).
Expozitia de baza este formata din: Lapidariul Antic, Lapidariul Medieval, Arme si Armuri, Miscarea Nationala a
Romanilor din Transilvania, Evolutia Comunitatilor Umane in Sudul Transilvaniei, Sticla in Transilvania, Bresle
Sibiene, Magistratul Sibiului, Monede si Medalii, Tezaur.
Primaria Veche
Ansamblul arhitectural conturat in mare parte in perioada 1475 1490, cand aceasta casa a fost in proprietatea
lui Thomas Altemberger, primar ar orasului timp de 20 ani. Personalitate marcanta in viata orasului, Altemberger
facuse studii la Viena.
La Sibiu, a dobandit o avere care i-a permis sa construiasca o casa de locuit deosebit de impunatoare. Avandu-l
ca mester pe Andreas Lapicida, el si-a construit o locuinta cu toate atributele unei locuinte nobiliare: turn-locuinta,
blazoanele sale si a sotiei, o loggie in stilul goticului tarziu influentat de arhitectura Renasterii italiene. In
ansamblu au fost incluse si cladiri mai vechi, printre altele o casa cu pinion in trepte datand din jurul 1300. In
1545 casa casa este cumparata de oras si transformata in primarie, aceasta functiune pastrand-o pana in 1948
timp de patru secole. Astazi cladirea adoposteste Muzeul de Istorie.