Stiinta adm.cercet.fenomenul adm.in intreaga sa complexitate.

Obiectul de studiu este format din trei

domenii de investigatie: ce este adm., ce ar trebuie sa fie si ce va fi.Primul domeniu este cunoasterea
realitatii, prin care se doreste sa se stie cum funtioneaza masin adm.Al doilea dom.emana principiile unei
bune functionari a adm. Al treilea dom.previzioneaza legi al evolutiei sistemelor adm.,pe baza cunoasterii
trecutului si a prezentului. Faptul adm.este esenta, elementul pr.al cercetarii adm.p.Faptul adm.este
caracterizat ca un a) fapt social,b) o activitate subordonata, c)situat intre valoarea per care trebuie sa o
infaptuiasca si executarea materiala a acestei valori, d)implica in mod necesar organizarea.
In continutul s.adm.sunt prezenti urm.factori :f.ordonator, stabilizator,rational,organizare,finalitate .
Necesitatea s.adm. Definitie.S.adm.este stiinta care cerceteaza activit.si sstructura autoritatilor adm.in
vederea perfectionarii lor continue, in functie de vaalorile politice si cerintele economico-sociale,in scopul
realizarii eficiente a sarcinilor sale si a nevoilor si intereselor generale ale cetatenilor.

PRINCIPIILE STIINTEI ADM. Adm. este una dintre activit.umane care indeplineste o functie politica
legata de existenta statului, a insasi colectivitati umane organizate.Adm.p.este cea care infaptuieste sarcinile
stabilite de puterea politica si cea care solutioneaza nevoile curente ale societatii. Adm.p. isi trage
legitimitatea din sistemul de valori dominante din puterea politica. Adm.p.este acea activit.care consta in
organiz.si asigurarea executarii nemijlocite a prevedeilor Constitutiei, a actelor normative si celorlalte acte
jr.adoptate sau emise de autorit.statului de drept. Adm.p.se subordoneaza si normelor jr. Indentificarea
principiilor stiintei adm. P.generale de natura constitutionala sunt de esenta democratica si au un caracter
profund uman. Princip. generale sunt : p.puterii suverane sau al suveranitatii nationale  ; p.separatiei si
echilibrului puterilor in stat (functia legislativa,f.executiva,f.judecatoreasca)  ;p.suprematiei Constitutiei sau
al legalitatii. Acest principiu asigura stabilitatea jr , drepturile si libertatile omului. Constitutia : legitimeaza
puterea;confera autoritate guvernantilor;determina functiile si atributiile ce revin autorit.publ. Garantarea
suprematiei Constitutiei si a Legii se realiz.prin doua principii subsecvente, anume prin justitia
Constitutionala si prin principiul controlului jurisdictional al actiunii adm.publ.Principiul egalitatii intre
cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarii .Toate autorit.p.sunt obligate sa asigure deplina egalitate in
drepturi in toate domeniile vietii economice, politice, sociale, jr. P.unitatii poporului roman.Statul are ca
fundament unitatea poporului roman,unitate bazata pe egalitatea dintre cetateni si pe consacrarea
‘pluralismului in soc.romaneasca’.Principi speciale .P.organizarii si conducerii unitare a adm.p. Acest
p.semnaleaza necesitatea evitarii tendintelor divergente ce pot aparea in organiz.si conducerea
adm.p.P.autonomiei de organizare. P.adaptabilitatii organzarii si functionarii adm.p.P.simpificarii structurii
si activit.P.rationalizarii.

ADMINISTRATIA SI MEDIUL SAU.Mediul social.

Societate este definita ca totalitate a oamenilor care traiesc laolalta, fiind legati intre ei prin anumite
raporturi de productie. Sistemul social este alcatuit dintr-o multitudine de subsisteme si elemente
componente.Administratia dpdv sociologic, reprez.un sistem de organizare vasta si compleza.Ea constituie
un univers vizibil, avand legfile, procedurile si mijl.sale nejuridice de constrangere si influentare, cu
obiceiurile si riturile sale.Adm.este un fenomen organizational, un ansamblu de structuri sociale sau
un ‘macrocosmos de macrocosmosuri sociale’.Adm.p.va actiona intr-un mediu social constituit dintr-un
ansmblu de sisteme.Ea comunica cu toate celelalte structuri sociale prin relatiii de colaborare , de
suborodonare sau chiar de constrangere.Socialiatea administrativa . Un prim criteriu il constituie durata
unei structuri adm.in raport cu permanentra sau cu mutabilitatea structurilor sociale.Al doilea crit.este ritmul
social.Al 3 este cel al mobilitatii si dispersarii in spatiu.Raporturile de compatibilitate intre administratii
si mediul social pot imbraca doua forme : -o prima forma :deschis la influentele societatii si actionand in
colaborare cu ea ;inchis ,cand o organizare se inchide intr-un univers ; a doua forma este rezultata din
corespondenta ce se stabileste intre intentia administratiei sau a grupurilor administrative si intentia
publicului.A.Modalitatile de penetrare a adm.de catre societate sunt : P.sociologica,care consta in infiltrarea
si difuzarea in sanul adm.,a obiceiurilor si comportamentelor functionarilor adm. ;p.sociala
institutionalizata, care poate fi favorizata de regimul jr, al recrutarii functionarilor ;p.functionala,care poate
fi realizata in situatia cand adm.cauta mijl.unei adaptari reale in mediul social.Mediul politic. Adm.p.este
subordonata puterii politice, plasata sub nivelul politic.Intre adm.p.si puterea politicia exista o colaborare
foarte stransa in toate domeniile vietii economice si sociale si in domeniul organizarii executarii si
executarii concrete a actelor normative.Intr-un regim de adunare, adm.p.nu exista ;puterea politica este peste
tot si se ocupa de tot. Intr-un regim prezidential,seful adm.,presedintele si secretarii de stat nu raspund in
fata Parlamentului. Intr-un regim parlamentar, adm.p.are o existenta autonoma relativ mare.Puterea
executivului asura adm.nu este de loc contrabalansata prin controlul legislativului. In regimul liberal,
adm.p.se gaseste organizata sub autoritatea guvernului.Ratiunile de ordin sociologic ce vin in sprijinul ideii
de autonomie a administratiei isi gasesc izvorul in fpatul ca adm.formeaza un mediu particular ce se
autoreproduce.Adm.p., partidele politice si grupurile de influenta. Adm.p.este strans legata de partidul
care se afla la guvernare.Functionarii superiori sunt numiti in functie de catre autoritatea politica si o
parasesc o data cu numirea succesorilor lor de catre noua autoritate politica. Grupurile de interese sunt
organisme care incearca sa apere interesele membrilor lor, actionand in acest scop asupra puterii politice si
statale din orice tara .Ele pot fi clasificate in :organisme cu obiectiv esential pt obtinerea de avantaje
materiale sau protectia celor dobandite deja ;o.’altruiste’care promoveaza exclusiv interesele
‘morale ‘.Participarea adm,p.la functia guvernamantala.Adm.p.are ca principala sarcina executarea
deciziilor politice,fapt ce face ca, in acest domeniu ea sa nu mai poata fi neutra.Personalul din cadrul
cabinetului demnitarului nu are caliatea de functionar public, ci este numit sau eliberat din functie numai la
propunerea demnitarului in subordinea caruia functioneaza ,el desfasurandu-si activit.in baza unui
ctr.individual de munca,incheiat in conditiile legii,per durata mandatului demnitarului.Numirea,modificarea,
suspedarea,incetarea raporturilor de serviciu , precum si sanctioarea disciplinara a inaltilor functionari p. se
face de catre Guvern, pt.functiile publice de secretar general al guvernului si secretar geneal adjunct al
guvernului si pt.functia publica de prefect ;si de catre primul-ministru, pt.functiile de secretar general si
secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale adm.p. centrale si functia pub.de
inspector guvernamental.Participarea funct.p.la viata politica. Inaltii funct.p.participa direct la viata
politica.Funct.,p.beneficiaza de toate drepturile care sunt acordate, prin constitutie, tuturor celorlalti cetateni,
insa ei nu pot sa-si exprime opiniile sau sa desfasoare activit.politica in timpul functionarii
serv.p..Funct.p.beneficiaza de toate drepturile si libertatile stabilite pt cetateni prin legea
fundamentala.Astfel,potrivit prevederilor Statutului functionarilor publici, este interzisa orice discriminare
intre functionarii publici per criterii politice, de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice.
Funct.p.,cu exceptia funct.p.civili din ministerele privind apararea nationala, ordinea publica si siguranta
nationala pot fi alesi sau numiti intr-o functie de demnitate publica, in cond.legii. Per perioada mandatului
funct.p.trebuie sa solicite intreruperea activit.,suspendandu-se temporar din functia detinuta.F.p.are obligatia
ca sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lui politice, sa nu
favorizeze vreun partid politic.Este interzis ca f.p.sa faca parte din organele de conducere ale partidelor
politice. Mediul juridic.Adm.p.are ca sarcina esentiala punerea in executare a normelor
legislative.Adm.p.se subordoneaza normelor juridice,insasi ratiunea existentei sale fiind organizartea
executarii si asigurarea infaptuirii acestora.Principiul legalitatii reprez. p.fundamental al organizairii si
functionarii adm.p.al oricarui stat de drept.Adm.p.trebuie sa se fundamenteze per lege.Prin rolul conferit in
cadrul soc.are obligatia de a se supune unor comandamente dominant ale etapei respective.In statul legal,
principiul legalitatii presupune necesitatea unui raport strict de onformitate a actelor administrative ‘cu
dreptul’, respectiv ‘cu legea’.Principiul legalitatii adm.p.constituie corolarul principiului ‘statului de drept’
conform caruia toate subiectele de drept trebuie sa se supuna legalitatii si sa i se conformeze.Continutul
p.legalitatii se regaseste in trei cerinte esentiale :1.legalitatea reprez.limita actiunii administrative,care
semnifica faptul ca actul adm.nu trebuie sa contravina regulilor de drept generale si impersonale care ii sunt
aplicabile ;2.l.este fundamentul actiunii admistr.care precizeaza faptul ca adm.nu poate actiona prin emiterea
de acte juridice decat atunci cand este abilitata printr-o norma de drept sa o faca .3. l.obliga adm.p.sa
actioneze in sensul efectiv de respectare a legii.Continutul principiului legalitatii si consecintele sale.
P.legalitatii apare prin subordonarea sa fata de legem adica prin supunera acesteia fata de ansamblul
regulilor de drept aplicabile adm.Obligatia de a respecta legile impune adm.p.o dubla exigenta, una
negativa, care consta in faptul de a nu lua nici o decizie ce ar putea contraveni legilor, cealalta, pozitiva, ce
consta in aplicarea legilor,a tuturor masurilor normative.Consecinta negativa are in vedere obligatia adm.de
a se abtine de la luarea unor masuri adm,atat per cale normativa, cat si per cea individuala ce ar putea
contraveni normelor legale.Consecinta pozitiva are in vedere obligarea adm.p.la o conduita pozitiva, de a
asigura aplicarea efectiva a legilor si a celorlalte acte normative.Limitele princip.de legalitate fixeaza
limitele actiunii administrative , limitandu-i puterile adm.p. fara insa a aduce atingere supletei sale si
spiritului sau de initiativa.Manifestarea de vointa din partea autorit.administrative trebuie sa se incadreze
intre limita minima a competentei lor si limita maxima a puterii discretionare.Proportionalitatea adm. poate
fi actualizata cel putin ca rezultat al combinarii a trei elemente :situatie de fapt,decizie si
finalitate.Proport.trebuie sa fie analizata in raport cu alte notiuni cum ar fi :necesitate, rationalitate si
moralitate.Relatia legalitate-oportunitate in sfera adm.p. A actiona oportun presupune realizarea sarciinilor
si a atributilor legae, in termenul optim, cu cheltuielile minime de resurse de munca, materiale si spirituale,
precum si alegerea celor mai potrivite mijloace pt realizarea socpului legii. Criterii fundamentale de
apreciere a oportunitatii ;momentul emiterii deciziei adm., al locului si conditiilor concrete de emitere, al
mijloacelor per care le angajeaza maura administrativa, al duratei de timp per care o reclama . Deciziile
adm.pt a fi legale, trebuie sa indeplineasca si cond.de a fi oportune.Puterea exclusiva de a aprecia
oportunitatea unei decizii reprez.un element esential al libertatii de decizie a adm., ce tine practic , de
substanta puterii discretionare.Scopul legii reprez.un element de legalitate, iar mijloacele pt atingerea
acestui sop tin de oportunitate.Controlul de oport.constituie apanajul ierarhiei adm.Oport.ramane o exigenta
aparte, distincta de cerintele de legalitate, ca un barometru ce indica nivelyl real al puterii discretionare, a
adm, supuse intotdeauna controlului administrativ.

SARCINILE ADM.PUBLICE.
Adm este personificarea statului in vederea reglementarii propriilor sale interese, putere totdeauna de veghe,
ce suplineste si completeaza per altii si le genereaza actiunea, conduce problemele generale si intervine , ca
for tutelar, in gestiunea probl.locale .Adm.publica exercita orice misiune a statului iar guvernantii au numai
rolul de control. Notiunea de sarcini ale sistemului adm. publ este definita ca ‘indatoriri ce revin sistemului
adm,p.privind infaptuirea valorilor politice si transpunerea lor in realitate in cadrul sistemului
global.Sarcinile sist.adm sunt indatoriri fata de societatea globala per care trebuie sa o slujeasca
satisfacandu-i trebuintele in ansamblu si l nivelyl indiviiiizilor care o compun, dpdv al interesului general.
Sarcinile sist.adm.p.au o pronuntata derivatie politica, prin aceste sarcini realizandu-se politica statului,.
Notiunea de sarcini ale organelor adm.p.este ansamblul necesitatilor sociale, obiectiv determinate, evaluate
politic si consacratre prin normele jr.fundamentand ratiunea de a fi a acestor organe. Sarcinile
autorit.adm.p.’sunt dependente de puterea politica, si caracterul, semnificatiile si implicatiile lor sunt diferite
de la un regim politic la altul si chiar de la un stat la altul. Sarcinile adm.le preluam din Constitutie,
deoarece de aici izvorasc ‘sarcinile fundamentale care devin si sarcini fundamentale ale adm.,p.’.Atributiile
unei autorit.adm.’sunt tocmai mijl.jr. de realizare a sarcinilor sale ‘
Clasificarea sarcinilor adm,p. : misiuni operationale;auxiliare;de conducere. Sarcinile operationale sunt
s.principale ale adm.p.si ele privesc sarcinile politice ,educative , sociale si economice.Ele efectueaza
prestatii cetatenilor in mod direct.; S.auxiliare le sprijina pe cele principale, realizeaza prestatii doar unor
compartimente adm.;Sarcinile de conducere sunt realizate in mod nemijlocit in contact cu activit.politica..
El distinge trei grupe de functii ale adm.:principale,auxiliare si de comandament. Functiile principale sunt
grupate in patru subgrupe :f.de suveranitate, economice,sociale, educative si culturale.F.auxiliare
sunt :administratia persoalului, achizitionarea si gestionarea materialelor, bugetul si contabilitatea, juridice
si contencioase, documentarea. Sarcinile pr.ale adm.pot fi reduse la patru caracteristici :sarcina de
informare, s.de studiu,s.de pregatire a deciziilor,s.de executare si adaptare. Sunt determinate doua mari
sarcini ale adm. :cele generale si cele tehnice.
1. S.generale cuprind doua subgrupe de sarcini, de conceptie si de conducere. 2. S.tehnice sunt : s.de
interes general,s.de executie si de gestiune Alte tipuri de clasificare : in functie de raspandirea
geografica,s.sunt nationale,regionale sau locale. ;prin utilizarea puterii publice ;in functie de obiectul
sarcinilor adm. ;in functie de subiectele sau de destinatarii acestora ;in f.de scopul sarcinilor adm.Sarcinile
Consiliului de Ministri si ale organelor centrale de specialitate ale adm.de stat erau : pt. Consiliul de
Ministri stabilirea masurilor generale pt aducerea la indeplinire a politicii interne si externe, organizarea si
executarea legilor, conducerea, coordonarea si controlul activitatii ministerelor si celorlalte organe centrale
ale adm.de stat. ; pt.organele centrale de specialitate acestea sunt atributii specifice : sarcini de prospectare
si planificare si de conducere . Sarcinile generale se grupeaza in s.de conceptie si s.de directie.Sarcinile de
conceptie cuprind sarcinile de prevedere, de informare,de planificare si de organizare, iar s.de directie sunt
constituite din s.de orientare si pregatrire a actiunilor si distribuirea mijloacelor materiale si
financiare.Sarcinile tehnice sunt :s.tehnice care urmaresc realizarea unui ‘interes national’ si sarcini tehnice
de executare si gestiune. Dupa anul 1989,se disting doua mari grupari de sarcini :1.s.de conducere si
organizare, 2. s.de prestatie.S.de conducere si organizare constau in actiunile cu caracter dispozitiv prin care
este organizata executarea si se executa legile in cele mai diferite domenii de activitate sociala in care
actioneaza statul. Sarcinile de prestatie sunt de inters national si local. Categorii de sarcini pot fi : 1. dupa
criteriul obiectivelor : s.generale,s.specifice.2dupa natura obiectivelor de realizat :s.politico-
adm. ,s.economice,s.social-culturale.3.dupa criteriul geografic :s.nationale,s.locale.4.dupa criteriul utilizarii
puterii publice.5.dupa criteriul obiectului sarcinii.6.dupa c.continutului sarcinii :s.de
conducere,organizare,executare. Criterii necesare indeplinirii in bune conditii a sarcinilor adm.p. :
Criteriul activit.paralele sau al ‘dublei functii’ ;c.simplificarii ;c.rationalizariil ;c.randamentului sau al
eficientei.

STRUCTURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE .

Prin structura se intelege modul in care sunt ordonate elementele unui sistem cat si relatiile ce se stabilesc
intre acestea, in procesul realizarii functiilor sistemlui respectiv.Instit. adm.care realizeaza sarcinile tehnice
vor avea o structura individuala.Adm.p.romaneasca este construita intr-o structura sistemica multipolara cu
regimuri juridice modificate.Un sistem se poate organiza sub forma urmat.tipuri de structuri : S.liniara care
asigura unitatea ;s.functionala care determina pluralitatea conducerii ;s.mixta care imbina doua tipuri de
structuri. Adm.p.romaneasca reprezinta ansamblul autoritatilor adm.p. de stat si ale adm.p.locale autonome
ce constituie sfera adm.p.romanesti care este ordonata sub aspect teritorial cat si functional. Structura
aparatului adm. O autoritate ,un organ sau o instit.adm.este constituita dintr-un colectiv uman si din
mijl.materiale si financiare.Repartizarea sarcinilor adm. are doua modalitati de rezolvare :sistemul de unitate
functionala si s.de divizare functionala. 2. Administratia extraministeriala si autonoma. Grupe de
autoritati :a.care functioneaza in subordinea guvernului sau a ministerelor si a.administrative autonome. In
prima grupa intra acele autort.ale admp.’similare ministerelor, in sensul ca infiintarea lor se face per baza
acelorasi imperative speciale-satisfacerea unor trebuinte sociale generale, au o structura, functii si atributii
similare, iar actele per care le emit poarta aceleasi denumiri cu cele emise de ministere (ex.Comisia
Nationala de Prognoza, Autotit.Nat.pt. Protectia Copilului. A dupa gr.fac parte autorit.adm.p.care au statut
constitutional si legal ex.Avocatul Poporului, Curtea de Conturi.Serv.p.deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale din unit.adm.-teritoriale sunt conduse de prefect,in calitate de reprezentant al
Guvernului per plan local. Structura teritoriala. Actiunea adm.p.consta in realizarea de acte jr.si de fapte
materiale. Unitatea sau comunitatea unui organ adm.constituie ansamblul unui corp adm.unic. Structura
teritoriala a adm.p.este divizxata in doua tipuri de adm. :o adm.p.a statului (centrala) si o adm.p.locala sau in
adm.centralizate si adm.descentralizate.Aceste doua tipuri de adm. sunt categ.complementare de structuri in
stat.Adm.p.centrala este constituita atat din autorit.puterii executive,cat si din autorit.adm.p.centrale de
spec.Adm.p.locala este constituita din autorit.adm.Adm.locala este descentralizata , autonoma.Autonomia
locala este numai adm.si financiara si trebuie sa indeplineasca anumite conditii pt realizarea sa :existenta
unei colectivitati locale , recunoscuta ca pers.jr. de drept public ;existenta unor
mijl.corespunzatoare.Principiile fundamentale ale organizarii adm.-terit.Centralizarea si descentraliarea
reprez.cele doua tipuri de solutii ale probl.organizarii adm.Centraliz.concentreaza ansamblul sarcinilor
adm.din teritoriul national la nivelul statului.Prin descentralizare se renunta la aceasta unitate. Trasaturile
caracteristice ale unui stat impun existenta unui singur rand de autorit.publice centrale, o singura
autorit.legislativa, un singur guvern, un singur for judecatoresc. Raporturile dintre autorit.centrale si cele
teritor.se caracterizeaza prin grade difeirite de dependenta fata de centru,respectiv fie prin centralizare,fie
prin deconcentrare sau descentralizare adm.Gradul de dependenta a adm.locale de adm.centrala
reprez.criteriul care separa sistemele centralizate de cele descentraliz. Sisteme care stau la baza unor
asemenea raporturi. Centralizarea sau concentrarea este sistemul adm.care implica o stransa dependenta a
autorit.locale fata de autorit.centrala prin numirea de catre acestea a autorit.adm.p.locale.
Organiz.centralizata a adm.p.reprez.un sistem adm.in cadrul caruia exercitarea competentelor de catre
autorit.locale este supusa,in mod direct sau prin interpusi autoritatii executive si puterii ierarhice a
acesteia.Centralizarea in adm.p.inseamna subordonarea ierarhica a autorit.locale fata de cele centrale si
numirea funct.p.din conducerea autorit.locale de catre cele centrale, carora li se subordoneaza si le
raporteaza modul cum exercita conducerea.Centraliz.imbraca forma concentrarii si cea a deconcentrarii
adm.Concentrarea adm.este sistemul de organizare tentaculara a institutiilor statale.Desconcentr.adm.consta
in largirea sferei de atributii a serv.si agentilo autorit.centrale. Deconcentrarea reprez. ‘transferul atributiilor
autorit.centrale catre reprezentantul local al acestora ori la reprezentanti locali ai statului, ca si dreptul de
tutela adm.de la organele centrale de stat la reprez.locali si acestora. Administrarea intereseleor locale se
realiz.de catre autorit.liber alese de catre si din cetateni colectivit.respective.
Descentrali.adm.reprez.recunoastrere personalitatii je.unitatilor adm.-teritoriale si a colectivitatilor locale
respective precum si a existentei autotit.locale, alese, care le reprez.si care nu fac parte din sistemul
autorit.statale dar supuse unei forme de control stabilite de lege. Descentrali.se asigura de catre cetateni prin
participarea lor la rezolvarea probl.locale, prin alegerea reprezentantilor lor care vor constitui
autorit.adm.p.locale. Avantaje : gestionarea prin interese ;caracterul democratic al
descentralizarii ;eficacitatea descentraliz ;solutiobarea cu operativitate a probl.comunitatii.Dezavantaje :
prezinta un anumit risc pt unitatea nationala ;sefavorizeaza anumite particularitati locale in detrimentul
interesului general ;eficacitatea actiunii adm.este redusa datorita neprofesionalizarii alesilor locali ;
Descentraliz.se exprima prin doua forme :descentraliz.teritor.adm.care presupune existenta unei comunitati
de interese intre cetateni unei unitati adm.-terit.si recunoasterea colectivitatilor locale .O colectivit.locala
poate fi descentraliz.in cond. :colectivit.locala este dotata cu personal.jr. ;recunoasterea existentei
probl. ;colectivit.locala dispune de autorit.locale proprii.Descentraliz.este regimul care permite nasterea de
unitati autonome care realiz.democratia locala.Tutela adm.desemneaza atat un control asupra pers.care sunt
titulare in functile autoritlocale, cat si un control asupra actelor adoptate sau emise de catre aceste autorit.,ce
consta in aprobarea lor,dar si in anularea,suspendarea sau modific.acestora.Descentraliz.tehnica
,desemneaza acordarea unei anumite autonomii unui serviciu public determinat,caruia i se confera
personalitate jr.Descentralzi.serv.p.implica personalitate jr si existenta unui control de tutela.Deconcentrarea
serv.p. este o forma a centraliarii si se afla in opozitie cu descentraliz.tehnica. Centralizare si descentraliz.in
adm.p. din Rom. Adm.p. se divide in adm.de stat si adm.locala autonoma si este centralizara si
deconcentrata in cazul structuri adm.statului si descentraliz.in cazul adm.p.din unitat.adm.terit.Romania este
stat national,suveran si independent,unitar si indivizibil. Adm. centrala de stat se organiz.si la nivelul
unitatilor adm.-terit.prin servicii publice deconcentrate, ale ministerelor si celorlalte organe centrale
,inclusvi prefectul care se afla in subordinea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe centrale.
Adm.p.din unit.adm.-terit.se intemeiaza pe principiul descentraliz.,autonomiei locale si deconcentrarii
serv.publice. Adm.p.locala este o structura a adm.p., cu o natura jr. aparte, datorita faptului ca isi trage forta
din vointa alegatorilor locali, constituita din autorit.adm.autonome alese, consiliul local, primarul si
consiliul judetean, care rezolva, conduc si exercita treburile publice locale, sub controlul de legalitate al
autorit.statului.

RESURSELE ADM.PUBLICE.
Adm. p.este o colectivitate umana care organizeaza actiuni in favoarea altor oameni.Eficacitatea
adm.pu.depinde de calitatea umana si capacitatea tehnica a oamenilor. Directii principale : actualizarea si
adaptarea la noile realitati socio-economice si adm. ;demonopolizarea sistemului de formare si perfectionare
profesionala a funct.p. ;depolitizarea funct.p.Pers.din adm.p. Functia pub.reprez.atributiile si responsab.in
scopul realiz.prerogativelor de putere publica decatre adm.publica centrala, adm.pubica locala si
autorit.adm.autonome. Funct.p.este pers.numita in cond.legii,intr-o functie publica, cu caracter permanent,in
cadrul unei autorit.sau instit.p.in scopul asigurarii funct.continue a acesteia,in schimbul unui salariu primit
periodic.Functia p. si evolutia sa in Rom. Serv.p.cuprinde trei elemente :competenta,mijloacele materiale si
personalul. Statutul funct.p.prevede exercitarea functiei p.per baza unor principii legale,precum cele
ale :legalitatii,impartialitati si obiectivitati ;transparentei ,eficientei si eficacitatii. Funct.p.sunt clasificate
in : funct.p.generale si f.p.specifice,f.p.pe clase I,II,III,f.p.de stat,f.p.terit. si f.p.locale.Funct.p.generale
reprez.ansamblul atributiilor si resposabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autorit. si instit.publice
in vederea realiz.competentelor lor generale iar cele specifice, realiz.competentelor lor specifice. Funct.pl.
de stat sunt f.p.stabilite si avizate,in cadrul ministerelor, organelor de spec.ale adm.p. centrale ,precum si in
cadrul autorit.adm.autonome.F.p.terit.reprez.f.p.stabilite si avizate de lege, in cadrul institutiei prefectului,
serv.p.deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale adm,p.centrale din unit.adm.-terit.F.p.locale
sunt f.p.stabilite si avizate in acdrul aparatului propriu al autorit.adm.p.locale si al institutiilor p.subordonate
acestora.Numirea inaltilor f.p.se face in functie de nivelul autorit.adm,p. la care isi desf.activit. de catre
Guvern,primul-ministru,ministru sau conduc.autorit.Numirea in functia de manager publ.se face prin actul
adm.al conducatorului autorit.sau instit.p.la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici.Managerul public isi desf.activit.sub directa coordonare a unui inalt funct.p.din cadrul autorit.sau a
instit.p.respective sau sub directa coordonare a funct.p.de conducere.Atributiile si responsabilitatile sunt
stabilite de superiorul ierarhic al acestuia cu consultarea Comisiei pt.manageri p. Funct.p.cunoaste doua
mari sisteme : al funct.de cariera, si al f.p.de ocupatie.Funct.p.este fundamentata pe puterea
publica.Cond.generale de acces la funct.p. Cetatenie si dom.in Rom.varsta 18 ,studii coresp.Pt. ocuparea
unei f.p.vacante se poate realiza prin: promovare,transfer,redistribuire si concurs.Promovarea se face prin
concurs sau examen organiz.annual.Modalitatile de promovare sunt : avansarea per scara ierarhica prin
promovarea pe postul vacant al unei pers.care isi desf.activit.in cadrul institutiei sau autorit.administrat.si
prin concurs a unei pers din afara cadrului institutiei.Cariera funct.p. semnifica ‘ansamblul situatilor jr. si
efectele produse care intervin de la data nasterii rap.de serviciu pana la momentul incetarii acestui raport.
Cariera incepe imediat dupa numirea in funct.prin actul adm.si prin depunerea juramentului de
credinta.Drepturile si indatoririle funct.p. dreptul la opinie, garantat,dr.de a fi informat,dr.la asociere
sindicala cu exceptia inaltilor funct.p. Indatoriri : indeplinirea sarc.de serviciu, apropiere de cetateni,
pastrarea secret de stat, de serv.,respectarea codului de conduita.Factori de influenta a funct.p. :o
f.executiva,o f.psihologica. Tipuri ‘pure ‘ de organizatii : o.orientata pe lider,o.patriarhala,o.birocratica.
Avantajele or.birocratice : capacitatea de divizare,superioritatea tehnica a birocratiei,promovarea unui
proces obiectiv si impersonal de luare a deciziei.Dezavantaje : birocratia nu permite dezv.personalitati
mature ,dezv.conformismul,sistemele de control si de autoritate sunt depasite,modifica structura
personalitatii
Conducatorul autocrat emite ordine si insista ca oamenii sa i se supuna.Franeaza sau stimuleaza din
propriei initiativa activitatea funct.,manifesta tendinta spre centralizare excesiva in persoana sa .
Conducatorul democrat,nu emite ordine decat dup ace se consulta cu colectivul sau.Considera orice
sanctionare sau stimulare o prob.a intergului colectiv.Participa la munca ca membru al colectivului
respectiv.
Structura de baza a conducerii.Cei patru factori:suportul;facilitate interactiunii;accentuarea
scopului;facilitatea muncii.

METODE IN STIINTA ADM.

Metoda reprez.mijlocul prin care se cauta si se alege o cale,ea este deteminata de insusi obiectul de
cercetare stiintifica, trebuie sa fie in concordant cu legile obiective ale stiintei respective.
Etapele metodologiei:a definirii obiectului de cercetat;ipoteza de lucru;constatarea faptelor.
Metodele de cercetare: m.analitica;critica;interviului si sintezei;rationala si experimentala;prospectiva.
Metoda analitica.Este m.care se foloseste in prima faza a unei analize ce se efectueaza la nivelul unei
autorit.sau instit.adm.Se caracteriz prin observarea faptelor si folosirea datelor pe care le detin cercetatori
intr-o anumita ordine:structura;posturile;documentele si pozitiile;repartizarea serv.in sediile
autorit.adm.p.;circuitul adm.
Metoda critica.Examineaza anumite elemente ce se impune a fi imbunatatite in activitatea unei autoritati
sau instit.adm.Pt.examinarea constatarilor se vor folosi mai mult criteri;utilitatea autoritati adm.p.si a
activit.ce o desfasoara;eficienta;timpul;optimizarea factorilor ambient si a relatiilor umane.
Metoda interviului.Se caracterizeaza prin luarea de interviuri mai intai a conducerii si apor a altor f.p.de
executie.Este recomandabil ca metoda sa nu fie folosita din pozitia unuia care controleaza sau a unei echipe
de inspectori.
Metoda sintezei. Se face la nivelul unei autorit.superioare ierarhice celei analizate de catre functionari
specializati.Pot fi analizate si problem care privesc coordonarea,legaturile pe orizontala si pe verticala.In
aceasta etapa tb.sa se faca propuneri forurilor competente si cu privire la mijl.materiale si a celor financiare
necesare autorit.sau instit.adm.analizate.
Metoda experimentala.Consta din analiza cazurilor concrete, ce pot avea ca obiect o probl.de natura
generala.
DECIZIA ADM.
Reprez.o manifestare de vointa a adm.,premergatoare unei actiuni sau inactiuni,prin care se opteaza pt o
variant in vederea realizarii unui scop.
Conditii fundamentale ale unei decizii: o alegere intre mai multe posibilitati;alegerea sa fie
constienta,precedata de o deliberare;alegerea tb sa aiba unul sau mai multe scopuri;alegerea tb sa conduca la
actiune.
Elementele deciziei: intelegerea,vointa,contopirea celor doua elemente,factor timp
Intelegerea se realiz.dupa proceduri grupate,in cadrul general al discutiilor sau al deliberarii:determinarea
obiectului deciziei ce urmeaza a fi luata;analiza subiectului deliberarii;formularea propunerilor de masuri
Vointa reprez.afirmarea unei tendinte cu care se identifica cel care decide, ea este impulsul care determina
omul sa actioneze intr-un anumit sens, il face sa treaca de la intentia de a actiona la actiunea in sine.Vointa
celor care decid este determinate de intelegere,care o disciplineaza,o orienteaza si o
metodizeaza.V.presupune implicarea anumitor calitati morale,spirit hotarat,dorinta de realizare.
Contopirea celor doua elemente.Intelegerea face apel la judecata,iar vointa tine de caracter.Intre cele doua
elemente tb saexiste o anumita succesiune ‘logica si necesara’astfel,incat,deliberarea ca precede vointa,intr-
o decizie bine fundamentata.
Factorul timp.Pt.fiecare decizie exista si un timp oportun in care acesta tb sa fi luata, adoptata sau emisa
Natura deciziei adm.Categorii de decizii adm.; d.privind adm.interna;..externa.
Ierarhizarea deciziilor adm.:caracter subordonat;responsabilitate;formulare sau pregatire .
Clasificarea deciziilor : dupa importanta lor;dupa gradul lor de generalitate;dupa g.libertatii de
apreciere;dupa masura cunoasterii probabilitati efectelor;decizii spontane si d.pregatite;d.programate si
neprogramate;dupa gradul lor de angajare.
Caracteristicile deciziei adm.colegialitate;coerenta;autoritatea;formele si influenta factorilor jr si
temporali.
Colegialitatea.Avantaje .Adm.p.practica munca in colectiv deoarece apare necesara o anumita cooperare a
structurilor interne ale unei autorit. sau instit.administr.Coleg.asigura impersoalitatea actiunii
adm.Dezavantaje:individualiarea raspunderii este greu de stabilit la nivelul unui serv.;orice culpa in
adm.devine o culpa a serv.sau a instit.respective.
Coerenta.Se intemeiaza pe deciziile anterioare si induce catre alte decizii viitoare.Decizia adm.reprez.o
punte de legatura intre trecut,prezent si viitor.
Autoritatea.Consta in competenta,puterea de a emite decizii.Aceasta relatie de autorittate se bazeaza pe
prerogativele formale care permit superiorului ierarhic sa impuna conduit regulamentara subordonatilor sai.
Formele: Formalismul reprez.garantia ca in activit.adm.p.sunt respectate principiile care asigura respectarea
drepturilor fundamentale ale cetatenilor de catre administratori.Amploarea f.se datoreaza comoditatii in
adm.p.Formele procedural ale unei decizii adm.sunt clasificate:anterioare,concomitente si posterioare.
Dreptul.Delimiteaza competentele autoritatilor adm.p.si le precizeaza conditiile pt ca actul adm.sa fi valabil
sis a produca efecte juridice.Cunoasterea dreptului devine esentiala pt ca deciz.adm.sa indeplineasca
cond.de fond si forma,cond. de valabilitate care sunt aspecte ale unei singure conditii, sa fie emisa cu
respectarea disp.legale in vigoare.
Timpul.Exprima dinamica deciziei adm.si reprez.intervalul constient intre primirea si executarea sarcinilor,
intre solicitarile administratilor si satisfacerea lor de catre administratie.