3.1.3.

Dezvoltarea castelelor ca unități culturale – 2 pag

În acest tipar se încadrează reședințele nobiliare care au fost reabilitate pentru a adăposti acțiuni
educaționale și culturale. Acestea au scopul de a sublinia rolul castelului în dezvoltarea localității
și în formarea identității culturale.

Astfel de cazuri sunt întâlnite în cadrul revitalizării următoarelor reședințe nobiliare analizate:
Castelul Banffy din Bonțida, județul Cluj, Castelul Bethlen din Criș, Județul Mureș, Domeniul
Cantacuzino de la Florești, Județul Prahova, Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița,
Județul Iași.

În cadrul acestui tipar se impune o gamă largă de funcțiuni care implică activ comunitatea locală
și specialiști în domeniu în procesul de restaurare și oferă vizitatorilor o varietate de activități.
Activitățile principale sunt cele de educare și cele culturale. Latura educațională a acestor
reședințe constă în crearea unor centre de formare de specialiști în domeniul restaurării. Acest
lucru se realizează, fie prin organizarea unor spații care vor fi utilizate în permenanență pentru
acest scop, cum este cazul Castelul Banffy de la Bonțida, fie prin intermediul unor evenimente
ocazionale reprezentate de tabere tematice și școli de vară pentru formarea tinerilor specialiști.
Prin interemediul taberelor se pun bazele restaurării obiectivelor, se întreprind activități de
relavare arhitecturală, investigare a situației actuale a ansamblului și de analizare a valorilor
istorice și arhitecturale. Activitățiile educaționale nu se rezumă doar la domeniul universitar.
Acestea implică și organizarea unor ateliere de creație și de educare a copiilor în vederea
conștientizării importanței patrimoniului construit. Latura culturală a acestor obiective este
reprezentată de organizarea de spectacole, concerte, prezentări, conferințe și diverse festivaluri.
Aceste noi activități întreprinse la castel generează interes din partea vizitatorilor. Astfel este
stimulat turismul cultural, ce are o influență benefică în dezvoltarea economică a regiunii.

În unele cazuri, acest tipar atinge un grad ridicat de complexitate reprezentat de împletirea dintre
diverse activități desfășurate în paralel și anume: activități educaționale, activități comerciale și
activități ce se bazează pe dezvoltarea turismului cultural. Activitatile comerciale întâlnite în
cadrul acestui tipar sunt: restaurant, magazin de suveniruri , cafenea, unități de cazare, centru de
conferinte. Prin implementarea acestor utilizări se poate realiza sustenabilitatea obiectivelor
arhitecturale pe termen lung, atât din punct de vedere al economiei cât și al generării unui flux
continuu de persoane interesate.
În majoritatea cazurilor primul pas în revitalizarea reședințelor nobiliare, a fost organizarea
școlilor de vară. Această activitate poate fi implementată, indiferent de starea tehnică a
imobilului, scopul acestora fiind de a implica activ participanții în acțiunea de revitalizare. Aici
putem aminti de cazul Domeniului Cantacuzino de la Florești și de cazul Conacului Cantacuzino
Pașcanu de la Cepelnița care se află în ruină. Activitățile propuse în cadrul școlilor de vară sunt
variate, apaținând următoarelor domenii: arhitectură, restaurare, arheologie, patrimoniu cultural,
istorie și antropologie. Școala de vară de la Florești a fost dedicată patrimoniului peisager, vizând
activități de restaurare a grădinii istorice. În cazul Conacului Cantacuzino Pașcanu de la
Cepelnița primul pas în revitalizarea reședinței nobiliare, a fost organizarea unei școli de vară. În
cadrul acestei inițiative s-a realizat completarea și finalizarea dosarului de clasare a ruinelor
conacului, conturarea unor scenarii posibile de revitalizare, precum și formarea unui grup de
actori interesați de revitalizarea și punerea în valoare a monumentului istoric.

În majoritatea cazurilor, gestionarea procesului de revitalizare este realizată de o fundație

neguvernamentală, aceasta fiind principala modalitate de obținere de fonduri necesare
revitalizării. Castelul Banffy de la Bonțida și Castelul Betheln din Criș se află în concesiune pe o
durată de 49 de ani, fiind administrate de fundații neguvernamentele. De asemenea, se întâlnesc
cazuri în care reședințele nobiliare se află în proprietate privată sau publică, aparținând
administrației locale.

Implicarea autorităţilor locale în realizarea complexului de activităţi descrise este foarte

importantă. Prin sprijinul administrației locale se poate dezvolta infrastructura turistică a
localității, ce poate conduce la îmbunătățirea accesibilității publicului către reședințele nobiliare.
În cazul Concului Cantacuzino Pașcanu autoritățile locale au conștientizat valoarea acestui obiect
arhitectural și au contribuit, alături de Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii,
la organizarea școlii de vară.

Aceste intervenții aduc beneficii în cadrul vieții comunității locale prin implicarea localnicilor în
activitatea de restaurare. În cazul Castelul Banffy, au fost organizate atelierelor meșteșugărești
conduse de meșterii locali cu scopul de a facilita transmiterea meseriilor tradiționale. În cadrul
școlii de vară de la Ceplenița, localnicii au fost invitați să discute despre vremurile în care
clădirea conacului reprezenta o resursă pentru comunitate, întregind informațiile deprinse din
documentația istorică.
Prin intermediul fundațiilor neguvernamentale, se poate obține o gamă largă de fonduri europene
și naționale. De asemenea, funcțiunile culturale și educaționale lărgesc orizontul de accesare a
fondurilor. Funcțiunile impuse în sfera acestui tipar se pot desfășura, de obicei, în cadrul
reședințelor de dimensiuni mari.

Acest tipar evidențiază importanța pe care o are coagularea unui nucleu de actori interesați de
revitalizarea și punerea în valoare a monumentului istoric, încă din faza incipientă a procesului
de revitalizare. Prin stabilirea acestui nucleu se asigură continuitatea procesului de reabilitare,
conștientizarea importanței acestor obiecte de patrimoniu și formularea unor soluții de
revitalizare ce dau dovadă de creativitate și inovație din partea specialiștilor implicați.
Multidisciplinaritatea echipelor formate în cadrul școlilor de vară ce conțin din ingineri, arhitecti,
constructori, arheologi, istorici de arta, arhitecti peisagisti duc la o abordare complexă a
procesului de revitalizare.