INFORMAȚII UTILE, MOTIVE, PAȘI NECESARI, POVEȘTI DE SUCCES ȘI EXEMPLE

Restaurarea caselor
tradiționale din Transilvania -
o activitate înfloritoare

PROIECT FINANȚAT DE HORIZON FOUNDATION

1
 IMPORTANȚĂ

Îți amintești cum te-ai simțit când te-ai întors pentru prima dată
în casa de la țară a bunicilor sau a străbunicilor tăi? Prima dată
când ai vizitat o biserică veche de când lumea? Cum te-ai simți
dacă ai avea laolaltă confortul și căldura copilăriei, frumusețea
tradițiilor și cunoașterea generațiilor trecute într-un cadru actual?
Vestea bună este că le poți avea pe toate. Mulți au reușit să facă
deja acest lucru; folosindu-se de propriile abilități, au învățat să le
readucă la viață.

Casele și gospodăriile noastre tradiționale au o importantă valoare

istorică și culturală. Regiunea Transilvaniei este astăzi cea mai
întinsă zonă de arhitectură rurală autentică din Europa.

Turiști de pretutindeni, români și străini, vor să vadă și să

experimenteze tot ceea ce nu mai găsesc în țara sau zona lor: case
tradiționale amplasate într-un cadru natural în care modernitatea
încă nu a pătruns, specialități gastronomice locale, cu gust, taifas și
povești pe prispa arsă de soare alături de gazde primitoare. Nu-și
doresc condiții de cazare și masă de cinci stele, însă țin ca normele
sanitare să fie strict respectate. Pentru toate astea e nevoie de
lucrări de restaurare.

Când spui patrimoniu, nu trebuie să te gândești doar la acele

clădiri pe care le găsești încadrate pe lista monumentelor istorice
naționale și internaționale. În patrimoniu intră și casele
vechi autentice sau bisericuțele din lemn, lucru la care poate
nu te așteptai. Acest patrimoniu este o avuție de mare preț a
comunităților și a început să devină o sursă de bunăstare pentru
membrii lor. E important să înțelegi de ce este bine să conservăm
arhitectura tradițională și cum putem restaura aceste clădiri
adaptându-le la nevoile moderne, dar păstrând în aceeași măsură
caracterul lor autentic.

Monumentele de arhitectură cultivă mândria trecutului și

a moștenirii noastre, făcându-ne unici în lume. Structurile
istorice aduc caracter și un anumit farmec propriu. Cum Parisul
este cunoscut pentru Turnul Eiffel și Londra pentru Big Ben,
așa putem fi și noi cunoscuți și căutați pentru casele noastre
tradiționale.

2 3
Motive
DE CE SĂ ÎNCEPI O AFACERE ÎN DO-
MENIUL RESTAURĂRII CASELOR
TRADIȚIONALE?
I restaureze, folosind materia-
Fotografie: Lucrări de
restaurare la casa numărul
83 din Viscri
Inovația în arhitectură este
importantă, însă clădirile
vechi reflectă istoria noas-
tră. Păstrarea clădirilor de
patrimoniu și a celor vechi,
în general, oferă un senti-
ment de identitate și con-
tinuitate pentru generațiile
viitoare într-o lume aflată
într-o schimbare rapidă.
Lucrările de restaurare
necesită mai multe abilități
și cunoștințe decât o simplă
construcție și, astfel, au
ca rezultat câștiguri mai
mari pentru meșteri, lucru
care contribuie la stimula-
rea economiei. Mai mult,
restaurarea unei clădiri
4 5
vechi este adesea mult mai
ieftină decât construirea
uneia noi. Iată încă 5 motive
pentru care ai putea fi tentat
să îți începi o activitate în
domeniul restaurării caselor
și monumentelor.
1 Numărul meșterilor
care se pricep să restau-
reze o casă după metode
tradiționale este foarte mic
în comparație cu cererea.
E nevoie și se caută foarte
mult meșteri care știu cum
se face acest lucru. La
fundația noastră sosesc
constant numeroase solici-
tări de recomandare pentru
echipe de meșteri pricepuți
în restaurare. Și asta pentru
că tot mai multe persoa-
ne își achiziționează case
vechi,, pe care doresc să le
le și tehnici tradiționale.
2 În satele Transilvani-
ei vor fi din ce în ce mai
căutate casele vechi, a căror
valoare crește odată cu
trecerea timpului. Meșterii
care știu cum să le readucă
la viață vor fi, la rândul lor,
din ce în ce mai solicitați.
3 E înțelept să observi
cererea pieței și să acoperi
nișele descoperite. Restau-
rarea și reabilitarea caselor
vechi din Transilvania este
și va fi și în viitor una dintre
aceste nișe.
4 Nu ai nevoie de promo-
vare, pentru că, dacă îți faci
bine treaba și ești serios, ți
se va duce vestea că lucrezi
bine, iar clienții vor sosi prin
recomandări directe.
5 Prețul plătit de client
pentru astfel de lucrări este
unul ridicat. El este pregă-
tit să plătească mai mult
pentru că știe că metodele
de lucru și materialele sunt
diferite de cele clasice.
CE TREBUIE SĂ ȘTII
DESPRE CASELE
TRADIȚIONALE DIN
SATELE TRANSILVANIEI?
Informează-te temeinic
cu privire la arhitectura
caselor săsești și la
tehnicile de construire
înainte de a te apuca
de lucru. Cea mai
cuprinzătoare lucrare în
acest sens este „Casa
țărănească săsească din
Transilvania” (Editura
Simetria, 2014), scrisă de
Jan Hülsemann, arhitect-
colaborator al Fundației
Mihai Eminescu Trust
începând din anul 2003.
Aici vei găsi multe exem-
ple de bună practică.
Iată, pe scurt, care sunt
câteva caracteristici
generale ale satelor și
caselor din Transilvania:
• Așezarea specifică
a caselor într-un sat
săsesc demonstrează
că ele jucau și rol de
fortificație.
• Casele sunt aliniate
de-a lungul străzii,
având porți înalte,
dincolo de care nu se
vede ograda.
• În spatele casei se
găsesc grajdul și
hambarul care închid
curtea, protejând-o.
• Clădirile urmează
un model standard
Informează-te!
Cum să pornești
la drum?
Primul și cel mai
important pas este
specializarea, adică
de proiectare și să înveți practic,
construire. pas cu pas, care
• Cele mai multe au sunt principiile
fost ridicate între de restaurare
mijlocul secolului al tradiționale. Ai mai
XVIII-lea și mijlocul multe posibilități:
secolului al XIX-lea.
te poți înscrie la un
• Au o fundație
superficială din pietre curs organizat de
de râu, care se înalță fundațiile din zonă
la 1,5m deasupra sau poți lucra ca
pământului, formând voluntar alături de
soclul. fundațiile care fac
• Zidurile sunt ridicate astfel de lucrări. O
din cărămidă moale, altă variantă este
obținută manual. să soliciți, contra
• Zidăria este legată cost, să înveți
cu mortar de pământ pentru o perioadă
galben. de timp noțiunile de
• Fațadele de la stradă bază de la meșteri
sunt tencuite cu var.
• Structura consacrați. Apoi
acoperișurilor organizează-te legal
urmează un într-o formă precum
model simplu, iar S.R.L sau P.F.A,
învelitoarea este astfel încât să poți
realizată din țigle de contracta lucrări
lut, făcute manual, pe cale legală.
în formă de solzi de Doar așa poți să
pește. garantezi calitatea
serviciilor tale și să
emiți factură pentru
serviciile prestate,
lucru care va con-
tribui la creșterea
notorietății tale.

CONTRIBUȚIA FUNDAȚIEI MIHAI
EMINESCU TRUST
Fundația Mihai Eminescu Trust din
Sighișoara instruiește meșteri locali în
tehnici tradiționale încă din anul 2000,
cu ajutorul unei echipe de experți în
restaurare din Marea Britanie. MET a
instruit meșteri locali care realizează
reparații tradiționale ale tencuielilor din
case. A săpat gropi de var în care varul
este stins în fiecare toamnă, pentru a fi
folosit începând din primăvara urmă-
toare. Nisipul aspru, mărunt, provine
din râu și este achiziționat de la firme
locale. La fel ca multe alte organizații,
fundația noastră asigură, prin interme-
diul diferitelor proiecte, formare pentru
meșteri și consultanță pentru cei care
doresc să își deschidă o firmă.
De unde vei cumpăra cărămizi făcute
manual? În prezent, găsești cuptoare de
ars cărămidă și țigle tradiționale în Vis-
cri și Mălâncrav. În cel din urmă, cărămi-
darii confecționează manual cărămizi și
țigle tradiționale cu material procurat de
6 7
Exemple de meșteșuguri
la marginea satului. Într-o zi de muncă,
folosindu-se de matrițe speciale, ei pot
realiza câteva sute de bucăți, iar dichisul
acestui meșteșug valoros este foarte in-
teresant de urmărit. După ce sunt lăsate
la uscat timp de zece zile, ele sunt arse
vreme de 5 până la 10 zile într-un cuptor
special construit, în funcție de direcția
vântului, astfel încât temperatura din
interior să atingă 900-1000 de grade.
Cuptorul din Mălâncrav are o capacitate
de 12.000 de bucăți. Construit în anul
2009, cuptorul a fost realizat de MET în
parteneriat cu Fundația Horizon pentru a
răspunde cererii crescânde de cărămizi
și țigle realizate manual.
Adresa cuptorului din Mălâncrav: Zona
Livezii nr. 86 A, 557 117 Mălâncrav, jud.
Sibiu, http://www.livadamalancrav.ro
Principii Exemplu de restaurare bună – Casa de oaspeți
MET din satul Richiș, județul Sibiu

PRINCIPII DE RESTAURARE
În casele tradiționale trebuie folosite alte standarde decât în clădirile
noi. E nevoie de o regândire din partea constructorilor, arhitecților,
proiectanților și meseriașilor. Cu toții trebuie să se îndepărteze de
imaginea unor suprafețe plane, dreptunghiulare și dure și să se ori-
enteze către construcții organice, moi și difuze. Casele secolelor trecute
au funcționat foarte bine la aspectul salubritate pentru că finisajele lor
- tencuieli și zugrăveli, pardoseli și pavaje au dat voie ca umezeala să
fie eliminată rapid, la nivelul solului. În trecut, nimeni nu era nevoit
să execute izolarea hidrofugă a fundației. Acum, tencuielile cu ciment,
zugrăvelile cu vopsea sau vinacet, placajele cu faianță, pardoselile
din ciment, trotuarele din asfalt sau ciment turnat continuu provoacă
apariția igrasiei. Aceasta duce în timp la desprinderea tencuielilor, la
putrezirea planșeelor din lemn, descompunerea mortarului din masa
zidăriei și a elementelor ce intră în componența zidurilor.

1 Trebuie să repari, nu să reînoiești, pentru că e bine să păstrezi

cât mai multe dintre elementele originale, reparându-le.
2 Încearcă să intervii cât mai puțin. Alege să păstrezi cât mai
mult din materialele originale pe care le găsești la fața locului, in-
clusiv finisajul suprafețelor și patina.
3 Arată respect pentru evoluția clădirii și urmărește ultimele
scheme de arhitectură rămase intacte.
4 Apelează la meșteri de calitate.
5 Asigură-te că intervențiile sunt reversibile: tratamentele noi
trebuie să fie făcute astfel încât să poată fi înlăturate în viitor, la
nevoie.
6 Repară în spiritul clădirii, în stilul meșterului original.
7 Scrie recomandări viitoare de întreținere a clădirii.
8 Documentează și pune la păstrare dovezi ale fiecărei etape de
intervenție în parte.

8 9
 Poveste de succes
CIPRIAN BRĂDESCU,
ALMA VII, JUDEȚUL SIBIU
După nouă ani petrecuți în
Germania și Austria, Ciprian
și-a deschis în anul 2018
un PFA, iar de atunci preia
lucrări de restaurare din
Alma Vii și din împrejurimi,
de multe ori cu ajutorul
Fundației. Poate rămâne în
sat alături de Cristina - soția
sa - și Rebeca, fiica lor, și nu
mai este nevoit să plece în
străinătate pentru a-și putea
întreține familia.
„Am avut probleme cu oame-
nii atunci când le-am restau-
rat casele. În primă fază, nu
erau de acord să folosim var
și nisip și insistau să lucrăm
cu ciment. Am avut multă
muncă de lămurire de dus cu
ei. Apoi au lăsat garda jos și
mi-au îngăduit să folosesc
var și nisip. Au venit chiar să-
mi spună: „Mulțumesc, chiar
ai avut dreptate. Aveam o
altă lucrare făcută cu ciment
și acum e toată căzută, însă
varul tău rezistă.” Așadar, cei
mai mulți clienți nu înțeleg
lucrul acesta până nu se
conving singuri. Pentru mine,
nu este greu să folosesc me-
todele tradiționale. Varul este
ca o tencuială, ca un mortar
10
normal, însă dacă îl aplic pe
perete pot să-l finisez inclusiv
peste două ore dacă uit de
el. Dar când lucrez cu un tinci
modern și bate soarele, după
cel mult 5-10 minute trebuie
să mă întorc să-l finisez.
Există în continuare case de
restaurat și mă bucur foarte
mult că mă aflu printre cei
care le redau aerul acela
vechi, tradițional, și le fac să
arate așa cum erau odată. În
starea lor inițială, casele erau
foarte frumoase. Însă dacă
pui faianță și gresie, totul
pare fain de la exterior, dar
în interior rămâne umezea-
lă, gresia cade în timp, iar
tot zidul va fi mâncat și va
cădea. Zidul trebuie să aibă
aer, să respire prin porii de la
tencuială.
În Alma Vii am avut lucrări
pentru mai multe case. Și
aici am avut probleme cu
proprietarii care mi-au spus
că vor ciment. Până la urmă,
s-au convins că nu e cea mai
bună variantă și mi-au dat
dreptate. Ultima dată am
reparat o șură de la o casă de
oaspeți, a fost foarte avariată
și am avut de înlocuit țigle,
am schimbat toți lații, am
făcut-o frumoasă, cum a fost
odată.”
Ce spune arhitectul?
„Casele tradiționale
sunt organisme
vii, care necesită
atenție deosebită.
Trăiesc împreună cu
mediul lor aproape
ca într-o simbioză.
De aceea, materiale-
le tradiționale sunt
cele mai potrivite
în cazul restaură-
rilor, care, puse în
operă cu tehnici
tradiționale, pot pre-
lungi viața oricărei
clădiri fără a afecta
negativ echilibrul
lor static, higrosco-
pic, estetic.”
Noemi Simo, arhi-
tect-colaborator
al Fundației Mihai
Eminescu Trust și
membru în Ordinul
Arhitecților din
România
11
Ghid practic
PRACTIC, CUM VEI LUCRA?
Mai întâi de toate, încearcă să
identifici, să evaluezi, să păstrezi și să
repui în valoare elementele originale
ale casei: tavanul și pardoseala din
lemn, sobele, ușile și ferestrele. Cu
cât ești mai bine informat cu privire
la metodele corecte de întreținere
și reabilitare a caselor vechi, cu
atât acestea vor rezista mai mult,
păstrându-și frumusețea și caracterul
deosebit, iar valoarea lor va crește.
Ai nevoie de autorizație?
Nu ai nevoie de autorizație dacă lucrările de
restaurare au loc în afara zonei de protecție a
monumentelor și dacă nu aduci modificari la
arhitectura, materialele și structura originală
a clădirii. Te sfătuim să preiei lucrări al căror
proiect să fie realizat de către un profesionist
în domeniu: arhitect, inginer în construcții
sau inginer de instalații. Este nevoie de
obținerea autorizației de construcție și avizul
Direcției Monumentelor pentru a face schim-
bări la elementele decorative ale fațadei în
cazul monumentelor istorice și de clădirile
din satele cu patrimoniu cultural important.
Fațada
Atenție mare trebuie acordată fațadelor
originale, pentru că ele conferă armonie
ulițelor și reprezintă un motiv de mândrie
pentru localnici. Dacă sunt respectate
metodele corecte de întreținere și reabilitare
ale clădirilor, ele vor rezista mai mult și își
vor păstra frumusețea și unicitatea unui
ansamblu, iar valoarea lor va crește.
Valoarea proprietății crește sau scade în
funcție de alegerile pe care le faci când vine
12
vorba de:
• volumul și dimensiunile fațadei
• materialele folosite
• culoarea și tipul de vopsea
• cornișele
• ancadramentele
• frizele
• inscripțiile
Pentru fațade ai grijă să:
1. Tencuiești cu mortar de var pentru
că e nevoie ca aceste clădiri să
respire. În plus, mortarele din ciment
sunt impermeabile și rigide și duc
la deteriorarea semnificativă a
construcției.
2. Să nu îndepărtezi sau să modifici
ornamentele. Ancadramentele, frizele,
coloanele și inscripțiile sunt cele care
dau personalitate clădirii și trebuie
păstrate și conservate cu grijă.
3. Nu plachezi soclul cu gresie sau
similipiatră. Acestea împiedică
evaporarea umezelii din zidărie.
Păstrează soclul construit din zidărie
de piatră cu mortar de var și tencuiala
exterioară tot din var ce conține ca
aditivi păr de cal sau praf de cărămidă.
Dacă soclul este tencuit și rostuit
corect, cu mortar de var, umezeala se
va evapora înainte de a ajunge la nivelul
locuibil al clădirii.
4. Nu schimbi forma fațadei și numărul de
etaje pentru că gospodăria tradițională
de tip săsesc e cunoscută datorită
formei sale tipice la stradă, care trebuie
păstrată întocmai.
5. Folosești culori în armonie cu stilul
arhitectural tradițional, sau să urmărești
păstrarea sau reproducerea culorii
originale. Cel mai vizibil element al
fațadei, culoarea, cuprinde în cazul
caselor săsești o paletă redusă.
Utilizează vopselele în culori pastel, pe
bază de var și oxizi.
6. Păstrezi tencuiala și ornamentele
originale ale fațadei.
7. Îndepărtezi toate urmele reparațiilor
făcute cu ciment.
8. Îndepărtezi elementele de lemn
degradate de ciuperci ori insecte
încorporate în zidărie și să le înlocuiești
cu alte materiale din lemn, cât mai
asemănătoare cu cel original.
9. Repari fisurile în mod diferit, în funcție
de dimensiunile lor.
10. Întreții lucrarea prin zugrăvire periodică,
sezonieră în primii doi ani a soclurilor
și cornișelor pentru închiderea fisurilor
apărute între timp.
11. Nu folosești vopsea lavabilă cauciucată
pentru că e impermeabilă și nu lasă
peretele să se aerisească.
12. Nu folosești ciment în tencuială, în
special pentru socluri, căci această
intervenție dăunează cărămizii, produce
igrasie și, în timp, cade de pe zid.
Motive pentru a reabilita o fațadă după
metode tradiționale
1. Clădirea poate respira.
2. Zidăria este protejată și îi este asigurată
o viață mai lungă.
3. Se integrează în peisajul armonios al
satului, lucru care va atrage mai mulți
vizitatori.
4. Valoarea casei crește pe măsură ce
clădirile tradiționale bine conservate
devin din ce în ce mai rare.
5. Zugrăveala pe bază de var este
antibacteriană, electrostatică neutră
și dezinfectantă și împiedică formarea
igrasiei.
Ghid practic
Materiale pentru mortarele de var pe
ziduri de cărămidă și piatră
• Var bine stins, cu o vechime de minim
6 luni, fără impurități, lăsat câteva zile
înainte cu amestec de apă.
• Nisipul natural de râu sau de carieră,
care corespunde granulației necesare,
curat, fără pulbere fină de argilă sau
elemente organice sau vegetale.
• Aditivi naturali: praf de cărămidă, praf
de porțelan, praf de piatră, cărbune
de lemn, grăsime animală, ulei de in,
cenușă, fire și păr de la animale sau
fibre vegetale, paie, din fiecare rezultând
mortare cu proprietăți mecano-fizice
diferite, adaptate situațiilor specifice.
Etapele de realizare a tencuielilor noi de
var pe zidăriile exterioare de piatră sau
cărămidă
1. Pregătirea stratului suport. În această
etapă trebuie să acorzi importanță
sporită udării suficiente a peretelui
înainte de umplerea golurilor cu mortar
de var, să nu aplici în strat mai gros de
12 mm mortarul folosit pentru umplerea
golurilor. Trebuie să protejezi zidăria
pentru o uscare lentă, controlată a
mortarului de var.
2. Aplicarea stratului de tencuială.
După ce se curăță și se udă peretele din
belșug se aplică primul strat de tencuială
de 10 - 12 mm. Compoziția mortarului
de tencuială este, în general, de: 1 parte
volumetrică de var și 3 părți volumetrice
de nisip, iar fiecare strat trebuie să fie
mai moale decât cel anterior.
3. Aplicarea celui de-al doilea strat de
tencuială, cu grosime de 8-10 mm, după
care peretele se protejează cu pânză
udă de sac și se lasă 24h.
4. Aplicarea stratului final de tencuială.
Două straturi subțiri de tencuială
aplicate la un interval foarte scurt unul
după celălalt.
13

Tencuiala de soclu
Tencuiala de la soclu pune adesea probleme
și se degradează ușor, de aceea au fost
testate mai multe metode experimentale,
precum folosirea următoarelor materiale:
praf de cărămidă, var hidraulic natural, păr de
animal, marginea – spațiu gol lăsat de 5 – 10
cm sau un șanț de pietriș.
Ornamentele și profilele
Folosește pentru repararea acestora
șabloane sau mulaje special confecționate.
Nu îți este permis să repari din mână
profilele, trebuie trase cu șablonul. Alege
un mortar de foarte bună calitate: varul de
groapă trebuie să aibă o vechime de cel puțin
6 luni, să fie trecut prin sită pentru eliminarea
impurităților și nisipul să fie de dimensiune
foarte mică: 1-1,5 mm.
Rețetă pentru zugrăveala nouă
• 1 parte volumetrică var din groapă de
var cu o vechime de minim 6 luni
• 2 părți apă
• aditiv - ulei de in nerafinat, presat la
rece, nefiert, în proporție de 1 parte ulei
de in nerafinat și 50 de părți amestec
de apă cu var pastă. Uleiul se adaugă
doar în clipa în care te apuci de zugrăvit,
în fiecare găleată cu amestec. E bine
să pregătești de la bun început toată
cantitatea pentru întreaga lucrare pentru
că îl poți utiliza și după mai multe zile
după preparare. Strecoară fin amestecul
și adaugă colorantul.
14
Culorile
Principiul general al Fundației noastre este de
a restaura culorile originale, după repararea
unui zid. Culoarea ar trebui să fie discutată
cu un reprezentat al Fundației Mihai
Eminescu Trust. Culorile sunt disponibile
sub formă de praf după cum urmează: oxid
galben, negru, ultramarin (albastru), maro,
verde, roşu fier. Toate culorile de var sunt o
combinaţie a acestor pigmenţi de bază.
Cărămizi și țigle tradiționale
Pentru restaurarea caselor tradiționale din
zonă e nevoie să folosești cărămizi și țigle
obținute prin metoda tradițională, așa cum se
face în Transilvania de sute de ani.
Tâmplăria
”Transilvania” înseamnă „dincolo de
păduri” ceea ce indică faptul că lemnul s-a
regăsit cu prisosință și în structura caselor,
șurilor, grajdurilor și porților tradiționale.
Și în bisericile fortificate regăsim turnurile
clopotniță care păstrează drumul de strajă
sprijinit pe console. Îmbinările, făcute
manual, folosind cuie din lemn sau cozi de
rândunică, sunt foarte eficiente și rezistente
în timp. Obloanele, porțile, ușile, ferestrele
originale sunt extrem de frumoase și, cu cât
mai vechi, cu atât mai valoroase. Sunt o parte
importantă din caracterul casei. Este bine să
protejezi tâmplăria în timpul lucrărilor, să o
pregătești și să o refolosești. Asigură-te că
știi cum să lucrezi lemnul.
Iată câteva sfaturi:
• Cei mai pricepuți meșteri preferă să
lucreze cu lemn de stejar și de brad.
• Lemnul este tăiat iarna, de pe partea
sudică a pădurii, unde umiditatea este
mai redusă.
• Materialul lemnos este ținut la uscat
Ghid practic
pentru o perioadă bine stabilită.
• Dulgherii îndemânați îl cioplesc cu
dalta și toporul obținând grinzi, căpriori
sau lați pentru restaurarea caselor
tradiționale, a șurilor, a acoperișurilor
sau a anexelor gospodărești.
Ferestrele
Ferestrele sunt printre cele mai importante
elemente ale unei case, iar cele din lemn
dispar pentru că proprietarii nu cunosc
modalitățile prin care le pot întreține și
valoarea lor în timp, în detrimentul ferestrelor
moderne. Ele trebuie îngrijite și reabilitate
în funcție de poziția lor față de intemperii.
Cadrul care este expus ploii se protejează
cu ajutorul lăcrimarului, fixat pe aripa de
fereastră formând o mică streașină pentru
protecția lemnului de cadru. Pentru lemn se
recomandă folosirea unui strat acoperitor
care să lase lemnul să respire, precum
vopselele de in, pigmentate, care sunt de
calitate înaltă și care garanteză lemnului din
ferestre o viață îndelungată în bune condiții.
• Păstrează forma și modelul ferestrelor și
obloanelor.
• Recondiționează și etanșeizează
ferestrele și obloanele.
• Nu lua în calcul instalarea ferestrelor de
termopan, pentru că acestea nu asigură
izolarea termică de calitate, produc
condens și nu se potrivesc cu aspectul
caselor tradiționale.
Pardoselile din lemn
Este minunat să pășim pe podele de lemn,
răcoroase vara și călduroase iarna, pentru
că lemnul este un material natural, prietenos
și care generează o stare de bine. Dacă
pardoseala veche este de calitate, ea poate
fi recondiționată și refolosită. Cele noi
15
Ghid practic
trebuie să fie din lemn dur, de calitate bună,
cu o umiditate de aproximativ 9%. E bine
ca scândurile să aibă lungimea camerei
și lățimea de 15-25 de cm. Podelele din
scânduri nu trebuie tratate cu lac pentru că
astfel lemnul se închide definitiv. Cel mai
bine lasă podeaua neutră și trateaz-o cu leșie
și săpun.
Podelele din cărămidă și
teracotă
În locurile cu trafic intens din casă poți opta
pentru podelele din cărămizi pentru că sunt
mult mai rezistente decât cele din lemn și se
repară mai ușor pe zone mai reduse.
Acoperișuri
Acoperișurile caselor din satele tradiționale
se încadrează perfect în mediul natural și
în armonia arhitecturală a așezării. Privite
toate de sus, din turnul bisericii, formează
un tablou foarte plăcut privirii. În satele
tradiționale din Transilvania, acoperișurile
urmează un model tipic și o linie unitară,
care trebuie păstrate pentru că au o valoare
istorică și arhitecturală deosebită și creează
un peisaj cu adevărat impresionant.
Iată câteva recomandări:
• Refolosește vechile țigle, care, fiind
obținute manual din lut local și uscate
bine, au o rezistență mai mare la
schimbări de temperatură, au un aspect
plăcut și nici nu costă la fel de mult
ca cele industriale, sunt mai ușor de
montat.
• Dacă vrei să folosești țiglă nouă,
cumpăr-o de la țiglăriile tradiționale,
pentru că este mai rezistentă decât cea
industrială.
• Evită să pui tablă în loc de țiglă. Tabla
atrage căldură, în plus, aspectul ei nu
16
este unul armonios.
• Stai departe de țigla din ciment sau
materiale plastice pe acoperiș.
• Păstrază dimensiunile inițiale ale
streșinilor.
• Înlocuiește țiglele lipsă sau sparte
cu țigle originale rămase de la alte
construcții sau cu țigle noi produse după
modelul și tehnologia tradițională.
• Nu amplasa pe acoperișuri obiecte grele
suplimentare precum antene parabolice,
care strică totodată imaginea istorică
a satului. Păstrează raportul armonios
dintre forma și dimensiunea acoperișului
cu restul casei.
• Nu schimba forma și proporțiile
originale ale acoperișului și ale coșurilor
de fum.
De ce să reabilitezi un acoperiș în mod
tradițional?
1. Un acoperiș tradițional contribuie la
păstrarea peisajului unic al satului.
2. Valoarea casei cu un acoperiș reabilitat
tradițional crește.
3. Protejează casa de infiltrații și
intemperii, reducând astfel costurile de
reparații și întreținere.
4. Contribui la dezvoltarea economiei
locale, prin folosirea forței de muncă și
a materialelor tradiționale din zonă.
Poarta
Păstrează poarta din lemn originală,
ea conferă un aspect autentic întregii
gospodării. Curăță, recondiționează și repune
în funcțiune lemnul valoros și balamalele
și zăvoarele porții. Conservă lemnul porții
aplicând vopsea pe bază de rășinoase
sau cu ulei de in. Nu înlocui poarta cu una
din alt material și nu o închide cu PVC
semitransparent.
Baia
Caută soluții inovatoare pentru
amplasarea ei în interior, folosind ca
spațiu o fostă cămară, sau o parte
a holului de la intrare. Nu acoperi
zidurile cu gresie și faianță, limitează-
te la câteva plăci în jurul chiuvetei și
în interiorul cabinei de duș, lasă în
rest zidurile cu var și tavanul cu grinzi,
podeaua din cărămidă sau teracotă.
Pivnița
În funcție de amplasarea ei, o poți
refuncționaliza și transforma în spațiu
pentru servirea mesei, bucătărie, cramă
sau chiar în baie.
Podul
Podul poate deveni un spațiu generos
de locuit și transformat în cameră
de oaspeți, cameră de joacă sau de
distracții ori spațiu de lucru. Păstrează
ferestrele în tonul general al arhitecturii
casei și specificului local, în zona
Transilvaniei podurile având de regulă
ferestre de tip „ochi de pisică”.
Jgheaburile și burlanele
Probabil clădirile tradiţionale nu aveau
jgheaburi şi burlane. Totuşi, acolo unde
tencuiala nouă poate fi afectată de apa
de ploaie care se scurge de pe acoperiş,
acestea trebuie montate. Jgheaburile şi
burlanele sunt produse local, din tablă,
cu elemente decorative.
17
Poveste de succes
IOAN MOLNAR, MEȘTER ÎN RESTAURARE
DIN SATUL VISCRI, JUDEȚUL BRAȘOV
Ioan lucrează ca meșter restaurator în Viscri
de aproape 20 de ani. Are mereu de lucru,
fie în cadrul proiectelor implementate de
Fundație, fie în urma solicitărilor private. Este
mulțumit cu activitatea sa, are timp și de gos-
podărie și se bucură de un trai îndestulător
alături de familia sa. A început să lucreze în
1999, la casa Prințului de Wales din sat, peri-
oadă în care era zilier și învăța de la cei care
făceau deja acest lucru. A urmat cursurile de
meșter restaurator organizate de Fundație în
Sighișoara și a început să primească lucrări,
cam toate în stil vechi.
„Eu zic că acest stil e și mai bun, și mai sănă-
tos, deoarece cu var și nisip și pereții respiră.
Dacă facem o casă cu termopane, cu ciment,
pereții nu mai respiră, iar zugrăveala cu lava-
bilă nu este așa de sănătoasă ca cea cu var.
Numai că acum mulți spun că așa este mai
ușor, dai repede cu lavabilul și ai terminat.
Am uitat aproape cu toții de var.”
Pentru cei care vor să lucreze în acest
18
domeniu, spune că, mai întâi, aceștia trebuie
să meargă la un curs, diploma fiind necesară
pentru deschiderea unui PFA. În rest, e ne-
voie de multă practică. „Când ajungi la lucru,
pe șantier, acolo înveți multe. Lucrând înveți
multe. Au fost și situații mai grele când mi-
am dat seama că nu mă pricep. Atunci i-am
întrebat pe alții cum trebuie făcut. Acum și
eu lucrez de mult timp, am cam dat de toate
situațiile posibile și știu. Dacă cineva mă în-
treabă cum se face îi spun, îi arăt cu cea mai
mare plăcere. Cât mai mulți ar trebui să lu-
creze în acest stil, pentru că o dată se mențin
și satele și e și mai sănătos. Când cineva în-
cepe să pună un termopan, ceilalți îl urmează
și spun: „Dacă vecinul își pune termopan,
atunci îmi pun și eu.” Ar fi bine ca oamenii să
țină acest stil vechi, să folosească cărămidă
manuală, să țină țigla pe casă, să nu pună ta-
blă. Mulți constructori refuză să lucreze altfel
decât știu ei. Am fost lângă Sibiu, unde un
proprietar voia să facă o arcadă sub o poartă.
Au chemat o echipă care a refuzat să lucreze
cu var și nisip, spunând că ei lucrează numai
cu ciment. Așa că a venit clientul din Sibiu la
Viscri, m-a luat, m-a dus, i-am construit-o noi
și m-a și adus acasă. Ceilalți îi spuseseră că
nu mai lucraseră niciodată așa și că nici nu
știu dacă va ține varul. Sigur că am putut face
și cu var și nisip, cum să nu.”
Din cele 240 de biserici construite de
sași, astăzi mai sunt în Transilvania
doar 150. Trei sferturi dintre acestea
sunt deteriorate în diferite grade.
Fiecare dintre ele se găsește în mijlocul
unui sat plin de case cu potențial de
restaurare.
PAȘI PENTRU
LUCRĂRILE DE
RESTAURARE
Iată care sunt pașii pe care trebuie să
îi respecți când demarezi o lucrare de
restaurare la o casă sau la o clădire
tradițională:
1. Planifică. Acest pas cuprinde
colecționarea de fotografii ale clădirii și
ale defectelor sale. Stabilește: care sunt
problemele majore ale construcției, care
va fi planul săptămânal de lucru, cine
va intra în echipa de lucru, care sunt
materialele necesare.
2. Înregistrează. Documentează pașii
făcuți în timpul lucrărilor: fotografii cu
starea clădirii înainte de șantier, pe
parcursul lucrărilor și cu starea finală,
listă cu numele muncitorilor din echipă,
descrierea intervenților efectuate, listă
cu materialele folosite și metodele
de restaurare aplicate. Strânge toate
aceste documente într-un dosar, scrie
clar adresa clădirii, numele șefului de
echipă și data lucrărilor.
3. Ocupă-te de reparațiile structurale.
Asigură-te că rezolvi problemele legate
de stabilitatea de structură și siguranța
clădirii înainte de demararea lucrărilor.
4. Repară tencuielile. Fațadele cu
tencuială decorativă fac parte din
farmecul satelor tradiționale, așa că e
foarte important să te ocupi de reparația
și restaurarea acestor decorațiuni.
5. Zugrăvește. Udă stratul de var bine bine
înainte de aplicarea varului. Diluează
pasta de var până la consistența unui
lapte gras și amestecă în ea ulei de var
în proporție de 10 grame ulei la 10 litri
apă. Aplică un strat de var alb, după
care 3-4 straturi cu pigment. Zugrăvește
alegând să păstrezi sau să te apropii cât
mai mult de culorile originale.
19
LĂMURIRI CU ALEXANDRU NEAGU,
RESPONSABIL PENTRU PROIECTELE DE
RESTAURARE ÎN CADRUL FUNDAȚIEI
MIHAI EMINESCU TRUST
Care sunt studiile necesare pentru a putea
lucra în domeniul restaurărilor de case
tradiționale?
Ca să poți obține o diplomă de zidar, tâmplar,
parchetar și ca să îți poți constitui un PFA
sau o Întreprindere Individuală, trebuie
să termini minim 8 clase. În plus de asta,
există formatori, adică niște companii care
20
organizează cursuri de formare. Este nevoie
să te înscrii la aceste cursuri de formare
pentru meseria dorită. Trebuie să reții faptul
că meseria de constructor restaurator în sine
nu există, însă poți urma cursurile pentru a
deveni dulgher, zidar, tâmplar, parchetar,
tinichigiu, instalator sau electrician. După trei
luni de curs, vei primi o diplomă. Cu aceasta
vei merge la Registrul Comerțului pentru
a-ți înființa un PFA sau o ÎI. În cazul în care
dorești să îți deschizi un SRL, nu ai nevoie de
diplomă.
Nu există un curs oficial pentru meseria
de „restaurator”, doar cursuri organizate
de diferite asociații. Există și alte cursuri,
mult mai bune decât cele oficiale, în care
înveți practic meserie, așa cum facem noi
cu domnul Colin Richards - expert britanic în
restaurare. În schimb, în urma acestor cursuri
nu primești diplomă ca să-ți poți înființa un
PFA, iar pentru PFA trebuie neapărat să ai
diplomă. Dacă îți faci un SRL pe construcții
trebuie să ai ca angajați măcar un zidar sau
un dulgher/tâmplar.
Care sunt autorizațiile necesare pentru
restaurarea unei case tradiționale?
Nu ai nevoie de o autorizație specială. Până
acum câțiva ani, ca PFA, nu aveai voie să
lucrezi la o clădire monument istoric. Doar
firmele care erau certificate de Ministerul
Culturii puteau să lucreze. Acum nu mai
trebuie ca firma să fie certificată, ci doar ca
arhitectul care face proiectul să fie autorizat.
În concluzie, unui PFA sau unui SRL nu le sunt
necesare nicio certificare, nicio autorizație,
doar proiectantul trebuie să fie certificat.
Care sunt modalitățile în care poți lucra în
restaurare și cum poți căpăta experiență?
Te poți angaja la o firmă în domeniul
restaurării. Sau poți să îți deschizi tu o firmă.
Dacă te pricepi și îți faci o firmă în care
construcțiile nu sunt domeniul principal de
activitate, poți lucra și fără să ai angajați pe
SRL. Cel mai mult înveți de la cursurile care
nu sunt neapărat autorizate. Pentru că acele
cursuri autorizate nu te învață restaurare, te
învață cum să lucrezi cu materiale moderne,
iar la tâmplărie cum să faci o fereastră nouă,
decât cum să repari una veche. În cadrul
cursurilor neoficiale, non-formale, înveți cum
să faci restaurare, dar acestea din urmă nu
sunt autorizate.
Nu există mulți meșteri în restaurare. Care
ar fi explicația?
La o casă tradițională este mult mai mult de
muncă decât la o construcție nouă. Pe de altă
parte, se și plătește mai mult. Am intenționat
să introducem în lista codurilor CAEN meseria
de dulgher-restaurator sau pe cea de zidar-
restaurator, însă procedurile sunt foarte com-
plicate. Nu este ușor să lucrezi în construcții
și nu sunt mulți cei care vor și se pricep. Ma-
joritatea profesioniștilor au echipe și lucrează
sau sunt plecați din România. Generația
tânără nu își dorește să facă acest lucru, plus
că e foarte greu să îi formezi pe tineri, căci nu
mai există școli de ucenici. Înainte, școlile le
dădeau tinerilor o direcție: erai ori zidar, ori
tâmplar și atunci era mai ușor să meargă și
să se califice. Poți trăi din restaurare cel puțin
decent. E o mare lipsă de forță de muncă pen-
tru că majoritatea oamenilor care sunt buni
în construcții au plecat din România, ceea ce
înseamnă că există multă cerere care trebuie
acoperită.
Va mai fi cerere pentru meșteri restaura-
tori în viitor?
Este foarte clar că nu vorbim de un trend,
pentru că cererea este constantă. Săptămânal
vin oameni și ne întreabă de echipe de res-
taurare. Cel puțin 50 de ani de acum înainte,
cred cu tărie că va exista cerere.
Lumea începe din ce în ce mai mult să
conștientizeze valoarea acestor case și
încearcă să le pună în valoare.
În 2010, când le povesteam oamenilor ce
frumos ar fi să-și păstreze casele, să le restau-
reze, oamenii mergeau în Italia, Spania sau
Germania, veneau înapoi cu bani și primul
lucru pe care îl făceau era să își schimbe țigla
și să își reconstruiască baia.
Lucrurile s-au schimbat între timp. Acum își
fac o baie, dar își zugrăvesc casa cum trebuie.
În plus de asta, au venit foarte mulți străini
care restaurează case vechi și apoi se iau unii
după ceilalți. Dacă localnicii văd că a venit
o persoană cu bani dintr-un oraș mare și că
totuși își reface casa așa cum a fost ea veche,
că repară geamurile, că primește și turiști și
că mai câștigă și mai mulți bani, atunci încep
să înțeleagă mersul lucrurilor. Până acum
ceva timp dacă aveai bani, îți refăceai casa în
stil modern. Acum însă, dacă ai bani, o restau-
rezi în stil tradițional. Și tendința va continua
să rămână.
21
POVESTEA RESTAURĂRII CONACULUI
APAFI DIN MĂLÂNCRAV
În anul 2007, Fundaţia Mihai Eminescu Trust
a sărbătorit câştigarea Premiului I pentru
Serviciu Dedicat în slujba Conservării Patri-
moniului European, oferit de Europa Nostra şi
Comisia Europeană, ca dovadă a recunoaşterii
internaţionale de care se bucură patrimoniul
arhitectural şi artistic transilvănean. De-a lungul
secolelor, Conacul Apafi a supravieţuit multor
perioade istorice învolburate, devenind astfel un
simbol al succesiunilor culturale şi nu în ultimul
rând al supravieţuirii identităţii naţionale.
Deţinut de către familia princiară maghiară Apafi
timp de 400 de ani până în secolul al XVIII-lea,
conacul a fost ulterior vândut şi a intrat într-un
proces treptat de declin. În anii 1920 a devenit
proprietate a Bisericii Luterane, dar a fost confis-
cat de regimul comunist în 1947, transformat în
cămin cultural şi, în final, abandonat.
După căderea regimului comunist, a fost
restituit Bisericii, care l-a vândut în stadiu de
ruină Fundaţiei Mihai Eminescu Trust în vederea
restaurării. Timp de patru ani, Fundaţia a depus
un efort susţinut de a readuce conacul la forma
22
sa iniţială, fiind ajutată în acest scop de arhitecţi
şi restauratori britanici, germani şi români,
alături de echipe locale de meşteri saşi, români
şi romi. Toată piatra a fost scoasă de o echipă
de muncitori din Mălâncrav din Râul Boului,
cărămida manuală a fost produsă la Bătanii Mari,
la fel și țigla, iar varul a fost ars și păstrat într-o
groapă săpată în curtea livezii din Mălâncrav.
Proiectul a fost finalizat de Jan Hülsemann
împreună cu alți arhitecți. La început s-au făcut
cercetări arheologice, s-au descoperit vechile
fundații și au fost aduse din Budapesta vechile
planuri ale clădirii. Tâmplăriile au fost executate
de domnul Căpățână de la Gura Râului, iar de
construcție s-au ocupat meșterii Fritz Klutsch
și Ernst Linzing din Mălâncrav. Încălzirea a fost
făcută prin pardoseală și pereți, clădirea având
centrală proprie, izolația fiind făcută cu lână. Pro-
cesul de restaurare a fost unul migălos, realizat
la standarde înalte, cu implicarea, printre altele,
a artizanilor locali pentru broderiile și mobilierul
pentru interior și exterior.
23
 Poveste de succes

RAREȘ DUDAȘ, MEȘTER ÎN RESTAURA-

RE, SATUL RICHIȘ, JUDEȚUL SIBIU
Rareș a început să lucreze în stil vechi în
2010, odată cu începerea colaborării cu
Fundația Mihai Eminescu Trust. S-a axat
pe acest tip de restaurare pentru că există
mare cerere pentru asta. S-a obișnuit așa, iar
acum i-ar veni greu să se întoarcă la lucrul
cu ciment. Persoanele din echipa lui înțeleg
bine de ce abordează acest stil, iar pe cei
noi îi învață și le arată din mers. Și-a înființat
o Întreprindere Individuală și nu face față
solicitărilor.
Ce îi trebuie unei persoane pentru a putea
lucra în acest domeniu și care sunt prin-
cipiile după care trebuie să se ghideze?
În primul rând plăcerea, să îți placă ceea ce
faci, să îți placă stilul acesta vechi. Dacă nu îți
place acest stil, nu poți să lucrezi. Sunt foarte
multe persoane cărora nu le place să lucreze
cu acest tip de materiale, pentru că durează
mai mult ca termen de lucru, durează mai
mult ca timp de uscare, ca tot. Cu materiale
noi, faci metri mai mulți, iei bani mai repede.
Metodele vechi sunt mai migăloase, mai grele,
față de cele noi. În afară de asta, trebuie să
poată să facă șabloane, să tencuiască, să se
descurce cât de cât să lucreze în stilul vechi.
care doresc să lucreze în acest stil, chiar dacă
știu să o facă, au alt stil, alte principii, doresc
alte condiții de lucru.
Cum vă faceți o echipă?
Greu. La început, vin mulți să învețe cum se
lucrează, devin meseriași și apoi pleacă. După
ce au învățat cât de cât, pleacă în străinătate.
Mesajul meu pentru cei care vor să lucreze în
acest domeniu este să încerce. Dacă le place,
să încerce, este încă mult loc pentru multă
lume. Mai sunt multe case de restaurat. Pot
aprecia că, până în prezent, au fost restaurate
doar 10% din casele tradiționale din zona
noastră. Acum dăm jos ce s-a făcut acum 10
ani cu lavabilă și adeziv și refacem cu nisip și
cu var. Avem destule construcții făcute în stil
nou și care acum sunt refăcute în stil vechi.
Cererea este foarte mare pentru stilul vechi,
noi asta lucrăm, n-am mai prea lucrat pe stilul
nou.

Care sunt principiile dumneavoastră de

lucru?
Dacă nu ești serios, nu ai de lucru. Dacă
nu faci treabă bună și nu ești serios, nu te
contractează nimeni.

Cum vă găsiți clienții?

Ne găsesc ei pe noi și avem mulți pe care
îi refuzăm. Ne găsesc prin recomandări.
Nu putem lua toate lucrările pentru că e
prea mare cerința față de cât putem să
facem. În plus de asta, e greu să ai o echipă
profesionistă, pentru că sunt puțini oameni

24 25
 REFUNCȚIONALIZARE

Cele mai multe dintre casele tradiționale mobilierului vechi s-au ocupat timp de doi
din satele Transilvaniei sunt săsești. Un ani câțiva săteni și o echipă de meșteri
număr considerabil al proprietarilor și al restauratori din Rupea, care au lucrat și la
moștenitorilor lor au decis să se întoarcă Biserica Fortificată din Viscri. Tâmplăria
în România și în prezent există multe de la ferestre și uși a fost restaurată sau
proiecte de restaurare în derulare. În refăcută de meșteri din Viscri, Șercaia,
contextul restaurării, este importantă și Rupea și Saschiz, iar pardoseala este
noua funcție a clădirii. Unii au decis să placată cu scândură și cărămidă presată
păstreze rolul clădirilor, alții au trans- manual la Sighișoara. Acoperișul este din
format șurile în restaurante sau centre țiglă veche artizanală, iar în veranda casei
educaționale, ori podurile în camere de au amenajat o bucătărie cu mobilier zidit
oaspeți. și o zonă intimă de luat masa stând pe
lavițe. În zona bucătăriei și la băi, pereții
În Viscri, la numărul 32, șura și grajdul au au fost placați cu cahle pictate cu motive
fost transformate într-un restaurant cu o transilvănene, manufacturate de Tera-
atmosferă foarte caldă. cota Mediaș. Oaspeții care le trec astăzi
Mara și Alexu, o avocată și un designer pragul rămân fermecați de modul în care
din București, au demarat Viscri 32 – au aranjat totul, fac zeci de fotografii și îi
White Barn and Blue House – un proiect întreabă fascinați povestea locului.
de eco-turism responsabil și gastronomie
sustenabilă. Cei doi locuiesc permanent
într-o șură din Viscri și sunt fondatorii
comunității Slow Food din sat. Propri-
etatea de la numărul 32 cuprinde o casă
săsească cu două încăperi și o șură
convertită exemplar într-un mic restau-
rant în care Mara gătește, alături de trei
doamne din sat, folosind ingrediente de
la țărani și ferme mici din zonă. Casa
datează din 1912 și a fost ridicată de
Johann Dootz pe o fundație din piatră
de râu. Șura a fost refăcută în urma cu
mai bine de 20 de ani de familia româno-
franceză de la care au achiziționat
proprietatea. S-a păstrat partea frontală
a grajdului de bivoli, care a fost rostuită
cu pământ galben procurat de lângă sat
și care acum găzduiește bucătăria. De
lucrările de amenajare și de restaurarea

26 27
PENTRU FINAL

Nevoia de autentic este din ce în ce mai mare. Trăim vremuri

nesigure în care patrimoniul devine din ce mai mult o moștenire
valoroasă și care se poate transforma într-o sursă de bunăstare a
comunității. De aceea, este important să conservăm arhitectura
tradițională și să o renovăm adaptând-o nevoilor moderne și
respectând specificul local arhitectural.

O serie de proiecte de restaurare greșite i-au determinat pe

specialiști să elaboreze ghiduri cu așa da/așa nu prin care
locuitorilor le este atrasă atenția asupra importanței patrimoniului
și cu concursul autorităților locale să fie obligați să conserve și să
protejeze elementele tradiționale ale casei: păstrarea obloanelor, a
ornamentelor, păstrarea culorilor, a țiglei).

Meșterii autohtoni se pregătesc cu experți străini. Ei sunt instruiți

în tehnici tradiționale și metode de intervenție pentru clădirile
istorice.Prin lucrările de restaurare, se asigură o sursă de venit
pentru locuitori și se responsabilizează comunitatea, inoculând
ideea că patrimoniul construit și natural reprezintă o resursă
importantă.

Fundația Mihai Eminescu Trust coordonează procesul de

restaurare a caselor și asigură resurse materiale și know-how prin
specialiști străini, dar comunitatea locală este cea care pune în
aplicare lucrările propriu-zise. Oamenii locului au fost inițiați în
tehnici tradiționale de construcție, au primit sprijin să deschidă
ateliere meșteșugărești și să se implice în activități agroturistice.
Astfel, restaurarea caselor pune în mișcare rotițe economice și
sociale ca baze ale unei dezvoltări sănătoase și responsabile.

28 29
 Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această broșură nu poate
fi reprodusă fără acordul nostru scris. Informațiile cuprinse în broșură
au caracter informativ și nu au caracter obligatoriu. Ele sunt valabile
la momentul intrării în tipar, respectiv martie 2020. După această
dată pot surveni modificări, de aceea, informațiile trebuie verificate
înainte de a fi utilizate. Aceste informații nu substituie sfatul unui
jurist sau al altui specialist, nu trebuie considerate sfaturi juridice, le-
gale sau profesionale și trebuie folosite numai pe propria răspundere.

Broșură editată de Mihai Eminescu Trust,

Strada Cojocarilor nr. 10,
Sighișoara, cod poștal 545400, Județul Mureș;
tel.: +4 0265 506 024; e-mail: contact@mihaieminescutrust.ro

30 31
32