Prabusirea oraselor muncitoresti ridicate de la zero in anii comunismului.

Cum au
ajuns centrele industriale aparute peste noapte adevarate ,,orase-fantoma"
Daniel Guta,

Mai multe orase din Romania au fost ridicate aproape de la zero, intr-un ritm alert, in anii regimului comunist.
Au avut insa o soarta trista, odata cu declinul accentuat al industriei.

In primele decenii de comunism pe harta Romaniei au aparut o multime de orase muncitoresti, unele dintre ele
construite aproape de la zero in jurul unor centre industriale si miniere. Declinul economic inceput in anii '80 si
accentuat dupa 1990 a avut urmari dramatice asupra oraselor monoindustriale, care au uimit candva prin ritmul
accelerat in care au fost construite. Iata povestea catorva dintre orasele ridicate ,,de la zero" in primii ani de
comunism.

Stei - orasul infiintat de sovietici Orasul Stei din judetul Bihor a luat fiinta in numai cativa ani, la inceputul
anilor '50, la marginea satuui cu acelasi nume, cu mai putin de 200 de case. In scurt timp, in noul Stei, proiectat
de sovieticii interesati de minele de uraniu din zona, au fost ridicate zeci de blocuri, un palat administrativ, cinci
cinematografe, doua scoli si o baza sportiva. Orasul din Muntii Bihorului a ajuns la o populatie de peste 10.000
de locuitori, cei mai multi adusi pentru a munci in exploatarile de uraniu si molibden din zona. Printre ei se
amestecau ingineri si militari sovietici. Din gara Stei au plecat in anii '50 nenumarate garnituri de tren incarcate
cu minereu de uraniu, spre destinatii necunoscute din Uniunea Sovietica. In 1958, orasul a primit numele de
Doctor Petru Groza, pe care l-a pastrat pana in 1996, cand a revenit la vechea sa denumire. Orasul mai are circa
6.000 de locuitori.

Piata

centrala a orasului Stei inclusa in reteaua Atrium: Fostul Palat Administrativ, Casa de Cultura si Baza de
Cercetari Medicale Foto: Alex Tudose

Uricani, orasul minier ramas fara mine de carbune Timp de sapte decenii, minele de carbune din Uricani au
animat cel mai izolat oras al judetului Hunedoara, aflat la ,,capatul" Vaii Jiului si la poalele Retezatului Mic.
Exploatarile de carbune si de cuart de la Uricani, infiintate in anii regimului comunist, s-au inchis in ultimele
doua decenii si au lasat orasul monoindustrial, cu mai putin de 10.000 de locuitori,in pragul falimentului. In
Uricani, calatorii descopera cartiere ridicate in anii '60, cu blocuri ,,sovietice" de caramida, care nu au suferit
nicio modificare de-a lungul timpului, in afara de scorojirea fatadelor. Pe marginea strazilor, zeci de vagoneti de
la fostele mine vopsiti in rosu au fost asezati pe socluri sau in zonele verzi pentru a aminti specificul orasului.
Statuia a doi mineri stahanovisti, ridicata in anii '60, a ramas cel mai popular monument al orasului, unul pe care
nimeni nu a indraznit sa il vandalizeze. In urma cu doua decenii, la cele trei mine din Uricani unceau aproape
5.500 de oameni. In prezent, orasul inregistreaza circa 1.300 de salariati, dintre care cei mai multi lucreaza in
prelucrarea lemnului, in confectii metalice, la sortarea hainelor, a fructelor de padure, la primarie.
Ciudanovita, orasul inconjurat de haldele minei de uraniu Ciudanovita se infatiseaza oaspetilor ei ca un
orasel de munte aproape parasit, cu blocuri ridicate in anii '50, dupa arhitectura sovietica a acelor vremuri, dar
care de-a lungul timpului nu au mai beneficiat de imbunatatiri. ,,Santierul", dupa cum ii spun localnicii, gazduia
in urma cu jumatate de secol aproape 10.000 de oameni. Minerii adusi din zona Moldovei, a Campiei Romane si
chiar si din Uniunea Sovietica locuiau in blocurile cu doua si trei etaje si in nenumaratele baraci de la poalele
Dealului Golgota, unde se afla exploatarea miniera de uraniu. In vale, la cativa kilometri de colonia
muncitoreasca, pe drumul care se strecoara prin munte, se afla vetrele satelor Ciudanovita si Jitin, cu case vechi
de piatra locuite si ele in trecut de numeroase familii de mineri. Intreaga zona, aflata intre Resita si Oravita, s-a
depopulat o data cu declinul mineritului. Oraselul ascuns de langa zacamintele si haldele de uraniu s-a ruinat in
ultimele decenii, iar cateva dintre cele aproape 20 de blocuri din caramida, ridicate de la inceputul anilor '60, s-
au prabusit. Aceeasi soarta a avut-o si spitalul din Ciudanovita, din care a mai ramas foar fundatia. Cladirile
ramase in picioare sunt locuite de vreo 400 de oameni. Multi dintre fostii ortaci au decis sa nu plece din
Ciudanovita, in ciuda nenumaratelor avertizari ale specialistilor cu privire la efectele radiatiilor de uraniu
inregistrate in zona si la reziduurile periculoase care pot ajunge in apa freatica. Urmarile exploatarii de la
Ciudanovita, care a functionat intre 1952 si 1997, au fost considerate catastrofale de organizatiile ecologiste.

Victoria, orasul construit de la zero in jurul combinatului chimic Povestea orasului Victoria, din judetul
Brasov, a inceput in primii ani de comunism, o data cu infiintarea coloniei muncitoresti Ucea (Ucea Rosie) din
jurul noului combinat chimic de la poalele muntilor Fagaras. In cativa ani, orasul muncitoresc construit de la
zero a ajuns la peste 8.000 de locuitori. ,,Victoria este primul oras nou care a aparut pe harta Republicii
Populare Romane. Tot ce se intampla aici in asezarea de la poalele Fagarasilor este direct raportat la existenta
combinatului chimic. Nu exista casa, apartament in care sa nu locuiasca un muncitor, un inginer sau un
tehnician din sfera chimiei. Te surprinde de la inceput linistea care stapaneste locul. De fapt, localnicii sunt la
lucru", informa oficiosul comunist Scinteia, in 1965. De la inceputul anilor '90, orasul cu care se mandreau
autoritatile comuniste a intrat intr-un declin economic prelungit, o data cu problemele intampinate de
combinatul chimic Victoria. In prezent, fostul centru industrial are mai putin de 9.000 de locuitori. Ala fel ca in
alte orase din zona montana, turismul a intrat in planurile de redresare a orasului Victoria.

Scornicesti, orasul agricol crescut sub ochii lui Ceausescu Locul natal al fostului presedinte Nicolae
Ceausescu a beneficiat din plin de favorile regimului comunist. Comuna din Olt, cu peste 10.000 de locuitori, a
fost transformata incepand din anii '70 intr-o localitate urbana prospera, cu aproximativ 70 de blocuri, cu fabrici
de procesare a carnii, cu un spital, un liceu si mai multe scoli. Alaturi de ansamblul folcloric, mandria
localnicilor era un stadion de fotbal modern, inaugurat in 1986, pe care echipa locala FC Olt, ajutata sa
promoveze in prima divizie a tarii, disputa meciuri aprige cu mult mai titratele Steaua, Dinamo si Rapid. Marile
investitii din Scornicesti au vizat agricultura, iar in jurul micului orasel favorit al dictatorului erau lucrate 32.000
de hectare de teren agricol si zeci de hectare de sere, cu cele mai moderne utilaje ale acelor vremuri. ,,Un lan de
porumb din cele 900 hectare de pe care in anul 1986 s-au obtinut 27.450 kilograme porumb stiuleti la hectar,
productie pentru care Cooperativa Agricola de Productie Scornicesti a fost distinsa cu inaltul titlu de <<Erou al
Noii Revolutii Agrare>>", informa textul laudativ al unei fotografii de epoca realizata in Scornicesti. Micul oras
a fost dotat cu o casa de cultura moderna, un cinematograf, un complex agro-turistic la Rusciori si chiar si un
muzeu local, unde era reprodusa o sala de clasa din anii de scoala ai lui Nicolae Ceausescu. Dupa 1990,
Scornicestiul a devenit o umbra umbra a localitatii dezvoltate din ambitia fostului presedinte comunist,
ramanand cunoscuta doar ca loc de bastina al acestuia.
Va recomandam sa cititi si:

VIDEO Ciudanovita, orasul-fantoma ridicat de sovietici unde oamenii sunt dependenti de uraniu. ,,Se
petrec lucruri ciudate cu cei care pleaca de aici"

Secretele marilor mine de uraniu din Romania. Cum au profitat sovieticii de cele mai bogate zacaminte
radioactive

Catastrofa de la Certej, cu 89 de morti, in notele secrete: ultimele cadavre au fost scoase din malul de
steril dupa opt zile