,,Dai in mine, dai in tine, dai in fabrici si uzine!

" Povestea unui dezastru: prabusirea

economiei Romaniei comuniste. Cum s-a ales praful de mandria lui Ceausescu -
industria patriei
Corespondenti ,,Adevarul",
Milioane de romani luau in fiecare dimineata, in perioada comunismului, calea spre marile uzine, intreprinderi,
combinate si fabrici din toata tara. Erau vremurile in care economia Romaniei duduia. Erau vremurile in care ne
laudam cu exporturi masive. Cine este vinovat de prabusirea economiei Romaniei din Era Ceausescu Va
raspundem intr-o analiza facuta de adevarul.ro, pentru fiecare oras in parte.
Faimoasa fabrica Republica din Bucuresti care, dupa o privatizare care a dat gres si dupa mai multe lupte
sindicale, nu a mai ramas decat numele. Dupa 1990 compania inca functia, avand contracte comerciale cu 25 de
tari. Usor-usor comenzile au scazut, in lipsa investitiilor tehnologia s-a invechit, iar fabrica a intrat in decadere.
Platforma Timpuri Noi, buna pentru teren: O alta fabrica-mandrie comunista este Timpuri Noi, renumita in
domeniu constructiilor de masini si de utilaje. In 2000, fabrica isi inchidea portile. Productia a fost mutata usor,
in afara Capitalei, spre zona Jilava. A ramas insa terenul, nu mai putin de 5,4 hectare, evaluat in perioada de
dinainte de criza la aproape 90 de milioane de euro.
Cum s-a prabusit toata industria Sibiului - fabrica de cantare Balanta
Balanta, singura fabrica din tara care producea cantare, a disparut. O alta fabrica din Sibiu care s-aprabusit a
fost 13 Decembrie, de marochinarie, exporta de 14 milioane de dolari pe an, Flaro, care faceau stilouri, pixuri,
componente pentru industrie, Mondexul era si atunci printre cele mai renumite fabrici de ciorapi, Drapelul
Rosu - tricotajele, Retezatul care faceau tot felul de piese, tot componente pentru industrie, Libertatea, cu cea
mai buna stofa, Steaua Rosie care impreuna cu Libertatea produceau stofa de cea mai buna calitate in Europa
aproape, renumite, Steaua Rosie lucra pentru Germania. Totul despre distrugerea industriei Sibiului, unul dintre
cele mai industrializate orase ale Romaniei, in perioada comunismului.
De Mopaf Vrancea s-a ales rumegusul
Desi este unul dintre judetele mici ale tarii, Vrancea a fost un judet destul de bine industrializat pana la
inceputul anilor '90. Acest proces a inceput in anii 1960, cu implicatii directe in procesul de crestere economica,
migrarea populatiei catre mediul urban. Fabrica de Confectii , Combinatul de Prelucrare a Lemnului ,
Intreprinderea de Scule si Elemente Hidraulice, Intreprinderea de Aparataj Electric , Intreprinderi de producere,
prelucrare si valorificare a vinului, Intreprinderea de prelucrare mase plastice, Intreprinderea de vase emailate,
Intreprinderea metalurgica, unitati apartinand industriei usoare, precum si intreprinderi din industria alimentara.
Aproape toata industria Vrancei s-a prabusit treptat, dupa revolutia din 1989.
"Armatura" din Zalau, de la 7.200 de angajati la 360
In 1990, aproximativ 7.200 de zalauani si chiar si salajeni veniti din toate colturile judetului se indreptau zilnic
spre Intreprinderea de Armaturi Industriale din Fonta si Otel. Se intampla in vremurile bune ale colosului
industrial, cunoscut ca fabrica "Armatura", care astazi a mai ramas doar cu 360 de angajati. Citeste toata
povestea decaderii industriei din Zalau. Ce s-a intamplat cu toata industria din Zalau: "Fabrica de anvelope",
actuala Silvania Michelin, "Intreprinderea de prelucrare a lemnului" - Stejarul , "Intreprinderea de produse
ceramice" - Cemacon, "Intreprinderea de Conductori Electrici Emailati" - actuala Cuprom, "Intreprinderea de
Tevi" - actuala TenarisSilcotub, "Filatura de Bumbac".
Hidromecanica si Tractorul Brasov au fost rase de pe fata pamantului
Uzina Tractorul a fost cea mai mare din Brasov, dupa Steagu Rosu, actual Roman SA. Uzina a luat fiinta in
1925 si a fost initial fabrica de avioane numita IAR Brasov. In 1946 rusii au confiscat utilajele ca despagubiri de
razboi, iar uzina a fost orientata spre fabricarea de Tractoare. In anul 1990, uzina Tractorul avea 23.000 de
angajati, iar dupa 1990, a intrat intr-un lent proces de privatizare.
Uzina Tractorul a fost inchisa in 2007, dupa ce a intrat in lichidare judiciara. Mai avea doar 1.900 de angajati.
Flavus Investitii a castigat licitatia pentru preluarea platformei industriale, care se intinde pe 120 de hectare si
valoreaza 77 de milioane de euro. Cum s-au prabusit colosii industriali Tractorul si Hidromecanica Brasov
Mecanica Vaslui, Movas si Hiltrom - prabusite dupa Revolutie
La Hitrom Vaslui, societatea care a fost fruntasa in ceea ce priveste productia, inainte lucrau aproximativ 5.000
de oameni, iar acum nu mai este nimic in afara de un morman de fier vechi. La fel s-a intamplat si cu Mecanica
Vaslui dupa privatizare, una din fabricile care producea echipamente pentru industria miniera si cea agricola si
in care lucrau peste 6.000 de vasluieni. Acum, fostele hale s-au transformat in adevarate ruine si adaposturi
pentru cainii maidanezi.
Tot in aceasta categorie intra si Movas Vaslui, fabrica ce producea mobila de calitate superioara atat pentru
import, dar mai ales pentru export. Pe vremuri, aici lucrau aproape 2.000 de oameni, iar acum a mai ramas o
sectie mica a unui vasluian care a avut curaj sa se bage intr-o astfel de afacere cu o mana de angajati.
Combinatul siderurgic de pe malul Borcei, o ruina
Inaugurat in 1979 dupa ce a fost accesat un credit international de peste 100 de milioane de dolari, combinatul
siderurgic, a ajuns, azi, o ruina. Fiare contorsionate intr-un peisaj dezolant. Inaltat pe o suprafata de 650 de
hectare, acesta a fost cotat, in anii 80, ca unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei in care se
producea sina de cale ferata. Imediat, dupa Revolutie a fost privatizat, apoi demontat bucata cu bucata si vandut
la fier vechi. In prezent aici functioneaza o otelarie electrica si un laminor. Combinatul din Polonia, construit in
acelasi timp cu cel de la Calarasi, produce otel si astazi. Platforma siderurgica de pe malul Borcei producea,
inainte de anii 90, 200.000 de tone de otel pe an si avea 6.000 de angajati.
Prabusirea fabricii Confectia Ramnicu Valcea
Una dintre cele mai dureroase rani din economia judetului Buzau, aparuta dupa Revolutie, este resimtita si acum
de locuitorii municipiului Ramnicu Sarat. Aproape 2000 de angajati ai fabricii Confectia Ramnicu Sarat,
majoritatea femei, au ramas fara locuri de munca dupa anii '90, iar la scurt timp dupa preluarea de catre omul de
afaceri vrancean Sorina Placinta, societatea a fost rasa complet de pe fata pamantului. Societatea de confectii
din Ramnicu Sarat avea in 1989 un numar de 2.300 de angajati, care lucrau neincetat pentru onorarea valurilor
de comenzi. Se lucra mai ales pentru Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, dar si pentru export.
Declinul colosilor industriali ai Iasiului. Studiu de caz: Combinatul de Utilaj Greu - Fortus
Despre Combinatul de Utilaj Greu (CUG), in prezent Fortus SA, se spune ca a fost cea mai glorioasa investitie
facuta la Iasi in perioada comunista. In prezent, combinatul se zbate pe marginea falimentului. In perioada
comunista, CUG Iasi era unul dintre cele mai mari combinate ale tari. Comunistii au investit 16 miliarde de lei
pentru ridicarea colosului, intre anii '75-'76, la cursul valabil in acea perioada.
Principala ,,marfa", cea mai pretioasa pentru regimul comunist, erau ,,structurile sudate si functionale",
tancurile, al caror principiu de fabricare era un secret pastrat cu sfintenie. ,,Doar rotile le mai lipseau ca sa fie
functionale, ca in rest erau echipate, erau intregi", a povestit Gheorghe Stoian, un fost anagajat al fabricii. Tari
precum China, Egipt sau Olanda comandau la Iasi containere, mori, vagoane siderurgice, diverse alte zeci de
componente pentru masini-unelte. Citeste totul despre prabusirea CUG Iasi.
Ce s-a ales din "Granarul Europei"
Zeci de fabrici din Teleorman s-au inchis sau si-au restrans treptat activitatea dupa Revolutia din decembrie
1989. Daca in anii 80 judetul Teleorman era considerat "Granarul Romaniei" si o adevarata forta economica, in
prezent, odata cu inchiderea "motoarelor economice" ale judetului si implicit cu pierderea a zeci sau sute de mii
de locuri de munca, Teleormanul ocupa primele locuri in ceea ce priveste saracia si somajul. Citeste lista tuturor
fabricilor si uzinelor din Teleorman inchise sau vandute dupa Revolutie.
Platforma industriala a Slatinei, mai saraca cu 3.000 de muncitori
Municipiul Slatina ocupa un loc de frunte pe harta industriala a tarii inainte de 1990. Cu o platforma industriala
diversificata si extrem de bogata, capitala judetului Olt a fost unul dintre orasele unde sa isi gasesti un loc de
munca nu a reprezentat niciodata o problema. De la decisiva luna decembrie 1989 au trecut insa mai multi ani,
iar uzine importante au disparut din peisajul autohton. Si, odata cu ele, au disparut si locurile de munca. Pe
parcursul celor 24 de ani de la Evenimentele din Decembrie 1989, doua dintre intreprinderile importante ale
municipiului Slatina au pus lacatul la porti, iar muncitorii au fost trimisi in somaj in valuri. Cele doua uzine
despre care acum nu se mai vorbeste decat la timpul trecut in Slatina sunt Fabrica de Rulmenti si, respectiv,
Intreprinderea de Utilaj Alimentar (UTALIM, in prezent, n.a.).
Marirea si decaderea CELROM - combinatul de celuloza si hartie din Turnu Severin Una din fabricile
etalon ale judetului Mehedinti a fost Combinatul de Celuloza si Hartie (CCH) din Drobeta Turnu Severin.
Inglobata in datorii uriase, unitatea si-a inchis portile in toamna anului anului 2008, iar 800 de angajati au fost
trimisi acasa.
UTA Arad si Tricolorul Rosu - distruse dupa era Ceausescu
Municipiul cat si judetul Arad a ramas in ultimii ani fara fabricile in care existau zeci de mii de locuri de munca.
Acum, in unele locuri se afla doar o imagine socanta. Este cazul fabricii UTA, a carei dezmembrare masiva a
inceput in 2004. A urmat apoi IMAR-ul, compania care a furnizat mobila Curtii Imperiale Austro-Ungare si a
Curtii Regale Romane, iar in perioada 1985-1990 a fost principalul furnizor pentru Casa Republicii.
A urmat apoi fabrica de tricotaje Sabina &Co, fosta Tricoul Rosu, situata intr-o locatie de cinci stele din punct
de vedere imobiliar. Toate acestea sunt doar amintiri ale orasului noastru. Daca in locul unora s-au inaltat mall-
uri sau alte cladiri sunt zone in care imaginea unde odata a fost o fabrica este dezolanta. Exemplu avem IMAR-
ul si Tricoului Rosu. In aceste fabricii mii de oameni au muncit, poate si o viata intreaga. Multi isi amintesc
despre despre fabrica F.I.T.A. (Fabrica de Impletituri si Tricotaje Arad ). Inaugurata in 1918, nationalizata,
devenita din 1950 Fabrica de Tricotaje ,,Tricoul Rosu", a disparut de pe strada Penes Curcanul.
Ultimele ramasite ale industriei din Baragan au fost transformate in paradis al hotilor de fier vechi
Se intampla la Tandarei, acolo unde functiona in trecut cea mai mare fabrica de caramida din judetul Ialomita.
Pe masa de lucru a Politiei se afla in lucru zeci de reclamatii de furt de material feros. Valul privatizarilor post
revolutionare au cuprins si Fabrica de Caramida de la Tandarei. Pana in anul 1989, unitatea era una dintre cele
mai mari exportatoare de materiale de constructii din intreg Baraganul. Societatea a fost preluata de catre firma
bucuresteana SC Soceram SRL, aceeasi care a preluat si fabrica cu productie similara din Urziceni.
Uzina Electroputere Craiova: 11.000 de oameni au ramas fara serviciu
Uzina Electroputere din Craiova era cunoscuta peste hotare in perioada comunista pentru locomotivele si
echipamentele electrice realizate de muncitorii olteni. Nicolae Ceausescu ajungea periodic in Banie si vizita
fabrica. Electroputere a fost una dintre cele mai mari fabrici din Oltenia in perioada comunista si avea peste
12.000 de angajati care executau locomotivele si echipamentele electrice pe care le vindeau aproape in toata
lumea. Imediat dupa revolutie, uzina a intrat intr-o criza continua, iar peste 11.000 de oameni si-au pierdut locul
de munca.
Fabrica de mobila Samobil, din Satu Mare - la fier vechi
Inainte de 1989, Samobil SA era o fabrica de mobila de rang inalt, atat pentru tara, dar si pentru strainatate. Era
cea mai mare fabrica de mobila din judet, si era cotata ca a doua pe tara. Dupa revolutie fabrica a avut tot mai
putine vanzari intrand in faliment, iar in 2006 fabrica a intrat in lichidare. Toate utilajele au fost vandute in urma
diverselor licitatii, singurele bunuri care au mai ramas fiind tubulaturile din fier.
IPO era cel mai mare angajator din judetul Tulcea in perioada comunista
Inainte de Revolutie, avea zeci de nave de pescuit oceanic, 12 nave de transport ,,Polar", doua tancuri petroliere
si mai bine de 10.000 de angajati. Foarte multi tulceni au lucrat ani de zile la IPO si au privit cum, sub ochii lor,
Intreprinderea de Pescuit Oceanic dispare din peisajul economic tulcean. La cativa ani de la Revolutie,
majoritatea vapoarelor au fost casate si duse la fier vechi. Prahova: 54 de uzine si intreprinderi inchise
Unul dintre cele mai industrializate judete din tara, Prahova avea, inainte de Revolutie, uzine si fabrici in care se
produceau de la detergenti, stofe, geamuri, ingrasaminte chimice si mobila pana la cele mai performante
instalatii de foraj petrolier din lume. Privatizate, inchise sau pradate, au ,,produs", in ultimii 20 de ani, cateva
sute de mii de someri. Pe lista fabricilor si uzinelor din Romania abandonate sau vandute dupa Revolutie, din
Prahova figureaza 54 de intreprinderi, uzine, combinate si centrale care fie nu mai au deloc activitate, fie merg
la capacitate de subzistenta.
Mures: Fabrica de Zahar si Combinatul Chimic de la Tarnaveni au disparut
Judetul Mures era, pe timpul comunismului, unul dintre cele mai dezvoltate din tara, la capitolul fabrici si uzine.
Privatizarea post-revolutionara a dus la schimbarea situatiei, mai multe intreprinderi fiind rase de pe fata
pamantului de noii lor proprietari. Vom vorbi astazi despre doua simboluri ale industriei judetene, care nu mai
exista: Fabrica de Zahar din Targu-Mures si Combinatul Chimic de la Tarnaveni.
Neamt: ce s-a intamplat cu Intreprinderea Mecanica Roman
La cativa ani dupa revolutie fabricile din judetul Neamt au fost numite neprofitabile de catre statul roman. Din
acest considerent a urmat privatizarea, apoi divizarea si lichidarea lor. Intreprinderea Mecanica Roman (fostul
Arsenal) a fost una dintre cele mai profitabile intreprinderi din Neamt, construita in anul 1916 in orasul Roman.
Fiind un obiectiv strategic al orasului, intreprinderea a fost afectata grav de bombardamentele din iunie 1944 si
tot personalul a fost evacuat. Dupa terminarea razboiului intreprinderea a revenit in oras. Din totalul de 3536 de
romascani angajati in industrie, 2800 apartineau Intreprinderii Mecanice Roman si Fabricii de Zahar "Ilie
Pintilie" (actuala Danubiana). Revenita la Roman cu profilul schimbat (pana in 1944 functionase ca
intreprindere militarizata, bazata pe productia si repararea armamentului), fabrica s-a reintegrat rapid in viata
economica.
Industria din Timis - lupta imobiliara
Majoritatea marilor companii care au facut cinste orasului in ultimul secol nu mai exista, iar fostele locatii sunt
in ruine. Terenurile de mare valoare imobiliara au provocat conflicte sau au creat probleme birocratice, motiv
pentru care majoritatea zac nefolosite. Societatea Solventul Timisoara a fost una dintre primele unitati de profil
petrochimic din Romania. In 1868, la Timisoara s-a construit prima fabrica de spirt si rafinarie care, in 1930,
incepe si productia de solventi. Denumirea arhicunoscuta, Intreprinderea Chimica Solventul Timisoara, a fost
adoptata odata cu incheierea celui de-al doilea razboi mondial, in 1945.
Hunedoara: Franturi din istoria zbuciumata a celui mai mare combinat siderurgic din Transilvania
In septembrie 1972, in vremea in care Nicolae Ceausescu vizita combinatul siderurgic din Hunedoara si dadea
sarcini ca productia de otel sa ajunga la 5,5 milioane de tone pe an, unul din cinci locuitori ai Hunedoarei si din
imprejurimile acesteia lucra in combinat.
Constanta: ICIL-ul, soarta trista a celui mai mare procesator de lapte
Pe mormantul ICIL-ului autohton, fosta intreprindere de colectare si industrializare a laptelui din judetul
Constanta, romanii se imbulzesc acum sa cumpere produse semipreparate si congelate din import. Cele mai
importante unitati industriale ale judetului Constanta sunt acum amintire. Putine au ramas sa continue traditia
unei epoci ,,de aur", cand romanii traiau din ce produceau la ei in tara, ba aveau de dadeau si la altii.
Oradea: veche de 300 de ani, Fabrica de Bere Seleus s-a transformat in mall In anul 1717, in apropierea
cetatii din Oradea se producea, sub patronajul comunitatii orasului si a Capitlului romano-catolic celebrul lichid
blond-brun, mai exact bere. La aproape 300 de ani distanta, pe locul fabricii de bere din Oradea se afla primul
mall din Oradea, este vorba despre Lotus Center. Pe la 1727, pe malul stang al paraului Peta, in Seleus, exista o
a doua fierbatorie de bere oradeana denumita Braxa Dominalis care producea bere blonda si neagra. Pe acest loc
sau in vecinatatea lui va aparea mai tarziu o fabrica de bere. In anul 1896 are loc reorganizarea fabricii aceasta
capatand denumirea de Fabrica de Bere, cu aburi, Oradea-Seleus "Lowy Ignaz" si scotand pe piata, timp de
patru ani, bere Szent Laszlo (Sfantul Ladislau) si Marcziusi (Bere de Martie).
Bistrita: Fabrica de betoane UCTA si Fabrica de Bere Malt, puse la pamant
Dintre fabricile comuniste de renume ale judetului Bistrita-Nasaud, doar cateva au reusit sa se mentina si pe
piata capitalista. Cele mai multe dintre ele au fost puse la pamant pentru a face loc noilor constructii, altele insa
au rezistat si pe piata capitalista. Una dintre fabricile cu care odinioara bistritenii se mandreau si care a fost pusa
la pamant a fost UCTA, in locul fabricii de betoane si materiale de constructii urmand sa apara un mall,
investitie promisa insa nefinalizata din cauza crizei economice. In apropiere de UCTA a functionat si fabrica de
lapte SCIL, care a fost si ea pusa la pamant, in urma cu cativa ani. Bistritenii nostalgici isi amintesc cu siguranta
si de berea Falken, produsa in fabrica SC Bere Malt SA, pusa si ea la pamant in 2002, dupa ce a intrat in
faliment, produsele sale nereusind sa concureze cu cele care au invadat piata romaneasca dupa `90.

La acest material au colaborat: Ionut Ungureanu, Ramona Gaina, Stefan Borcea, Olimpia Man, Simona
Suciu, Ionut Benea, Ionut Balaban, Ionela Stanila, Iulian Bunila, Claudiu Dumitrache, Mugurel Manea,
Corina Macavei, Claudia Untaru, Madalin Sofronie, Andreea Mitrache, Cristina Cicau, Claudia Petraru,
Dana Mihai, Alexandru Ramadan, Anca Sevastre, Vali Silaghi, Florina Barbu, Bianca Sara, Daniel Guta,
Sinziana Ionescu