Braovul industrial

Evoluia industriei in oraul si judeului Brasov este o consecin fireasc a

aezrii geografice a regiunii, a bogaiilor sale naturale, a legturilor de
ordin economic cu inuturile inconjuratoare pe care locuiturii le-au pstrat
din totdeuna pentru satisfacerea nevoilor lor materiale si comerciale.
Dup intemeiere (secolul al XIII-lea) oraul a devenit curnd unul din
principalele centre comerciale din sud-estul Europei. Alturi de comer,
Braovul a devenit si un centru cunoscut al industriei manufacturiere
pentru nevoile proprii ct si pentru export.
In perioada evului mediu dezvoltat, intre anii 1420 si 1580 n Braov i
mprejurimi erau cunoscute 30 de ramuri de meteuguri, organizate n
bresle n domeniul vestimentar, al prelucrrii metalelor, al fabricrii
armelor si bunurilor de consum.
In anul 1798 Brasovul avea 18.070 locuitori si un numar de 1936 de
ateliere mestesugaresti, din care 1227 de ateliere erau organizare in 43 de
bresle. 37% din producia total a atelierelor si a industriei manufacturiere
se exporta in Tara Romneasca (Valahia) si Moldova.
 In 1823 apar primele semne industriale la Brasov -estoria Wilhelm
Scherg- producie capitalist, diviziunea muncii, utilizarea muncii salariate.
In anii socialismului ea va deveni fabrica de stofe Carpatex cu un personal
maxim de peste 3100 lucratori.
Rudolf Orghidan cel mai mare negustor ntemeiaz in anul 1823 o
manufactur de topit fonta la Tohan.
Gheorghe Nica nfiineaz o fabric de cear la Prejmer, n anul 1825 i
apoi cuptoare de potasiu fcnd export n Frana: in anul 1832 face o
fabric de arnici turcesc (bumbac rsucit).
Barbu Ivan i Cepescu Constantin nfiineaz in anul 1832 fabrici de
lumnri.
n 1833 se infiineaz la Brasov, turntoria de alam i clopote Julius
Teutsch. La jumtatea sec. XIX fabrica turna primul batiu de strung i scule
de mn. In anii socialismului va deveni o prosper fabrica de unelte si
scule (IUS).In prezent este parte a grupului francez MOB, are un sediu nou
si utilizeaz 1700 de angajati.
La 1841 Gottlieb Fleischer nfiineaz o fabric de vase de lut i articole de
teracot la Braov.
Drste, instalaie actionat cu ap ce servea la prelucrarea hainelor din ln
 FABRICI IMPORTANTE DUP 1850:
1851- prima rafinrie de petrol; in anul 1878 erau 6 rafinrii; una din ele a rezistat si
in anii socialismului. dar in anul 2001 a fost mutat la Cristian.
1865- prima moar mecanica infiinat de A.Seewald.
1880- fabrica de maini Fraii Schiell; Intreprinderea Hidromecanica in timpul
socialismului, prelund vechea fabrica Fratii Schiel producea subansamble pentru
instalatii de foraj, transmisii hidraulice, cuplaje hidraulice, utilizand un maxim de peste
4000 de lucratori.
1881- se cldete noua cldire a fabricii Scherg (ulterior Fabrica de Stofe, azi
dezafectata).
1889- fabrica de zahr Bod, in apropiere de Braov (existent si astzi cu un numar
de 271 lucratori)
1890- se deschide o mare fabric de celuloz la Zrneti, lang Braov, n locul
fabricii de hrtie a lui G.Bariiu. Dup rzboi va deveni Combinatul de celuloz si
hrtie cu un personal de peste 2000 de lucratori; in prezent se numeste Ecopaper SA
si are 197 de anagajati.
1891- fabrica de ciment infiintat de H.Kgler, devenit ulterior Temelia n anii
socialismului (in prezent demolat)
1899 prima fabric de ciocolat (Hess, ulterior denumit Dezrobirea, CIBO, preluat
apoi de concernul Kraft Foods).In prezent fabrica est mutat in alt ar.
1892- fabrica de bere Czell (in locul ei functioneaza o fabrica sub patronajul
concernului S.A. Miller, utilizand 200 angajati)
1911- fabrica de igle si teracote Schmidt (in timpul socialismului devine ntr. Prod.
Refractare, pentru industra siderurgica, apoi FAREB, utiliznd un numar maxim de
1700 de lucrtori in anii 1980); in prezent poarta numele S.C. REFAROM S.A.
Prima moar mecanic infiint la Brasov in anul 1865 de A. Seewald
Fabrica de postav Wilhelm Scherg & Comp. (fotografie din jurul anului 1890)
Fabrica de stofe W. Scherg in anul 1935, denumit ulterior Carpatex
Uzinele IAR Brasov, nfiintate in anul 1925. Dup rzboi, in locul lor va
funciona vestita uzin de tractoare
 Statistic:
1859- n judetul Brasov functionau 15 fabrici
1871- 25 fabrici
1873- 40 de fabrici
1901 - 22 fabrici importante cu 1510 muncitori
1911-1918 in judetul Brasov existau 49 de fabrici cu peste 5000 de muncitori.
Industria de masini si cea metalurgic produceau motoare Diesel locomobile, turbine
de ap, stvilare, maini de morrit, ascensoare, maini de semnat, maini de tors,
pompe, cazane, pentru necesiti regionale.
1919-1926 Numrul fabricilor creste de la 50 la 232 i numrul muncitorilor crete de
la 5676 la 10120. Menionam pe cele importante:
1919 fabrica Dumitru Voina pentru uruburi si cherestea, apoi produse militare. Dup
rzboi produce organe de asamblare sub numele Breiner Bela, apoi CARFIL (recent
a incetat productia)
1919 fabrica de scule de la Hlchiu, apoi la Rsnov; dupa 1939 proprietar devine
Georgescu Topslu. Dup rzboi va produce scule in continuare. In prezent este o
fabrica privata cu acelasi profil, utilizand 90 angajati.
1921 atelierele de locomotive i vagoane ROMLOC, denumite apoi ASTRA. Dup
rzboi va deveni cea mai mare uzin din Brasov fabricnd camioane; personal maxim
25.000 de lucratori. In prezent functioneaza aici fabrica privat Roman-Truck and
bus utiliznd aproximativ 300 de lucratori, cu acelasi profil.
1922 fabrica de ciocolata Fratii Stolwerk, reunit dupa naionalizare si integrat n
fabrica Dezrobirea, devenit apoi Cibo; in prezent dezafectat.
1923 Farola, ulterior Metrom, metalurgie neferoase i constructii de maini pentru
industria militar. Va continua sa produc cu acelasi profil si dup rzboi, utiliznd un
numar maxim de 2000 persoane. Pe locul intreprinderii in prezent este o societate
comerciala cu acelasi profil i un parc industrial.
Sectie a fabricii Schiell din Brasov, la sfritul secolului al XIX-lea
Intreprinderea Fraii Schiell devenit fabrica Strungul, apoi Hidromecanica in timpul
socialismului. Uzina Hidromecanica producea subansamble pentru instalaii de
foraj, transmisii hidraulice, cuplaje hidraulice. In prezent este demolat.
Fabrica de ciment Temelia, construit pe locul vechii fabrici ce data din anul
1891. Fabrica va fi demolat in anul 1981
 1925 Industria Aeronautic Romn (IAR) fabrica avioane, utiliznd un numar maxim
de peste 7000 de lucratori; dupa 1945 devine uzina de tractoare, utiliznd un numar
maxim de peste 24.000 de lucrtori. In prezent este desfiintat.Pe spatiile fostei uzine
functioneaz diverse societti comerciale.
1926 Ancora Romana, fabrica de cabluri de tractiune; dupa 1961 produce si
radiatoare; in prezent demolat.
1928 fabrica de produse cosmetice cumprat in 1932 de concernul Beiersdorf. In
timpul socialismului fabrica poart denumirea Nivea, apoi Norvea si este achizitionat
dupa 1989 de concernul Colgate Palmolive. In prezent fabrica este desfiintat.
1930 fabrica de cauciuc; in timpul socialismului a devenit Intreprinderea de articole
tehnice de cauciuc (I.A.T.C.) producnd articole pentru industria de autovehicule si
tractoare, utiliznd un numr de peste 1700 lucratori; in prezent este desfiintat.
1936 PREROM Scele, lng Brasov, fabrica aparate de bord pentru avioane; dup
rzboi functioneaz sub numele Electroprecizia si fabric motoare si echipamente
electrice, utiliznd un personal de peste 6400 lucrtori. In prezent n fabrica lucreaza
aproximativ 1000 de angajati.
1938 ROGIFER-MALAXA, la Tohan lng Brasov, fabrica produse militare; dup
rzboi se numea Uzina 6 martie si fabrica si produse civile (biciclete, motorete, etc)
cu un personal de peste 2000 de persoane. In prezent intreprinderea poarta numele
Uzina Mecanica Tohan si are 450 de salariati ce realizeaz produse militare.
Secie din fabrica de uruburi Dumitru Voina 1940
Prelund traditia industrial acumulat in ora si judet, autorittile socialiste
investesc mult in judetul, el devenind in anii 1980 primul dintre judetele rii
ca productie industrial si al doilea dup municipiul Bucuresti.
Vechile fabrici de dinainte de rzboi sunt nationalizate, redotate si dezvoltate,
mare parte din ele pstrndu-i profilul. Au aparut sectii si fabrici noi sau
comasarea altor vechi:
intreprinderea Rulmentul Brasov producea rulmeni cu un personal de
peste 8500 lucrtori in anii 1980. A demarat ca secie in cadrul uzinii de
autocamioane si s-a constituit ca intreprindere de sine statatoare in anul
1959; in prezent este desfiinat.
Combinatul pentru prelucrarea lemnului cu sediul la Brasov cuprindea 17
uniti de producie in Brasov si judet utiliznd un numar maxim de 4300 de
lucrtori; in prezent este desfiinat.
ntreprinderea de Tricotaje Brasov, cu aproape 2200 de lucratori. In prezent
fuctioneaz sub denumirea IASON-SA, utilizand 142 angajati.
ntreprinderea Republica Drste-Braov fabrica esturi textile. In anul
2015 a intrat in faliment.
Combinatul de liani din Hoghiz, producea in mare parte ciment, utiliznd
peste 1200 de angajai. In prezent aparine grupului irlandez CRH.
 Linia de montaj a uzinei
de autocamioane Brasov
in anii 1980.
Uzina de tractoare din Brasov (UTB) in anii 1980
Intreprinderea Electroprecizia
Sacele produce motoare si
componente electrice
Intreprinderea de Constructii Aeronautice Ghimbav-Brasov (denumit in prezent
IAR Ghimbav)
Intreprinderea de produse zaharoase( initial fabrica Hess,
devenita ulterior Dezrobirea, CIBO, preluat apoi de
concernul Kraft Foods). In prezent demolat.
 Intreprinderea de utilaj chimic Fgra cu peste 5100 de angajati. In prezent este
desfiinat.
Combinatul Chimic Fgra, construit pe nucleul fabricii de explozivi minieri
Nitramonia, din perioada interbelic, s-a dezvoltat in anii socialismului ajungnd la
peste 8000 de angajai. In prezent este demolat.
Combinatul chimic Victoria, dezvoltat pe nucleul unei uzine din perioada interbelic,
profilat pe productie militara a ajuns in anii socialismului la peste 4000 de angajati.
In prezent se afl in conservare.
Intreprinderea mecanic de material rulant Brasov cu peste 1600 de lucrtori. In
prezent se numeste MARUB S.A. si are 348 angajati.
Intreprinderea de constructii aeronautice Ghimbav cu un personal de peste 4000 de
persoane. In prezent se numeste IAR Brasov si are 314 angajati.
Intreprinderea mecanic Brasov cu peste 4700 de lucrtori producea ansamble
pentru autocamioane si tractoare. In prezent este desfiintat.
Intreprinderea de morrit si panificaie, prelund vechi mori de dinainte de rzboi
utiliza un personal de peste 1500 lucratori. In prezent funcioneaza sub denumirea
Vel Pitar utiliznd 320 angajati.
Intreprinderea chimic Rnov (Romacril) in anii socialismului funciona cu peste
1100 de angajati. In prezent este desfiinat.
Intreprinderea de industrializare a laptelui (existent si astazi sub denumirea
Prodlacta S.A., utilizand 180 de angajati)
Intreprinderea poligrafic, reunind vechi tipografii; n prezent este desfiinat
Dupa anul 1989 majoritatea uzinelor si fabricilor braovene ca si a celor din ar au
avut o soart comun. Lpsite de competitivitate, cu dotri nvechite si lipsite de
resurse financiare pentru noi investitii au fost supuse privatizrilor. Dupa 7-15 ani
de incercari euate, mare parte din uzinele si fabricile braovene i-au redus
treptat personalul, au redus productia si au sfrit prin lichidri financiare.
In locul lor au luat locul multe companii strine, care s-au dezvoltat treptat n spaii noi
din jurul Brasovului profitnd de avantajele economiei de piaa. Utiliznd costul
redus al manoperii si calificarea acceptabil a forei de munc au aparut noi filiale
ale concenelor europene, dintre care amintim mai jos(anul 2015): de semnalat c
exportul industriei judeului este de 5 ori mai mare ca in anii socialismului.
Autoliv Romnia, care are 8124 de angajai in toat tara i o cifr de afaceri de
peste 2,1 miliarde lei. Societatea comercial produce sisteme de siguran auto.
Compania nfiinat la Braov i-a extins aria de desfurare i n alte localiti din
ar precum Prejmer, Lugoj, Timioara, Sfntu Gheorghe i Reia.
Quinn Romnia cu sediul n Ghimbav, produce piese i accesorii pentru
autovehicule i motoare; are 1.439 angajai.
Draexlmaier Sisteme Tehnice, cu sediul n Codlea (executie) si Ghimbav (centru
de inginerie), produce sisteme de cablaje, interioare auto exclusiviste i
componente electrice i electronice; are 1.356 angajai.
Schaeffler Romnia cu sediul la Cristian produce componente de tehnic liniar
pentru industria de maini-unelte, componente pentru industria de autovehicule i
rulmeni de mari dimensiuni. Numrul angajailor a urcat treptat la peste 4000 de
angajai.
Preh Romania cu 832 angajai, produce componente electrice si electronice pe o
suprafa de peste 10.000 mp in parcul industrial Ghimbav.
Uzina Schaeffler din Cristian, Braov produce componente si rulmeni pentru
industria european
 Kronospan Romania produce plci pe baz de lemn intr-o investitie de 200 mil.
euro; are 161 de angajai.
Continental, filiala la Ghimbav-Brasov, are 700 de angajai. n fabric se
efectueaz toate etapele de producie, de la cablarea la testarea ansamblurilor
necesare produciei de pompe de alimentare pentru automobile ca Mercedes,
Audi, Seat sau Volkswagen.
Rolem cu sedii la Codlea si Ghimav produce ornamente de lemn pentru
industria auto din Germania. Dispune de peste 750 angajati
Hutchinson, companie care produce piese pentru industria auto si industria
aviatica; are 996 de angajati.
Benchmark Electronics produce elemente periferice pentru calculatoare cu 737
angajati.
Eldon SRL produce la Prejmer dulapuri industriale cu un numr de 766 angajai
Premium Aerotec produce piese pentru concernul Airbus, dispunnd de 720
angajati.
Stabilus Romania produce amortizoare cu gaz cu un numr de 913 angajati.
Total Lubricants produce lubrifiani la Cristian cu un personal de peste 80 de
persoane.
Airbus Helicopters Romania repar si intreine (in curnd va produce)
helicoptere din toata gama concernului cu un personal de peste 200 persoane.
Compania Continental produce la Ghimbav-Braov pompe de alimentare
pentru industria auto german
Autoliv Romnia, produce sisteme de siguran auto
Preh Romania produce componente electrice si electronice
 Quin

Quinn Romnia produce piese i accesorii pentru autovehicule i motoare

Draexlmaier Sisteme Tehnice produce sisteme de cablaje, interioare auto
exclusiviste i componente electrice i electronice.
Premium Aerotec aparinnd grupului Airbus, produce si asambleaz
componente pentru programele avioanelor Airbus.
 Sfrit
Realizat octombrie 2016

Surse documentare:
Monografie jud. Brasov,1981
Jud. Brasov-album 1988
Cronica ilustrata de Brasov, D.Pavalache, 2015
Date si imagini internet Realizat Dan Pavalache