F_---.=::.=.

|-::=--

ffi ffi

lf,,UillnA,
"*ffi

Eilmilt

$| milmilAU lltGLtF

ROMA]IIA IT SFERA IIE I]{TERE$ SOVIETIG,

GU 0REPT 0E G01{TR0r MTUTAn

$|

P0UTTG ?

ffi

ffi ffi' ffiffiffi ffi ffi, ffi

t

,ffi@
a

COffIU'tA A T1MBOIUIUI MONDIA!.

f

ffi

$lffi

!ft

,;

ATAC

SEIIAST{IPfiL
I

BEGEI.E

$I MARESALUT PE FROTT

DEBARCAREA iN NTruCA DE l*Onts

hrutxAffi$H

ffi
H#

lffi* $i$
&

#J$

ffi

ff

,ffi,

ffi

ffiI ffimruff

g
&

hr.4x
$si15%

$ffiffiw

Pe atunci se cf,nta "Ftumos e$ti Bucure$ti"!

2 Ce persanlitdti puteau fitnttlnite gi unde anume ? Pai la tot pasul! Depindea incotro o apucai. La Ateneul RomAn, concertau George Enescu, George Qeorgescu, Mihail Jora, Cella Delavrancea, Dinu Lipatti. ln aula Fundatiilor Regale {ineau conferinte Nicolae lorga, Nae lonescu,
Mircea VulcAnescu, Tudor Vianu, Camil
era gi Tenis-Clubul RomAn, unde jucam rugby aldLturi de Chrissovelony, fralii A. Si$t. BalS, printre altii, ultimulfiind ast6zi

membru de onoare

Academiei realizriri remarcabile. Dar cdti nu erau? Clubul

RomAne, arhitect

al

cu

nostru mai avea sectii de natatie,

gtrandul Bragadiru fiindu-ne vecin, apoi sporturile de iarn6, schiulsi l'rocheiui, mai ales, unde TCR-ul, cu BAzu Cantacuzino in frunte, se lupta in eternele derbyuri cu Telefon-Club. $i bineinteles, sectia de tenis, giorioasd, care ne dddea numele.

ln preajma cafenelelor gi a marilor bodegi int6lneai scriitori, ziarigti gi

Petrescu.

actori de marcd, aga cum erau Puiu lancovescu, lon Minulescu, lonel 9i
Pdstorel Teodoreanu, Tudoricd Mugatescu,

Cioculescu, Micaela Catarigi, solii Scarlat care a trdit din plin viata Capitaleiin anii

Nicu Carandino, Pamfil $eicaru, gerban

inceputului de deceniu cinci. Este dl.Manole Filitti, doctor ?n drept,

sportiv pasionat. l-am adresat patru

pregedinte al Jockey-Clubului, totodatd. intrebdri, ne-a rdspuns cu arnabilitate: l. Era mai frumoasi Capitala ln

'i'

l\le imBdrtdseSte din' amintirile sale, un vechi ',bucure.$tean; drl'.Manole Filitti

Pe terenurile parcului din strada Staicovici, aceleagi care poarta azi numele de Progresul, cu cdtiva ani mai lnainte v6.zusem, adolescent fiind,
demonstralia facutd de W, Tllden, marele

campion american. Jucdnd cu GicA Poulieff, l-a invirs u$or, 6-1 dacd nu md in$el, dar campionul nostru ddduse
multe mingi inapoi. La terminare, Tilden l-a felicitat: 'Bravo dje Poulieff, dar acum mai joc cu d-ta un game de pldcere...' Au intrat ambii pe teren, Tilden a servit imparabil patru 'a$i' la rdnd. Ghem cAgtigat la zerot

anii '40 ?
Purtand ast2i povara a peste 80 de

Si Dida Calimachi. Sd nu uit gi atmosfera

ani, arn multe amintiri de imparta$it. Lesne de inteles cu ce ochi de indrigostit priveam Bucuregtii acelor ani, totul mi se pdrea frumos. Dar, obiectiv vorbind, limpede pot sa afirm cd oragul
nostru de atunci era mai arAtos decdt Cel de acum. ln primul r&nd era mai restrdns Si mult maiingrijit, avdnd in frunte primari

deosebitd care domnea la Jockey-Clubul RomAn; Arciisi dddeau intAlnire sarcasticul

Constantin Argetoianu, aristocraticul Barbu

Catargi, vArtejul care era generalul Dombrovski, inteligenle sclipitoare ca

lonicd Rosefti Baldnescu, Filip Lahovary sau Victor Slavescu, diplomati de valoarea unor Raoul Bossy, Alexandru Cretzianu, Fred Nanu sau Barbu gtirbey, iar din lumea pictorilor, nelipsi{ierau Togo Catargi '$i Theodor Pallady. ln zilele de curse, pe

4, ...Dar despre

frumoasele

bucuregtence?

E.?ntrebarea cea mai gingag6.

BucureEtence frumoase, care ficeau deci Si oragul frumos. Rdspund cu sfiald gi cu rug&mintea de a fi iertat pentru eventuaie omisiuni. E vorba, a$adar, numai de c6teva frumoase din amintirea

destoinici care beneficiau de fondurile hecesare unei bune gospodiriri. Se dechisese de curAnd zona lacurilor. la realizarea cireia au trudit cu gust Sifolos edili sau arti$ti, precum N.Caranfil,

hipodromul Baneasa sernnau prezenla

generalii George Manu gi George Msruzi, colonelul G.CapSa, juristul Emil Ottuiescu Si atdtia altii^ lata, am ?ngirat pAnd aici 41 de nume $i cifr.a e departe de a cuprinde toAte personalit6tile ce-|i ie$eau aproape zilnie in cale.

mea: doamneie Marioara Miclescu PrEjescu, Elenuta Leonte, Sanda

DrAghici, Jeana Pereb, Mica Frumu$anu,

O.Doicescu, H.Creangdi,

Mae

Constantinescu. Ne-au lasat o mogtenire de pret gi ne bucurdm inci Si azi de ea. Chiar dacd au venit anii de rdzboi. cu
altele, Capitala rdmisese un ora$ cu care te puteai mdndri. in doud cuvinte. nu

Anigoara Leasca, Tutu Georgescu, gi cAteva actri[e minunate ca Dina SiTantl

Cocea, Virginica Popescu, Lisette Verea 9i 'on the top" Elvira Godeanu. Regret cil nu m-ali intrebat gi cie doamnele

restrictii materiale, camuflaj $i at8tea

S. Sespre sporf ce ne puiefi

spune?
Sportul era altfel dec&t cel din ziua ce azi. O activitate entuziastd, nelucrativA, grupard oamenipe retatii de prietenie. Aga

numai degtepte.., A consemnat

Rd.v.

degeaba se cdnta pe atunci glagarul

'Frumos egti Bucuregti'!

Constantin Em., Pkiegtl Nu awrn 'preferinte'in rehtarea evflirnenteh prezentate. Dimpotriv4 nearn propug Si p6$rem finia obiectiva a relddrilor. Munca noa$re de redactare, in special selecl'ta datebr $ fapteb la care rp referim, cAt $i corifou dh 2 sil.lrse, se face cat'se poate de rigtros. Mderialul de prehrrat este enorm, astbl ca riscul urpr orn'rsi.rni de md micd irnportante ramdne inevitabil. Sirnon Ad., Brew. Situ{ia eweikr din Ro'n6niain arii cetui de al doilea rdzboi nmdial, problerna care ve intereseazi in nrod special, este arnalufih tratalA ln lucrarea 'Emigrarea populaliei eweie$ti...' de dr. l. Calafeteanu, N. Dlnu $j T. Gheorghe, apenta recent t'r editura Silx-Bucure$ti. Popa Sergiu, Brrcurcqti. Gabdel P6ri, hcare am fdcut referire in numdrul treqrt, a/(E varsta de de ani c6nd a fost exeqrtd de nazigi, in 1941. Menbru al Rezi$enleifrarpeze, fusese de profusie ziarisi, de asenpnea dep' *at al Frcttuh.ri poe.dar, reprezeilend fractiunea cornmi$a Nicrlsl Snds, Bucureqti. Numai lipsa de sp4iu nea f6o.4 s6 nu 'ncfudern pe lt$a c64ilcr 4drute in 1941 g ronanirl .Un port h Resirit de Rdu Tudoran. Un s.rcces editorial, urmat la scurte intervale de ahele, ea 'Anotimpurl (19a3) Si fHcffi' (1945), care fzu a\,slsat pe autor fn prirna linie

a preferinlelor publ'cului cititor. Din pacate, o aumiti interpretare a ferpmenrrlui pdhb, oQrimadin scrierile

sale, l-a agezat utterior pe Radu Tudoran, pentru

in

pentru tineret Tode p*rzele wsl' dup6 care ea turnat $i un serial de televiziwe, unanim apreciat. |.3 rnoartea sa, ?n 1992, maFritatm cadilor tj Radu Ttrdoran firseserd reeditde sar.r in q.rrs de 1954, c6nd
retiodrire.

publix rsnanul

aprepe un

deCeniu, printre scriForii

'htezgl. A reverit

Ga'nilsqr 1., Brrcuregtl C6nd a debuat Georle Vrra? lmedid dup6

absotvhea CorservatoruLri, ln 1919. A fos dehltul tmtral al marelui actor, caruia i-a urmal 9i unul chanaogrdc, in 198, cu filmul mut .Datorie $i sacrificiu.. Prinrul film sonor - Tels'riziune. Ce va fi rnaine? 1S1.

Pev|ovici D., la$i. Subscrbm h srgesth dv. ln acest rurnar, an largit pe cat pcibil rubr'pa'Mernento'. Prornitern maj mutte rebriri la sport, in viitor. BECTIFICARE ln numed 3 al rev.istei noastre au apanj trei gregeli de cuecturdin pag.3: la articdul 'Pdrnul ra*oi plaeta/, paragrafr.rl 2, rArrdul 7 treh.r're citit "1,7 miliarde' ln bc de'i,7 mil'txne', 'tar rubrica 'Salarii', sajariul mitr@itibr ese de ,40m bi, iar al prinului-minisiru de 62000 lei.

Amil

purfra aintoria IgA t plaa;C ffi afiaflor ln g,el de d II-Ia fizboi mondieil
?n

i li', na din. cele mai importante schimbiri se produce dintre Germania si Anglia. ln timp ce din ,l I, razboiul naval 1939 :'rt p&na la sf&r$itul anului 194'1 septembrie
submarinele germane scufundi I000 000 tone de vase
britanice, in cea mai mare batdie din 1%.2 flota englezd pierde numai 80O0OO de tone. Reactia englezd devine mult mai activd

gi mai metodicd, in timp ce vasele de escortA sunt din ce in ce md mult dotate cu radar'centimetric', ceea ce permite o detectare mai rapid6 9i mai precisA a submarinelor inamice.

ln octormbrie 1942, Reichul pierde 13 submarine, pe care nu le mai poate lnlocui curAnd, in timp ce americanii au ajuns sd construiascA un distrugAtor pe zi. Aliatii isi pregdtesc o superioritate naval6, (8 m000 tone), ln masura sa devina o fortd hotiirAtoare
(fansporfuri navale sigure de armament, echipament, oameni gi aprovizionare, din S.U.A,. in Europa), de sute $i chiar mii de vase pentru fronturile aliatilor, pe

'comandati de generalul Montgomery. La El-Alamein

rrrtalin cere cu insistentd britanicilor incA din iulie 1941 1.. deschiderea unui al doilea front in Europa de vest :''' pentru a ugura rezistenta sovieticd in fa[a nemtilor. Roosevelt inclini sd satisfaci dorinla lui Stalin acceptdnd o debalgare rapidd pecesiele Fran[ei, in timp ce Churchill este iavoiabil unui atac combinat in Norvegia gi Africa de Nord. ln acest timp, in Africa de Nord se dau lupte grele. 'Afrika Korps' Si italienii condu$i de maregalul Rommel infrunti pe aliatii

confruntarea este extrem de dur6. Aliatii pierd mai multi soldatt, insA deruta Axei este total6. Unitdtile acestora se retrag spre vestul Africii. in noiembrie '!942 se

deschide cel de-al doilea front, dar in

Africa de l{ord, asa cum a dorit Churchill,

propunere la care s-a aliat pAnA tn cele

din urmd 9i Roosevelt,'De

altfel,

oceane gi mdri. lndeosebi pentru debarcdrile masive in Africa de Nord, Sicilia si, mai ales in Normandia.

comandanful trupelor debarcate este un general american: Drigftt Eisehhower. O

suta de mii de soldati, cei mai multi

americani, asigurd succesul aliatilor in
Afi'ica de Nord, desi nemtii debarc6 $i ei in Tunisia, regiune care a fost omisi, din eroare, in planul strategic american.

.a,,, n Uniunea Sovieticd, Hitler a

circa 4 000 de tarnri si4 00 de avioane. Uniunea Son'elica poseda laincepuUl ataeului-surprizA hiUerist 2 6& 0m de oameni, '1 475

tancurisi 1 540 avioane. Dupd succesele fulger6toare oin 1941 giprima jumitate a lui 1942, de$iavea avertismentul nereu$itei din fata Moscovei, comandamentul german 19i fixeazd ca obiectiv fluviul Volga Si cucerirea oragului Stalingrad, important centru industrial $i de comunicatii. Pentru ambele tabere, Stalingradul apare ca un simbol. Sovieticii consideri reusita luptei pentru mentinerea Stalingradului ca decisiva pentru infringerea hitlerismului, iar lui Hitler denumirea acestui orag legatd de numele lui Stalin ?i apare ca o sfidare. Armata a 6a germand, comandati de maregalul von Paulus, ajunge in septembrie la Stalingrad. Se angajeaza intr-o bitdlie leroce cu Armata rogie $i reugegte sa intre ln ora$ unde trupele sale se angajeazdln lupte crAncene, la baionetd $i grenadi, penfu fiecare stradd $i casi. Rugii contraataci masiv de la f'lord Si de la Sud, ln noiembrie $i decembrie, pe ger (minus 25-30 de grade) lncercuiesc 300 000 de militari ai Axei, inclusiv rom6ni. De aicilncepe dezastrul germdni suferintele Si jertfele, dar si lndoielile, valabile $i pentru Hitler, care le transformi ln dementi paranoicd. Simte apdsarea marii cotituri care se
apropie.

la trecerea Nistrului $icucerirea Odessei, inceputul anului 1542 pdrea cd va aduce o dezangajare a armatei noastre, rdrnAndnd pe frontul antisovietic numai54317 militari. lnsi la presiunea lui Hitler, comandamentul german obtine o substantiald sporire a efectivelor romAne$ti?n vederea trimiterii acestora la Stalingrad, in Crimeea si Caucaz. Se intensificd protestele civile, Si chiar unele militare, ?mpotriva continudrii rdzboiului alituri de Axa. Li se aEtura partide de toate orientdrile Si chiar unii generali romAni, dintre

,F,,,, upd marile pierderi suferite db armata romdn6

I Il |lV

care gi generalul llie $teflea, $eful Marblui Cartier General. Acesta adreseazi maregalului lon Antonescu gi generalului Arthur Hauffe, $eful misiuniimilitare germane din Romdnia, un
raport $i o scrisoare privind nerespectarea promisiunilor germane de angajare a fortelor romdne ?n conformitate cu capacitatea lor operativd, situatie care a dus la mari pierderi. Mare$alul lon Antonescu iitrimite generalului llie $teflea o telegramdln careii scrie printe aftele: '.,.Rdspundereain fata istoriei o port eu penfu ca nu am fdcut mai mult decAt am facd, pentru a impiedica masacrarea armatelor, datorit6 ugurintei cu care a procedat conducerea gerrnana, a lipsei de prevedere $i a impasivitdtii cu care a primit semnalele noastre de alarma,'

:',llllway (mai-iunie 1942),

,.l:fti;. 4tdlia navalo'aerianl americane.japonezd de la Midcdgtigata net de americani, ca

,t,-:i

o mare revan$a pentru atacul-pirat japonez de la Pearl Harbour din decembrie 1941, devine marea turnantd a rAzboiului din Pacific. Cu toat6 opozitia japonezi fanafica, ajunsd pAni la stadiul de 'kamikaze'(autosacrificiu pentru a lovi direct Si sigur adversarii din minisubmarine sau din avioane), nu pot fi oprite primele raiduri aeriene americane deasupra lrsulei nipone gi a marilor orage japoneze, in frunte cu Tokyo. Japonezii lncep si ei sd se indoiasci de foda

Ell

Mannstein o scrisoare Tn termeni violenti (pe care o publicdrn in pag. 20) protestAnd lmpotriva molestdrii ofiterilor Si soldatilor romAni. ln arhiva Ministerului Apdrdrrii Nationale, in dosarul ?110, fila 11, se raporteazi ci Tn timpul retragerii de la Stalingrad

,ffii'

are$alul Antonescu adreseazd feldmaresalului Erich von

,l,ilti:

soldatii germani loveau cu baioneta peste mdini pe soldatii romAni care cAutau sa urce ln camioanele germane. La 23 noiembrie, mai multi militari romdni care se retrdgeau de pe
pozitie au fost impu$cati de nemti.' Rdzboiulcu legile luidrepte gi nedrepte, cu reusite si erori, cu victorii Si infrAngeri, cu martiri Si supravietuitori, va continua de la sfArSitul anului 1942, incd doi ani $i jumitate. Dar, acum sd citim ce s-a in 19421

armatelor lor, insd fanatismul cs.i caracterizeazA este fdri limitd, cdci in ciuda unor mari infrAngeri $i sacrificii ei vor rezistalnci aproape trei ani pdni c6nd sa se hotaiasca sa

P.il.T, $i P.H.L. protesteazfi

Reluf,nd dialogul epistolar din anulprecedent, luliu Maniu, pregedintele Pattidulu i

re?ntregirea tarii...
Retrageli trupele din

dintele Partidului National Liberal,

reprezentAnd

National Tdrdnesc Si Dinu BriaU-anu prege

le poate ugor inlocui. Reconstituiti armata,

Gerrnania

Rusia, pe

care

3. In Crimeea, la Sevastopol,
brigacia de vAn6tori de munte cornandaH de generalul Mihail Lasdr cuceregte, dLpA lupte crAncene, purctul strategic Capelh. Cornandantul romen este decorat de Rihrer cu insernnele Crucii de cavaier a'Crucii de

reficAnd cadrele

Si

armamenful,lndreptali
tuliu M'aniu

ln mod
Anu Brefianu

practic opozitia fat6

de gwenrultctalitar aI
vre.rnii, adreseazi

situatia econcmicd gi fi nanciare a Edi... Mrnai

Tn

FE/.

6. Printro

actiune decisivi, o

acest mod o vom

un nou memoriu maregalului Antonescu, prin care protesteazA impotriva contirrtarii r6zboiului ciincolo de Nisfu gi cere retragerea tupelor rornAne in tard. Redim un ftagrnent din acest rrermriu: 'REzboiul actual nu poate fi popular dacii este impins prea muhin afara hota'elor

prii. Apoi, opinia publicd rorn6neasci

nu

admite imensele sacrificii ce face RomAnia. decet daca ar fi asigurata cd ele duc la

sfaina, ca astfel sA avem o larA liberd Si stap5r6 pe destinele ei. Atunci vorn putea rezofua rda$ib nraste irEem4ionaje, a/erd in vedere in yim.tl r6nd necesitdlile ndkrtale'. Cu aceastd ocazie, conducatorii celor doud partide atrag aten$a asupra faptului cd 'Ungaria nu se sfiegte s5 afirme cd va lua de la RomAnia Si restul Ardealului gi Banatui, iar Bulgaria gi Dobrogea'.
STO8IACUI, CAPITAI,EI

utea

reirfregii gi o vom ernarnipa de influenta

o grupare sovieilce debarcata sud-vest de Feodosia in raiorul Sudak. - De la lnceputul rAzboiului, avi4ia 9i artileria antiaerisrA ron6na at distrus 792
cfiideaza

brigadd romeneasca de cavalerie li-

la

avioane sryietbe, 345 dintre eestea in

cursul unor lupte aeriene directe.

17.

Pe frontul de la So/astopol, forlele

rorndne $i germane au respins conlraatacurile sc"/ie,tice, pr'cinuind adversarului p'rerderi greb.

19.

Garnajul de la Bra$su
dupA amiaza Anuiui Ndu, bragovenii de ta paalele T4mpei au fost martorii unei veritabile tragedii umane. Un anume Vasile
Co-ctea,

germane Si romane, aclionAnd sub cornande generalului Erich von Mannstein, f ecuceres oragulport Feodosia.

Dr^pA lupte inver$unate , t!.upele

'tn

31.

Osta$ii romani continue s6 duc6

Ce nevoie de 1euue are popula-

in

v&rstd de 37 de ani, pensioner al

clinicii de bali nervaase, izbulegte sd evadeze $i, sub imperiut unei puternice crize de nebunie, se dezlAntuie cu a furie incredibita asupra celor inldlniti in cale. $i cum l6ngd clinicl se afi6 un azil de bEtrdni; intre fn alrtea acestuia, inarmal cu o blanl de bmn, si tove$le fArA milA in dreapta gi ln st6nga, onorAnd patru bdtrAne gi, ranind alte trei. Printre victime se afld gi Varvara lon, care implinise cu cAteva luni mai inainte vlrsta venerabid de 102 eni. $i poate carnajul ar fi continuat dacd gardienii n-ar fi fdcut uz de

arme. Doar zgomotele puptii l-au putut aduce pe nebun la realitate. A fast pus
imediat in cema1a de fod\.

lia Bucuregtiului, ,ln jur de aproape un milionrin anuL 1942 ? Iat{ o statisiici prezenta iu lreEa vrenii ! - 10 mj-lioane kg rogii - 25 milioane bueSli ardei gragi - 5 milioane legeturi rie le1ine - 90 milioa-ne verze a]"be - 40 milioane verze rogii - 2O rnilioane legdtur! oorcovl Din pi.cate , cantitAtile de cartofi lj.psesc. Cuft ar a'tetarazLlo asemenea statistict ?

lupte grele in Crimeea (Sevastopol, Eupatoria Si Feninsula Kerci), precum 9i la

sud-est de Harkov, pentru lbhidarea

brepi

fAcute de sovietici ln zona lzium gi res: pingerea lor la est de Donel.

Afige semnificatiue
frr EseursSti eDal p0

in

trmde
.

zifilri, pe stllfl fi

tml

afi$s Garo auertizearl: ufl6l GsE tnE, cnc| Axt yA

SiPA TA EANE.

. GtrE n6tPE$TE PnirEA $LABE$TE nEmIEnIA FRfiITLUt nrEnil. AGOTO UTITE SE AFTi BAIOilETA

SOTOATUTUI
FR|flTAnU.E

NOHfrH, ACOLO

$UTT

linil.

1. De Anul lrlan, membrii gwernului 9i ai Corpului Oljtornatic acreditat la Bucuregti prezintA felicitAri regelui Mihai I 9i regineimamA Elena.

- Cu prilejul Noului An, Adolf Hiiler oferd cadou mare$alului lon Antonescu un automobil Mercedes-Benz, ultramodern, cu o lungime de 6 metri, o greutate de 4,3 tsre Si o viteza de 160 kn/
orA. Ma$ina purta numArul 8-1942.

9. Federatia Nalionala a Presei din provincie omagiaza mernoria gazetarilor c4zuti eroic pe c6mpul de lupta pompiliu lonescu, Alexandru Pogonat 9i Nicolae Murdra$u. 14. Se inaugureazA linia feroviarA Odessa - Bugaz (72 lfi). 21. Curtea MadidA dh B.rqrregi il csrdanrE la S ani mrncA
silnicd ps

Atkn

lanel Muregaru, directorul ziarului

'Arddul', perrtru.lnjurii

Depunerile

la

Ajutorul

de iamd se ridicd p6nd

la

inceputul anului la surna de 210 milioane lei. Actirnea continud- La Teatrul de Azi' (sala'Bitolia-) contirud cu succes rs/ista 'Eu Si Stalin', de lon Vasilescu. in rolurite prircipale: Sit[ Vasitiu si Al. Giugaru. 6 Un nou regim al pAinii in Capitald: S00 gr. pe zi de persoane, pe bazA de carteh DouA zile pe septemana Va trebui se se corsune numai m6nr6lig6'. 8. Prima SedintA de lucru a Academid Rmrdne pe 1942. Fac importante cornun'cAri lon Sim'roresqr, pre$edintele tnaltului fo rum, Grigore Antipa, Alexandru Lapedatu, Dimitrie Pornpei 9i lan
Petrcvici.

la adresa Cardrcdorufui Staliiuf. Gereralul de diMzie Cmstantin Patazi este nunrit ministrul apArArii na{ionale, fi"n{ie giratA pana acLrn de cAtre maregalul lon Antonescu. 14 persoate, printre care g fostul mir$stru Eugen Titearu, sunt internali lagAr pentru 'o viata de petreceri dezordanati gi rAspdndirea de gtiri neserioase'. 23. Pe durata rdzboiului, chiriagii nu pot fi evacuali timp de 6 luni pentru neplata chiriilor.

Zl.

F.

Cruce cu Spade Ordinului 'Trandafirul preoedintele Frnlardei, Risto Ryti.

.. 29. Maregalul lm a
31.

Ardonesw este decorat

cu

Marea

Alb', decernata

de

insenmatde alropeand ln discufia unor tratative eoononrice rorndrn-germare de la Viena

Valorificarea stutului din Delta DunArii,

'o problemi de

'tolutia finald" continud

Aceastd solutie, idee

a lui

Joseph

neOesitatea exterminArii errreilor.

Ura

nazista,

ca $i a lui Heinrich Himmler, $ef

Goebbels, ministru nazist al propagandei, al Gestapoului, a inceput md inainte de a lua propor[iile din 1942-'1945. Exterminarea evreilor care se ascundea sub numele de

scriu ziarele franceze, igi atinge obiectiwl

propus: genocir.dul uruiirtreg popor', iar presa

Prodaclia de rdzboi cregte

r
a

englgzd apreciazd la 11 000 000 num6rul

srreilor in lume.

ln

1942 se incheie intre S.U.A.

li

U.R.S.S. acorduri pentru livrarea cetre sovietici

Auschwitz (3 000 000 victime),

urmetoarelor canfiteli de armament $i

'Solutia finald' incepuse din anul

1941

cAnd au fost lichidati 136 421 evrei, bdrbati, femei Si copii. CAnd unii soldati
germani au reaclionat la asemenea orori,

Treblinka (750000) 9i Maidanek (250000) sunt doar.trei crematorii din cele mai vehiculate nume de adevdrate abatoare umane. $i cAte altele?

maleriale, in mod egalonat,

pini

la terminarea

rizboiului:

17 000 avioane; 16000 hncuri; I 000 500 000 camioane; 510000 magini de tern 'Jeep'; 450000 tnne explozibil; 4 000 cargoboturi;

tunuri; 50 000 motociclete;

000000 tone neferoase,

$.a.

3
210

Produclia sovietici de armament cre$te

$e

de la indicele 100

in luna mai 1941 la indicele

avioane, la 520 pentru

$$
N-

in construelia de

lancuri, 633 la tunuri, in luna decembrie 1942.

Es =E
s,o .-9

qs

De$i se afla in plin rizboi U"R.S.S. transporta 1 500 de fabrici 9i uzine,9i 10 mifioane

de muncitori, la sute de kilcmetri in spatele

*F
gE
Od EF

'

frontului.

ln 1942,

Germania l0losegte 2749652

muncilori adugi la munci fo4afi din toab Frile

ocupate, pentru tabricile$e armament. Din

s
Reinhard Heydrich, mAna dreapti a lui Himmler, a raspuns ce masura este dur5, dar dreaptd, pentru ci lichideazA 'subumanitatea evreiascd'. O conferintd tinuti la Berlin s-a referit la cazul 'metigilor de gradul l' care trebuie sterilizati.
Evreiivalizi din teritoriile estice ocupate trebuie foloSiti pentru construc{ii: Celorlalti

ace$lia 417000 sunt prizonieri. ln 1943 numirul acestor muncii0ri va fi de 5093 000,
din care 1 462000 prizonieri.

Ibclaralia Fhliuni|arUnitr
semneaza la Washington in ziua de 1 ianuarie o Declaratie a Natiunilor Unite, Aliatii reiau principiile afirmate in Carta
Atlanticului, in 1941. Se hotareste ca toate 26 de state, inclusiv U.R.S.S. Si China,

o Tipurile de avioane se divenitici iar produclia lor cregte: - infia in acliune avionul anglo-american 'Musiang', 635. km/h, 1 700 km raza de
acllune.

- sovielicii lanseaze avionul de vanetoare JAK-9,600 km/h,850 km razi de acliune. - Germania fabrica bombardierul Heinkel-

le va fi aplicatd'rjiiminarea pur $i simplu. O exceptie se face pentru evreii germani ?n vArstil de peste 65 de ani. care in primul razboi mondial au fost riniti sau au primit decoratia'Crucea de fier'. Eivor ficondugi la un cAmp de concentrare speciali
HlUer

resursele Aliatilor si fie folosite impotriva Axei. Nici pace cu conditii, nici armistiliu separat. Americanii preferd loviturile dure, punctele slabe.

,177, cu torpile radiocorfiandate, lolosit impotriva convoaielor navale aliate.

- Anglia reugeglb perfeclionarca avioanelor

iar britanicii diversiunile periferice in

'de lip'Mosquilo'care sub denumirea de NF-,ll vor executa ln luna mai 1942 cruntul bombardament asupn ora$ului K0ln.

explicdla Radio zuditvilor germani

definitiveaza planul debarcArii aliate in Africa de Nord.

La Washington se constitule coalitia antihitlerist6 9i se sernneaza'Declaratia Natiunilor Unite' de c,tre 26 de natiuni, lista
aderantilor ramanand deschisa. in Germania mai sunt inca circa 130 O0O de s/rei. Jean tr4oulin, qeful rezistentei frarceee, delegat al generalului de Gzulle in Franla neoclrlHa, e$e para$Jtat ln Pro/ence.pentru a rsrni mi$carib de rezisten[a silib ajtoritatea cornitetului de la Londra

l.

15. 21 de tAri centrale $i sudamericane hotarasc intrarea ln razboi alAturi de Aliati.

16. Jaraharlal Nehru devine
pregedintele Congresului indian,

2 3

urmdnd marelui revolutionar Mahatma Gandhi. 17. Actrita americand Carole Lombard Si mama sa pier intr-un accident de avion al companiei TWA, impreunl. cu afte 22

Japonezii ocupA Manila, capitala Filipindor. Pre$edintele F.D.Roosevelt cere C,oqresului american un credit pentru construirea a 125@Q avisanei, 75000 de tancuri,

4. 6.

23. Metrqrl parizian a efectuat

in

anul 1941 o

medie

53000 de piese artilerie Si 8000000 tone nave.

de

?. Pregedintele Roosq/elt prezinta Congresului cel mai mare buget al S.U.A. din toate timpurile: 558,92 miliarde dotari. 8. Contraofensiva armatei sovietice tn Crimeea. 9. Japonezii debarcdin insula Bomeo din arhipelagul mdrez. It. Submarinele germane incep patrunderea lnspre largul coastelor snericane din Oceanul Atlantic. 14. La Washington se incheie conferinta 'Arcadia' care

3 500 000 latori zilnic. 6. in lrlanda de l.lord sosegte primul corp expedi{ionar al armatei americane, circa 7fi)0 de soldali qi ofiteri, pentru a se
alAtura fortelor engleze.

- Generdul Charles de Gaulle

trdative.

plecd

in

S.U.A

pentru

28.
3O.

UnitAti germar gi italiene reocupa portul libian Benghazi.

Birmania este invadatd de armata japoneza.

Gonvorbiri HitlenAntonescu
in ptioada 11-15 febnwie narcsalul lon Antutwu s-a aflat ffi-o nana vizitd ofrciald fut Gennania av6nd convorbiri cu Adolf Hitler, Ilmnam Gwing Si lorchim vor Ribbenfop. I au abardat prableme multiple: pafiiciparca Ia campaniile militarc din 1942, consecinsele diaanlui &IaYier" Marcacumaeial $i telnice & lupt| a armatei rvmdne, asp1.e ale'relatiilolIa petri. Cffrdr;lr;itoruiui gatului rcrnin i-a fas remr'sii o naut denntie: oz.:dinul'Ir'ult;n'il Cfrrmwz de a,n",
?

n Wdn

de'Marea Cttcr".

Seau$e$o$
in "Cuientul" din

la Berlln ?

10 februarie 1942 un Ceairqescu a sosit la Berlinq. Desigur nu era vorba de Nicolae Ceau$escu,

titlu: "D.

pe atunci in lag6r ta Tg. Jiu. Era, pur ti simplu, utt offronifiI al viitorului dictator al Romdniei, si el in nomenclatura vremii, insl doar !'delegat al Ministerului RomAnizirii".

Fhhrerul Qi mare$alul Antonescu studiaza b Berlin situalia frontului unde sant angajate 9i diviziile romene

armate romAnd pentru 'modul

strelucrl cum a condus' unitalile

$i

hmfil

$eicaru gr$e$b...

de sub comanda sa ?n

betalia

croate, au dus importante dctiuni ofensive, ca$tigand 21' ,Trupele romAne' .teren, cu toata rezistenla impreune cu cele germane'
inderetnice a

de. la Marea- de "{zov' in rz-ra. [n sectorur Cr.imeea Si indeosebi pe ^ Donelului, trupele romAne, ;=*,_^^ de ,^' la ,^ muntele *, ina[irne" capella impreund cu cere germane *i (Sevastopol)'

n. Generalul Mihail
intreaga

adversarului.

Lascer este- cital pe

resping atacurile sovietice la Seyastopol 9i in peninsula Kerci, pricinuindu-le mari pierderi.

La 11 februarie, Pamfl $*xru drcctord ziardui "Curenhl" pudig in pagina 1 articdd irtiulat UniEFa.sfiri0.{uieuropean". El afirmn negru pe ab, ce'sprih.il zuropean este sirWa a t"d otlhd: tancez6, germand si italhn5". in ontextrl po&ic al weml ambasadonil Spanird frarr*iste la Brrcuregi se supdri dn cauza omisiurt'i cttturii spar{ole. in ziua urmfuare, $ tc[ in pagina 1, ziarul "Curentrl' puHk]a scrisoarea de prote$ a'ambasadonJui, care socctege o nuitare involuntard a m6rgFi corsbdi a Sprid la formarea sprinid european". intr-o rpU irserdd la sfArsiulscrborii, Pamfl $deru ?$ cere scuzele de rigpare, afirmAnd ci-.nii micar nu s-a g6ndit se @rte6te conffiulia Spanid...". Firegb, nu i-a tecut atlnci prin mirte cd o bund parte din exl-gro va petece in Spanhl

5.

Sunt decorati cu Ordinul 'Coroana Rorn6niei', in gradul de

13.' La o adunare a sefitor armatei rornAne, prol M. Antonesor declarA, intre altele, ca'neamul rsnforesc are dreptul sa-$i afirme mAndru rostul sau, diepturile sale ve$nice in wd-estul Europei'. .

'Mare ofiter', profesorii universitari Ernst Gamillsctreg, directorul

Institrlului de Culturd German, 9i Bruno Manzone, directorul Institutului de Culturd ltalian, qnbele institute activand la Bucuregti. PrernierA la Teatrul National cu 'Castiliaria' de Lope de Vega in rolurile principalq Elvira Godeanu, Kitty Gheorghiu, Al. Critico, N. Brarrcornir. Regia: l. $ahigtrrian. Adunare generala la Bucuregti a 'Asociatiei f6tilor luptatori din GArzile Na{ionale Ardelene' (191&1919): Sunt ryocali generalul Alexandru Vlad, prirnul comandant al gArzilor, 9i Emil Mure$anu, primul stegar al 'Asociatiei', decedati ln cursul anului 191. 9. Prof. P.N. Smochind, pregedintele Consiliului National Transnistrean, tine la Odessa o conferintd despre primele:a$ezeri

15.

Marele Consiliu ai 'Ligii Navale Romdne'

il

alege ca

&

pregedinte pe amiralul adi. Nicolae Pais. - Al. Ottulescu, guvernatorul Bdncii Nationale RanAne, anuntA ca aceasta dispr.rne de suficiente stocuri de aur, numai o micd parte (24 970 kg) gasindu-se blocata in bancile S.U.A. Si Marii Britanii. l_6. Sunt kimisi in lagAr, pe termene intre o luna Si un an, alti 16 cornercianti bucure$teni pentru depa$rea pre[urilor. Sunt publicate listele noilor inaintdri in armata" Generalii de divizie Constantin'SAnAtescu, Nicolae Macici gi Constantin D. Constantinescu primesc gradul de general de corp de armata-

20.

ronrAnesti din Transnistria

Se acorde cndi de idertitate pentru .caEtodi gratuite pe invalizilor C.F.R. 9i accident4ilor de r6zboi, urmasilor lor precum gi
ai celor dispar$ pe frmt.

lO.

ll.
a

Revi$a

VrenBa'e$e s.Sendaf,e tenporar pentru Vna de

A. La Fmultatea de Drept din Bucure$ti are loc Sedinta de constituire a Sectiei Rorn6ne a Comisiei Juridice Internalionale. Presedinte este ales prof. univ. Mihai furtonescu, iar vicepregedinli, prof. univ. l.N. Flntescu, Mircea Djwara si Al. Otetelisanu. 5. Mare$alul lon-Antorscu cere ca toate locurile virane din interiorul ora$elor $i satelor sa fie insarnartate ql legwne. 28. Teatrul Ndional din laSi, sulc conducerea prd. univ. Andrei
Otetea, plead intr-r.rn turnzu ln Basarabia

fi omtranenit dispoltimilor Cerzurii'.

Asediat, $ingapore se preild

La 8 februarie, trupele japoneze debarcii pe coasta de vest a insulei Singapore. Refug.iati din Malaezia, militarii britanici se retrAseserd la Singapore, colonie a imperiului, slab 'luptd apdratd. Ei se cu japonezii si pierd aproape 10000 de soldati, morti $i riniti. Solutia cea mai realista este capitularea. Din

"Afard din lndia !"

Odata cu Marea Britanie, a intrat si

India

in

rdzboiul impotriva Germaniei.

AutoritAtile coloniale britanice s-au sprijinit rnult pe cei3000@ de soldati indieni, folosiii pe fronturile din.Asia si Europa. Numeroase divizii indiene au
luptat in cadrul Armatei a &a britanice' pe liniie de confruntare din Africa de Nord. Pierderile lor au fost de 17415 modi, 452@ raniti Si 76 1@ prizonieri.

in acesti ani de rdzboi, indienii, n-au incetat lupta pentru independenlA,

ordinul generalului Percival, englezii se predau la '15 februarie intr-un numdr impresionant, circa 50000, in timp ce japonezii inregistreazA 9 824 modi Si rdniti. Invadatorii schimbA numele oragului din Singapore in 'Shonun' (Lumina de Sud). La Tokyo se anunta cd in prezent le este deschisa calea iuceririi Birmaniei, Chinei, lndiilor britanice 9i olandeze, Australiei Si Noii Zeelande. Japonia continud loviturile. Ei invadeazA Sumatra $i Borneo. La 27 februarie se declan$eaza o mare bAtdlie in apele insulei Java. lnitiativa este de partea japonezilor care lovesc crucis6toarele engleze. Pe unul din ele piere Si comandantul flotei, amiralul Doorman. Dar gijaponezilor le sunt scufundate trei distrugdtoare. Navele aliate se strecoarS cu greu spre Oceanul Indian. Japonezii sunt invingdtori.

O parte din prizonierii englezi

condusa de Mahatma Gandhi (18691948), liderul partidului nationalist al Congresului. Fird a renunta la principiile sale politice de non-violenta, Gandhi trece la actiune directA impotriva ocupantilor, in cursul anului 1942. Britanicii

'

se vor vedea curAnd confruntati cu o

noua rezolutie a Congresrlui, care poartA chiar din titlu cuvintele 'Afare din India!'. Riposta lor va fi drasticA. La 9 august crt., lntreaga conducere a Partidului Nationalist Indian, tn frunte cu Mahatma Gandhi, precum $i viitoiul ei lider, Pandit Nehru (18891964), va fi arestatA. '

"llormandie" in tl dcdri
Pentru a fi ferit de atacurile germane, la inapoierea din Statele Unite in Franta, dlrlormandie', cel mai mare, lrumos gi elegant pacfrebot din lume, a rdmas ancorat

in portul New York, de la 28 august 1939.

in timpul sederiiin portul american, vaporul a fost translormat pentru a primi aproape 10 000 cilitori. Cu acest prilej Fa fost schimbat gi numele in "La Fayette". La 9 februarie s-a declarat un incendiu la bord de la o lampa de sudat si pachebotul a devenit aproape o epav6.
pentru contribulie la infrAngerea.ln r6zboi a armatei frarrceze. 2O. Submarin'e jaBoneze mitraliazi rafinAriile de petrol americane la est de Santa Barbara, California. ?1. Aviatia engleza de bmrbardament are un nou cornandard in persoana lui Sir Arthur Harris. ZL Presedintele american Roosevelt ordon6 generalului Mac Arthur sA paraseasca insulele Filipine 9i sA preia comanda tn Australia.
?mprannA

in Norvegia se instaleazA guvernul condus de V.Quisling 945), prohitlerist Si colabordionist, executat dupA Eliberare. 2 Trupele britanice din Malaezia se retrag spre Singapore din fata ofensivei iaponeze. 4. Lordul Beaverbrook preia la Londra ministerul pentru
(

l. 1

Flota britanicA ataca bazele japoneze din insulele Marshall.

1887-

productia de rdzbci.

Annatele Frontului Kalinin reu$esc, dupA 25 de zile de ofensivd, sa respinga pe inam'cii germani la 250 km., spre Mtebd<. ll. Trei crucisdtoare gerrnar'le torleazl. f&d srcces, intrareain
portul

frarez

Bre$.

14. La Boston, atletul american Cornetius

4,77 m.

Warmerdam

stabile$te un nou record mondial la s6ritura cu praiina de b-arnbus: - Alialii wacueazA Sumatra, pe care o ocupa iaponezii. Singapore capituleaza in fa{a japonezilor.

t5.

16, Japonezii cuceresc insula Borneo, a 3-a ca marime din lume (750 000 krnp), apadinand azi Indoneziei.
incepe in Franta procesul fogtilor prim-rninistrului Edouard Daladier, Paul Reynaud 9i Leon Blum, ca gi al generalului Gamelin,

It.

Scriitorul Stefan Zweig (1881-1942) gi sotia se sinucid in Brazilia, probabil din cauza desnddejdii despre ceea ce se petrece in tara lor, Austria. - Se semneaz6 la Washington 'Conventia anglo-americanA' privitoare la colaborarea 9i ajutorul reciproc intre cele doua state contra agresiunii. 4 Franz von Papen (18791969), fost aancelar al Reichului in 1932 9i vicecancelar ?n 1933-34, sustinator al nazismului, ambasador in Turcia (193$1944) reuse$te sa scape dintr-un atentai cornis impotriva lui la Ankara. 2?. Maregalul P6tain asigura Statele Unite cA flota lrcnceza nu va cAdea in mAinile nemiilor. 28. Armata a 16-a japond.za debarce in Java, la Bataria (azi Diakarta) capitala insulei, care este declaratA orag deschis.

23.

'Gei cinci frati Borcescu"

SLb acest tldu, ziarbt.* $ poetl D.lov pub[c6 un arltod insogt Fr{fr Borcesan au $ecat cl bU pe front'la liptacareairfiqtt Mddolra ld $bfan Voda Soarta a Ec|'ft-ca numdrd |or - adarlge aulord - si se mbsoreze cu und, dar prfa daruffi Fri e asa de abasi c-dirge epopeeal De fa$, cine sunt f{ii Borcesqr? C&ndul Enadp Borcescu, ofter inf-un stat maftx de
mare unitate, bcotenentomandonJ Gtleorde

Borcescu, cipitanul Victor Borcescu, comandantul unui dvizion de arderie grea,"

locoterenUl ArS{r Borcesor Sielend adutant Dumifu Borcesor, ambi avbbri, cu o suEi de misiuni la inamic. 'Din cd cinci - indpb D.lov - und s-a dus (locdenerm.I Arghir Borescu n.n), dar aminlirea ld rimAne si comdeteze
numdn-d'.

lntr-o dimineala de iarnd, intr-o casd miculdde pe str. Maior A.Var@jeanu sunt descoperite cadavrele fostului cdpitan de artilerie Rodrig Golliescu , al soliei , Profira, gi nepoatei sale, Maria Vilelaru. lnitial s-a .

^ Fapt divers?

crezfi ce

este vorba de o crimd din gelozie sau de o sinucidere colectivd. Ancheta va

stabili, lnsd, ce toate cele trei persoane

muriserd ca urmare
metan.

asfixiei cu gaz

Efectele Bictatului de la Uiena

Prof.univ. Mihai Antonescu rostegte o important6 cuvAnta(e la marea adunare destinatd organizirii Colegiului spiritual al clerului gi invitdmAntului din RomAnia. Subliniind ci iara noastre nu joaci 'pe toate tablourile interna$onale', ci numai "pe
onoarea Si dreptatea Europei de mAine", vicepregedintele guvernului condamnd regimul de teroare instituit ln teritoriile transilvane cedate prin Dictatul de la viena.

intdmpldrii,
c ont ove

in

reatitate

un "fapt

divers", ise pun la dispozilie marispatii?n

ziare. Aceasta datoritd personalitdlii

rsate a pr in ci p al ei vi cti m e : R

dig

fn cursul unui singur "raid" lntreprins de profesori si politisti la cinematografitt "Bizantin" din Bucuresti este descoperit un nrare grup de elevi de la mai mul.te Iicee, unele de renunrc ("Gh. Lazdr", "Sp. Haret", "Ch. $incai"), care vizionau un film pu suqpans, "Spaima spionilor", In timpul orelor de curs. Chiulangii sunt pedepsigi cu anflnarea luudrilor de tezd pentru septembrie. ASadar, corigenti din oficiu.

"Ghiulangii" Gorigenti 'din oficiu

13-17. lnarn'aul atacacu forte puternbe, sprijinite de tancuri 9i avialie, poziliile ger-

mane gi romdne din penins.:la Kerci. Atacurile

sunt respinse, sovieticii avAnd - dupi

comunicatele oficiale germane

Golliescu. Tdndr ofiter rom6.n, plecase inainte de primul rdzboi mondial ln Franga, ca gi Henri Coandd, de care il legau preocupdri similare ln domeniul tehnicii aviatice. lzbutise sdt pund la punct un avion cu aripiarticulate, imitdnd zborul pdsdrilor (rotalie elipticd). lnvenlie de res,net in epocd, a fost brevetatd de statul francez in 19a9, dar Golliescu nu s-a bucurat de nici o recompense ma|e.riald. Nemullumindu-se numai cu gloria, acesta a v*ndut inventia unei alte puteri strdine. Aftdnd cd este vorba de Germ ania, francezii bau reclamat guvernului romAn. lnventatorul romdn este aresfat, judecat gi condamnat pentru "spionaj" la 25 de ani inchisoare. lntem nrtat b Ocnele -Mari va incerca sd evadeze, dar fdrd
succes. Dupd eliberareinainte de termen,

pierderi

exlrem de mari, prinlre care gi 1@ de tancuri.

19-28. Lupte grele de apirrare gi in

bazinul Donetului. Trupele romdne recuceresc, prin lupte invergunate la baioneE, o lne[ime dominanta. pe Annata Romena $i decorat cu Ordinul

n.

Fegimentul 23 infanterie este citat

'Mihai-Viteazul', clasa a ll-a, pentru faptele de arme repurtate lh luptele din Crimeea.
Soldati romeni In bazinul Donetului

Golliescu se stablegte in Bucuregti, se cesetoregte cu o prietend din tinerele. Profira Golliescu, care ln ciuda vitregiilor saartei, ii rdmdsese profund devotatd. Polilia a descoperitin loeuinld un studiu ?n limba francezd, la care luerase gi.ln inchisaare : . Descoperiri gtiinlifice esentiale urmate de aplicarea lor practicd, rezultate din metafizica pozitivd".

l. 2

S-a decis ca evreii ce se suskag de la curAlirea zapezii

sA fie trimisi in Transnistria la fiintA'Casa Cercurilor: Militare ale Ofi{erilor din Romnia', cu sediul in Bucure$ti. 3. Faqrltatea de Teologie din CernAu{i primegte un uftim

16. .Gherg Meirovici Si Adolf Mihailovici sunt condarnnati la moarte $i executali pentru ce{ trimigi pentru munca de folos obgtesc in cornuna Fierbinti fiud. llfov), au lncercat 'sa csrstituie celule cornuniste printre sAteni'. 18. Se inaugureazA prima iinie telefonic4 directd BucurestiBerlin, via Lemberg (Lvov). Decret-lege pentru organizarea 'Creditului National Industrial', cu m capital in ac{iuni de circa 800 de milioane lei. 23. Se.introduce in vdnzare un nou tip de pdine in cornpozitia

avertisment, atrdgAndu-i-se atentia cd va

fi

desfiin{atA 'daca

profesorii Si studentii nu vor lnlelege cd s-a terminat cu dezordinile trecutului'.

4.

- Academicianul Sextil PuScariu, pregedintele lnstitutului BornArpGerman, este decorat cu "Vulturul German'clasa L 8. Adunarea ziarigtilor profesionigti din RomAnia realege ca presedinte pe lon Vinea. Noii vicepregedinli sunt: N. Carandino 9i

careia inira

malai.

lO. Se constituie "Asociatia reporterilor de rdzboi'. Presedinte: $tefan Marinescu. ll. in Bucure$ti, pe S6rindari, ia fiin{A Societatea de Editurd
9i Arte Grafice'Dacia Traianff, cu capital integral de stat. 12. Se organizeazd Institutul Na{ional din Bucure$ti, destinat cercetArii istoriei tArii noastre. 13. Un puternic incendiu la Palatul C.F.R., din preajma GArii de Nord, aflat in constructie. Cauzele n-au putut fi stabilite. Peste o

Tdpria

Stancu.

Aniversarea a 24 de ani de la unirea Basarabiei cu patriamamA. Curpscutul luptitor moldovean Toma Jalba, fost membru al Sfatului JArii, aduce salutul romAnilor dintre Nistru gi Bug.

21.

28. S-a stabilit o noua imp6rlire administrativa a tarii, exceptAndu-se Basarabia gi Bucovina, administrate separat. ModificArile au fost dictate md ales de cesiunile din 1940, credndu-se iudeiul Cluj-Turda, cu regedinta la Turda, iar judeiului Bihor i se stabileSte capitala la Beiug, cea mai mare parte a lui,
inclusiv Oradea, afldndu-se sub ocupa{ie ungara.

$.

pr"trt cotidienelor bucuregtene sporeste de la 3 la 5

lei.

trncepe reuanga englezd

&esoaperiri $i inYentii
Primul raactor nuclear. lntrd in functiune ta Chicago prinul reactor nuclear de cercetare,
canstruit de fizicianul Enrico Fermi.

pentru suterintele Londrei

Gigantul avion

tansportl aproape

4 Rachetd experimentald In
in

funcliune. La Pennemdnde,
Germania,

se construiegte de citre

un vagon de bombe (9 100 kg.). Americanii au construit fi 1Ae de asemenea'Fortirete zburdto ;,: J", iar an alt avion similar,lnsd cu 4 -Liberatof, motaaft, denumit va numera 18 AAA de aparate.

inginerul german Wrner von

Braun prima rachetl explozivA A4

carc este lansa$ la 4 octombrie

1942 ca armd an$aeriand. Aceastd

Wsnher
Ing

uCIn

Brauil

racheti devine bambd autopropulsati V!, apoi rsspectiv V2,

aare sunt /arsate asupra Londrei. Ferfectionatd, V2 devine rachetd
teleghidata deplsind la cobordre viteza de 3 AA0 kn. ile Tot

in anul 1912 Si a decedat la 65 de ani, dupd o viali

gloriaas,i, chiar daci avem in
vedere doar taptul

iner german, naturalizat american in '1945, s-a ndscut

ci a condus iucririle pentru consiruirea

antirachetele britanice sunf gi e/e cperative Si adeseori efieaee"

Londra devine finta,

lfi.

rachetei americane Saturn

datoriti cireia primii astronauli au ajuns pe luni. Din 1930, von Braun a lucrat impreund cu

dar

o$oase. e ttirurgu! american

Alberio Francis inclan (n.1916) exeuft primele transplanturi
osoasg c{J piese aonser,tate prin
{rig.

Primele transplantari

precursorul aslronauticii, incinerul l-iermann 0berth

{16S4-19S9) Cin Sibiu. in 1937 este directorul csnlrului de cercetdri ai raehetelor germane. Preiuat in S.U.A., el realizeazi

Aproape o jumdtate de an, Anglia, indeosebi Londi.a a foSt bombardatA cu fi:rie de aviatia de bombardament a iui Goering. Britanicii au suportat cu stoicism pioaia de bombe brizante gi incendiare, dar s-au 9i pregAtit pentru revanSe. ln primul r&nd gi-au schimbat tactica. ln bc de atacuri cu tinte precise apeleazd
la bombardamente grupate, masive, pe sectoare infegi. Apoi, este nurnit comandant al flotei de bombardament un faimos general aviator, Arthur Harris, denumit'Bomber Harris'.

tificial american gi devine

princiBalul autor al programului spalial al S.U.A.

ccnstruirea Frimului satelit ar-

Radiaundele sslare.

Savanlii sovietici

si australieni

demanstreazi cA radiounrlele sclare care ajung pe p\meil prcvift

din eronosferd gi dln coroana solard, cele emise de fotosferi fiind
absorbite de pdturile superioare ale

finrico Fermi
Fizicran italian (19011954), Premiu! Nobel pentru llzica in 1938. Enrico Feimise stabileste Tn 1939 in Statele Unite. A adus mari contributii

atmosferei solare.

La 28 martie, 20O de bombardiere engleze sunt trimise la o lintd germana importante, ora$ul L0beck, port la Marea BalticA.

Superfortdrete zbu-

la

dezvoltarea mecanicii
a

Avioanele au aruncat 100 de tone de bombe incendiare gi explozive care au distrus 1M4 de clddiri, fAcdnd 320 de morti Si

78

de rdniti. Pentru a linisti populatia, Hitler comandA raiduri de

represalii impotriva oragelor istorice engleze. lns&, englezii pregatesc raidurile '1000 de bombardiere' care vor face ravagii in marile ora$e germane, incepuful fiind ficut cu doud luni mai t6rziu, cu ora ul K6ln.

de rizboi esle in 1942 gi devine opentiv in luna septembrie. Viteza este aprcpiaE de cea a avionului de
bombardier
canstruit

rdtoare. Cel mai mae gi mai rapid

cuantice si fizicii nucleare. El a folosit neutronii ca particule

pentru reaclii nucleare,

realizat prima reactie nucleari Tn lant, controlati, hrin 1942

vdnEtoare Spitfire, 650 km.pe ord iar nza de actiune este transcontinentald, de peste 7 600 km.

a construit la Chicago primul reactor nuclear de cercehre, Tn fapt calea spre bomba
atomice.

in acea$a

L
Europei'.

La Paris se deschide expozitia 'Bol$evismul impotriva

lunA suma de 9,050 miliarde de lire sterline, mai mult decAt in intregul ralooi mondial. Un numAr de 17 0@ ostagi americani debarcdin Noua

ll.

Britanicii distrug centiul de radiolocatie german de la 12. La ordinul pregedintelui Roosevelt, generalul MacArthur Bruneval, lAngA Havre. parase$te comanda trupelor americane din Filipine pantru a prelua , 3. Peste 1m 000 cle japorezi, loq.ritori pe coasta de Vest a 'sefia.armatei aliate din Australia. La plecare el declar6: 'Jur cd voi Arner-'icii, sunt evacuati deoarece zona respe{tivA darirp'zonA militard. reveni'. 4. La New York se desc{ride o expozilie a marilor artigti Generalul englez Wavell preia comanda trupelor aliate in piastici ai lumii fugiti din Europa de teana nazismului, galerie regiunea Oceanului Pacific. intituiatA'Arti$ti h exil', in care expuneau Chagall, Tanguy, Breton 25. Nazistii incep deportarea in lag6rele de extenninare de $.a. la Auschwitz, Polonia. Raidul britanic asupra zonelor industriale ale Parisului a. 26. 200 de avioane britanice bornbardeaz6 arnplasarnentele facut 700 de victirne in rAndui'ile popuiatiei. Uzinele Renault au fost gsfiTarp din valea Ruhrului. pa(ial distruse. 2. Artileria antiaeriand hitlerista face cu greu fa{A ?. Japonezii debarca in Noua Guinee. bo{.nbard arnentelor inamice. 8, in insuia Java, alia{ii capituleazd in fa[a japonezilor. in Franta se creeaza deta$amentele de franctirori gi 9. Printr-o ordc{'lanlA a ocupanlilor germani, cetAlenii belgieni partizani.

Caledonie.

l?.

29.

pot s6 fie chemati pentru a presta serviciul muncii obligatorii in

propria tara sau in Germania.

3O. la fiin{A Consiliul de rizboi al Facificulu! cuprinzrind

reorezenianti din S.u.A., tvlarea Br'rtanie, Australia, lltoua Zeelanda, Olanda Si China.

lO,

Guvernu! britanic a cheltuit de ia inceputul razboiului p6nA

0dessa sG normalizeazi
DahriE activitalii inhnse a aubritililor romine care incep si insbleze o administratie ca !n timp de pace, viata in Odessa se normalizeazi pe zi ce lrece. Ddrimdturile sud indeperHe, transportul cunoagte tnbunifi$ri, circuli o parte din tamvaie, portul intr:i parlhl in activihte. Funclioneaze majoritatea inteprinderilor alimenbre, palru uzine textile, fabrici de sipun, ilgeri, geamuri, $.a. Initiativa particulari se manifesE destul de activ, se infiinteazl ateliere de cele mai diverse profiluri. Din Rominia vin negustori, igi vor deschide pravilii cu mirfuri aduse din lard. incep spectacole culturale, se redeschide Opera, neloviti de obuze. Populalia rusi se apropie mai lnciedtoare de soldalii romdni. Urmeaa aproape doi ani de viati normali cu imporhnt aport administrativ rominesc, cu economie de piala.

Takyo esfe hombardat pentra prima aare

0 grupare de bombardiere americane afhte sub comanda locotenent-colonelului James H. Doolitlle, un as al avialiei
yankee, decoleazd

in dimineala zilei de 18 aprilie de pe porhviohul'Hornef care a avansat pini la 800 km de coastele japoneze. '16 Cele ToErele zburitoare' bombardeazi capihh Tokyo, apoi Yokohama, 0saka, Kob6.Si Nagrya prouccdnd maristriciciunigi un eftct demoralizator. Pentru prima-oari Japonh era bombardate, ceea ce insemna cd abcul de la Pearl Harbour n-a fost hbl, americanii au inci porhvioane, gi ca urmare 'lmperiul Soarelui' este vulnerabil h el acas6.

iloi preturi
vastopol, puternice atacuri
sodetice asupra poz'(iilor germano-romane. Toate au fost
respinse cu pierderi mari pentru adversar.

5. Pe frontui de la

Se-

(jud. Conslanla), o navA romaneasce scufundA, cu gr+ nade de adAncirne, un sub-

- fn apropiere de Tuzla

produselor alimentare se alle in continui cre$tere: crenvursti - 278 lei/kg, la lel kg de parizer; salamul italian 328 kg; gunca afumati 506 kg; salam de porc 154 kg, toba simpli 124 lei/kg. Cre$te salariul mediu lunar: de la 5000 lei (firi diplomi) Si 60fi0 lei (cu diplomi) in 1941, urca in i942 la 60S gi, respectiv, 7000
lei.

Tn

lari

prelurile

Pierre Laval renine Ia putere

Personajfoarb contwersat Pierre Laval, $ef de guvem h Victty, dalihrt, apoiarcshl elibera[ ra/ne h puhre chemat de maresalul Pbln, carc fl impuhrnicege si formeze un nou guvern. Lalal este din nou prim-minbtu, asigudnd problemele polikii interne gi o<hme, ca rninistu. El namdne insi un fihgerman.

Elogiu
Presa bucuregteanA repro-

Eeneralal Biraad
eYadeaze
Prizonier, capturat de

marin soviet'c. 11-12. Trupele rom6ne, in colSorare cu cele germane gi italiene, rmping Gr sicces rioi

duce ecouri din ziarele italiene dupa concertele de la Roma ale

dirijorului George Georgescu $i pianistului Dinu Lipatti: 'Dupd ce arn ascultat simfonia i de Brahms,

patrulfl gerrnani

Tn

atacuri sovietice
Do!"|elului.

dea

lungul

18.

27 de drapele ale

in

unor regimente aflate in lupte pe Frontul de Est sunl decorate cu

Georgescu, putem spune cA

interpretarea

lui

George

ordinele 'Mihai Viteazul'

'Sieaua RomAn'ref:

9i

acesta este unul din cei mai mari diriiori ai epocii noastre, iar pianistul Dinu Lipatti o mare sperante europeanff.

luna mai 1940, genenlul francez Henri Giraud eladeazi h 17 aprilie din fartireap Koenigstein, in nnod spcfrrulos, dahrili unui cabiu imprwizd de la 50 m ini[ime, iil nofida vAnbi de 63 de ani gi ina[imii de 1,85 rn. lnturht Hltler deckrd c{ Giraud labreazi cdt 30 de divizil gi ordoni sd se cereebn t0! Hrbalii din Germanh care trec de 1,80 m! in
Pierre Laval

1943, Giraud devine copre$edinte al Comitetului fnncez de eliberare, pe nnga de Gaulle.

l. in noul buget al Bom6niei, datoria publicd este estimatA la 4,779 milialde lei, fatA de \NO miliarde lei in aul precedent. 4-E. Slujba Invierii "la Blserica Sfintei Patriarhii in prezenla regelui Mihai | 9i reginei-mame Elena.
Dobrogea. Generalul llie $teflea, Seful Marelui Stat Major al Armatei RornAne, se intane$te la Berlin cu Fuhrerul Adolf Hitler, maregalul

l.
5.

in luna ianuarie, la 51

Numdrul evreilar din Germania a scdzut de la 131 823 257 in acea$a luna. Avi{ia japrrezA di*rugp oragrl Cdon'bo, capitala Ceylorului

numeroase localitAti din Transnistria, Basarabia, Bucovina $i

6-14. Inspect're de lucru a Conduc6torului Statului in

$lG

Wilhelm Keitel Si generalul-colopl Franz Halder. lO. Se hot6rA$te infiinlarea de oficii 9i econornate pentru toate categoriile de salaria[i publici 9i particulari. - Se instituie medalia comemorativd "Cruciada impotriva conrunismului'. Va fi acordatd participantilor pe Frmtul de Est. 15. Se cmstituie la Bucure5ti Grupul juridic italorornAn'. Pre$edinte: prof.univ. l.N. Fintescu.

(azi Sri Lanka). 8. La Londra convorbiri ihtre aliati privind stabilirea locului celui deal doilea front impotriva Axei, pentru a linigti Moscova. Se preconizeaza o asernenea opera[ie pentru primavara anului 1943, la Calais, qr 30 de divizii americane 18 britanice 9i 5S00
avioane. 9..- in arhipelagul Filipine, in insula Bataan, alia[ii, sub presiunea laponeza, sunt invingi 9i pierd 36 000 de militari lua{i prizonieri. tf in Norvegia, 5 000 de eclesiastici dernisioneazA ln senrn de protest pentru prezer{a nazistului Vidkun Quisling in fruntea gwemului. Acesta va fi executat in 1945, dup6 eliberarea lArii de sub ocupalia germana. 2O. De la 6 decernbrie 1941, in ofensiva de iarni Si batalia pentru Moscwa, germanii au pierdut 30 de divizii 9i s-au retras

ddective, criminale etc. cu apari{ie periodicd. lA. Debitde C.AM. vor fi corpesionate numai invdizilor de

17.

Sunt anulate autorizaliile de editare a'rornanelor poli[iste,

19. Mare$alul lon Antonescu doneazA Uniunii Ziarigtilor Profesimisti din Rom6nia suma de un milion de lei. 2,. Se hotdrAste improprieta?irea osta$ilor care se disting in rdzboi, precum gi a urmagilor celor cdzu{i in luptA. lmproprietdririle urmeazd a se face in Basarabia Si Bucwina. 4. Premiile Societ&lii Scriitorilor Romdni pentru anul 19.0
sLrnt

rdtui.

intre 1@ Si 400 de km. Za Este pus la punct planul germarn-italian 'Operaliunea C 3' pentru cueerirea insulei Malta.

acsdde, printre alfii, scriitorilor

25.

Prinlesa Elisabeta a Marii Britanii (rqina de azi,Elisabeta

Pornpiliu Constantinescu, Virgii

Gheorghiu, N.Ottescu 9i G.Lesnea. A. La Bda de CriS 9i Brad sunt diskibuite gratuit motilor 13 vagoane de porumb trimise de guvern. la Buqire$i, este declarat etatear de onere al Rmr&rief.

a tl-a), in vArsta de 16 ani, se fnroleazd pentru a servi ln unitSlile

medicale ale armatei.

Zr.

Mafred

lcr

Killinger, ministrul plenipoten[iar al Germaniei

28. Pre$edintele Roosevelt ordona inghdarea pre{urilor ia toate categoriile de alimente Si obiecte strict necesare. 3O. Hitler 9i Mussolini au o noua intdlnire la Salzburg.

Avertismentul S.U.A.
Gwernul romdn prime$te din partea Departamentului de Stat al S.U.A un cornunicat, care anprinde un avertisment clar: 'Dacd Rom6nia nu duce o polititca tenace de conseryare a fodelor sale armate, insAgi existenta statului rorndn ar putea fi pusa in mare primeldie, tn intervalul dintre sfArgitul rAzboiului 9i stabilirea definitivd a conditiilor de pacd. Statele Unite nu sunt dispuse s*qi ia nici un fel de angajament in ce prive$te granitele viitoare in Europa. Singura asigurare pozitivir pe care Statele Unite o pot face RornAniei in acest rnoment este ca in chestiunea Transilvaniei se va gAsi o solutie dreapta'.

Wertan
martie

26 j; a oragului german 'E Lilbeck de cdtre aviatia englezd, la 30 mai se

Urmare a bombarddriila declangeazd operatiunea'1 000 de bombardiere', sub comanda lui "Bomber Harris'. cum este

\ Wn bombardiere"

Inspectie din... auion

in zona Bucure$ti - Urziceni - Pogoanele - DAlga Bucuregti. Constatari pozitive, dar md ales negative: 'Curtile oamenilor, ?n special din comunele Caldaregti, Padina, Reviga, Principesa Elena, nelucrate: multA dezordine; cocenii, paieie, cdrutele, bilegarul raspAndite peste tot $i arnestecate.
din... avion
Donet, Diviziile 2 qi 20 infanterie Probabil, in premierS, mare$alul lon Antonescu face o inspeclie

denumit $eful operatiunilor, generalul Arthur Harris. Frima $nti este oragul KOln. La 3O mai, ora 22.30,1 130 de avioane dirijate prin radar lanseazd numaiin 30 de minute 2000 tone de bombe asuora ora$ului, luminat ca ziua. Sunt disfuse 13 000 case $i avariate alte 6000, Se inregistreazd 500 morti Si 5000 de rini$. Britanicii pierd 49 aparate. Churchill i9i at'nge scopul. Efectul moral $i rnaterial

asupra locuitorilor este dezastruos. Hitler, consternat, il

admonesteaz& pe Goering. Ace$ fel de bombardarnente va continua.

Un pact snglo-savietic
Ministrul afacerilor e*erne sovietic, V. Molotov, se indreaptii spre Washington, cu o escdA la Londra pentru convorbiri cu W. Churchill. Problema celui de ai doilea front european este la ordinea zilei, o debarcare in Franla, care urrneaza sii se finalizeze, eventual, la intAlnirea cu Floosevelt. Cu prilejul acestei vizite este semnat

romAne. aflate sub ordinele

Corpului 11 armata german, aduc

o '
trupele germane

contribulie impoftanta

la

&18. Prin jupte deosebit de 25-29. Gruparea de crAncne, inlr-un teren noroios, contralovhura a generalului von

respingerea trupeior sovietice.

la Londra de cAtre cei doi oameni de stat un Tratat de alianti

dintre Marea Brhanie gi Uniunea Sovietica', prin care, pe o perioadd de 20 de ani, se asigurii ajutorui 9i sprijinul reciproc, angajamentul de a nu incheia pace cu inamicul comun, Sunt cuprinse gi clauze care prevdd obligatiile postbelice ale celor doud state. De asemenea, luna urmitoare vor fi cunoscute gi unele prevederi secrete.

gi romAne

(Corpul de munte) recuceresc

nh$la $ oraWFpqt Kerci. - 11-19. Q puiern'rca grupare

pe

Kleist din zona Harkov patrunde in dispozitivul sovietic. Trupele rom6ne participe adiv la lupte, .demonstrand mare

adAnc

so/'etice execute o.conlralovtura eficienle, ceea

pe direclia. Harkov Dnepropetrovsk. Pe timpd

ce determine

Cornandamentul Wehrmachlului sd

1 $i 4 infanterie) reuse$te, dupri lupte inversunate, se opreasce ?naintarea fo(elor sovietice. n-?5. Luptend |a vest de

Corpul

bdtefiei, consemneze in cornunicalul sa'u: 6 amatd rornan (Diviziile un corp de armata romAn, sub
ordineie generalului Corneliu Dragalina, a luptat aldturi de trupele germane, cA$tigAnd o
noud glorie pentru drapelele lor.

Eoana dupd petrol

Carbunntul, una din pilncipalele 'amp'?n timp de
un plan spechlalcornmdamentuluigernnn prevede

6doi,

lips$le din dpozileie

frontului geman din U.R.S.S., aflate tot nni depafie de sursele europene. De acem,

uecuhrm unei lovlturiih Caucaz cu scopul de a ocupa zona pelrolifeE Baku $i o alli intervenlie npide in direclia Kursk penlru a izola zona petrolited din Sud de restul teritoriului sovietic.

3.

1.- 'Ziua Muncii' s-a sdrbatorit prin muncA in toata tara Pentru a se .da o lectie "celor ce nu gtiu sA respecte

l.
3.
cornbate

La Moscova LV. Stalin declard ca nu are ambitii teritoriale

masura Si decenta ceasurilor de luptd pe care le tr6im', mare$alul lon Antonescu ordonA ca'Sergiu Malagamba 9i tofi cei din jurul sAu sA fie intemaii in lagAf. Malagamba, apreciat instrumentist de jazz, l6ns6s" o modA cu pdrul lung gi pantalonii ingu$i. Se inaugureazA'Sdptdm6na universitard', prilej de afirmare a colabordrii Si infrdtirii studentilor rorndni.. Se descfride la Bucure$ti, in prezen[a maregalului lon Antonescu, 'Expozi{ia antimasonica', pentru 'o cat rnai dreapta luminare a publicului romdnesc in tainele francrnasoneriei'. lO. Paradd militara si alte festivitAti consacrate zilei n4ionale

fa{A de nici o tarA strAind.

Hitler intare$te efectivele aflate

in

lugoslavia pentru a

in foda unititile locale de partizani. 6. 100m de anerbani Si filipinezi capituleazd

in

insia

{.

8.

Corregidor din Fdipine in urma victoriilor japoneze. lO. Atacurile germano-italiene impotriva insulei Malta, care au durat cAteva s6ptdmani, srnt oprite de aliali'dupA 1'l 0@ misiuni
inamice.

a RomAniei.

13.

Se organizeazA 'Casa irrvalizilor si vAduvelor de rA,hoi'.

Maria Cebotari, cornpatrioata noastra de

.

Opera din

Berlin, isi incepe turneul in RomAnia 16. Consiliul Ecorpmic Superior decide rpi maiorAri de salarii pentru muncitorii gi functionarii din lnkeprinderi.

procesul cu ing. l.Gigurtu, care pe timpul cAt fusese ministru al agriculturii, acaparase abuziv pamanturile a peste 150 de tArani. 4. Apare o nouA lege de organizare a invAtamdntului. A. Prof. univ. Gh. ,l. Brdtianu este ales membru activ al
Academiei Hom6ne (secliunea istorica).

n.

Obstea sateasca din CiorogArla (jud.llfov) ca$iga

12 Trupele sovietice incep o contraofensiva ln jurul oragului Harko/ pentru al elibera. la La presiunea opozitiei, guvernul britanic arnana pentru '1943 rationalizarea combustibilului de orice fel. 14. India este amenintatA de pericolul militar japonez. 18. Pentru prima oard marina americana primestein rAndurile recrutilor tineri de culoare. ZL Germanii admit ca armata sovietica a strapuns apercrca
orasului Harkorv. 27. Stare de urgenta la Praga, Heydrich.

in urma rdnirii grave intr-un atentat asupra guvernatorului nazist al Boemiei, Reinhard

Prof. univ. George Pascu, lingvist 9i istoric literar din lasi, este trirnis in lagdr pentru 'a fi adus insuite Aeademiei Romdne'. A. Regele Mihai I conferA generaiului Erich von Mannstein, comandantul trupelor germano-iornane din Crimeea, Ordinul lltlihai Viteazul', clasa L

28. lltexicul dedara rdzboi puterilor Axei. 29. Submarinele de buzunar japoneze au bombardat ora$il
australian SYdney, ea $i Diegp Suarez din Madagascar. 3{. U.R.S.S. infiinteaza un stat major al rezistentei pentru a coordona activitatea partizanilor.

Gest etoic
Repetind gestul eroic din
rezboiul de relntreghe al grdnicerului Constantin Mugat, care,
degi rdmas cu o singure mene, salieitase sd fie din nou trimis pe front, sergentulRusu Cretu,

Bilant tragic al pierderilor romene$ti Tn pfimul an de rizboi {1941 -1W21

Un oomrnlcat al Gonslllulul ie illnistri Ziarele publicd la sfArgitul lunii iunie 1942 citrele de mai jos:

aflat

in aceeaii situatie, adreseazd ministrului Apdrdrii Nationale o cerere similard, I se aprobd, fiind dat ca exemplu
pleace Ia linia intdi, in
Si

pe intrega natiune,

DE I.A NIS]RU LA BUG

o unitate din
Diktatul de

9r cucERrREA ODESSEI ittnRe eue sr NIPRU,

LA MAREA AZOV

Ucraina. De remarcat, cd sotia

gi cei patru copii ai sdi se aflau

in teritoriul cedat Ungariei prin

la

Viena. 'Din

pacate, nu Stim deocamdatd ce

se va int6mpla cu el', citim ln presa vremii.

'Maria Tdnase a dat cAteva corrcerte pentru rdniti, militari Si

'

Maria Ttrnase printre osta$i

ln
Basarabia. Dupd

Total general: 157 572 morti,

rinili

Din comunicatul gwernului reiese ce ceb mai mari pierderi, 63% zu fast lnregistrate dupe trecersa Nistrului. Se afirm6 ce aproape 70 la sute din pierderi sunt recuperabile, multe chiar pentru rolhloarcsre pe front. ln pofida acestor pierderi, specificd acest comunicat, potentialul de luptA al armatei romane rilhAne lntreg, av6nd ln vedere faptul cA noilor contingente li se mai adaugd Si militarii recuper4i.

Si dispiruli

populatie

pondenta unul din trimi$ii

ziarelor bucure$tene.

inimoasa artistd a mai cAntat alte trei zile si in Transnistria. O zi la Odessa $i doue zile la Tiraspol', lsi tncheie cores-

ChiSindu, lagi, Tighina Si Beti,

* 6
b c

s q

s
tr

h
G

3-4. Mare$alul lon Antonescu inspecteaza trupele rom6ne de la s.rd de Harkov 9i din Crimeea, elogiind faptele de arme ale osta$ilor nogtri in luptele de pe frontul Donelului 9i din penin-

s
t
.E

sula Kerci.

Z0. Corpurile 3O 9i 42 de armata germane Si .Corpul de munte roman, comandat de

generalul Gheorghe Avramesql, reiau ofensMa impotriva ora$ului-

2 Academia Romana acordd premiile pentru activitatea literar-artisticA qi StiintificA pe

anul 1941.

13. Pentru o md bunA moralitate publicA se hotaragte ca to{i cei care profereaza ?njuraturi pe strada sA fie imediat arestali. 14. Este lnhumat cu inalte onoruri militare generalul ing.Dumitru Vasiliu, cazd pe front in
Crimeea.

port'Swastopol. 8. Se constate existenla a peste 50 de deta$amente de partizani sovietici in Transnistria

3.
-

Premiul 'Mavrogheni' pe 1942 este

acordat tdnArului Mihai Burcea, lucrator la

Arsenalul Aeronautic din Bucure$ti.

17.

Prof.Mihai

Antstmcu i se confera ordinul

finlandez Trandafirul Alb'.

indeosebi in jurul Odessei, o

adevarate'armata invizibild'. 12. Avioanele anglo-americane, q-l bazele in Egipt, bornbardeazd zona. petrolierA din Valea Prahovei. ln aceeasi zi,
elemente antifasciste incendiaza arsenalul armatei din Targoviste.

C.A.M. pune

ln

vAnzare {igareteie 'Ada

Kaleh" (1,80 lei bucata).

Regele Mihai orpreaza cu prezenta sa spectacolul de galA cu filmul 'Finlanda in rdzboi'. 1O. Guvernul hotAragte ca absolventii de

4.

19. DupA un an de amdnare, reincepe, la Bucure$ti, procesul intentat arhitectilor Si constructorilor blocului 'Carlton", prabusit in cutremurul
din 1940. - Adunarea generala anuala Rorndne de Cruce Ro$ie-.
RornAniei

a 'Societatii

23-27. Corpul 6 armatd romAn, incadrat in dispozitivele

de luptd germdre, fodeaza Dc nelul, iar la srd-eS de Harkov trupele germano-romAne duc
lLote cralcene.

gcoli si academii comerciale ce se implica nernijlocit in comed sA fie scutiti de impozite. 11. Ministrul plenipotenfiar al Finlandei la
Bucure$ti, Eduard Pallin, remite Begelui Mihai colanul Ordinului Trandafirul Alb'. 12. Avioane angl+americane bombardeazA zona petrolifera de la Ploiegti.

2!L Se aniverseazA un an de la intrarea

in rdzboiul oontra
Uniunii Sovietice

Mare$alul Erwin Rommel este decorat de suveranul RomAniei cu Ordinul 'Mihai Viteazul'. ca 'semn de recunogtinta pentru exceplionalele fapte de arme ale Corpului African German.'

26.

'&nlrminwefredmtedinisffiia diplomaticd a Earopei"

Itarea Britanie recanofite slere de interes ale sodeticilorin care este inclusdgi f,onfrnia
Reproducem dupd cotidianul Curenful', din 28 iunie 1%2, urmdtorul conentariu: Ziarul GOTEBORGS MORGEN publici amdnunte despre
Si

Midway

- retanfa americane pefira Pearl-Harbaur

Dupd raidul avioanelor americane asupra marilor orage japoneze (folsyo,
Yokohdma, Nagoia, s.a), comandarrnhrl

nipon a constatat cd portavioanele

noua fbtA de 2@ de nave (inclusiv

arnericane odsta lnca 9i se pct apropia de coastele Japoniei trimit&td bornbardiere asupra lmperiului. Amiralul Nagurno fi'nMngAtorul de la

un acord secret incheiat la Londra inte W, Churchill

Pearl Harbour) formeazA

V.M. lrrlolotov, cu prilejul uneivizite a ministului de externe al U.R.S.S. in Marea Britanie. Acest acord cuprinde: 1. Prtontlile Uniunii So.vietice la securitatea 9i granilele strategace fati de Finlanda, Tirile Baltice si Romlnl6. 2. Maioritatea fnuturilor care se atli h granita sovistice

portarioane) Si 700 de anioane,.care sa distrugd mua bazA S.U.A. de la Midway, tot ln zona insulei Harai. Dupa o diversiune iaponezn tn insulele Aleutine, Nagnrmo se irdreaptA spre obiectiv, dar, americanii descifraserA codul marinei japcreze. Amiralul anerican Chester Nimitz se aflaln infer'roritrate runericA: 3 portavioane S.U,A, contra 8 japoneze, 8 crucigltoare contra 23, 233 arimne contra 4'10. B6tdlia.incepe la 4

sau ln apropiere de U.R.S.S., pdntle acsstea Finlanda, Cehoslovacia, Rominia, Bulgaria 9i lugoslavia, sunt recunoscute sfere de interes sovietic. 3. Drept protectie fati de viitoarele atacuri ale putedlor Axei, se recunoagte Uniunii Sovietice dreptul de a dobandi bze militbre Si de a instala garnizoane pdn contracte de
lndririere.

iunie. O escadra americana care urmaieste conwaiele inamice nu poate interveni din cauza cetii. Nagumo repereaza Si ataci flota
americana de la Midway. Dimineala, la ora 10, pArea sA cdgtige prima manga insa 200 de avioane arnericane cu torpile, pregAtite de lupta surprind pe atacatori. in numai 30 de minute le produc japorezilor o grealnfringere si pierderi imense: 4 porta/oane, 275 arioane si 5 @0 de militari ucisiln scurta lupta de o jumdde de orA $iin timgrl rek4erii 150 de avioane.

japoneze. Americanii pierd porta/onul Yorktorvn', un distrugator $i BdtAlia de la Midway a constituit o mare cotiturA in' rdzboiul americano-japonez. Unii expe(i o considerA drept cea dea doua mare bAtdlie navald
GibraltaO.

+. lntr-o anexi la art. 3 al Pactuluiln care se prevede ci aliatii vor fi autoriz4i h sflrsltul rSzboiului sd ia misuri speciale de securitate contra unui nou atac, se recunoa$e Uniunii Sovietiee, de comun aord cu Anglia, dreptd de a controla militar 9i politic Finlanda, Germania, Ungaria, Romlnia 9i Bulgaria.

a lumii, dupd aceea de

la"

Trafalgar (1805, victorie

decisivd a amiralului englez Nelson asupra flotei franespaniole, langa'

5. PSrtile contractante lgi iau angaiamentul se procedeze la lnllfturarea definitivi a regimurilor na$onalsoclaliste gi fasciste, precum gi a sistemelor aseminltoare din lntreega Europi...

Aliatii in

dificultate
inceputul anului 1942 nu a lost hvorabil alialilor. Ei ajung la concluzia

Epopeea Bir"lftakeim
Cei 5 500 militari ai forfelor
franceze

***
acest Pact, titrAnd articole cu titluri ca acela reprodus de articolul nostru, apartinAnd ziarului 'Donau Zeitung' sl altele, ca de pildd: {ntreaga Europi vtndutd bol$evismului', 'O recompensi generoasd ca sa nu mai fis nici o discutie ln momentullrnpadirii prizilor', sau 'Anglia gi-a pldtit datoria, ca lntotdeauna pe spinarea altora'.
Presa din {drile vizate, Si chiar din alte

din Libia, conduse

de

Fri a condamnat

cl

lrebuie

si

se consulte. La 18 iunie,

Churchill se afla la Washinglon, dupi

generalul Marie-Pierre . Koenig (1898-1970), au primit misiunea si

ifferzie inaintarea unitililor germane comandate de generalul Rommel. ln inferioritate .numerica, cu prelul abandonirii a 500 de rrnifi, francezii au ajuns ln linile britanice. impreuna cu aliatii, ei au lnt6rziat 15 zile lnaintarea ne,mflor catre portul Tobruk, Egipt si Canalul Suez. Fodele franceze libere au pierdut peste o treime din

ce semnase la Londra un lratal de alianle cu Marea Brilanie. Problema

principald o constituie deschiderea celui

din Afrika Korps

de-al doilea front. DupI lndelungi

disculii se hotddsle ca locul debarcdrii

si

fie Africa de Nord.

21.

La Tobruk, 25 000 soldati aliati se predau

in urma ranilor provocate de atentatul de la Praga 'CAlaul Moraviei',

Moare
gwematorul nazist Reinhard Heydrich (n. 1904). 6. Portavionul american 'YorKown' este torpilat de japonezi in zona insulei lrrlidway. 7. A treia ofensivA sovieticA asupra
Swastopolului, in Crimeea

4.

armatei lui Rornmel.

efectiv, dar au dovedit cn sold4ii "gaulligti" gtiu si lupte 9i merite sa

intre in marca alianfa antihitleristL

ZL

L-atftchy, Pierre Laval declarA cd doreste

Vctoria Germaniei!'

25. Orasul german Bremen este atacat ln

cadrul program,ului englez '1 000 de bornbardiere' deasupra marilor ora$e ale inamicului. 25. Se inctpie a doua conferintA de la WasfF ington intre Boosevelt Si Churchill, ln care se

Rdzbanarea

Eestapoalui
Rizbunarea pentru moanea
gauleiterului hillerist Heydrich, dupd atentalul comis asupra acestuia de
padizani cehi la Praga, a tost barbad.

8.
hitleristi.

Submarine japoneze atacA orasul

Sydney pe coAstele australiene. lO. Distrugerea satului ceh Lidice de catre

stabileste deschiderea celui de.al doilea front in Europa gi punerea la punct a bombei atornice.

ll.

Trupele germane izgonesc din Bir

al

27. in Uniunea SovieticA diviziile hitleriste

inainteazd si trarerseazA fluviul Don. 2& Anglia acorda Uniunii Sovietice un credit de 23 de milioane lire sterline.

Sunt executali

357 Mftali $i femei,

Hakeim pe sdd4ii Franlei Libere.

btrnuili a fi partizari. Gestapoul geman a ns de pe suprahla pemntutui satul

15. Pierre Laval, primul-ministru

umr prizonieri.

Lidice, de

ltngl

Kladno, loc din care

gwemutui de la Vichy, accepta ca francezii sA plece la munca ln Germania in schimbul eliberArii

se presupune

cl

sunt

originari

29. Benito Mussolini zboarA spre

sper6nd ?ntr-o intrare triurnfala

Libia,

alentatorii. Acesl mlc sat compus din 95 de case a fost incendiat Si an plntr la lemelii. 199 de locuitori de pesle 15 ani au fost execulali, 184 de temei au

in

Cairo.

18.

Premierul Churchill sosegte la Washing

3O.
inchise.

Ultimele Scoli s/reiesti din Germania sunt

ton pentru noi convorlriri cu RoosEvelt.

lost trimise

in

lagdre, iar 88 de copii

in alt lagir.

Trupele germano'romiile ocupi Seuastopolul

Cucerirea oragului Sevastopol, la 4 iulie, de cAte trupele germancromAne dupd 25O de zile de asalturigi numeroase jertfe, favorizeazd. viitoarele acliuni penbu ocuparea intregii Crimei. Diviziile armatei a 11-a germane gidivilile rom6negti 1O Si 19 infanterie, de cavalerie gi de munte, au luptat zile Si nopti pentu acest obiectiv principal, port la Marea Neagrd, baza nr. 1 a flotei militare ruse. DupA o surs6 sovieticd, nemtii au pierdut in jur de 100 000 de soldag din care 60 000 nrorti, iar armata romdn6 1 597 modi, 6 570 rAniti Si 577 disparuti, din sursele publicate la noi. Dar, odiseea trupel.gr germane {5 divizii) 9i ;'omAne (7 divizii) ramase dupi aceasti lungd bAtAlie, plus altele din diferite zone ale Crimeii, va dura pAnd in luna mai 1944.

Gurca penfia bomba atomicd

germani Si aliatiincep sd se rASpAndeasce tot mai mult. Cine va cdstiga cursa? Mare$alul Goering tine o reuniune la Berlin cu fizicienii atomigti care-l asigurA ci in urmAtorii 2-3 ani aceasta bombd va fi operativd. ln Statele Unite realizarea bombeise afl6 pe drumulcel bun. Productia ei este incredintatA unei echipe anglo-americane gi i se atribuie denumirea de 'Proiectul Manhattan'. Lucrdrile sunt tinute in cel mai mare secret, sub controlul serviciilor speciale. Cu prilejul vizitei sale in luna iulie la Washington, W. Churchill este informat asupra stadiului lucriirilor, dupd care declard cA 'sperd ca desfA$urarea operatiilor militare sA evolueze atdt de bine incdt sd nu fie nevoie de folosirea acestei distrugdtoare bombe'.

$tiri despre producerea unor bombe atomice de cdtre

Hitler tixeazd noi obiectfue

Cu toate cA situatria frontului in U.R.S.S. lncepe str se clatine pentru germani, Hitler fixeazi comandan(ilor stri noi
obiective:

Someanorarea regelui Ferdinand

din viatd a M.S. Regele FerdinanC
ln ziua de 20 iutie a.c. S-au tmplinit 15 ani de
organizate ln toatd lara manifestitri pioase gi comemorative.

la

stingerea

fntregitorul'. Au fost

M.S. Regele Mihai I gi Regina Mame Elena, tnsotiti de rnaregalul lon Antonescu, Conducdtarul Statului, de membri ai guvernului gi aiCorpului Diplomatic, precum gi un numdr mare de invitati au efectuat un pebrinaj la MdndstireaCurtea de ArgeS.

la

t. Ocryarca laiingrafulai. 2. Corpul de anstc B frpfuie si avmsr;zp ile Ia Don

3Corpal

Yolga-

Caacaz

& atmatt A are misiunea sn pffnrndn si sn ocqpe z@a ;p,aoIifefi Baka-

ft

Inaugurarea'$trandului Giurel"
A fost inaugurat, in cartierui muncitoresc 'Grant-Crdngagi'
'$trandul Ciurel', reamenajat $i mqdernizat'pe o po(iune in albia rAuiui DAmbovi[a', in zona'Ro$u-Moara Ciurel'. Bazinul cu 'apd curgatoare' (in iungime de peste 1 km), plaja cu nisip fin, cabinele, restaurantul, bufetele, inconjurate de o ?ntinsd pddure de foioase, constituie'un adevdrat colt de rai', in aceasta zon6 a Capitalei.

0ebutal bdtdliei de Ia EI-AlamEin

Dupi ce portul Tobruk a fost reocupat de Afrika Korps, armata a 8-a englezd. se retrage tactic, Si rezista atacurilor la El-Alamein, la 88 km, de Alexandria. ln ciuda propagandei hitleriste care anunta intrarea blindatelor lui Flommelin Cairo, alialii Brimesc intdriri pe uscat, in timp ce avialia lor domina cerul african. La 21 iulie aliatii pornesc o ofensivd generald, dar firi rezultate mari, blindatele lor oprindu-se in cAmpurile de mine. Lupta va continua pAnd in luna noiembrie.

asediu conlinuu, trupele

4.

Dupa 250 de zile de

lntregime oragul-port Swastopol. . 5. Armata a 3-a

generalul Petre Dumitrescu,
trece

germanororn6ne cuceresc in

in or4ul Bragov incep lucrArile de introducere a gazului metan. 'lnpnrnutul Rdntregirii', incfieiat la 31 mai, se dovede$te un nctabil succes: pqste 18 miliarde lei, depugi de cetiteni.

2 4,

l. Erupe wlcanr.rl 'Etria' din Sicilia. 2 Riscoalele nalionaliste din India iau propodii, datoritA condi{iilor mizere de via{A. a Fo(ele grupdrii 'Weicks' patrund ln
oragul Voronei. 8. Japonezii pericliteazA nariga{ia vaselor

7.

Organizarea 'muncii obligatorii' a

evreilor trece
tumatOi.

ln sarcina

Marelui Stat Major al

americane

in Pacifiqul de Nord (28

vase

roman6; comandate de h
ofensive irnpreunA cu

9.
l.

Generalii Vasiliu Rdgcanu si

C.BAldescu srlnt decorali cu 'Crucea de Fier',

clasa

trupde germane pe direclia

Dontalingrad.

Spitalele cu rdniti din Transnistria Si Crimeea sunt vizitate de Maria Maregal

Antonescu, Veturia Qoga $i d-na Kitlinger.

scufundde ln apele Spitzbergului). 9. $apte sulrmarine sodetice scufundate ln Marea Baltica t3. Se sspendd tranzitul .de mdrfuri prin
Canalul de Suez. 14. Forteg franceze libere ian denrnkea de

6. Primele

trupe

rqnEne ating flwiul Don la

de

sd

ll. S-a constituit

'Academia de

Ve$enskaia. Trece la

furio.rltura (47 nenbri).

obnsiva Si Armda 4 ron6ne, lnaintEnd in directia marelui ora$ Rostov pe Don.

13. Se urgenteazA lucrArile pentru alimentarea Capitalei cu gaze naturale

(conducta MAneSti-Buc*rreSti). le Se interzice ldierea ritual6'a pasdrilo
Evreie$ti.

15. in Cogresul national indian, Gandhi cere rekagerea britanicilor din India fdrd conditii. {8. Prc$edir*de Rocryelt ru este de acord
ru
revend'rErile partidului Congresului indian. 19. Congresul S.U.A promulge legea prin

'ftanta csnbenta'.

12. Dr46 o sapta.I|tua

de lnaintare, trupele Armatei 3 rornane trec ln aperare. Corpul

in macelAriile

care confirmA starea de rdzboi cu RomAnia,

Ungaria 9i Bulgaria. ZL Churchill respinge propunerea S.U.A. de a deschide al dollea front inairte de sfArgitul anului 19f2.

18. Radio-Rom6nia inaugureAzl'Ora

rnilitard italoromAnd'. Comernorarea-a 15 ani de la rnoartea Regelui Ferdinard | - intregitorul.

3 armate romAn

inainteazd spre est 9i aiunge in zona

8.

Kalaci, pe cAile de acces spre Stalingrad.

6.

Corpul

armata

roinin inainteaze la vest'de

calea feratd RemontnaiaStafingrad.

Sfinlirea 'Troilei Eroilor" la Reg.6 Dorobanli - Mihai Viteazul diri CapitalA, in menpria ostagilor cazuti pe frqrt 29. Feldmaregalul von Mannstein $i generalul rcn Kleist sunt decorali de regele Mihai I cu'Ordinul Mihai Viteazul'.

Z}.

26. Evreii din Palestina sunt inrolati ln

unitatile militare engleze. ?7. Amiralitatea engleza anuda pierderea port-avionului 'Hermes' scufundat in golful Bengal (286 victime). 28. Sorieticii e/aqraza ora$ul Rostov.

Proiectul Metrou
(qai 6 Marlie) pe

lffiz

Enigmati c al spr'on Trepper

La 3'l august, reteaua de
spionaj sovieticA'Orchetra rosie' este desmperitA de serviciile secrete germale 9i rnembrii ei sunt

$i acum 50 de ani, problema transportului in comun era nesalisftudtmreln Bueuregti gi prwoca ne.nwltumiri, degi pqutalia Si clddirile erau, numeric, jurndtate. Cine a vAzut pe bd. Elisabeta .
acest traseu irrgust circuldnd In acelagi timp trdsuri, automobile, tramvaie, autabuze Sitroleibuze, se mai mird Si astEzi. Ca urmare,lnca din l!)42 s-a simtit nevaia gi s-a vehr'culat idesa constratiei unor linii de metrw in Eucure1ti. Prsmatorul este ing. Nicolae Petculescu. La 18 august, intr-o conferinld, el i$i

arestati, impreun6 cu $eful lor LeoBold Trepper. Interogatoriile

dureazF pAnA spre sfArgitul anului 1943" ln noiembrie 1942 Trepper reusegie sa evadeze si sd, se

dexoftd planulindicdnd gitraseele. Linia 1 (Nor&Sud): llipodram (Piata'Prcsei Libere' de astazi) - WWrtffia RomandPiafu Mare (Uniriil bd. Regina Mafia (Cogbua} l"inia?Est-VeEtr Gara Obor - bd.Ferdinand (apo! Dimitrov) - bd. Carol (apoi
Republicii)

refugieze Tn Franla. Membrii

organizeaz6 celebra retea de

spionaj 'Orc*estra rs$ie' care va servi tu1os*ova 9i pe aliaii. in ianuarie 1945, plercA la Mocccnra. Obsesia lui Steiin de a vedea trdd&tori printre cei apropiali lui, fi aduce lui Trepper 1O ani de

'Orchestrei' sunt executati. Amiralul Canaris, patrcnul informaliilor

- bd.Regina Elisabeta - $ttrbey Voda. Linia 3: Gara de Nord - bd.Duca - $os.Easarab - Piata Victoriei. Lungimea liniilor 15 kn., termenul custructiei 5 ani, costtlin jur de 5 miliarde lei,

cmstutt in intregine. de romAni gi cu mderiale indigene. Agravarea rdzboiuluigi consecinlete acestuia au amdnat cu decenii acest
proiect.

"Grucea de

fief'

costat viata a circa ffi S00 cie sclda{i germani. in schimb Staiin nu i-a crezut avertisrnentui invad6rii U.R.S.S. la 22 iunie 1941. Leopold Trepper', evreu pc ionez, +a nascut in Pdonia, lange Zakopane, in 1904. LuCreaz6 ca
miner, devine mefiibru al partid'.:lui cornunisi.. In 1932 pleacein Franta

naziste declarA cd Trepper a

inchisoare. Este eliberat dupi

in Polonia, devine

pregedinteie .A$ciatiei evrellor poOnezi. ii tiste int*rzis'se pareseascA Polonia.

mffirtea'Tiranului Rogr:'. $unge

'Crucea de fier', cea rnai inalti

dfforalie gernnntr de rdiloi decerndd de Hitler pentru comporHri excelionale; nu mte o di$inctie concquli de nazisti, ci o cratie a rqelui Prusiei, Fridrlch Wilhelm

unde se perfectioneauA ca spiu:. in 1936 se afl6 la Bnxellss. urde

$iie prea multe. PleacA numai famitia sa. O viat& plina de

enig:'ne.

Shnfafrr$ *$!r#t#
La 1 august,
executa
amirals.,f

$a

{/lieppe
gi

lll, pentru reompensarea viteiiei gernane

englez h4cufitbaltrin organizeazi

in luptele antinapoleoniene. ln al doilea ddoi mondial, Hitler a creat 4 clase ale

Ordinului..Pe Hng[ clasa
'Frunzele de

o debarcare in zona *ieppe, ele pe tdirnnul francez al Canalului Mdnecii. O fort* de iir*a 6 00fl nriliiari aliati, dintre sare
5 000 canadieni $i 1 000 engiezi, debar*d. pr* plaja de la Dieope pentru a testa forta diviziei a32-a cie infanterie germana. Tentativa egueaza. Nemlii sunt superiori" La ora I dimineda rArn6n pe plajir 907 morti, 568 raniti 9i 1306 prizcniei, ca gi un important rnaterial de r6zboi. Aproape 2 000 de sclddti aliali reugesc sd se mai inapoieze in ambarcalii pe litoralul englez"

| 9i a ll-a, el a instituit $i '0rucea de cavaler' ca $i

$eiar'$i 'Frunale de steiar cu dianante'. Prinn penonalihte striini 'Crucii de fier' a fo$ ma6alul lon Antonmcu

care a primit Crucea de cavaler a

penlru cucerirea Odessei.

2
Marasesti.

S-a deschis linia ferdd dubld Buz&ranuntd:

.2.
Armata

Forlele romane din

cavalerie) sunt angajate in

3 (diviziile 5, 6 Si 9

cadrul ofensivei germane din Caucaz. Acestea inainteaza fulgerator ln peninsula Eisk. Dupd ocuparea oragului eu
acela$i nurne, lrupele romneisi

interzicerea Tnjurdturilor' 9i a'expresiilor vulgare' in public; sanc[iunile sunt eontraventionale, iar recidiva se pedepsegte
chiar cu intemarea in lagar. 5. 17lei 6te mrl pret d pahiide S gr. F0% stu $ S% oz). - Membrii corpului didrcl'o din regiunile dezrobite wr primi o indermizatie de 30% pe

3. Pretectura Capitalei

comunisrnului, ca urmare a tratativelor anglo.

l. Vaticanul ia pozitie fmpotrlva sovietice Si a inf luentei crescAnde a bol$ryisrnului. 4 UnitAti americane debarcd la
Guadalcanal, Pacific.

in

Insulele Solornon din Oceanul

8. Congresulindian cere S.U.A., Chinei 9i Rrsiei sa sis|ine independenta Indiei.

Gandhi, Nehru 9i altifruntaSi ai miscarii nationaliste indiene sunt aresta{i.

vor conlinua ofensiva de-a Itngul lltoralqlui est'rc 4 Me?ii de

Azov, spre Promorsko Ahtarskaia gi Tanan.

lffrgd salariu.
Filmd italerorndn 'Odessa in flAciri', cu soprana Maria Cebotari Si Carlo Ninchi, se aflA in curs de finalizare. ll. Se incorporeaza tinerii cu termen redus din contingentele 194.3 Oi 1944. 13. Evreii 9i strAinii veniti clandestin in

lO.

Port-avionulsofundat.

9. 12

britanic'Eagle'

este

Z" Armata 3 romane ifire vest Bl[

preia ryerarea Donului m'rjlociu Perekop 9i Boskoreskaia, pe un front de circa 1@ km, inbcuind trrfele germane gi italiene ln zona. Misiunea celor 7 dwizii rom6ne este de a mentine fi'ontul gi de
a interz'tce o errentualalfrcercare

15. Turcia intezice trecerea flotei sovietice prin strirntoarea Dardmele. 17.
poporului.

V. Mclotov este numit

prim-

vicepregedinte

al Consiliului Comisariatului

Btnre$i

l+ Este dat in func[iune depoul de trarvaie'Panduri' din Bucuregti.

18.
Se dublmz6 pretul painii pentru ewei:

Cmtra

rs

zu

fi trimisi

de zile pantru p&6sirea Capitalt. al familiile in Transni$ria

sovietice de contraofensiva,
menita se imp'dice asaltul trupelor german*rom6ne asupra Stdlingradului. Gorpul 6 arrftata rG

30 lei o pAine de 5@ grame.

2|l. Germanii trec Donul, ultimul obstacol spre Stalingjrad. 24. Discurs al lui Goebbels: 'lnainte de sosirea iernii, puterea militara a Sovietelor nu va mai ameninla Europa'!
25. Ducele de Kent, fratele mai mic
al

?1. Presa consernneaza: 3@ de ani de la ilparirea'Evarqheliei de la Govora". 2f. Se hoterage ca, de la 1 septembrie,

8.

man trece la sud de Don gi inainteaza spre valea r4ului

Aksai.

sA disparA din Capitald comerciantii arnbulanti, gherdele 9i tarabele care dau un aspect orien-

regelui George al Vl-lea al Marii Britanii, moare intr-un accident de avion in zbor spre lslanda 28. Tqi evreii strAini intratiin Franta dupA 1936 sunt trimisi in tabere de concentrare.

tal 'miqrlui nostru Paris'

Se interzice @ns:umarga porunbului fiert szu copt pe stradd, ln municipii sau ora$e.

25. Aviatia britanicA ataca acceleratul Paris-Bordeaux (25 .de morti qi peste 50 de rdnili); energic protest francez.

Partidul F"iheral waatisneazd

Pierderile de vieti ale tinerilor csta$i romani pe frontui antisoviotic

Pierileri germane de yieti

Fresa occidentalil anunte ci in primele 15 luni, din iunie 1941 pAnila -l septembrie 1 942, Wehrmachtu| (armata germand) apierdut peteritoriulUniunii Sovietice un numar de 3360@ ostaSi decedati, 1 1 26 941 raniti, 75 9gO prizonieri Si disparut. Situatie, care dupA iupta pentru cucerirea Stalingradului, se va agrava catastrofal.

inBresloneazi puternic cpinia publicA riin tara noastre. Principaieie pariide poliiice opuse dictaturii iau atitudine. intr-o scrisoare adresata maresaluiui ion ,Antonescu la 24 sepiernbrie, C.1.0. (Dinu) BrAiianu, $eful Fartidului Natianai Liberai, corrrlarnnA cu o vehemenlA nemaiintAinita Feiilica interni $i externa dusd de C*nducdtorul Statului" Esie semnificativ in aceastd piivin[* urmiitr:rul fragment rJin scrisoare: 'suntem in preajnra iernii, cu
am*nin1r.ir*a

d*

ioame gi Ce frig pentru popuiatia larii

i,-u

$ profunda

noepe s$edrrt $taf$*gra dul ui

dezcrganizare a vielii econcmice... Armata rornind nu s.'rai oonteara

ea arrnata natenal* Bentru apararsa frsntiereicr Xarii. Ea e$ie incadrate in armale gerrnanA ia peste 1 S00 de kilcrnetrii de Fra Si bngatA corriir:r:u ?n primeie ilnii de lupii. Fentru ce ne impunetii continuu

aeesie saerificii?.

pedeaps&

in pofida imestor pierderi considerabile, aflat iil zona frontului so,rietic, la Vinnila, Hiller ordsni ccmandantilor marilor unitili invadatoare se ocupe Stalingra$ul rreintiirziat gi cu oriee pret. Nemtii :lispun in acel moment de doud armalc ale 'l-leeresgruppe", armata a 6-a a maregalului von.Paulus, 4 divlzii blindatc, armatele romine a 3-a {8 divizii infanierie gi 2 cavalerie) 9i a 4-a {8+2 divizii). in general germanii dispun de 50 de divizii, iar sovieticii de 130 de divizii. insi cu efe$tive scizute.

KesnEpgar& :. Triipele
re:!sler{5. rgnrAne

i,uciiln ilragcmirescu, func!i*;l*r la primiria sect+*rlui IV{veide) din Bucuregti, a icst prins Peri.ru a eonstiiui u* averiismenl cel*r teniaij sA *orniti astfel de intiaciiuri, imi;otriva acestui luncgonar incorcct s-au hrat rurn*loarele

sovietice ooun o dArzi

aciicne*id in Cauceu, aiituri *e trtrpole geimane. Forlale

in "iiagli:lit deiici de lua.-e de ;:iili".

a q

.{. A'n +ra -l

romAni,

c*jreia ii sunl qrborConate Saote d'wizli, c*upa pozilii defenslve la sr:r1 de Stalingrad, inlrs Don $i
'r'oiga.

generalii Peiro Durniirescu,

cornandantul Afinatei 3 rornAne,

20. intrevedgre

intre

mfswi: "a iort tiout tirnp de cinci zile lrt hoir:l primlriei cu cihrge la *i6ini, iar nopfile le-a dorinit in beciul poliiiei, dupa care a lbsl
trrmis in judecati pentru primirea

,6

Si Friedrich von

Faulus, ccr,endantul Amatei 6 germa-

sarctitnii corespunz{ioare abaterii

sale".

La 13 seplembrie incepe bitdlia, care va dura 143 de zile. Hitleristii

reugesc

ne. Sunt disculate problernele

slabei inzestrAri gi aproviziondri ale lrupelor romdne.

Nu chiar ca pe timpul lui VIad

si

intre

in orag 9i si ocupe chiar gara Stalingrad. Sovieticii

pornesc movila

Tepe$, totu$i actualizarea unor

asmenea idei, nu numai in materie de luare de mitA, n-ar strica!

o contralovituri pentru a curi|i centrul oraguiui, cu mari lupte pe

'Manni', ca gi in cartierele muncitore$ti, indeosebi in acela denumit'0ctombrie ro$u'. Pentru fiecare casi, pentru fiecare strade, infruntarile sunt de cele mai multe ori corp la cop. Acedi epocda bildie va dura pina la 2 februafie 1.9,1i1.

l.

Pr.esa rornana estimeazd

ca

"Popula{ia globului va cre$te

de la 2,2 miliarde oameni (in 1%2) ia 4,75 miliarde (in 20@). - Ministerul Culturii Na{ionale a aprobat 1000 de burse pentru orfanii de rdzboi, in $colile secundare $i intemate. 2. S-a deschis la Bucuregti expozi{ia 'Razboiul in imagini' {menifestare rornArogermana de arme Si artd). ,|. Re/izuirea evreilor din 'categoria a ll-a' (care au participat
pe frmt, in linia l, ?n mii 191G1918). - Cornpozitorul Dimitrie Oclin oornptne'lnrn Regelui Mihai f. . tt. Din aceastd zi camuflaiul in Bucuregti incepe la ora 19. 13. Se suspendd trimiterea de mandate pogtale particulare pentru osta$ii de pe frcnt, decarece 'nu au ce face cu banii'. - Avialia englezi gi sovieticA bornbardeaze instalatiile petrollfere

Trupele germane ating flwiul Volga gi amenintA puternic Stalingradul. Walter Funk, ministrul economiei Gennaniei, sosege la Bucure$ti pentru tratative.

l.

3. Presa germane consemneazA: 'in.urma rnarilor victorii germane, soarta Stalingradului poate fi considerata pecetluita'. 4. Prin lege, in Frafia'mdna de lucru'de la 21 la 35 de ani este trimisi in Germania, la muncd.
7. 'Uniunea generala a evreilor' din Franla este obligatA sa plateasce 6 milioane franci pentru a rnai putea functiona. lO. Din cauza lipsurilor alimentare, Uniunea SovieticA importA grAu din Canada. - O tentativd aliata de debarcare la Tobruk e$ueaza.
15. Trupele americane din insula Guadalcanal (lnsuiele
Solonrcn) resping trupele japoneze. 16. La Vmetia ruleazA filmul italerorndn'Odessa

de la Ploie$ti.

14. Se deschide ia Sala Dalles expozitia germano-rom6n5 de radio si televiziune.

Presa anun{i deschiderea ?n Bucure$ti a unei expozilii cu produse realizate de internalii poliiici ?n atelierele lagaru[ji de la Tg. Jiu. 18. la fiinla agezAmantul 'Eforia Gta$easca pentru militari 9i lnvalizi' sub indrumarea Consiliului de Patronai. 23. No'rl prel al uleiului comestibil, 143 lei litrul. 2tl. Presedintele Partidului National Liber,al, C.l.C. BrAtianu protesteaza gi condamnA vehement politica maregalului lon Antonescu de a angaja armaia rornAnA in lupte pe toritorii sirAine,

t7.

in

flac6ri',

premiat cu Cupa Bicnalei.

20.

La Paris sunt executati 116 membri ai Rezistentei franceze

d?parte de Patrie. 29. Elevii din ultima clasa de liczu (a Vlll-a) sau gcoli similare pot beneficia de o singura amAnare de la lrcorporare, pentru studii.

pentru atacuri impotriva militarilor germani. Zi. in Nloua Guinee fcr[ele aliate americane 9i australiene, incep ofensiva impotriva trupelor japoneze. 38. Sediul Societ5tii Natiunilor de la Geneva este cmsiderat de presa germana 'cavoul unei costisitoare 9i rdufacAtoare utopii'. Zl, Puterile Axei sArbAtoresc qt fast rezuiiatele oblinute ?n cei doi ani de la semnarea Pactuii.ri Tripartit.

Un an de
sovieticd.

la eiderea Odessei

$up ortrril angl a-ameri ean pesfrtrl;l

l-a 16 octombrie se lrnpline$te un an de cdnd bravii no$tri ostagi au eliberat pdrndntul stramo$esc al Basarabiei, Bucovinei Si tinutului Hedei, au cucerit Odessa, puternic punct strategic pentru apfurarea

llnianea $avietied
[n anul 1942, cotitura aproape dee'sivi in rA:&oiul germanoswietic se dd|q.f.zil pe lArge reptrcairdqftA data nentikr de amaa sovieiica, $ sprilnrtri
mderial acordal de Arglia 9i State{e Unhg, pe baza legii de impnrrrul Siinchirierc. Pe cdi maritime, ocolite, prin Ocear.J lnShelad de Nord, pe la Murmaxk, zu sosit din S.U.A 1 300 de aricane, 2 000 de tancu{i u$oare, 75 0ej0 de mitraliere, 20 00C de carnbene si Jeepuri, 1 500 000 de bocanci, iar din Arglla, qi putin ?nainte de irceperea bdtiliei de pe Volga pentru Stalhgraci, au sceit 2,100 de tancuri, 1800 de avkrarre,3000$0p6echifrEaltaininte. La 6 octombrie sa semnat ia Washington un ne.l protool de livrari pentru U.R.SS.,4,{C0m0 ime provizii (consumul de caine, sra bpte praf,'ogurne

in Piata Palatului Regal din CapitalA se adund ln aeeastd zi mii de bucure$teni care aclama pe Rege. Apoi, ei se ?ndreapte spre Piata Victoriei, in fata Palatului Consiliutui de Minigtri, unde aplaud6 indelung pe mare$alul lon Antonescu. aparut in balconul clddirii.

Parada militard cu defilarea pe sub "Arcul de Triumf' a osta$ilor care au luptat in Basarabia Si Transnistria, va avea loc in prezenta regelui Mihai, a mare$alului lon Antonescu Si feldmaregalului Keitel.

"Real
in

izlri in llansnistria"

desfi'dralde, sa). Industria sovietica a pfocurat la rAndul ei pentru front in faza finalii 130@O de tunuri, 3700O de tunuri antiaeriene, 165ffi iancuxi grele, circa

Bucuregti, pe marele platou din'Piala BrAtianu' s-a inaugurat lntr-un cadru solemn, expozilia'Realiz6ri in Transnistria'. Au participat membri ai guvernului gi corpului diplomatic, demnitari civili si militari, numero$i invitati. Expozitia infatigeaza realizArile'o'btinute timp de un an ln administrarea Transnistriei.

30000 de avioane.

Ilrama Yasalul'Taconia"
De$i englezii au luat mdsuri pentru a mic$ora eficacitatea submarinelor

Sporuri salariale "de soumpete"

Prin'Hotarfrea Consiliului de Ministri'(din 28 octombrie a.c.) s-a aprobat majorarea salarilor functionarilor publici, cu urmetoarele sporuri: salarile p6n6 la 3 000 lei lunar, vor primi 50%; intre 4 000 Si 8 600, spor 40%; intre S 3o&14 7@, spor 37-30"/o; lntre 17 70G 25 000, spor 3S20%; intre 25 00S,t} 0@, spor 2S'10%; intre 48 t.uulu--72 000, spor 1G6%.

germane, acestea sunt ince operative. Unul dintre ele, U-Boot '156, scufundd vasul de transport britanic 'Laconia", iar altele Uimit pe fundul mdrii pacheboturile 'Oronsay', 'Orcades' Si 'Duchess of Atholl'. Drama cea mare aparlineinse vas.rlui de transport'Laconia'cu 3000 de persoane la bord, printre care 'l 800 de italieni, prizonieri de rdzboi. Comandantul
submarinului german afle acest fapt de la un supravieluitor $i transmite un S.O.S. pentru salvarea pasagerilor de pe epav6 $i din ape. Sosesc caieva nave.la acest apel, insd apare gi un avion american de venAtoare care bombardeazd submarinul german. Alte avioane caute submarine in golful Gascogne, unde-se petrece actiiinea, b ga'sesc, Si alte patru submarine hitleriste sunt lovite. Dupd acest episod, amiralul german Donitz interzice submarinelor orice acliune de salvare. De pe vasul 'l-aconia'n-au putut fi sakali decat 10@ dln*cei 3CE0 pasageri, inclusiv prizonieri.

romane -' (arrnatele incearce se impiedice,*",ir"r" ItTY',-tjiT:Tazian 37 M $i 5B)' Luptele dh zona sovietice de a crea la sud de 7 ' fluviu noi capete de pod si baze Nalcik vor dura p6nd la 12
Donului. Arrnata
de plecare la

Trupele germane gi rom6ne din Caucaz reiau cu succes inaintarea pe directia Nalcik-Alaghir. Acestora li se la2E.Lupte localepeft?t{ . opune Gruparea de Nord din

27.

La 11 wtornbie, un nmando civil de 4 nanngieni, trimi$i de Londn, sunt paraf,utali in Noffegia peilIru e)Ecutarea unar rcliuni de diversiune 9i distrugore la fubrtca de apd grea "Norsk Hidrol( cae se infieie cu succaf,. germani

Actiuni ale partizanilar

,! renesc alli 24, in alenelele
ln
Ucraina de
La 24 octombrie, 3 echlpe da gAait Bopulare polonaze ucid 10 oflteri VarSavtei gi re4aatia unui ziu hfierist.

atac.

noiembrie.

. c

la

Est

de Nipru detqanente de paftizani intreprtnd

nurneroase raiduri

in rindurtb foileldr germaie cdron le iroduc pierdert.

1. Sfintirea $i inaugurarea (dupd restaurare) a MAnAstririi 'Dintr-un lemn' din judelul Vdlcea 2 Cmcert simfonic ornagial la Ateneul Hom6n (20 de ani de la lnfiinlarea Fiiarnlonicii). 5. Nlorl pret al p6inii de 50 gr. este de 14 lei bucatra. 12 Noi preturi la bere ln localuri: 37 lei sticla (650 ml), 32 lei halba (500 rnl) si 22 lei {apul (300 ml). t4. Gala cinanatografic6 la Scala al premiera filmului german 'Frederic cel Mare' (vizionarul marelui Reich). 15. SArbitorirea urui an de la cdderea Odessei. 16. Se inaugureazd 'Elrozitia Transnistriei'in Piata Brdtianu. t9, Cunosda firm6 'Dragornir Niculesol' din BucureSti trimisA in judecata pentru mArfuri dosite 9i speculd. 2O. Prefectura Capitalei dispune sanrcliuni grave pentru cei care 'stationeaze pe strdzi Si acosteaza femeile'. - Se semreazA 'Decretul-lege pentru lnceperea lucrdiilor de introducere a gazelor naturale'in Capitald. 22 SoseSte la Bucuregti celebrul cdntAre{ italian Tlto Schipa. 23. Peste 140 de preoti olteni sunt kimisi in Transnistria peniru
ac{iuni de misionarisrn. - Sanctiuni severe pentru 'luarea de mit# (inchisoare $25 ani gi 'rnoartea'-pentru cazurile foarte grave). - Noi preluri maximale: carnsa de porc fAra slAninA 190 lei kg.

5. Un cuirasat american de tipul "Mississippi' (33 000 tone) este scufundat de un subrnarin italian. ?. in S.U.A 'ziua de munca de I ore' se pielungeste in intreprinderile avia{iei, pentru a se acoperi nevoile rAzboiului. 8. l.V. $alin irviruiege dired tuglia pi S.U.A, cA'nu se fin de cwdnf Tn ce privegte crearea cdui dsd dcilea frmt atigermar - Prizonieri germani surt ucisi fArA interogatoriu, de soldali si csnisari sovidici, pe frantul de la Briansk.
9. Australia solicita sprijin urgent din partea S.U.A. si Angliei Bentru a rezista dacurilor japoneze. tO. in Siria, tentativa de asasinare a generalului Charles de
Gaulle; 45 de arabi nalionaligi sirieni suspecli sunt are$ali. in Anglia, jrcariile de plumb se colecteaze pentru industria

ll.

de armament.

12

Cuba este'primul stat din Arnerica latinA care

reluat

rela{iile diplornatice cu U.R.S.S.

25, Regele Mihai I implineste 21 de ani $i devine major. 29. i.P.S" Patriarhul Nicodim tndeamni preolimea sa dea tot
spriiinul actiunii de colectare de daruri pentru osta$i.

- Camera Reprezentanlilor din S.U.A. a votat participarea negrilor la alegeri, lege primitA ostil de statele din sud. 13, Turcia protesteaza energic contra unor intentii nordamericane de a atribui Uniunii Sovietice, strdrntoarea Dardanele. 15. Turcia interzice trecerea flotei sovietice prin Dardanele. {6. Japonezii reusesc sd se infiltreze la Guadalcanal. 2O. ArnericAnii debarcd trupe ln Liberia. Zl. ltalia serbeaza "20 de ani de rerolutie fascistA'. 30. Mexicr,rl reia rela{iile diplrnatice cu U.Fi.S.S.

15. lrcA in zari, puternice forle soviet'ce treq h ofensiva pe ir{reg fiontul Druhli mqbciu. Ptu seara aperareaAnnatei 3 rqrrAne
este cornplel rupta. Blindatele so.riefrce patnjrd pesle 25 kn. ln dispozitivul acesteia gi ajung ?n
zona Perelazorski.

*litler oere uniEtiilor romane s5 reziste pfini Ea ultimul sm

15, 13, 6, 5 rorntne Si restul dMlei 14 rcmine Bi rnor ner.rtine cu orice prst Si pana h captr pozfiiile lor actrale'. $eful llaretui $d Malor al amdei rorn6ne,-llie $eflea intuind qi aces:te dMzii, afrde sub cornanda generdului Mlhail Lascer, vor fi mnplet ihcercuite 9i nimicite,lrnearca sa ob$n6 aprobarea
retagerii lor spre fuviui Donel CornandanBntul german, lgnorAnd aceasta solicibre, raspunde la ordirul lui HiUer ci: 'Grupul Lascar va treh,ii sd reziste ptn6 la ultirrul qn. Rezistenta sa cordilioreaz-d opralil ulterioare'. Flea:ltat din cei 4O m0 de qsta$i aj grurului au soipd in jur de 3 500.
Marile unitrti rofrErle

ircerwiteln

Cotul Dorului prinresc din partea fui Hider urmdorul ordin: 'Divizile

fu23. Alle for{e sovielice

re!&esc dupa h$e hver$.nde'se
?ncerq,iiasca Annata 6 gennana

o pane din Armata 4 rornana

romane continua
ofensivei

24.

ln Cotul Donulri

se

tupde
reziste

Ginstirea memoriei lui llicolae lorga

Drectorul cdidiarului Curentul', Pamfil $baru, a irslituit un prerniu ln valoare de 10 Offi lei pentu zubrul celei mai rer.rsite lucrdri s.r wblectrl'Nkrdas lorga, istoric $ educato al poporului rornln'. Ini|idorul acetui conqrrs i-a propus d-lui. Gh.l. 8na-anu, suc@sor al prdesqului la catedrd

wbiice. Cea mai mare oarte a lor sunt scoase din

s.ibordinea Armatei

si la csducerea'lrsiitrtufui de istcrie

universalAr,

rorn6ne si

trecute sub comanda Grupului gemfi Hdfdt'.

romAna, Armata av&rd pierderiin ebclive.de peste 50%, @ntiaja sd rezi$e presiunii

4.

sA prezideze comisia de examinare a lucrdrilor propuse, iar pe cea prerriffi soifmerpze larredrlui. Sumele rezultate din vAnzarea cirtii sunt
destinde ridbediunei bisericute care sa perpetueze mernorla marelui cdrUrar rorntn.

irrnice. GnfOul tsscaf, hprand qr Amnta 6 germanA, cornplet incercuite ln zona Stalingrad,

incearce sa rest&ileccA legdtura cu trupgle gerrenororn6ne din Cdrrl Dorutri.

'Yulttrul de male" in flac*i

maoazirul univssal 1-a wlt nd de mar-e cu peStebin ghiare', de pe stada Carol nr.76, l6rpa piala Sf.Gheorghe. lnpbilul vechi, chiar perftu acea pedoada eraincdlzit cu sobe de lenn gi cirbune, de la care focul s-a propagat, cu repeziciurre, la etaj, pod 9i periis. DeSi pornpierii au irtervenit rapid, birwrile de la etaj au ars cornplet, i.ar apa din furfururi au disfus o mare cantihte din marfa

hpline*e o jmftate dc secol de la tnfiinlarea "la marginea Bucueqtiului" (azi Piata Unirii) a In$iu$lui medico-legal de cIilrc dr. lfmaltfinovicl fmdacul Folii r6ene dc nedicine bgah'f rncWmcth, cae a s d$ nrmelc In*hnftt cunoscrtr populn drcp Morga ncnfinut si tr
Se
trEzE8tr

Sd

uobzi'llA"!

Gheorghe Marinovhi, un tinighigiu din Calafal, c$dloril $icu doicopii, a Spus 'NU' h plebiscilul organlat de nne$alul

lon Antonescu th 1941. Un comunicd al lvlarclui Stat.ilbjor alirml ci, 'dlndu-Si

seama de gregala flcutd', Gheorghe

Mrylnovicia mrul sI fF fhis pe front. $i, bineinlela, a tual drumul Cdnnii.

nit $i a distrus ln mare parte

Un prutendc incerdlu a izhrc-

Morga Ia 50 de ani
Staisicib vrrmii ard ci h esti Dr. Mina Mir'ovb,i pdoadn dE 50 de mi s"an eftctr* la nqgt3l3% arftqdi ar fo{t aft$i 13 ITI rnsti din calze nmnab' 3 235 mcti sftfoe, 3 091 sinrcidqi, 7 412 arcfute g mond pin inpdeae, 376 puncwidecl 2189 avqtri prcYsate 5i urmate Cc decqerl
mlrtrelq'.

'Ziua cumpeffiif'
Conducdtorul Stalului hotiri$le ca si tie declarati 'Zua curlpitirii', adrestndu-.se poporului cu
ziua de 22 tebruarie

ae

urmitorul apel':'Romlni, spriiinili

strddania Aiulorului

de iaml

9i

considerali''Ziua cumptrllrii' drept

semn al voinlei ron6nilor de a ne uni?n

sulerinle $i de a ne spriiini

in bucurii'.

l.

in ghiare' din
Se emit Si se punin circulatie douA serii de timbre omagiale

16

Bucuregti; pagube de peste 60 rnilimne lei. Doamna Maria mare$al Antmescu e decoratA de Firhrer briliante

cu terna'Un an de la eliberarea Basarabiei'. 2 Ministerul lucrArilor publice a instituit un concurs pentru sisternatizarea gi modernizarea Pi4ii Victoriei din Bucure$ti. & Prin lege este expropdat innbilul Teatni Uric' din Bucuregl
{propdetde particulara) pentru instalarea'Operei Randne'. - Se 'r*erzice in toata lua t'xuuea operelor scriitorilcn e/rei, csF forn $stdor afpate in librarii. Evrdi $ strdinii care se prelntA la'revizuire' ctl acte fabe, vor fi sarct'r:nali: evreii trimi$i in Transnistria iar strAinii 'expulzatt'. 6. Regele Mihai viziteazA Odessa.

cu ordinul 'Ehrerzeichen fOr Deutsche Volkspflege', cu

{Medalia de Onoare cu briliante pentru grija fata de popor'). - Decret-lege priMnd:''suspendarea pedepselor unor infractori

din cadrele armatei $i trimiterea lor pe frmt la infanterie'. 17. Subscriptia nationalA pentru 'Palatul lrvalizilor' pAnA azi
este de 114 114 4it9 lei.

;-

18. Evreii care au fost 'cerceta$i de razboi' (1916-1918)

beneficiaza de prelungirea contractelor de ihchiriere.

19. Se infiin[eazA Comisariatul general al refugialilor din

Transilvania de nord, pe l6nga Ministerul Afacerilor Strdine. Se acordd autorizalii speciale pentru 'scurtirea de munce obligatorie' $i 'de exercitarea protesiunii' urnr categorii de Errei.

?. 8.
ani.

Sunt nnalorate pensiile publice cu NT' Prof. A.C. Cuza e sArbAtorit la implinirea vArstei de 85 de

2L Zl. L

9.- La Odessa se infiin{eazA primul institut bancar romAnesc

din Transnistria. ll. Tinerii nascuti ln ar*rl 1920 vor activa ca prernilitari. l2 Uria; incendiu la magazinul 'La wlturul de mare cu pe$tele

Un an de la aderarea Romtorid la Pactul Tripartft. Csnernorarea a 90 de ani de la moartea mareiui luptAtor 9i patriot romAn Nicolae Bdlcesq.r. 3O. Gwematorul rornAn al Transnistriei (prof. Gh. Alexianu) a botezat 'primii copii rorn6ni nAscuti la Odessa.

AI doilea tront este deschis

Dar nu in Europa cum a dorit Stalin,

Legenda Eommel se

chiar si Roosevelt, ci in Africa de Nord

cum a propus gi a insistat Churchill

,''

dar la Port Lyautey unitdtile altui general american, George Patton (1885-1945), care va deveni la fei de celebru ca gi , i'iffi;;primul, intdmpind rezistenta
' ,',j;i.#itrupelor franceze de la Vichy, ' :"itffii care primiserd ordin sd atace pe i'iii,,i':,..i,.' aliali. Prezent in Africa de Nord

spulherd
stabileasc6 situatia dificila a unitAtilor germane, vestitul general Rommel dupd unele rezultate favorabile incepe s6. piardA teren"

Trimis de Hitler

in Airica sii

re-

Alt general celebru, dar englez, Bernard

Montgomery (1887-1976), conrandd armata

:,.ii'iii;iiin timpul debarcdrii, primul ',r,i;., ', ministru ai lui Ptain, amiralul ,
',,,,''

:lrl tpsngois Darlan (1881-1942) ,!j,irealizeaza un acord de incetare +:,.'s focului cu aliatii, ?nsA peste o 1:i. 1', ' , lun{ va fi asasinat ?n Alger,

pregitind operatiunea'Torch' (Torta),

debarcarea in Algeria 9i Maroc. Accepiati

Reolica Axei a constat in ordinul iui Hitier ca $i Franta liberA sd fie

:;1i,::r'::

'r'

a 8-a britanicd gi pornegte ia 2 noiembrie c mare ofensiv6 impotriva nem{iior $i italieniior. Rommel cere lui Hitler sd se retragd,, ac*$ta din urm5 fl refuzE, apoi tl aFrobA. Ofensiva britanicd de la El Alamein face 30 000 de prrzonieri a! Axei. Montgornery contifiuii

ofensiva

cucere$te tol ce 'ocu$ase 'Afrika Korps" a lui Erwin Rommel.

gi

ocupata. Militarii germanigi italieni trec prin

in final Si de presedintele S.U.A., pusii sub conducerea generalului american Dwight Einsenhower, debarcarea pe continenful african a inceput in dimineata zilei de

teritoriul francez Si se indreapt6 spre

iransoortoare debrarcd odni seara aproape 100 00O de soldati ai trupelor

aliate. Ora$ul este relativ ugor de cucerit

noiembrie. 800 de vase de

rizboi

iSi scufundd flota: 3 cuirasate,

Toulon unde se afld baza flcrtei franceze. Penfu a nu servi nem$lor marinarii'francezi
T

&asada$eargaE'
aggF

epspee
mondial.

si

crucigdtoare, 14 torpiloare, 7 submarine, ?n total eu navele mici, peste 230 000 de tone. Aliniati la mal, ei prezinti onorul cu arma, navelor care se scufundd.

ln insula de numai 7 00O kmp din

arhipelagul Solomon s-a desfA$urat o batalie japono.americand rdmasi celebrA ln istoria

celui de-ai doilea rdzboi

Guadalcanal, un loc de mare importanta $ra-

Agonia
Dupa

firci Ia Stalingrad (l)

3 500 guri de foc, timp de aproape doud
ore

pregdtire de artilerii de

tegica 9i tactici unde japonezii, debarcati inaintea aliatiior din Pacific, construiau un aeroport ca baz& principald de invazie ?n
Noua Guinee pi in Regiune Aliatii, americani $i australieni, aduc pe irsula -60000 de militari, iar japonezii 36 000. De la 1.2 la 15 noiembrie s-a desfA$urat o crunta bitilie navald, aeriand $i terestri, cu pierderi mari de ambeb paqi, de oameni $i materiale, avioane, nave. tancuri. Bilantul este tragic de ambele parti. Dupd aceastd sAngeroasi inclegtare cie torte, luptele continui pAn6in ianuarie 194.3 Si se lncheie cu un remarcabil succes stra* tegic al aliatilor. Ei pierd totusi 1979 de vieti, 5000 de militari se imbolndvesc de malarie, iar japoneziiau 16000 de morti oi 16000 de contaminati de malarie. Sunt scufundate 24 de nave de 134839 de tone.

Frontul Stalingrad sorietic dezldntuie la 19 noiembrie o puternicA contraofensiva, sprijiniti

de alte doud mari fronturi de divizii de infanterie, tancuri si aviatie. Action9nd puternic si suportdnd mai putin greu gerul de minus 25-30 de grade,

soldatii acestof fronturi au f6cut jonctiunea gi au realizat lncercuirea a 22 de mari unititi adverse cuprinzAnd circa 300 000 de ostagi $i ofiteri apartindnd armatei a 6-a germane (mare$alul Friedrich von Paulus) gi armatele a 3-a $i a 4-a ( generalii P. Dumitrescu $i C.Constantinescu) care pierduserd mult din efectiv. lnregistr&ndu-se mari pierderi, situatia devenise catastrofald. Hitler incearce sa ascunda populatiei germane ingrozite, dimensiunea infAngerii, promitAndu-i noi arme distrugdtoare. El constituie un grup de armate'Don' sub cornanda feldmaregalului Erich von Mannstein (1887-1973). Din cei prezenli $i din noiintariri acesta reunegte sub comanda lui 30 de ilivizii, printre care se aflau Si osta$i romAni ai corpurilor 6 Si 7 romAne, rdma$iin afara incercuirii. De altfel armata a Sa romA a awt initial 11 divizii, iar armata a 4-a romAnd 7 divizii. Cum amintesc rapoartele $i menrorile acelei perioade, aceste mari unitdti romdne'erau cu efective incomplete, cu moral scazut, fdrd echipament de iarni Si cu capacitate de lupti redusdf,

Guvernul britanic dispune suspendarea pelerinaielor la Mecca din cauza riscurilor naviggiei.
,

l.

Pregedintele Turciei, lsrnet lnonu se ptonunta din nou pentru nantralitatea t6rii sale.

- Uzinele Ford din Detroit sunt profilate pe productie de rdzboi, o parte a acesteia fiind livreta Uniunii Sovietice. 3 Groazric uragan in lndia: pe$e 11 0@ de oanreni modi. - Victorie decislva b El Aiarnein a erBlezilor (gpneralul Montgtrnery impotriva generalului Rornnd). 5. So/ieticii folcesc gloante'dunrdum', engleze. 7. Ciclistul Fausto Coppi bate la Milano recordul orei (45,848
km).

15. Se inaugureazA tunelul care leagd partea principalA a Japoniei de inwla Kiusiu. 16. Trupe germane $i italiene debarcA in Tunisia. 17. Maregalul P6tain destituie de la $efia gwernului pe amiralul Darlan $i il nume$te, din nq.r, pe Piere Laval. 19. Agentia Rador transmite: 'Bombardamentele aeriene britanice asupra ora$elor italiene sunt o ofensA la adresa culturii
universale'. Sultanul Marocului cere generalului anrerican Patton si fie respectate obiceiurile musulmanilor din regiune. 22 Trupele generalului sovietic Jukov ircercuiesc armata a G a germana la Stalingrad.

D.

11. Ziaristii americani din Vichy sunt supugi domiciliului

obligdoriu.

Zl. Primul grup de voluntari francezi pleacA din Paris spre frontul de rdsarit.
- Generdul Charles de Gzulle

plecd

in

S.U.A

pentru

Mare batale navalain apele portului Casdlanca cuirasatul 'trdtive. 29. Incendiu distrug6tor la un cabaret din S.U.A: peste 2160 francez .Jean Bart'in fldcari. mortl. W.Churchill fl informeazA pe l.V. Stalin despre rc{iunile .al doilea 3O. Trupele gsnnane oanpA portul lrancez Toulon $i o mare debarcare in Africa de lrlord, pe care le considera parte a flotei franceze se sabordeazA 13. Trupele italiene intra in

12

Nisa.

de froril.

lncidente germalto'loltlf, ne
Prstostrl maroOalshl Arlmsseu rfitsat lsldrmrs$ahhl gcnnaa von tannstsln
incerclnd si iuslilice infiSngerile din Colul Donului $i de la Stalingrad, Conendenentul Sudrem Genmn aduce l0l nai des acuze t'upelor ron6ne, indeosebi Connndarlilor lor, care n-ar fi menlind linh de apinre de pe Donul miilmiu. Gemanii uihu itrsa de promb\unile ticute anbriorin.legituri cu intirirea dispozilivelor armatei
noaslre cu blindde Si arlilede grea. scrhoare

La 12 decembrie nemlii trec la ofensivd Si reu$esc si ajungd la 50 km. de gruparea incereuitd a diviziilor lui von Paulus gi a celor romArre$ti. Dar, la Kotelnikovo, lAng6 Stalingrad, ru$ii inldturA pericolul ruperii frontului de citre nemti. Hitler aduce din Caucaz grupul de armate A, intr-o ?ncergare disperatd de a redresa situatia, insd cei incercuiti

Agonia Axel Ia $talingrad

(ll)

Rlsnundnd aceslor acuze, mar$alul lon Antonscu ii adresad o virulenti hldnurqaluluiBich von trlhnnstein, cornandantulGrupuluide arnde'Don'.

Soicuim din measli scrboare:

calilate de condueitor al statului ron9n $i ds comandant al amialsi' am, doci, drnptul de a lmpiedha orhe act care llni poat compromils pro$igiul indisponsabilexarciit*iifuncliilor rnele $iam datoth sI su$ng din frla oridtei ofilori Sisoldeli ronsni, supu$i unuitahment incompatibil Gu 0n0ar@ previn cl, dac6 nu thcstoazl Si crdinlele Frii mele... Eu sunt dator sI vi aceas$ aliludins $i tr6t lapts, voi aYm de examinal situatia fodelsr nomfe ln cadrul lrontului dumnsavoasfrl'. Marqalul lon Anionescu avea in vedere numeroasele incidente ce avuseserA lm in cotut Donului, e5rora le cizuserS vktinn numwro$i ofiteri gi soldati ron6ni. Spre exemplu; la est de Donel, dela$anente de pedpsire gtrmane n-au ezilal sd deschida fbcul innpo$iva unor uniHli gi subunitEii tomine, care sub presiunea

'in

molstri

lrh4 xilr'.

*sffiE

;aji?l4

ll:r,',:,:,;*t

blindaielor sovielba incercau

si

se salveze spre vest.

Sl$am& 4. Divizia 2
romana, aflata

dsreros
ln
Stalingrad, ca $i disfrus, se dau

munte
I'Jalcik

in zona

Potrivit comunicatelor oficiale, armata rominl a suferit ln perioada 1 iulie - 31

decembrie pierderi cifrate la 172.441 militari (16.566 modi,

hca tupte de strade.

Elbrus, incepe reiragerea spre Peninsula Taman.

la poalele rnuntilor

cauza lipsei de carburanli. Gerul paralizeqzl' 9i oameni $i functionarea armamentului, iar paragutarea redusi4 de alimente este insuficientd. La 30 decembrie Frontul Sud-Vest sovietic incepe sd

12-14.Ttuc ,le germme $i rornlre din zona Stalingrad drc lupte grele pentru iesirea din irrcerq.rire. Eforturile lor esueazi dator'ila lipsoi de cornbustbil $i
fortekr sporite soviet'ce.

57.183 riniti, si. 98.692 pdtrundd in dispozitivul incercuirii,' strAngAnd ca intr-o dlspiruli), dintre care circa menghinS'2500O0 de oameni gi rnateriale. Numai peste 24
80% au fost lnregistrate ln bitiliile ofensive si defensive din zona Stalingrad. de ore, acest froni al Armatei Rogii infrAnge 20 de divizii inamice $i captureaza 60 00O de prizonieri, 368 avioane, 176 tancuri $i 1927 tunuri.

Prin decret-lege se oficializeaza introducerea zaharinei a altor substante indulcitoare in consumul alimentar.

2. 3.

Si

l.
inceteze.

Mussolini i$i exprimA dorinta ca rdZboiul cu U.R'S.S. s6

Generalul lon Ra$canu este numit primar general al

'2

Fizicianul atomist Enrico Fermi, american de origine

Capitalei.

8. Sala de cinernatograf 'Scala' este mistuitFt in bunA parte de un incendiu, stins abia dupA '12 orc.
angajalilor fArA aprobarea Comisariatului general al preturilor. ll. Noul prei al zahArului tos - 134 lei kg., cubic - 140 lei. 13. Se inaugureazA'Casa Studentilor' din Calea Plevnei, care poate adaposti 100 de bursieiri Si 1000 de studenfi la cantind, cu sprijinul material al ziarului 'Universul' (director, Stelian Popescu).

f.

intreprinderile comerciale si industriale nu pot mAri salariile

14.

Se interzice producerea, vdnzarea Si utilizarea pocnitorilor

cu prilejul sArlcdtorilor sf6r$itului de an.

15. Doamnele 9i domni$oarels care zu dat ingriiiri ranitilor de rdzboi sunt decorate cu ordine si medalii. t9. Institutul medicolegal prof.dr. Minwici a implinit 50 de
ani.

italianA, reugegte fuziunea atornului. 6. Papa Pius al Xll-lea dedara cA nu va pd'r6si Rmta chiar daca va fi bombardatA. - Violent raid american cu avioane'Uberator', la Napoli. 'Zuatacerii in S.U.A.', formA de cornemorare a victirielor agresiunii iapmeze de la Pearl Harbour, la 7 decembrie 1941. 8. Din cauza bombardamentelor aliate, ln ltalia sunt evacuate populatia v6rstnic6 si copiii din marile orage ln locuri mai sigure. 11. in lran britanicii aduc importante fode militare pentru a protela conductele de Petrol. 15. Etiopia dedara rSzboi Germaniei si ltaliei.

7.

18. in prezent, circa 200 000 de francezi lucreaz6 in

Germania Zilnic pleacd un tren de lucrdtori pentru efortul de razboi

german.

Numeroase formatii teatrale 9i muzicale pleaca pe front pentru spectacole $i concerte date rdnitilor si soldaliilor in refacere. in cartierul Vatra Lurninoasd se dzu ln folosint6 noi locuinle

21.

2O. Pre$edintele Roose,velt promite tot sprijinul Negusului, imparatul Etiopiei.

22

ieftine.

24. Amiralul Fr:angois Darlan (n. 188't) prirn-ministru la Vicfty gi desennat succesor al mare$aiului Ptain, aflat in Africa de Nord
ln timpul debarcArii aliate, a.fost impugcat de un ttutAr (21 de ani) din'Frontul tineretii algeriene'. ?7. Pentru a u$Ura aprovizionarea populatiei din Paris, sute de mii de locuitori, indeosebi bdtrAni, marne cu copii, sunt trimi$i

8. De SArbatorile CrAciunului intreprinderile care lucreazd pentru armata nu vor avea liber in ziua a 9a, de Sf. $tefan. 6. i.P.S.S. Patriarhul Nicodim inmAneazA Fegelui Mihai si Maresalului lon Antonescu marea distinctie bisericeascA'Crucea
Biruitoare'. 29. Prin decret-lege se va aplica pedeapsa ql moartea celor care vor fura linii, instalatii $i sernnale folosite in telecomunicalii.

in zmde mai.bogate in alirnente. 3O. Japmezii bombardeazd cu aviatia oragul Calcutta, ca

primA opera[ie de interventie

in

India.

Uneofi, fn rdzfuoi, nrnzsle nu tac!

N-a fost nevoie de bombele rdzbaiului
pentru a dArdma'Teatrul Liric' (Opera) din PialaValta Milrtuireanq de EngA Cimigiu. Cutremurul din 1940 a dislrus acest ldcag de c,Jft$e, asern*1et6 marilor sdli qraperc, de care-Si mai amintesc doar cei teculi de 70 de ani. Un teatru irpresionant s-a vdzut gdzduit, la na/oie, de un teatru mic,'Regina

de searg. Rdzboiul s-a indepeftat rapid la sute $i chiar aproape 2 0@ de kilonetri. Din Bucuregii se imaginau cu greu dramele
rdzboiului. Jurnalele cinematografice ardtau numai strctese germane gi unele rorn&ne$Ii; ca si ziarele care supradimensianau victariile germane Si eecurile aliatilor. Din plilcate un p@t de rdio in limha ramAne, ca 6i 'furqa

Maria', de W cheiul Ddmbovite[ pentru cei tineri fosta'Operetd' de p6nA la demolare.

liberE mai tSrziu, nu exista, astlel cd cei

mutti rdma?i acasd cuno$teau prea pulin din tragediile frontului, cu exeptia lamiliils care regimente.

sal6 rnicd, din fericire cu acusfice

tn timpul spectacolelar de
tanvaieior
sd#i.

sati$6cdture, din nefericire adesea tulburatf

primeau scrisori de deces trimise de

Viziqarea q&a@lelor era o degajare, a temporarl uftare a ce'a ce se petrece de fapt ln incrlrrcenarea r1zboiutui. $i Opera era unul din locurile favorite. f,Ioua situalie a incorsetat o seame de mari artisti lirici

ure

zgomotul

aveau statie chiar ln dreBtul

$i ia/, chiar dacA a fost rdtuoi, muzele nu au tdcut. Qoera a dat

ram\ni a cdrei arie de exprimare s-a micsarat, cu tristetea de acas4 $i limitarea marilor turnee de peste hotare. Ir tot{r$i
marea galerie a cintdretilar notri ategea tineretul neincorporabil Si pe cei tr*u[i de 4&50 de ani |ldrsati la'vatrd'. Sopranele Emilia Gutianu, Lucia Bercescu, Maria Moreanu, Valentina Cretoiu, -llaria Snejina, Dara Massini, Margareta Metaxa, Fea baritoni ca Petre $efen*cuGungd, Mihait

Pomponiu, cAt $i noi aparilii ca Ana TAlmdceanu, Arta Fbrexu gi Hena Cernei
generaliile deceniilor

4 Si 5. Amatorii de apere de atunici nu pot uita pe Maria Moreanu ln 'Carmen', Emilia Gutianu in 'tvfadha', Lucia Bercescu ln 'Turandat',
Valentina Cretoiu in Traviata', Arta Horescu in'Lucia de Lamermoor', Dora Massini in

c4ntau gi interpretau roluri de neuitat pentru

Am6tiu, $erban lassian, impresionante voei de bas ale lui George Niculescu, poreelit 'Basu', Nibolae Secdreanu, Alexandru fidlceanu Si alti cdntdreti au alinat inimile tuturot acelaa ce trdiau, fntr-un fel su altul,

ql$tmrea

cei veniti de pe front tn permisii sau u$or rdnili gdseau ln spectamlele artistilor un rdugiu recanfutart.
Doi oameni inimoSi din actualul activ al

at]?CIsferi a rdztuiului. Multi din

'Boenal,

Qperei Natianale ne-au alutat sA realizdm unele reproduceri de fotografii gi ne-au

$.a.

CAntdretii ramAni au inteeretat tntreaga gamd a qerelu el*re. Tawrii reputali de aturci, Emil Marirw,t, Anu Bad*st, Tanel
Aprcciatul tenu Mil?ail Stirbey Spdtaru, Mitai $tirbei, glaatrile

gercroxe de

depenat unele amintiri. Ei sunt dl.lon Bdddrniu, fost 30 de ani sdist concertist in orchesta Operei, artist qrcrit, Si dl. Mihail Roma$cu, maistru de lumini; c*rora Ie
muilumim.

?ntotdeauna $i citi'rorului rafinat. Acea directA relatie cu actualitatea, tenta sociaE $i umanA, motivele dramatice, indeosebi, au fost cAteva dintre atiurile prozei sale. Aceleagi care s-au transformat in cArti perdante, la ceas de cumpana d istoriei, c6nd societatea noastra avea sa sqporte transformarile impuse de regimuri totalitare, straine specificului romAnesc. Romanele sale devenisera oglinda unei lumi disparute. Cezar Petrescu n-a putut sa se adapteze noilor conditii, sau n-a vrut. S-a refugiat ln alte genuri literare, a scris menrorialisticA,

eseuri, teatru, ohiar Si scenariu de film, gi-a continual o prodigioasi actMtate cje gazetar.

Pnnnierc aditodale

lltiml bstsellef

al lui Omr

Ftwu

Tu<lor Arghezi

La cei 50 de anilmpliniti, Cezar Petrecu (1892-1961) ajunsese la apoganl carierei sale scriitoricegti, Mai avea multe de spus prin condeiul sAu, admea atllt de inspirat. Dar 'Ochii strigoiului', aparut in acel an '42, trebuia si fie ultimul roman de succes din prelunga serie lrrceputa or 'intunei:are:, in 1927. O suitA remarcabilA, aprinzind ceea e,e azi numim bestseller-uri, cu tillurile de referintA 'Calea Victorief, 'La Paradis General', 'Cormara regelui Drunichet', lAurul negru', 'Apostof, '1907', 'Simfonia fantasticd', 'Plecat fAr6 adresa', 'Duminica orbului', 'Baletul mecanic', insrni 'Ronranul lui Eminescu'. Adesea recurgdnd la fantastlqrl facil, urpori cobor*d pena la gus*uri bulevardiere, rornanele lui Cezar PetresqJ au aviJt totu$i cva de spus

Lucian Blaga

'Una'(rorrwr) '@era drarnatica- (dotli volume), Seligie si spirif, $tiinta

Si creatie'

$erban Cioculescu Gh.Ciprian Laurenfiu fulga Al.Gregprian Gala Galcatlm Eugen l-ryheecu Al.Marcu Cezar Petrescv

'Aspecte lirice conternporane' 'Cutia cu maimute' 'Straniul Paradis' Jara demiurgului' 'in grAdinile STdntului Antoniei 'Antologia ideologiei junimiste' 'Aspecte italiene' 'Ochii strigoiului'

Al.Fhilippide

'Floarea

in prapastie'

lon Pillat
Durnitru Popoviei Neagu Rddulescu Mihai Ralsa Radu D.Rosettl lon Marin Sadoveanu Mihail Sadoveenu
Darnian St6noiu

'lmpliniri'
"Studii literare' (vol.l) '4 pe trimestrul 2, 'PAlaniile scldatului NeatA' 'intelesuri'
'OdinioarA'

'Regeie spadoi' (Gino Cervi, Osvaldo VAlenti, Clara Caiamai) "Rembrandt'(Ewald Balzer, Herta Feiler, Gisela Uhlen) 'Rigolotto' (Michel Simon) "Stnge vienez' (Willy Fritsch, Maria Holst, Hans Moser, regia
Willy Forst)

Yenera oarbA' (Viviane Romance, Georges Flamant) 'Mvere' (Tito Schipa)

'Drarna gi teatrul religios in ewl

mdiu'
'Oamenii Mdiiei-Sale' (vol.ill din 'Fratii Jderi') 'O rnapte cu ghinion'

...9i ale lumii ? fi szu a nu fi'(Caroie

Lombard)

"Aga s-a calit otglul' (r.Mark Donskoi) 'Casablanca' (Humphrey Bqart, Ingrid Bergman, Conrad Veidt, Claude Rains) 'Casa din vale' {Walter Pidgeon, Maureen O'Hara, regia Jofrn
Ford)

Dimitrie Stelaru Tudor Vianu Duiliu Zarnfirescu G.M.Zamfireecu

't{oaptea gmiului' 'lntroducere tn teoria valorilor', TransformArile ideii de orn'

?oezii alese'
'Miss'
,.,4}\-

* Stagiunea Teatrului Naiional din Bucuregti include trei piese de l.L.Caragiale: 'O scrisoare pierdutd, 'D-ale carnanalului', 'Nfuasta'. Din repertoriui strdin, drama 'Don Carlos' de Fr. Schiller are o distributie de zile mari, cu N.BAltAteanu, N.Brancomir, M.Gingulescu, Aglae Meta,ra Enescu, Marietta Anca, in regia lui l.$ahighian. . * De pe afi$ul altor teatre, spicuim: Studiorjl Teatrului Nafional 'Fascinatie', 'Corsarul' (ln ambele, G.Vraca), 'Surorile Aman'; Comedia - 'Bobip (G.Timicd, Silvia Dumitrescu TjmicA, Gr.Vasiliu Birlic), 'Un om de treabd, 'Fiii marchizului'; Municipal - 'Procurorul Hallers' (G.Storin), 'Omul de zApada' (V.Maximilian), 'Margareta: 3'; Mic 'Omul, bestia 9i virtutea' (lon Fintesteanu, Mar.ietta Rareg), 'Cicerone' (l.lancovescu); I'dostru - 'Femeia dracului' (Tanti Cocea, G.Demetru,
F.Etterl).

ffi
*

'Drumul spre Maroc'(Dorothy Lamour, Bing Crosby, Bob Hope) 'Egti cea mai frumoasA' (Fred Astaire, Rita Hayworth) 'Femeia zilei' {Katherine Hepburn, Spencer Tracy) 'Hanul melodiilor' (Bing Crosby, Fred Astaire) 'Nevaste-mea vrdjitoarea' (Veronica Lake, Fredric March, regia
Ren6 Clair)

'Oragul de aur' (Cristina Sdderbaum, Eugen Kl6pfer, r. Veit

Harlan)

'Pentru cine luptAm' (Celia Johnson, John Mills, t'loel Covyard,

regia David Leal)

'Povestiri din Manhattan' (Charles Laughton, Henry Fonda,

Charles Boyer, Rita Hayrorth, Paul Robeson, r. Julien Duvivier) 'Simfonia fantasticA' (Jean-Louis Barrault, Rende Saint-Cyr,

r+

gia Christian-Jaque)
'Splendoarea Aubersonilof (regia Orson Welles)

Trubadurii diavolului' (Arletty, Alain Cuny, Marie Da, regla

Marcel Carn6)

Prcmiu| GEAR
'Prerniul Oscar' 1942 a fost cestigat de actorul american Jam* Cagney pentru interpretarea din filmul 'Simfonia amgricane' (r.

in turneu prin lara, 'Solul ideal' de Oscar Wilde, cu

Tony

Bulandra Si Maria Mohor in rolurile principale. * Cu succes se joaca comediile muicale 'Secretara tatii' (Florica Demion, Virginica Popescu, Al Giugaru), la Teatrul 'Maria Filotti'din str.Sdrindar, gi 'Apartamentul 54" (Tanli CepaFna, Lulu Savu, Elena Burmaz, N.Roman, V.Vasilache) la Teatrul Savoy. * Tot la Savoy, singura revistA de succ,es ramasa pe scenele bucureglene, 'O'seard la T6nase', are in distribu{ie pe cosacra[ii C.Tanase, Mia Apostolescu, Tjti Botez, G.Trestian, dar $i tinerele actrite Silly Popescu 9i Zzi $erban. * Opera Rorn6nA (mutata in sala fostului Teatru Regina Maria

Mictael Curtiz).
,,,:,'t.,,:,i.:,|n,:,#rtii',i'g4g:::nU:::

nt.:,

una Oin seqtndt,,C&d

eflffil

ca traAitlmareb:
.,rorbesc,
',muzefe

fac,.i ''' ',. ,.',.' '

:|]

i::.ffi::jfiidi

',

'

de pe cheiul Ddmhovitei), pe ldngd obignuitul repertoriu

italian,

'Rigoletto', Trubadurul', Traviata' de G.Verdi, Tosca','Boerna','Mme Butterflf de G.fuccini, 'Birbierul din Sevilia' de G.Rossini, 'Lucia de lsmerrnoor'de G.Donizetti, precum gi 'Carmen'de G.Bizet, aduce
W.A.Mozart, 'Martha' de Fr.von Flotory, 'Casa cu trei Jora.

prezen[e noi pe afig, operele germane 'Nunta lui Figaro' de

fde'

de Schr.dtert-

Bert6. O premierd autohtona, baletul 'Demoazela Mariuta' de Mihail

Teatrul Alhambra cixrsacrat definitiv operetei, prezintd pe lon Dacian in 'Contele de Luxemburg' de Lehar 9i -VdnzAtorul de p6sari'

,lt Pe scena Ateneului RomAn se face din nou remarcate prezenla maestrului George Enescu, intr-o serie de recitaluri de vioar6, cu acompaniamentul fidel al lui lon Filionescu, la pian. .t Ne viziteaza lara solisti germani, soprana Tiana Lemnitz, pianistii Wilhelrn Kempff 9i Conrad Hansen, precum 9i pianista italiana Annetta Santoliquido. .i Concertele simfonice sunt dirijate in principal de George Georgescu si lonel Perlea

de Zeller, alAturi de parteneri mai pulin versali ln interpretarea partiturilor muzicale, actorii de comedie N.Girdescu, M.Anghelescu,
Maria Wauvrina.

Bor
Sportul cu mAnu$i este unul din pu{inele- care se remarcd prin activitate, in acesti ani de r6zboi. Lucian Popescu, fost triplu campion european, incearca s6-9i 1s.agtite centura la categoria panA,

lnfruntindu-l pe italianul Gino Bondavalli, acasa, la Reggio Emilia

Este invins la puncte.

Pe ecranele Bucurqtiului...
'Absenle nemotivate' (Alida Valli) 'CAnd stelele strdlucesc' (La Jana, Rosita Serrano) -'Clipe de retacire' (lsa Miranda, Rossano Brazzi) 'ldcirea cea mare' (Zarah Leander, Hans Stiirrrr,e, rcgia R.Hansen) 'lubirile lui Verdi' (Benjamino cigli, Maria Cebotari, Tito Gobbi) 'Pilotul ghinionist' (Heinz R0hmann)

Fotbal

ilCupa
'U'Clui).

Romdniei'este cAgtigatA de F.C.Rapid (7-1 in finala cu

o Nu s-a acordat titlul de campioand nationalA. Se disputA un tumeu redus'de rdzboi'. . Meciuri interna{ionale: Germania-RsnAnia }Ofl -0}; Rom6niaCroatia 2-2(1-2).

Tenis

o Nioi o modificare majori pe tabela campionatelor nationale. igi pastreaza titlul Constantin Tdndsescu (a Aa oarA campion), Magda Rurac (4), A. Schmidt - C. Tanasescu (5). A aparut, insa, un cuptu nou la dLblu mixt, so{ii Vinicius 9i Magda Rurac. r Constantin Tenesescu este di$ins cu'Prerniul Natimd pentru
Sport'pe anul
1942.

in depozite de armarnent pentru trupele britanice. Presa men{ioneazA cA 25 de milioane de mingi de tenis au fost aruncate in mare, ca flotoare pentru
minele magnetice puse in calea submarinelor germane.

La Wimbledon, terenurile de tenis sunt transformate

Tjtu Maiorescu, profesor universitar. Nicolae Mofidnescu (n.Bucure9ti, 1914), militant politic comunist, tipograf cu activitate ilegalA, arestat 9i executat. Constantin Garoflid (n. 1872), agronom 9i orn politic, de mai multe ori ministru. Constantin Meissner (n.laSi. 1854), filolog, membru de onoare

Gheorghe Adamescu (n.Bucure9ti, 1869), istoric literar Si bibliograf, membru corespondent al Academiei RomAne (1921), a publicat'lstoria literaturii romAne'. Alfonso Castaldi (n.1874), estetician 9i critic litarar, elev al lui

$ah
C,ontinuA

seiia turneelor interna{ionale organizate in Germania

$i

al Academiei. Frederic Storck (n.Bucuregti 1872), sculptor 9i pictor, profesor

teritoriile ocrpate, an participarea mai multor mari maegtri rugi refugiali,

printre care Alehin, Bogoliubov, Keres. De patru ori consecutiv, la Salzburg, Miinchen, Cracovia 9i Praga, victoria revine campionulul rnondial Aleksandr Alehin. Se remarca tdnArul $ahist german Klaus Junge (locul 1-2 la Praga), ulterior cdzut pe.front, la vdrsta de 21 de
ani.

la $coala de Arte Frumoase. Octavian TislAuanu (n.1876), publicist 9i om politic, fruntag al Partidului National Romdn din Transilvania.

$tefan Zweig (n.1881), scriitor austriac. John Barryrnore (n.1882), actor de film arnerican.

rARGT}IALII
2 3 |
E 0

I
I

5 6 ? 0 3t0 F ft g l g
t

melnic

0RIZ0NIAL: 1) Mpitd vr* in unrn unui prct odios.

2)

Exemplare singulare

Poftin,

nepoliticos.

3)

Prietenii revistei

h
Dumitru Avachian (n.Cetatea Alba), critic muzical, emisiuni radio 9i televiziune. Ana Blandiana (n.Tirnigoara), pseudonim literar al Otiliei Coman,
scriitoare, poeta, preiniul Herder (1982), activitate politicd, pregedinte Alianta Civica. Florin Bogardo (n. Bucvregti), cornpozitor, activitate prodigioasd in dorneniul muzicii usoare. Gabriel Constantinescu (n Bucuregti), pictor, sculptor, stabilit in Gemania. lon Caramitru (n.Bucuregti), actor de teatru Si film, pregedinte al
U"N.I.T.E.R.
!,

c 4

ft{

*
v I
f(

F I E

r
fl

t\

I
,

nmstrc.4) Ecliptict - Pdr&iruin nasl a unor tuitorii. 5) Arta de a spune ade^v\rul. 6) Siria intre frunturii - lntrpinderile Metalur-

iumlhte

tt g

l {
g 10

f { T* *
e
{

gkn And - Dumrwlui. 7) Tuns pe Verbul Nn@$terii ...Cuu$escu nu nni e! 8)'Anno ante christun'(afu.) - lmperiu u-

ft

F4

It

rri/sionist are a prileiuitinpotriviru unor viteji domnitori ron6nL

A;

F fr

9).Rqliai ale trupelor. 10) Tilntrul rege urcat pe tron tn vremuri

vitrege

,{ t

Sute de metri pdtnti.

VERTICAL: 1)

JuNhtM

natum.

Cassius Clay (alias Muhammad Ali), boxer american de cutoare, campion olimpic (Homa 1960), carnpion nrondial cat.grea (1964-1974). Frangois L6otard, om politic francez, ministru de rd2boi (1992). Michel Drucker, ziarist francez, comentator $i prezentator de
televiziune.

CtnA. 5) De.arientali. 6) 1ator TogdWe cl4;n$.8) Psardonimut publicistului Alenndru lane:tcu (1862-1929) - Genml turc, participafit laindbusirn Revotuliei de la 1848 in [an Ronfineavl. 9) 19t42, de pildd - Produe metal dur. 1|.) Fnlii no$tri de peste munti, are au stferit sub ocupalia hortystd.
fdrtr margini - A

2) Mrtmtoririre uarii uniri. 3) pdsdri combinatie chimirl cu un anumit compus organic

rqrodtre.
T) Pe

*r#rP:';i#tt;i;:#.Y)o[W!';
-

apulmarimrului

*ekviut Goru

DEZLEGAREA CAREULUI DIN NUMARUL

Barbra Streisand, actrita $i cantareaF arnericana.

R, TRUDI, TC,

UE, MARINA,

TESTARI,

TRECIII: CfiOIViCI , PA, ANTONESCU, AR, O, CANI, J, A, NAUCI, VIOL, V, T, L, LS,

REGINA MAMA, CANCICOV, C.

l'
I
I r
I

F I'TI.T

E,il

I.I

I,'

I,T,E.T

I.E.E

r
'T

rlltltl-IErl-LUEI-

l
-

i trreen urmemarcle i Rrccizili: i i I - luylsta'se giss$te nn venzars la Gsrtrds de difuzarc a I I Upd n0$fff dn | : In nod ilEuselit,:in Sueugegti, revista,,so aflt,;:,in ! l, XcmarctrF l-a dbpodtla'eltltorftor, EE inocpcre & h I 1 nr. l;ls UBRIRIA'ilffiA|I SA0OUEIIU'dn bd. kghoru, i ta stanlul de_rerlsto Si ddl de la coloane in piap $ i notmna {Fima Ffinzaru} , ii i I Abenamentele pentru arul 1gS4 tac la factullpogtati fi I
rcyistEl'tRffiG[$EGUILUXf
Gaplbtr.$..Un..pf0r1nciGr.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,:,
,,,,,,,:,,,,:,,,,,,,l,,iil

^,, i,n legtum_eu dlfurarca

Socistttii'BOtlP[TOOtltPE]f
(R.C.: .140-55641991)
Pre$edinh

Rsvista

4.re at

egida
S.F.L.

Director executiv: Redactori:

- redactor $ef: flnEl EffiU gil. BnIfESgf

Secmur genenl d'e redaclie:

GlHtltll lln
llil

ttf,A lIGlGt , Rlru YlIl, AIFRE0lXtEilnE$GU

sE

Consilier: dr. islorie R(nPA FnBIIEsl! Documenhre, fiSe, colalionare: Rl[fl,|A Designer: Blf,

SlflLl.UilltEsflf

re{sta'ttgnCn.StAnUUt,:,,,..,:l 1,,,....#,,fi1$,,tlecrfie,,lir,catalogul ile atop1ryiln,|a.,pou .'..'...i

l,,.,:,.h.,q!Lr,iilFi:fuileloroiipo$tale;

lffil.E$Ou

Tehnoredachre computerizati:

Tipirit

la tipografia

tlmnfiA'

IIGA IlE0Hn* gUAf, - Bucuregti

I neilUu luna februarls 1994, a[onamentretG se Dilmesc t I aunai$nainduade8{fsffiolg04. : t

&rli r r r r ri:'r r I

Adresa: Pbh

Presei Libere

nr. I , Oftciul poSbt 33, cisuta postali ig,

Bucure$ti

Teleton: 61 8.57.75 Ai 61 7.6A.

rcnt4A

-""awffim