Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,143.131tniAlim...s.IIMfolassa:.....111.stalmenuaarclan
DOCTRINELE
PARTIDELOR
POLITICE
CV1,TVR A NATIONALA
111.4,11..naggriazial
,
www.dacoromanica.ro
DOCTRINELE
PARTIDELOR
POLITICE
D. GUST! / N. IORGA / C. RADULESCU-MOTRU
V. MADGEARU / G. TASCA
I. G. DUCA AL. MARGHILOMAN / S. VOINEA
M. MANOILESCU / I. RADUCANU
N. IONESCU / N. PETRESCU / I. N. ANGHELESCU
A. TEODORESCU / G. KISS / H. 0. ROTH
M. POPOVICI / I. MOSCOVICI / M. DJUVARA
19 PRELEGERI PUBLICE
OR 0 A NIZ A TE D E
CVLTVR A NATIONALA
BUCUREST I
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
PARTIDUL POLITIC de D. GUSTI, profesor universitar, membru
al Academiei Romne 1
DOCTRINA NATI6NALISTA de N. IORGA, lirofesor universitar,
membru al Academiei Romane 31
CONCEPTIA CONSERVATOgRE SI PROGRESUL de C. RADU-
LESCU-MOTRU, pi of. universitar, membru al Academiei &mane 47
DOCTRINA TARANISTA de VIRGIL MADGEARU, profesor la Aca-
demia de Ina lte Studii Comerciale i Industriale 65
LIBERKLISMUL ECONOMIC de G. TAXA, profesor universitar.. 89
DOCTRINA LIBERALA de 1. G. DUCA, ministru al afacerior straine 103
DOCTRINA CONSERVATOARE de AL. MARGHILOMAN, lost pre-
sedinte al Consiliului de Ministri .
www.dacoromanica.ro
PAR TIDUL POLITIC DIMITRIE GUS TI
SOCIOLOGIA UNUI SISTEM AL PARTIDULUI POLITIC
www.dacoromanica.ro
2 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
2.
Dar s'ar putea intampla ca unii din d-voastrO s aiba ind o nedumerire.
Acum vorbesc pro domo. Faptul c cineva, care nu face parte dinteun partid
politic, cum este calul meu, intentioneazO s vorbeasc despre partidul politic,
ar putea provoca unui criticist sever un suras de simpaticA compOtimire. Acest
suras n'ar aveh insa, cred, nicio justificare. Cci altfel ar fi s credem ci cineva,
care n'a facut cel putin o revolutie, n'are dreptul sh" scrie despre revolucie ; ori
ek cineva care nu este gradmar nii poate sa fie botanist ; ofi ck cineva trebuie
sa, fie virtuos violonist ca s trateze despre fizica i fiziologia sunetelor. Deose-
birea intre teorie i practica, intre cineva, de pilda, care nu face parte dintr'un
partid politic si totus vorbeste despre partide politice, i intre un om politic, nu
este asa de mare cum s'ar Ora, la prima vedere. Teoria i practica nu sunt
lueruri care se exclud: teoria este totdeauna o practid virtuaM, pe cand practica
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 3
este totdeauna o teorie latenta. Politica in mama lui Pericles a fost arta, pe and
in mana hi Aristoteles a fost stiint.
Evident ca' nu e vorba de a face stiinta politic normativa, adica politica
aceea care sa formuleze norme, si sa spunk: uite, tu, om de Stat, asa trebuie si
lucrezi in toate situatiile sau in anumite situatii date. Aceasta nu se poate. As
vreti s cunosc omul de stiinta, care in laboratoriul sau s fi facut vreo desco-
perire sensationala dupa aplicarea intocmai a regulelor metodologice, indicate de
vreun tratat de logica. Logica inregistreaza si explica metodele prin a caror
aplicare s'a rant o descoperire, ea nu a insa retete si directive metodologice
cum sa se fad, descoperirea. Politica stiintifica' nu-si asuma obligatia a da direc-
tive si imperative cum sa se conduca afacerile Statului, ea insh poate perfect
de bine si trebuie s explice, cum se condue aceste afaceri i dacti se condue
bine.
Reclamam deci dreptul s, putem vorbi despre partidul politic.
In cercetarea noastra' nu ne vom raporta la nici un partid concret, dela noi
ori din alta parte. Pe noi ne va interesa numai partidul politic co atare si doctrina
politica deopotriva ca atare.
La obiectia care s'ar puteh aduce, ca in acest caz noi operam cu simple con-
structii abstracte, artificiale, fJ nicio vlaga teoretica, deoarece n'ar avea, nici
un contact cu vieata, trebuie raspuns c pe noi ne intereseaza tipul de partid
politic, de doctrina politica (conservatoare, liberal, . a. m. d.), care corespund
tocmai unei pentrua sunt scoase i extrase din experienta, adica
din vastul domeniu experimental, ce ne sta la indemana pretutindeni unde avem
partide i doctrine politice si pe care noi Ii observam, comparam, analizam si
explicam.
Materialul de observatie pe care-1 avem pentru construirea tip de partid
politic, este, aceasta trebuie concedat, foarte flotant, inform, neprecis i tre-
cator, si deci s gaseste anevoie ; de aceea i studiarea partidului politic este
destul de greu de intreprins.
Institutul Social Roman, din aceste motive, si-a luat de mult sarcina ca in
biblioteca si in arhiva sa s colectioneze inteo sectie aparte tot ceeace priveste
manifestarea de vie* a partidelor politice, ca: afise i manifeste electorale,
programe, foi volante, declaratii oficiale, dari de seama, date statistice, i absolut
tot ce priveste activitatea de partid, de aici si din alte parti.
Inainte de a intra in miezul chestiuMi suntem datori s facem o ultima obser-
vatie de metoda. In cercetarea noastra ne vom margini la simple stabiliri im-
partiale de fapte, la analiza ci explicarea lor conform realitatii, fara a le aprecia
si valorifica.
Pe noi ne va interesa, fenomenul social care este partidul politic, si atat.
Fara a ne insusi in total faimoasa formula' a lui Hegel: tot ce este real, este
rational, ne vom straclui s gasim ratiunea social In natura partidului
politic.
Cu alte cuvinte ne vom abtine dela orice atitudine de apreciare subiectivti
asupra partidelor politice (nu ne intereseaza adica daca un partid este bun sau
rau, mare sau mic, adevarat sau neadevant, etc.). Vom avea in schimb o hota-
rita atitudine tiinijific, ne vom &Manzi adica de ceeace se poate numi sinceritate
stiintifica, in sensul ca nu vom afirma c i inainth nimic ce nu ar puteh fi verificat
www.dacoromanica.ro
4 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
3.
Un partid este totdeauna parte dintr'un tot, cuvhntul pars (parte) indica,
aceasta etimologiceste ; partidul presupune in acelas timp i existenta unui partid
opus, care-i d. viea i fiinth, did un partid inceteazh de a mai fi, cnd existh
numai el, singur. Partid inseamn deci o parte dintr'o comunitate i opozitia
acestei phrti cu celelalte phliti din comunitate. Asa, se vorbeste de ode douh
partide ce se prezinth in fata instantelor judiciare, de partide filozofice, stiin-
tifice. In vremea noastrh, de pildh, partizanii i admiratorii lui Einstein for-
meazh un partid fatri, de protivnicii teoriei sale si de dusmanii personali, ce aleh-
. tuiesc un alt partid. Noi nu vom vorbi despre particle in general, ci numai despre
o formh a kr speeialh, despre partidul politic.
Analiza partidului politic, ra fenomen social, cuprinde urmatoarele probleme
esentiale: 1. ce este partidul politic ; 2. care sunt tipurile de manifestare ; 3. cum
se afirmh si se mentine (prin organizatia ce i-o dh); 4. care sunt mijloacele de
infhptuire a scopurior partidului politic. Toate aceste chestiuni stau in cea mai
stransti leghturh unele cu altele i formeazh la un loc sistemul partidului
Pentru a simplifica discutia, vom da dela hiceput o definitie a partidului
politic, asa cum il intelegem noi i credem e trebuie sh se inteleagh, definitie
care siti cuprinclii toate elementele lui constitutive, adich acele elemente fr de
care o gruph socialh iii poate fi conceputh ca partid politic. Aceasth detinitie
trebuie s. sune astfel: partidul politic este o asociatie liberet de eetcifeni, unifi in
mod permanent prin interese i idei comune, de caracter general, asociatie ce urmei-
rgte, in plinet lumind publicei, a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea
unui ideal etic social.
Definiiile sunt totdeauna primejdioase dad se dau la inceput, lh,sdnd
impresia cI proced dela consideratii apriorice, voind apoi a impune anume
prescriptii tiintifice, realithtii i experientei sociale.
Definitia de mai sus are meritul, cred, a da limite bine precise si a trage linii
deosebit de dare fata, de toate unithtile sociale cu care deobiceiu partidele politice
se confunda. Tar, pentru a dovedi c aceasth definitie nu este capricioash si
product al fanteziei constructive, vom confrunta, cu realitatea socialh si politick
pe fiecare din ode sase elemente constitutive ale partidului politic enumante
mai sus; numai in acest mod ne vorn convinge ch ele formeazh ints'adevar ele-
mentele esentiale, indispensabile notiunii de partid politic.
Primul element constitutiv al partidului politic am spus ch este o asociat,ie
liberei de ceteiteni. 0 foarte important i necesarh caracterizare: asociatia
Dintr'un partid politic un individ poate face parte sau nu, duph vointh, in
timp ce dintr'o imitate socialh, ea familia, casta, el face parte volens-nolens ; el'
nu are a dick libertatea sh-si aleagh asociatia din care face parte. i aceasta este
foarte important, caci prin aceasta am demarcat deodath partidul politic de
cast, clash, farniie i celelalte unithti sociale.
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 5
www.dacoromanica.ro
6 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
briganzi, din Sicilia; camorra, banda de ran facatori din Neapol; francmaso-
neria, asocitia secreta, indreptata la inceput impotriva iezuitilor si care a luat
mai thrziu formele cele mei variate, dela o asociFtie cu scopuri mistice, vagi
si de sentimentalism umanitar, cu obiceiuri foarte curioase, cabalistice, panala
asociatii cu scopul de a asigurh prosperitatea i propasirea membrior ce le alca-
tuiau, centrale pentru parvenirea ambitiosilor, grupari clandestine en scopuri
politice oculte. De aceste ultime forme ale francmasoneriei vorbeste fostul im-
parat german Wilhelm Il-a in memoriile sale; el crede cu toata seriozitatea, c
dezastrul german, si in special detronarea lui, se datoreste influentelor acestor
organizatii; este desigur o enorma exagerare a importantei acestor asociatii si
care dovedeste nurnai naivitatea i calitatea puterii de judecata politica a auto-
rului. Dealtfel, eine a citit aceste memorii are impresia c fostul imparat le-a
scris mai mull pentru a ilustra spusele sententioase ale lui Voltaire: cu cat de
putin spirit se poate conduce o tara!
Partidul politic, reprezilit interese i idei generale, WA, ultimul sari
element constitutiv, de o insemarate pe cat de hotaritoare, pe atat de discu-
tata, ash, c suntem obligati sa ne oprim ceva mai mult in precizarea lui.
Un partid politic, pentru a merith.acest titlu, trebuie s reprezinte, credem
noi, idei i nterese generale. De aceea clica, in care membrii urmaresc numai
satisfacerea intereselor personale, nu este un partid politic.
Ofice partid politic este in primejdie s devina o elic, atunci and majo-
ritatea membrilor lui urmareste specularea Statului, exploatarea acestuia ca o
mosie proprie, fticand din guvernare un mijloc de imbogtitire personala; mice
partid politic este in pericol sti fie degradat la forma de clica politica; propriu
zis ofice partid politic este mai mult sau mai putin click pentruca aproape nu
exista partid politic care sa flu numere arivisti i oameni de afaceri; in acest
caz fra7eologia politica seducatoare serveste.drept platforma ipocrita pentru
a masa, ambithle pur personale.
Par tidul politic nu este apoi o fracfiune, pentruca fractiunea este tocmai frag-
mentul dintr'un partid: sunt nemultumitii unui partid cad la un moment dat
fac partid in partid. Deosebit de fractiune este co:eria, care este fractiunea
din fractiune; ea reprezinta un maxiMum de personalism i arivism.
Partidul politic nu este prin urmare camarila, clica, coterie, ori fractiune,
pentruca toate aceste patru forme de manifestari, ash zise de partid, nu urmarese
interesul general, ci numai interese particulare.
Este timpul acum s ne intrebam, in ce sens se poate vorbi de: interese si
idei generale?
Adesea auzim locul comun, c. un partid politic trebuie sa fie conceput ca o
asociatie care sa aiba o baza sociala. Ce trebuie insa inteles prin: baza sociala?
Vieata politica nu este deck o lature, un aspect al vietii sociale. De obiceiu se
crede ca vieata politica, este opusul vietii sociale i Myers. Nimic mai fals, pentruca
vieata politica se sprijine totdeauna si in mod necesar pe categoriile economice
si sufletesti ale unei societati, farti care vieata politica ar tL goala dupa cum
categoriile economice i sufletesti ale unei societati, ce formeazil la un loc sub-
stratul vietii sociale, au totdeauna nevoie pentru a se mentil e i forma, de
institutii politice i juridice, fara care aces'L substrat ar aramanea suspendat si
inform. Politica nu este alteeva cleat tocmai una din funetiile organizatoare
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 7
ale acestor categorii economice si sufletesti. Tct ce este politic este social, i tot
ce e social este si politic.
Tot ce este politic este si social, pentruca nu poate fi conceputa o activitate
politica, care sa nu fie in functie de vieata sociala; si tot ce e social este in acela
timp si politic, pentruca orice manifestare sociala, fie de natura economica, fie de
natura sufleteasch', artistica, intelectuala, tiinIifici, religioasa, toate au insem-
nate consecinte politice, in sensul larg al cuvantului. Vieata sociala consta din
multiple si variate stari, care se interfereaza, incruciseaza si se ciocnese intre
,ele ; vieata politica' are tocmai menirea de a dirigui aceste stari sub forma de
curente, temperAndu-le ofi activandu-le. Vieata sociala este aluviunea, pe care
o depun curentele politice. In vastul sistem elaborat de vieata sociala, in tota-
litatea ei, vieata juridica produce un cod, vieata artistica, o estetica, vieata reli-
gioasa, o dogma, vieata tiiuMic, un sistem, iar vieata politica, o Constitutie
si un partid politic cu o doctrina politica. Un parfid politic are deci totdeauna
raclacini adanci, necesare, in vieata sociala, si anume atat in substratul ei eco-
nomic, concentrate sub forma de interese, cat si in cel suiletese, cristalizate in
idei. Partidul politic este un indoit product ideologic si economic al unei stari
sociale intr'un moment istoric dat, fie crt atarna de ea, ori ia atitudine impotriva,
ei. Asa, dar, antagonismul partidelor, despre care se vorbeste atat de mult, ii
are ratiunea sociali in antagonismul intereselor i ideilor contradictorii ori
opuse sociale.
Deci, interese i idei. Fireste cii varietatea fenomenologicA a partidelor polii
tice nu inggkluie o schematizare abstracta a lor. Sunt partide care pun in evidenta
mai malt interesele economice, allele mai mult ideile politice, religioase ofi filo-
zofice ; in realitate insa, ideea pentru a aveA putere este totdeauna intovarsita
de un interes, iar interesul nu se poate satisface fara ideie; interesele si ideile
crese si se impletesc strans impreuna, chiar atunci dad ideea pare numai fatada
imbracamintea seducatoare a intereselor, ori interesele, simple, brutale stan-
jeniri ale avantului ideilor. Aceasta este conceptia paralelista sociologica, ce
se apropie si se departeaza de ash numita conceptie marxista. Daca vieata sociala
este cleodata, viearta politicii si vieata economica si ideologica, evident ca
exista un paralelism intre aceste doug vieti, si nu o conditionare cauzala reci-
proca, en excluderea uneia din ele. Ca sa, intrebuintam o comparatie, am spune
ca vieata sociala este asemenea mini arbore, care are si frunze si flori si fructe ;
de sigur ca aparitia fructelor nu e datorita frunzelor si nici numai florilor toate
acestea sunt manifestatii ale unui aceluias lucru, care este aceeas seva a arbo-
relui. Tot RA nu putem spune, cum afirma Marx, ca vieata politicii e numai un
reflex al vietii economice, care ar fi singura iniiaJi si reala, dar cii vieata sociala,
ca tot indivizibil, se manifesta sub forma categoriilor economice, politice si
ideologice.
Ceteam zilele trecute o alta comparatie, care este si mai sugestiva. Pentru
a se face clara deosebirea intre agens i accidens, se aminteA banala figura a bir-
jarului care conduce, a calului, care duce o trisura. Pentru clariticarea
afirmatiilor noastre, trisura, cu oarecare bunavointa, ar fi vieata sociala,
birjarul ar Ii cei ce conduc vieata sociali i creaza curentele politice, iar
calul, ce duce trasura, ar fi starile economice si sufletesti, categoriile care for
meaza substratul societatii. Dupa cum nu ne putem inchipui ea trasura
www.dacoromanica.ro
8 ,DOCTRIIVELE PARTIDELOR POLITICE
pentru a merge poate fi lipsith de cal si birjar, tot asa, nu putem concepe, ch o
societate, ca sh existe, sh se desvolte si sh prophseasch, poate fi lipsith de ele-
mentul politic, cat 0 de cel ideologic 0 economic.
Interesele sunt personale cri generale, sociale. Despre interesele personale nu
mai vorbim, chci am spus eh atunci cand o grupa se preocuph.numai de intere-
sele personale nu mai merith numele de partici, ci este clich on coterie. Trebuie
ins h. precizat intelesul de interese generale. Aid mtervine o importanth ches=
tiune: exisch oare panicle pure de clash, in sensul unet identiati intre notiunea
de partid si cea de clash? Conform metodei noastre de a nu afifina, nimic Ma a
apela la datele experientei, sh vedem ce ne ofeth ea .hi. aeest caz. Anume, vom
arializa structura sociaM a unui partid, care se pretinde prin excelenth partid
model de clash, a partidului comunist din Rusi.
Se stie eh Herriot, duph',chatoria recenth pe care a fheut-o in Rusia, constata,
eh a intalnit in acea tarh foarte multi comunisti, dar foarte putin comunism. Chiar
si acesti foarte numerosi comunisl se reduc propnu zis la foarte putini repro-
zentanti ai clasei lucatorilor, chci in Rusia azi o minoritate infimh din class
muncitorilor, a thranilor si lucratorilor (mei 1% din populatie), formeazh asa
zisul partid comunist. Morning Post intr'un ultim nunthr afirmh ch din 600.000
aderenti ai partidului comunist din Rusia, in timpul din urmh n'au rimas decat
200.000, dupil revizuirea cadrelor de chtre instantcle superioare politice ale
partidului comunist. Curktirea partidului devemse necesard, pentruch in timpul
din urmii nivelul partidului comunist scazuse prea jos, delicventii, betivii si
excrocii ajunseseth la o situatie preponderenth; 4A, de pildh, s'a constatat ch,
dela 15 Septemvrie 1920 la 1 Maiu 1921 au fost condarnnati pentru coruptie si
abuzuri 25.000 comunisti, ceeace face aproape 11% din totalul condamnhrior.
Partidul comunist este un partid de clash in sensul ca el azi nu cuprinde
intreaga clash a muncitorilor si thranilor, ci este numai, duph conceptia auto--
rizata a fruntasilor, din partid, capul clasei, avantgarda proletariatului; el este
deci numai un fragment din aceasth clash, avand ca misiune esentiali a conduce
si comanda a crea deci acea faimoash dictaturi de partid, si nu de clash! ,
si avand in acelas timp obligatia a face educatia acelora din clasa muncjtorilor
si thranilor, cari inch nu fac parte din partid, ea ih se inscrie in el. Este
instructiv a sti ch structura sociali a partidului comunist din Rusia se compune
cam in acest mod: la 100 membri ai partidului duph o tabeli publicath de,
centrala partidului in ziarul oficial Prawdao, din 1 August 1921, la 100
membri ai partidului, in 1920, lucritori erau 51; iar in 1921 erau 37%; mese-
riasi 8%, in 1920 ; iar in 1921, 5%; Omni in 1920, 5%; iar in 1921, 7%; functio-
nari 12%, in 1920 ; iar in 1921, 16%; intelectuali in 1920, 24% : iar in 1921, 33%:
Ce reiese din acest tablou?
Aceste date foarte elocvente arath c...,,'4 elemental muneitoresc din partclul
comunist se reducea la 1920 la 59% care, in 1921 a schzut numai la 42%;
ele mai arath apoi ch restul de 41% in 1920 si de 52% in 1921 era format din
elemente care nu erau deloc muncitoresti: ash thranii formeazh numai 7%, iar
in uncle departamente chiar 4% (cum este guvernamantul Iwanowo-Wnos-
nesensk) Asadar, in 1921, partidul model de clash, partidul comunist din Rusia,
era un partici care reprezenta un mic fragment din clasa thranilor si muncito-
rilor si un infim de mic fragment din intreaga populatie.
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 9
www.dacoromanica.ro
10 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
4.
1) Vezi Programu i Statutul Partidului Fascist, in Athiva pentru Stiinta si Ref orma
Socialas, Anul IV, No. 4-5.
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 11
politic, afirma aceste doctrine, trebuie inlocuit complet si in locul lui s apara
sovietul, sindicatul, gilda celulele viitoarei organizari a societatii.
Toate aceste curente si doctrine hotarit dusmane partidului politic, au doua
ganduri comune constructive: actiunea directa i suveranitatea muncii; actiunea
directa care trebuie sa inlocuiasca actiunea indirecta, cu alte cuvinte, partidul
suveranitatea muncii, care trebuie sa inlocuiasca, suveranitatea Statului.
Dintre aceste doctrine cea mai importanta este de sigur doctrina sindicalista,
care a avut norocul sa aiba inspiratori fericiti, ea are un foarte mare ascendent
asupra gandirii politice contimporane, influentand puternic atat socialismul de
pilda, cat si bolsevismul. Cine nu cunoaste doctrina sindicalista, nu poate inte-
lege deloc, bunaoara, care sunt adevaratele cauze, si care este ideologia doc-
rinei bolsevice.
Sindicalismul paraseste calea traditionala a teoriei politice democratice,
pentru a postula o noua vieata social-organizatoare. Intre cetatean i Stat
raportul dintre acesti doi factori formeaza baza democratiei i punctul central
(al filozofiei politice clasice), se afla un mare vid, ce dispare odata cu iterventia
partidului politic. Partidul, jucand rolul de intermediar intre Iidivid 9i Stat,
se substitue de f apt cetateanului. Aceasta actiune politica indirecta este consi-
erata de sindicalism ca o fictiune i simpla farsa. Pentruca: ce este tateanul?
o abstractie goala! Cetateanul inseamna un buletin de vot, care se cla dupa
criterii teritoriale, geografice. Aceasta este cauza cauzelor raului politic. Ceta-
teanului abstract ii opune sindicalismul pe omul concret, de atelier, pe pro ducator.
lata dar ca producatorii, ca singurele elementele viabile si reale, sunt che-
mati sti se uneasca impreuna ca sa actioneze i s influenteze miscarea politica
sociala generala. Producatorii grupati in sindicate (membrii aceleeas profesii)
burse ale muncii (membrii diferitelor profesii din orase), federatii regionale (sin-
dicatele din districte), federatie nationala (unirea federatiior regionale) i toate
la un loc unite intr'o confederatie generala a muncii iota, dupa sindicalipti,
organizatiile menite a inlocui partidele politice, condamnate sa dispara. Actiunii
indirecte Ii va urma o actiune directa, o lupta de corp la corp, dela clash la clasa,
intre forte vii sociale.
Doctrina sindicalista incheiata de mult prin incetarea activitatii creatoare a
initiatorilor ei, Sorel (mort de curand), Berth (devenit regalist) i Lagardelle,
traieste azi in miscarea sindicalista i in ascendentul pe care4 exercita asupra
gandirii socialismului de gilda si a sovietismului. Socialismul de gilda, desi de
origine ceva mai recenta, s'a impus atentiei observatorului sociolog. Intre 1910
si 1914, in Anglia, in urma unei mafi i grele miscari politice si in urma unei
atmosfere foarte turburi, creata de diferite greve care luau din ce in ee proportii
mai ingrijitoare, atat in Scotia, in Irlanda cat si in Anglia propriu zisa, s'a format
acest socialism de gilda (national guilds movement), un compromis, sau, mai
bine zis, o sinteza intre socialism si sindicalism. Socialismul de gilda (asa cum
a fost formulat de Hobson, Go le, Penty, Orage, Tylor, sub influenta lui Ruskin),
este romantismul social de azi, ce preconizeaza reinvierea moderna a breslelor
medievale. Gilda este asociarea la un loc a tuturor elementelor ocupate intr'o
industrie, ori a celor ce formeaza o profesie. Lucratorii manuali calificati ori
necalificati, tehthcienii, inginerii, functionarii comerciali, functionarii admini-
strativi si de biurou directia de intreprinderi, toti formeaza la unloc o comunitate
www.dacoromanica.ro
12 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 13
teoretic aceA piramid a. a sovietelor de tot felul pentru a combate ideea partidului
politic, i, in realitate, ce fac?, introneaza suprematia, ne mai auzita 'Ana
scum in istoria partidelor politice, a unui singur partid, care prin despotismul
sau brutal, aminteste formula incisiva a lui Ludovic al XIV-lea: L'Etat c'est
moi ! Statul sunt Eu, Partidul Comunist.
Soviete, suveranitate imediata, actiune directa, suveranitatea muncii, toate
sunt simple fraze pompoase, ce ascunci de fapt imperialismul de partid. Iat
uncle ajunge negarea legitimitii partidului politic !
5.
Trecem repede asupra unei chestiuni, care ocupa un mare loc in analiza
partidelor politice, asupra RA zisei clasificari a lor.
Criteriile sigure pentru stabilirea unei demarcatii a partidelor politice, le
-yeti aflA din ciclul prelegerilor noastre. Dar, ca titlu de curiozitate, nu ma pot
opri sA v comunic o clasificare pe care a fcut-o un elvetian, F. Rohmer, acum
al de ani, pentruca are un mare ascendent si in constructia partidelor politice
in general, si este considerata de foarte multi autori cacea mai mare intelep-
ciune politica. Rohmer Imparte partidele in patru tipuri deosebite, corespun-
zatoare fazelor principale ale varstei omenesti: partidul radical corespunde,
spune el, copilariei, caracterizata prin iluzii indrasnete, prin hotaHri precipitate
st schimbatoare, imprudente i neprevederi. Copilariei Ii urmeaza insa tineretea,
tineretea creatoare, intreprinzatoare; careia Ii corespunde partidul liberal.
Tineretei Ii urmeaza 'Mg., in desfasurarea fireasca a fazelor varstei omenesti,
maturitatea linitit, cuminte, chibzuita. Maturitatii Ii corespunde partidul con-
servator. Si in starsit maturitatii 1i urmeaza batrAnetea, cu toate slbiiuni1e ei
inerente, iritabila gata oricand au impune vointa farri, nici un rost, in mod cu
totul arbitrar si ridicol. Batrgnetei Ii corespund partidele absolutiste. Sistemul
lui Rohmer, oricat ar panA de seducator la prima vedere, este in realitate de o
naivita4 e sociologica, caracteris;dcA modului cum se discuta problemele de poli-
tica stiintifica. Caci, inteadevar, cea dintaiu usoara analiza a istoriei partidelor
politice ne arata sterilitatea i inaplicabiitatea acestui sistem. Fara indoiala eh'
In procesul de diferentiare a partidelor politico joaca un rol insemnat psihologia
naturii umane in general ; nu trebuie insa uitat, ca partidele politice sunt pro-
duse ale starilor sociale i curentelor politice ale timpurilor i c un partid radical
devine indata conservator, and are a apar bunurile politice realizate de el prin
aprige lupte, in timp ce,un partid conservator ii poate imprumut cu wrinta
metodele radicale de lupta politica, atunci cand urmareste, bunaoara, reintoar-
cerea unor forme ori institutii de Stat anterioare ; trebuie apoi amintit ca par-
tidul democrat se numeA la inceput in Statele-Unite conservator (Tory), ca in
Anglia doctrinele pe care inteun timp le combateA partidul liberal (Whig) faceau
odata parte din programul ortodox al acestui partid.
Etichota unui partid nu indica totdeauna i sigur caracterul lui. Trecem peste
magazinul istoric bogat in clasificari de particle, dupa semne externe i simboluri
dupa culoare (negri-catolici, rosi-socialisti ori roza alba si roza rosie in Anglia,
violete napoleoniene, etc.), dupa numele sefilor (botapartisti i orleanisti In
Franta, jacob4i in Anglia, carlisti in Spania, mazzinisti in Italia, etc.), dupa
www.dacoromanica.ro
14 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
locuinta partidului ori locul lor de intrunire, care toate sunt momente intam-
platoare in formarea i vieata partidelor, pentru a mentiona unele clasifickri
vulgare, ciirente, ca partide de ordine si particle de libertate, partide conserva-
toare (statice) i partide evolutioniste on progresiste (clinamice), partide conser-
vatoare, de autoritate, i liberale, de libertate, partide de ref orm i particle revo-
lutionare, particle necesare i particle intampratoare, particle adevArate i par-
tide neadevkrate, particle monarhiste i particle republicane, particle nationale
si internationale, partide mari i particle mici, particle de principii 0 particle ark
credinte politice, particle tenace i particle putin stabiite 0, in sfarsit, o impartire-
simplistk, dar justa, pe care a face cu temeiu toatk lumea, pentruck de sigur ea .
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 15
6.
www.dacoromanica.ro
16 DOCTRINELE PARTIDELOR. POLITICE
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIOUL POLITIC' 17
fireste, spre binele partidului si al Orli ! se poate insa oa seful, dupa modelul
monarhului constitutional, sa lucreze in colaborare cu conducktorii diferitelor
comitete i cOmiii. Ceeace este interesant i trebuie fixat este ca aceste elemente,
care formeaza regimul monarhic de partid, dau nastere oligarhiei de partid. Ce
inseamna oligarhie de partid?
Este vradnic de retinut c acei cari vorbese foarte mult impotriva oligarhiei
sunt ei insisi, din punctul de yedere al organizarii de partid, oligarhi. Oligarhia
partidului este inclispensabila partidului. Atunci cand este nevoie a organiz, a
duce o lupta electoralk fara discutie ca este nevoie de anumiti specialisti in
propaganda electorala (caci exist o competenta electorala, de care nu toata
lumea este capabira). Bryce, un foarte bun cunoscator al partidelor politice ame-
ricane, a definit partidul politic din State le-Unite astfel: mice sectie de oameni
can propun candidati speciali pentru presedintie sau vicepresedintie.
In afara de acesti tehnicieni, orice partid numara foarte multi cunoscatori
ai chestiunilor politice, manuitori, i ghicitori de suflete, de suflete individuale
si colective, i atunci iese la iveard din partea acestora tendinta, dealtfel fireasca,
necesark s monopolizeze conducerea partidului; monopol ce vine dela sine
prin tendinta de specializare a muncii in domeniul organizatiei de partid. In
acest mod se creaza o stare de acaparare i de conducere exclusivista, chiar in
partidele cele mai inaintate. Conducktorii formeaza elementul conservator in
partidul politic.
Problema conducatorilor inauntrul partidului este asa, de important& incat
partidele mafi occidentale, pentru a face o selectie si a pregkti aceasta oligarhie
indispensabila la mice conducere de partid, formeaza scoli speciale pentru secre-
tarii de partid i pentru conducktorii de partid, si se ingrijesc de pregatirea
politica a tineretului. Partidul socialist sau partidul clerical, de pilda, dau o
mare atentie organizarii acestor coli. Deaceea partidul socialist si partidul
catolic din Germania sunt uncle din cele mai bine organizate din lume.
Nu vom vorbi de organizarea exterioara a partidului, cum 5unt comitetele,
cluburile, congresele politice, si care formeaza un izvor nesecat de observatii,
pentru a ajunge la a doua problema importanta, a sufletului unui partid, pro-
gramul.
7.
www.dacoromanica.ro
18 DOCTRIVELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 19
8.
www.dacoromanica.ro
20 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC' 21
9.
www.dacoromanica.ro
22 DOC TRINELE PAR TIDELOR POLI TICE
terne din Londra, daea, nu de atitudinea hotarita a unui sef revolutionar. El bine,
poporul suveran, proclamat de toate Constitutiile moderne ca o suprema in-
stanta, este un fel de sah al Persiei; poporul acesta suveran este azi inch' o mare
fictiune. Inteadevar, ce fel de ciudat suveran este acela care nu stie, nu pricepe
pi, de cele mai multe ori, nu voeste nimic A da democratiei i calitatea, pe
langa cantitatea, cuprinsa,' in suveranitatea nationalb, iata ce se asteapta dela
partidul politic de program.
Daca acestea sunt misiunile, pe care partidul politic are a le implini, ne
intrebam: poate fi o menire mai splendida?
Prelegerile Institutului Social Roman sunt consacrate intelegerii adancite a
rostului partidului politic de program. Ele se adreseaza in primal rand tinere-
tului, caci este necesar ca mai ales tineretul, speranta naiunii, sa, fie initiat in
studiul problemelor politice. Marele Hyppolite Taine, inainte sit i exercite
functia de elector, s'a simtit obligat sit studieze adancit istoria Frantei moderne.
A deschide tineretului o cale noua de meditatie si de informatie, mai larga,
mai sigura si mai luminoasa; a-i stimula in materie politica si sociala o gandire
independent a si critich, iata, ceeace urmareste mai ales Institutul Social Roman
prin organizarea acestor conferinte, asupra Doctrinelor politice.
Ne adresam tineretului, pentruca istoria este un interogator sever, caruia el
va trebui, in fata viitorului sa-i faspunda nu numai cu satisfactie, dar I cu
mandrie.
ADAUS LA PRELEGERE
10.
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GITSTI: PARTIDIIL POLITIC 23
www.dacoromanica.ro
24 DOC TRINELE PAR TIDELOR TOLITICE
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUST1 PARTIDUL POLITIC 25
www.dacoromanica.ro
26 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GIJSTI: PARTIDUL POLITIU 27
www.dacoromanica.ro
. 28 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
Belloc and Chasterton, The party system, London, 1914, editia II-a (Be lloc
a fost membru al partidului liberal i al parlamentului englez, lucrarea este
tin protest impetuos i patimas impotriva tiraniei de partid, deaceea ea este
de intrebuintat cu prudenta);
A. V. Dicey, Lectures on the relations between law and public opinion in
Engrand, London, 1905 [Dicey da o splendida sinteza a evolutiei politice a
veacului al 19 sub trei aspecte; era conservatoare (Torysmul vechiu, 1800
1830), liberala (Benthanism sau Individualismul, 1830-1870) si colectivista-
socialista, 1875-1900[;
K. Kautsky, Parlamentarismus und Demokratie, Stuttgart, 1920 (p. 95 si
urm., o expunere clara a raportului dintre partidele politice engleze i insti-
tutia parlamentului);
Mac Kedinie, The new democracy and the constitution, London, 1912
prezinta din punctul de vedere conservator acelas protest ca i Belloc and
Chasterton din acel liberal);
Sidney Low, The governance of England, 1914 (extrem de sugestive analize);
A. Lawrence Lowell, The government of England, New-York, 1920 (editia 4),
vezi in special vol. I, Part. II: The party system i vol. H, primul capitol
(daca cea mai buna, scriere politica asupra Statelor-Unite este datorita unui
englez, Bryce, cea mai reusit lucrare asupra vietii publice engleze este scrisa
de acest american, Lowell);
In sfarsit amintim opera suedezului ;
Gustav F. Steffen, Die Demokratie in England, Iena 1911, scrisa cu multa
vioiciune.
Asupra partidelor politice franceze citam remarcabila lucrare a lui:
Ch. Seignobos, Histoire politique de l'Europe contemporaine. Evolution
des partis et des formes politiques, Paris 1908, (prezinta un bogat material
comparativ), si
Delaisi, La Democratic et les Financiers.
In Germania au aparut asupra istoriei partidelor politice:
L. Bergstrsser, Geschichte der politischen Parteien, Berlin, Leipzig, 1921
(cea mai buna, lucrare istorica in materie);
Die Entwicklungsgeschichte der grossen politischen Parteien in Deutsch-
land, Bonn, Leipzig, 1922 [o cOlectie de conferinte, tinute la tniversitatea
din Halle, asupra liberalismului de Goetz (p. 1), partidului conservator de
Kaufmann (p. 19), partidului centrului de Spahn (p. 73), evolutiei parti-
dului social-democrat de Ed. Bernstein (p. 110), evolutiei partidelor politice
in timpul rdsboiului mondial si in timpul revolutiei din 1918 de Bergstrsser
(p. 135)] ;
F. Naumann, Die politischen Parteien, Berlin, 1913 (scrisa cu mult tem-
peramcnt);
H. Rehm, Deutschlands politische Parteien, Berlin, Leipzig, 1921;
Stahl, Die gegenwartigen Parteien in Staat und Kirche, 1863 (scrierea, desi
veche, nu este invechita, ea prezinta importan i azi, avand de autor pe re-
prezentantul autorizat al doctrinei conservatoare in Germania);
0. Stillich, Die politischen Parteien in Deutschland. Vol. I, Die Konserva-
liven, Leipzig, 1908, vol, II, Der Liberalismus, Leipzig, 1911 (autorul incearca
www.dacoromanica.ro
DIMITRIE GUSTI: PARTIDUL POLITIC 29
www.dacoromanica.ro
30 DOCTRINELE PARTIDEIOR POLITICS
2 Decemvrie 1922
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA NATIONALISTA
N. IORGA
IMI pare foarte rau ca. un necaz de familie impiedica pe d-1 Gusti sa fie
de fata la aceasta conferinta, pentru ca sa-i pot exprima marea mea recu-
nostinta pentru deosebita onoare pe care mi-a facut-o de a ma aduce
inaintea d-v. ca sa explic ceeace nu este numai rostul unui partid ale carui origini
le stiu, a Cann conducere o am in mama, al carui viitor sta in constiinta 'trigs
a acestui popor, dar in acelas timp ca sa arat d-lui Gusti cat de mina placere
imi face sa, vorbesc despre o chestiune de teorie politica' inaintea unui auditor
care este ash, de pregatit ca s'o urmareasca. Nu stiu dac t. alte expuneri, care vor
ven1 pe urma, si pe care le voiu urmaA cu interes, s'ar potrivi tot ash, cum cred
ca se potriveste expunerea originii partidului pe care-I reprezint cu caracterul
cu to tul special si atat de distins al auditorului pe care-I am inaintea mea.
Onor. auditoriu, conferinta aceasta nu va fi lunga. Sunt lungi conferintele
care au de gsit explicatii la lucruri inexplicabile, dar, and este vorba
de a infatisalucruri care n'au nevoie de explicatii speciale, pentru ca se explica
dela sine, pentruca iese din big desvoltarea unei societati si iese poate prea
de vreme pentru marea massa a socieatii, dar asa, e vieata societatii,
sarcina omului care le expliCa este foarte usoara si in felul acesta situatia
mea de istoric nu ma pune inteo atitudine grea fatti de subiectul pe care am sa-1
infatisez. Dad, ar fi vorba de partide a caror desvoltare st. nu iasa teoreticeste
din vieata societatii romanesti, ar trebui sa fac apel la toate resursele unei filo
zofii pe care ocupatiile mole nu ma fac sa o stpanesc deplin, pentru ca sa
ajung la liman; dar, odata ce rostul partidului pe care-I reprezint, si pe care
trebuie sa-1 explic aici, iese din desvoltarea istorica a societatii romanesti, nu
va fi nevoie sa lac apel la toate felurile de filozofii adevarate sau inchipuite
pentru a legitima ceeace exista, ceeace ma silesc sa desvolt si ceeace, cu ajutorul
lui Dumnezeu, va ajunge la scopurile sale firesti, nu pentru rosturile grupilAi
careia-i apartin, ci pentru chiar rostul natiunii careia intelegem a-i inchima
acest instrument de progres care ar fi partidul nostru.
Dupa aceasta introducere, care fa rog sa nu supere niciun fel de inteFese
de partid, tot asa de legitime ca si interesele partidului mien, si. sa nu deranjeze
niciun fel de obiceiu de cugetare, tot ash de firesc ca si obiceiurile de cugetare
ale mole, dati-mi voie sa intru in subiectul insus. \
I.
Doctrina nationalista, care a servit ca baza alcatuirii unui nou partid, acum
vreo douazeci de ani, nu este fara indoiala o doctrina nout. Cred ca in desvol-
tarea unei societati nici nu e prea bine ca noutriIi din cale afara de noi sa apart
in gall de nevoile traditionale de desvoltare seculara a poporului pentru care
se anunta o doctrina. Sa nu ne credem noi prea marii prea noi fafa de poporul
nostru, pe care sa-1 consideram ca prea putin nou i prea mic ; sit nu pretindem
a invata pe popor ceeace nu stie, ci sit ne apropiem, smeriti ucenici, de ceeace
poporul stie mai bine decal, noi. Sit nu ne luitm atituclini de pedanti cari scormo-
www.dacoromanica.ro
DOC TRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
N. IORGA: DOCTRINA .NATIONALISTA 33
www.dacoromanica.ro
31 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
rocire ce poate atinge o societate si cea mai mare greseala este sh se intoarca
cineva, fie si sub forma aceasta de admiratie pentru un juvaer, catre tim-
puri in care feudalismul juca un rol de cgpetenie cred chiar cit era mili-
tarist, pentruca purta arme, desi nu se observa o sabie langa dtinsul, crici ei
fierul ii mannca vremea. Vremea manancit multe programe politice si consti-
tutionale, mrinancri uneori si fier, chiar daca pe fierul acesta va fi fost scrisa
Constitutia dela 1350. i in cam] acesta paguba n'a lost as de mare, pentruca
am credinta cit natiunea romaneasca nu s'a fericit cu Constitutii i poate de-
aceea rid le observa niciodata: cum nu se fericeste cu Constitutia ce o are si nu se
va ferici cu aceea care se pregateste si pe care, poate, are ferma convingere sit
nu o observe mai mult deck cele trecute. Este un fel de omenie constitutionall
a noastra mai bunt cleat mice Constitutie Lira omenie.
Mi s'a parut chiar, desi nici o inscriptie nu era pe nformantul Domnului
si ar fi putut st fie in limba slavona, care era aici limba oarecum internationalt,
cum limba latina era limba internationala din apus mi s'a parut cit Voda
Basarab n'a avut nicio data, in vieata lui tendinte constitutionale de ofice coloare :
albastra, rosie, verde caci in aceasta privinta,n'are cineva decat greutatea
alegerii, ci cti avea aerul unui om darz care a aparut in l ume. pentru natia lui si
s'a ingropat in mormantul lui, dupa ce si-a in deplinit datoria fata de aceastanatie.
Dar mormantul unui om impodobit, al unui om care pe vremea lui a fost
mandru de sine si care, in mormant inca, reprezinta un domn mandru, m'a
impacat Inteo privinta.
Foarte frumoasiti era, evident, o Ora intemeiata numai de Orani, in care
Domnul tnsu sit ii fost, cum am spus, un.taran mai rastrit deck ceila1i, dar
faptul ca el marturiseste pnin purpura i aurul de care este acoperit ea nu era
Oran mai rastirit decat ceilalti, mai dovedeste un lucru: cit pe la 1300 si ceva
puteai sit porti aur si purpura in afara, daca in sufletul tau aveai iubire curata
pentru natia din care faceai parte, daca in sentimentul tau era topita solidari-
tatea cu napiunea pe care o conduci, caci atunci poti intemeia o Ora., o poti
conduce si o poti apara impotriva oricui. Iar, clack oricum te-ai imbraca pe din
afard, n'ai inhuntru, topit in sentimentul tau, simtul solidaritatii intregului
popor, nu poti intemeia de distrus da, poti sit distrugi dar nu poci intemeia
nimic si nici mentinea ceeace abia solidaritatea nationalti in sufletele tuturor
a putut intemei si a putut mentinea. Cu Domni incoronati cu aur, Incini cu
aur, 1 cu clasa taraneascti care avea aur in inimile ei, s'a intemeiat i inut
aceasta tart. Pe and, daca Domnul ar fi fost foarte umil pentru ambitia sa,
dad, taranul ar fi avut in loc de aurul dinnauntru veninul pentru acei alaturi
de can l. trebuia sit lucreze, noi am fi astazi nu stiu de cate secole intr'o grea ei
umilitoare robie straina.
Va sit zich a fost un instinct nationalist si democratic *la insisi incepatorii
intemeierii celor doua domnii ale noastre care, poate, nu s'au batut intre ele,
desi aveau interese contrare, decat de foarte rare ori in trecutul lor, tocmai
pentruca fiecare din aceste doua tan avea constiinta cit reprezinta de faptacela
sufiet si serveste Ora cu aceleasi mijloace luate din acelas fond adanc al natiunii,
si dact acesta si, deci acesta este loarte adanc, nu inseamna cit ar cuprinde
elemente fart niciun fel de legatura cu elementele mai de suprafata, care i
ele indeplinesc rostul firesc Inteo natiune ce este un organism.
www.dacoromanica.ro
N. LOMA: DPCTRINA NATIONALIST I 35
www.dacoromanica.ro
Sti DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
cugetand taraneste, avand, cum e cazul pentru incai, un fel de duritate rurala,
sau, cum e cazul lui Petru Major, un fel de logica simplista, tot rurala, pe care
un taran e natural sa o alba, dar nu e bine sa o aiba tot simplista acei caci vorbesc
in numele laranilor, i avand, cum e cazul lui Samuil Micu sau Clain, un fel
de reminiscente de idila din lumea pastoreasca din care se ridicasera, ei n'au scris
pentru tarani.si n'au pornit in randul intaiu dela traditia nationala, in mare
parte taraneasca, a noastra, ci au plecat dela Roma Cesarilor de odinioarri, maie-
stoase figuri, dar putin cam departate de noi i reci ca marmura care infatiseaza
chipul lor. Din smerenia noastra n'au scos toata maretia care se cuprindea
inteinsa. Este foarte usor sa relevezi o maiestate pe care o stie toata lumea
dar e mult mai greu s &esti maretie in element ele umile care se ascund si
sui arati c5. toti Cesarii din lume, cari s'au perirdat in vatmul de stapanire din
Roma, nu platesc cat un an de adevrat i adanca, supraumana suferinta a
acestu, popor.
In fielul acesta, doctrina lor, foarte frumoasa pentru scold, pentru academi
s'a terminat In Dictionarul lui Massimu i Laurianu, infalisand olimba roma-
neascri pe care n'au vorbit-o niciodata Romanii i pe care n'ar fi inteles-o nici-
odata un Roman; pe cand, daca s'ar fi coborit dela filologie, dela arheologie
si istorie la ealendarele i cartile populare, ar fi fost mult mai bine.
Eu am tiparit multe calendare in vieata mea i redactez de multti vreme
o foaie pentru popor. Nu-mi mai fac corecturile la foaia mea pentru carturari, dar
corectura la foaia pentru tKrani o fac, fiindcri acolo eu am credinta crt este ras-
punderea cea mai mare, raspunderea pentru fiecare cuvant, pentru fiecare
Rent, caci s te adresezi catre sufletul mare, dar nou al poporului tau, este- cea
mai grea responsabilitate pe care o poate primi vineva. i felicit din toata inima
pe acei can arunca maculatura de cuvinte a democratiei apusene, crezand ca
in felul acesta dau hranri pentru sufletul taranului, care merita mai mult decfrt
atata.
IL
A venit, insa, onor. auclitoriu, prin anii 1840, un rand de oameni inaintea
ctirora sunt sigur ca ne inchinam cu totii, dar cu ma inchin en un sentiment de
recunostinta mai adanc, fiindea, neavand iluzia ca inovez, interzieandu-me
chiar pretentia de a inova, sunt foarte bucuros cand grisesc inaintasi.
Nimic mai simpatic decal omul, intre douazeci i patruzeci de ani, care
crede ca in fiecare din buzunarele sale se gaseste o doctrina i e de ajuns ca doc-
trina sa iasa. din buzunarul sau pentru a lumina ca lumina soarelui i, astfel
natia lui intreaga sa devina fericita. Eu nu pot sa gasesc cuvinte de urari destul
de calduroase pentru, n'as zice inocenta sa iluzie, ci pentru marea incredere
in inocenta sa iluzie. Eu sunt mult mai bucuros cand pot sa zic: cred ash, dar
au mai crezut si altii ash, si au trait o vieata intreaga pe baza credintei acesteia
0, dad, poate lor le-a mers ran, natiei i-a mers bine. Coin i eu stint dispus
sa-mi mearga ceva mai rau, dar natiei mele sa-i mearga bine, sunt foarte bucuros
ca gasese aceasta aprobare hi experienta altora, de pe urma crirora natia roma-
neasca n'a pagubit. Este frumos lucru sa faci experienta unei doctrine, este ceva
eroic, dar nu se potriveste nici cu varsta, nici cu ocupatiile mele.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 37
Am fost, deci, foarte bucuros and am gasit baza doctrinei noastre in lite-
ratura epocii lui Mihail Kogalniceanu, care este, Vara Indoial, cea mai mare
minte pe cafe a produs-o natia romaneascit i bunatatea lui Dumnezeu a facut
ca ace mai mare minte sa fie unita cu cea mai calda inima. 0 mica' inima fiira
o mare. minte poate biiga in bucluc o natie, iar o mare minte fara o calda inirna
tine in loc o natie, care are nevoie de micare: o imobilizeaza in fel de fel de
consideratiuni si .paralizeaza dela picioare o natie care, inainte de toate, are
datoria de a merge.
Kogalniceanu a fixat principiul nationalismului-democrat in intregime;
noi n'am avut s facem altceva, acum vreo zece-donazeci de ani douilzeci
de ani, daca vorbim de cultura, zece ani, daca vorbim de organizatia noastra
politca, deck sit inviem doctrina lui Mihail Kogalniceanu, mai mult cleat
a luii BilIcescu, fiinda cercul de cunostinti al lui Kogalniceanu i puterea lui
de intuitie erau incomparabil superioare celor ale liii Balcescu. N'am avut decal
sit scoatem din non la iveala aceasta doctrina, pe care o cred mantuitoare, de
sub gramada, deopotriva apasatoare, a unnr noi teorii falsificate si foarte dau-
nittoare in practica Insei teoriei pe care Mihail Kogalniceanu o aruncase.
De doua lucruri trebuie sit te feresti, dar de unul mai mult deck de cela-
lalt: sti te feresti de doctrinele adverse, care in parte sunt reprezentate de
oameni de talent, dar care, ele variaza, deoarece talentul insus variaza si, de
multe ori, doctrinele cele mai teribile sunt reprezentate de oameni cari, vitzuti
de aproape, nu sunt deloc teribili i yoti sit dormi foarte fericit, atata vreme
cat nu vor fi oameni cu caracter mai teribil; dar primejdia cea mai mare este
in denaturarea propriei tale doctrine. In aceasta, privinta nu poate fi adversar
pe care trebuie st-1 infrunti mai fail crutare cleat acel care strict insas idea
careia i-ai consaerat vieata ta, caci preface o idee generoast in idei fatale, capa-
bile de a darama o tara, care nici prin ura nu se sustine i nici prin ura flu
se 'avail.
Onor. auditoriu, ajungem aici la esenta Inas a conferintei mele. Mihail
Kogalniceanu a raspuns cu succes misiunii ce-si luase in teoria lui, des'i rea
putut raspunde cu atata succes in practica lui, pentruct imprejurarile vietii
lui de boier, cu defectele generatiei de atunci, 1-au impiedecat de a organiza,
ceva in jurul doctrinei lui, ash, incat a fost un moment cand a pleaat steagul
democratiei nationale moldovenesti in fata unei doctrine care avea, de sigur
acelas nationalism, dar de fatadit, si nu in samburele insu al alettuirii de idei, si
astfel nationalismul democrat moldovenesc de pe la 1840 al lui Mihail Kogal-
niceanu a cleveMt un umil satelit al liberalismului bucurestean prin anii 1880.
Prin urmare este de facut o deosebire intre clara si puternica doctrina a
lui Kogalniceanu si intre incapacitatea vietii sale ca om de a alcatui puteri
luptatoare in jurul acestei doctrine si de a se tine neclintit de &Ansa pant la
moarte, avand aceastit suprema mandrie ca om: sa se infasoare in steagul sub
cutele canna a luptat o vieata intreaga. Nu cunosc fericire omeneasca mai mare
decat aceasta. Urez oricui, chiar daca, -marturigeste o doetrint gresitt, sti alba,
privilegiul nespus de mare sit fie infasurat ca'n giulgiu in steagul care 1-a adt-
postit pe dansul in calitatea lui de luptttor in mijlocul societatii in care a trait.
Kogalniceanu n'a avut aceasta fericire, dar el ar fi putut sit raspundt in
numele doctrinei lui la anumite critici pe care le face& scoala ardeleana si care
www.dacoromanica.ro
38 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
se aduc i acum Inainte. Citez, dupa o foaie din Ardeal, din Orastie, a d-lui Aurel
Vlad, care apara foarte urite conceptii sub titlul de Ciocoii vechi si mita sa
arate cii. niciodata hrtre Ardeleni i cei de dincoace nu s'a putut ajunge la inte-
legerea necesara. Omul nu iubeste deopotriva toate partile, de acum inainte
nedesparft legate, ale poporului romanesc si mai ales nu stie istorie. E foarte
bine sA stie cineva filozofie, am ravuit la aceasta toata vieata mea dar e
foarte bine sa stie cineva istorie. Pentru aceasta nu se cere nicio calitate de. na-
stere: se cere numai rabdare, smerenie, ca sa petreaca paginile care nu traiesc
numai in afara de dansele, ci in fiecare din noi. Caci noi, fiecare, suntem
un manual de istorie a Romanilor: numai nu ne dam seama ca zace in noi istoria
Romanilor, pe care credem s'o culegem numai din paginile cartilor, i, part
nu stim ca in noi zace istoria neamului nostru, noi insine nu putem da cleat
cecace poate da individualitatea noastra trecatoare. Cnd tim insa ca toate
acele generatii trtiesc In noi, le putem destepta prin cuvinte magice in constiinta
noastra, putem fi ceeace putem fiecare cu totalitatea tnsuiri1or, vtdite sau as-
cunse, ale fiintei noastre genealogice.
In aceasta foaie din Orastie, deci, se citeaza cateva cuvinte ale lui Barit,
care sunt foarte necesare pentru lamurirea subiectului nostru. WA cam ce zice
el despre curentul lui Kogalniceanu, hit a-1 cunoaste, caci, desi an fost din
aceeas generatie, Ardeleanul n'a strabatut In sufletul marelui Moldovean;
iata ce zice, in.fo carte tiparita mai tarziu, despre putinta sau neputinta de
intelegere a Romanilor din Ardeal cu Romanii de aci, in Pagini Alese:
Oamenii de dincoace de mimtd aveau o multime de calitati, dar nu i aceea
de a intelege ce e adevaratul nationalism, vitalitatea natiunii romane ca indi--
vidualitate politica.
Nu zic ca Barit n'are dreptate in parte: anumite atitudini in timpul neutra-
litatii noastre, in timpul razboiului si dupa, arata cit sunt foarte multi oameni
si acum cari nu cred in vitalitatea natiunii romane ca individualitate politica.
Dact hist cei mai multi din clasa conducatoare ar avea aceasta pti-ere, pacat
si de lungul nostru trecut de sacrificii si pacat si de sangele varsat pe Omantul
acestei tari pentru a realiza o unitate care nu poate fi mentinuta decat prin
credinta ca suntem, nu numai o natie de o puternica vitalitate, dar ca de
natia noastra i numai de natia noastra este legata o anumita misiune,
care nu poate fi indeplinita in folosul civilizatiei cleat numai de noi, iar nu
pentru dnii. Apoi Barit zice intealt loc ca oamenii dela noi erau Imbui-
bati de idei politico din Franta, lipsiti de idea nationalitatii.
Mtrturisiri foarte interesante pe care Kogalniceanu ar fi fost in masura,
in ceeace-1 priveste pe dansul i poala nationalista din Moldova, sa le raspinga,
pentruca la el nu era ask dar care pentru alta categoric din societatea roma-
neasca din vremea lui Kogalniceanu erau adevarate, cum foarte adevaxate
sunt i pentru multi din generatia mea, dar nenorocirea pentru generatia care
se ridica acum este cit ea cuprinde Inteo mai mare masurt elementele pe care
le critica Barit. -
Noi aveam la 1840, Si am avut intr'o masura mult mai mare dupt ce tara s'a
modernizat constitutional si s'arealizat unirea, un Stat intemeiat de clasa noastra
culta, de boierimea tanara in randul Intiu, cu sfatul i dupa exemplul unei
Orli din boierime a mai veche, cu concursul opiniei publice din Apus, en ajutorul
www.dacoromanica.ro
N. IORGA: DOCTRINA NATIONALISTA 39
diplomatic si miitar al Europei. Asa s'a intemeiat Statul nostru modern. Statul
vechiu avea, temelii malt mai adanci si malt mai solide ; de aceea a putut trece
prin vremuri mult mai grele si a putut rezista, experientei seculare cu succes.
Dar Statul modern a fost intemeiat de idealisti, de unii ideologi crescuti aiurea,
fr cunostinta deplina a liatiei lor, fr sa caute pe urma, cand s'au intors
dela studii, a cunoaste adanc aceastil natie. Erau incredintati c anumite forme
constitutionale pot sa dea unui popor toate mijloacele de care simte nevoie pentru
a se mentine. Nascuti in Tara-Romaneasca din parinti romani, au fost crescuti
in cash de straini, desavarsindu-si cultura, in chip strain, pe plaiuri straine,
hraniti apoi din bibliotecile lor in intaiul rand straine, locuind in orase care
nu mai au caracter romanesc de foarte multa vreme, ezitand s calce pragul
unei case romanesti dela 'taxa. Astfel Statul a fost creat pe baza unor anumite
idei abstracte foarte frumoase, pe baza unor tendinte yrednice de toata lauda,
pe bap unor teorii liberale iesite in apus din desvoltarea Revolutiei celei
marl si care aveau rostul de a dainui in tari uncle Revolutia cea mare a fost un
factor hotaritor, in care traditiile partidelor care au sprijinit libertatea in Revo-
hrtia cea mare aveau Inca vitalitate. Dar noi n'am facut Revolutia cea mare,
n'am avut un rasboiu civil, analog celui care a bantuit in Franta. E Lin desavan-
taj sau un avantaj? De sigur ca, este un avantaj: daca poti face cu soli-
daritate nationala ceeace altii au facut cu. o dureroasa ruptura a solidaritatii
nationale, este un mare avantaj; daca poti face cu elemente organice ceeace
altii fac cu elemente abstracte, este un foarte mare avantaj, fiindca ceeace
este abstract trebuie sit devie organic, fara, de care n'are nici o valoare; dach
n'ai nevoie sa treci prin faza abstracta si de-a dreptul iei din vieata organica a
poporului elementele constitutive de Stat, cu atat mai bine: Lasi filozofilor
politici sarcina de a filozofa asupra rezultatelor.
Cand venia, Ardeleanul, crescut, ca in secolal al XVIII-lea, la scoli mai bune
!cleat noi, crescut la scoala umilintei si a durerii, care e foarte buna, dar cu o
conditie: cand vei trece ultimul examen, sa nu crezi ca, la randul tau, ai dreptul
sit impui altora umilinte i dureri acestea spuse in general, fail nici o aplica-
tiune la vreun caz particular, cand, deci, el venia, in nceste conditii, cunatio-
nalismul lui intransigent, afla, mai mult la Bucuresti, aceasta abstracta scoala
liberala, nationalista de steag i chiar de convingere, dar nu nationalista in
mijloace i in realizare, nu numai in proclamare. 0 proclamare poate sit acopere
orice: o_realitate gaseste totdeauna steagul ei, dar steagr.l.nu gaseste totdeauna
armata care trebuie sa, lupte sub dansa.
Evident ca, au fost uimiti cei de peste munti.
Aveam deci deodata, in epoca lui Kogalniceanu, pe acesta, intelegand poli-
tica organic, ca istoric, ca om care a trai in toate realitatile tarii sale. A fost
si industrias, a avut o fabrica de hartie, kind un adevarat conducator de fabrica,
nu la o societate anonima pe actiuni, undo te multumesti sit tai cupoane. Capi-
talist n'a fost, e foarte adevarat, si mai ales n'a fost capitalist politic, cule-
gaud capitalul in alt domeniu, pentru ea, aducandu-1 in politica, sit transforme
si politica tot in intreprinderi pe actiuni, ceeace e totdeauna an lucru foarte
ran. "Politica este, n adevar, o intreprindere sprijinita pe actiunea proprie,
iar nu pe actiunile pe care le tai ca sa munceasca altii pentru tine.
www.dacoromanica.ro
40 DOC TRIN ELE PAR TIDELOR POLI TICE
Dati-mi voie sit fixez inch o deosebire intro anume tendinte i doctrina pe
care, vorbind de Kogrdniceanu, o explic i in ceeace ne priveste pe noi, cari, in
absoluth modestie, numai am mviat si am acomodat, am organizat i. aprtrat
phrerile acelora cari, in fericita epoch de romantism srmatos i invietor, -au pint
sh puie bazele doctrinei pe care aoi am primit-o i o -tinem la curent cu nevoile
actuale ale societhtii nbastre.
Intre Ardeleni i Kogtilniceanu era o deosebire. Aceastrt deosebire exist&
cum existh deosebirea intro liberalii din Bucuresti inch dela 1840 si intro alch-
tuirea pe care o reprezint. Eu nu cred In reforme, eu cred in educatia poporului,
care ea poate da o valoare orichrii forme legale. Eu nu cred In Constitutii
vrAjitoare, ci in constiinta care spontan dit articole de Constitutie, chiar and
n'au lost sense niciodath pe hartie alba. Eu nu cred in sfaturile care vin de
sus si nu ajung niciodath jos: dar cred in vointa de jos ast de puternich, Meat
sit deie cate texte de legi voiti sus. Eu nu cred in abstraqia care nu va ajunge
niciodath srt fie element concret, dar cred in puterea elementului concret capabil
de a elaborh, cele mai superioare elemente do abstractie. Eu nu cred in revolutii
care driramh inainte de a ti ce creeazti si cum poate fi primit ceeace vrea sit creeze
in realittitile asupra chrora creeazti, dar cred in evolutia inceath, culturalh, care
www.dacoromanica.ro
N. IORGA: DOCTRINA. NATIONALISTA 41
www.dacoromanica.ro
42 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
economice care si in timpul din urma ai adus foarte mari foloase, on daca se
intituleaza Banca Nationaliti, ori dad.' iau alta forma de colaborare economica a
natiunii noastre. 0 activitate culturata, un capital de cultura al natiunii
noastre in legatura cu desvoltarea acestui partid nu exista. Ca stint oameni de
scultura cari fac parte din acest partid, da, dar capital cultural izvorit din acest
partid, nu este. Foarte tarziu, prin Spiru Haret, a fost o anumita propaganda
la sate, care a dat satenilor anumite idei, a aruncat cateva abstractii simpatice
in lumea aceasta dela sate. Dar la noi, parere care nu mi se impune numai
mie, ci oricui cugeta drept, parerea temeiniciti este ca trebuie sa se lucreze
intaiu pe acest teren cultural, creand o constiintiti populara corespunzatoare
doctrinei de partid, constiinta care n'a fost creatit deck in legatura cu anume
interese si inteo anume parte din populatia oritiseneascil.
Partidul national din Ardeal duce de cei saptezeci de ani seculari4, cum zice se-
cretarul sau, o lupta foarte puternich pentru a valorifica drepturile natiunii roma-
nesti inainte de toate in fata stapanitorilor kle pana ieri. Aceasta lupta o duce
totdeallna pe baza ideii de drept: este drept ca noi ni fim liberi, este drept ea
monarhia sa ne asigure nouti calitatea de oameni liberi. D-voastra, Austrieci
uniti cu Ungurii, sau d-voastra, Unguri fat% Austrieci, ati calcat dreptul nostru,
principiile de drept precise, si noi pretindem, de aceea, sa aveti fata de noi alta
atitudine. Iar dincoace liberalii ar fi spus: ideia de libertate cere ca d-voastra
sa aveti acele drepturi pe care vi le contesca Statul cc sta asupra d-voastra.
Ei bine, noi judecam altfel. Noi zicem pate sa nu fie ash de frumos in
teorie chiar in ciuda libertatii, chiar cu calcarea normelor de drept, poporul
aces ta are dreptul de a till, are menirea de a trai pe un pamant pe care s'a
nascut, pe care 1-a stropit cu sangele i cu sudoarea sa si care reprezinta ago-
nisita lui, si nu numai un teritoriu. Da, noi am agonisit farama de farama
pamantid pe care traim; intre noi ca organism national si acest pamant este
o astfel de legatura', Meat toate scrupulele de libertate, toate scrupulele de
drept avem curajul sa le infruntam i s zicem: aici stam, aici ramanem,
pentruca avem menirea de a ramanea aici.
Dar ce-mi pasa mie de principiile dela 1520, ce-mi pasa de ius tripcvrtitum
din Ardeal, ce-mi pasa chiar de ideile Revolutiei man franceze, odata ce interesul
natiunii mele merge in randul intaiu? Ca nu-i frumos? Nicio natiune nu s'a
intemeiat deck a0, i inteligenta unei natiuni trebuie sa lucreze ca sa educe
poporul in asa fel incat sa gaseasca un termen de conciliatie intro aceasta
menire elementara a lui i cerintile superioare umane. Aceasta insa este o datorie
de cultura care vine dupa afirmarea nesguemita a principiului insust.
Dad, s'ar fi cugetat ash, in Ardeal, nu s'ar fi repetat greseala din secolul al
XVIII-lea a lui Petru Major, Micu i Sincai. In loc de atkea memorii i mema-
rande, care n'au mins, nimic deck procese i inchisoare, on si declaratiuni pla-
tonice de simpatie din partea tuturor popoarelor sentirnentale, de care e piing
lumea, ceeace era esential era intarirea natiei cu o constiinta atat de profunda
incat nimic sa n'o poata. sgudul.
Veti zice: existd. Dar exista, azi, i anumite manifestatii fata de Veclnul
Regat care n'ar fi existat dach s'ar fi stiut ce a fost trecutul nostru i ce ne leaga
pe toti pana in prezent.
Aceasta educatie, din nenorocire, a lipsit.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA: DOCTRINA NATIOIVALISTA 43
IV.
www.dacoromanica.ro
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
rau, cu toate consecintile care decurg, fireste, din asemenea ruperi de echi-
libru.
Prin urmare, cand partidul liberal, care a incleplinit o opera atat de impor-
tanta sub neuitatul sau sef de odinioara, Ion Bratianu, a trecut dincolo de mi-
siunea sa, s'a Intamplat cu dansul, neb5gand de mina c5 a ajuns la santul
unde se oprese, rosturile sale adevarate, ceeace se intampla cu orice partid care
ramane in afara de misiunea sa: i s'au substituit gruparile intereselor personale
cuprinse in partid. Aceasta s'a intamplat, nu numai cu partidul liberal, dar si
cu partidele desfacute, cu aceeas mentalitate, din partidul liberal.
Atunci a fost necesara o reactdune. Reactiunea s'a infatisat i cu aceasta
Inchein in trei forme. S'a infatisat sub forma unei desfaceri din cadrele tre-
cutului, eu aceeas mentalitate ca i a trecutulni i cu scuza unui mare talent.
Nu trebuie sa spun mai mult ca sa se inteleaga ca incercarea, atat de onorabila
In intentii, n'a izbutit sa creeze un partid, nici pentru sine, nici pentru altul.
Incercarea gruptirii conservator-democrate n'a creat un partid nici pentru sine
ei nici macar pentru altul, fiindca trebuia, pentru aceasta, ceva mai radical:
trebuia o schimbare de mentalitate. Trebuik adecti, sa apara o grupare cu o
mentalitate deosebita de mentalitatea celorlalte. Ceeace nu inseamna ca ceiladi
trebuiau sa fie inlaturati permanent dela conducere. Caci am spus cit la un
anume moment griji de ordin bancar, financiar, au dus In chip firesc la condu-
cerea destinelor rii pe liberali, intr'un interstitiu dintre douti epoci de frarnan-
tare morala a societatii romanesti. Poate cit a fast rau ca acest partid s'a gasit
la guvern in momentul cand a inceput rasboiul. Un rasboiu cere doua lucruri :
o foarte buna organizare i o stare sufleteasca extraordinara in clasele de sus.
Organizarea, din nenorocire, n'a fost bunk desi putea sa fie bung., data find
chemarea insgs a celoT can l. au prezidat vieata tarii atunci; in ce priveste starea
de spirit care trebuia creata, ea nu se putea crea deck sub conducerea altei
(breech, in legatura cu vieata morala, in continua evolutie, a nafunii noastre.
Alaturi de incercarea de care vorbiam a rasaritLasand de o parte trecatorul
radicalism al lui Gheorghe Panu, care nu insemna, cleat o faza ceva_ mai noua
a P.beralismului apusean doctrina socialista, care a incurajat, la ran dul ei, al a
tendinta de clasa. Partidul n'a ajutat cu nimic pe muncitori, cari au platit la
cotizatii de s'au rupt, in ceeace priveste cultura. Cea mai nepotrivita pentru
cultura poporului din toate gazetele este, de sigur, gazeta oficioasa a partidului
socialist. Nu e un cuvant care sa mearga la inima omului, nu este nimic care sa
desavarseasca idealismul lui, nimic care sa-1 imbunatateasca. E foarte trist cit
e asa, dar asa e. Cu doctrina economica a lui Karl Marx,. trecuta din cercul de
atentie al stiintei serioase, cu o echilibristica de silogisme care da bietului popor
muncitor mai mult cuvinte pe care le interpreteaza dupa instincte decal con-
vingeri de acelea care ele creiaza cuvinte, dar, candle creiaza, ele an un sens, un
rasunet i sunt folositoare, adaugand abstractii vechi pentru a eticheta pasiuni
noua, dar mai ales pentru a sfarama prin ele o solidaritate mai necesara decat ori-
and, nu se mentine nimeni. i erA, natural sa vie alta doctrina, tot asa de
abstracta, de matematica, tot asa sprijinita pe o singura clash', care se resimte
numai de greutatea celor ce apasa pe dansa: sa vie doctrina targnista,
alaturi de cea socialista.
www.dacoromanica.ro
N. IORG A: DOGTRINA NATIONALISTA 45
www.dacoromanica.ro
46 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
limba, nu exista nicieri. Nici Germania n'a avut un Stat national in acest sens.
Dar aceasta nu ne impiedeca de a fi, hotarit, un Stat national.
Dar, daca a lost necesara aceasta alcatuire de partid inainte, noi credem
cli acum este cu atat mai necesara dupa, unirea cu celelalte provincii romanesti.
Ce avem noi de Mcut in aceste provincii romanesti? Am avut de dat o drep-
tate sociala pentru massele indigene care, din fericire, sunt romanesti. S'a facut,
in Basarabia foarte larg, mai putin larg in celelalte provincii, i astfel s'au pus
bazele materiale ale Statului romanesc. Dar el n'are nevoie numai de baze mate-
riale : are nevoie de mentinut o morala nationala pentru noi, si are nevoie de o
constiinta a solidarittii politice pentru nationalitatile care se gasesc alaturi
de noi. Pentru aceasta nii ajung abstractii, si nu e nimic mai periculos cleat
a introduce in regiuni unde trezirea constiintei romanesti i armonizarea cu
constiintile celelalte este lucrul de capetenie, decat a introduce in Ardeal, Buco-
vina si Basarabia notiunea de clasa peste notiunea de nationalitate. Nu poate
fi ceva mai absurd si mai periculos decal aceasta. Noi avem de strans laolalta
pe toti ai nostri; avem pe langa aceasta de Invatat pc altii cu acest regim roma-
nese care li aduce o invitatie la o tovarasie onesch i patrioticrt. Apoi, dupa
ce se va fi ispravit cu accasta, dupa ce fiecare Roman va avea o constiinta roma-
neasca si o baza materiala pe care sa sprijine libertatea sa de actiune, pe urma
se pot face incercarile pe care oricine le vrea. -
10 Dccem,vrie 1922
www.dacoromanica.ro
CONCEPTIA CONSERVATOARE
* I P.ROGRESUL C. RADULESCU-MOTRU
IN vreme ce poporul englez, ajuns, dupa rasboiul mondial din ultimii aM,
la o treapta de marire, la care n'a lost el niciodata in trecut, desi in trecut
nu i se discutau suprematia marilur si intinderea peste cele mai bogate
taxi ale globului, in vreme ce poporul englez isi citi prin alegerile dela 15
Noembrie 1922 un parlament cu u majoritate mai impozanta de conservatori
decat aveh parlamentul trecut, parlamentul marelui rasboiu, si intareste astfel
la guvern pe reprezentantii conceptiei conservatuare; in vreme ce Germanii,
popor invins, ajuns in-Wu situatie grea, cum n'a fost el nici cand IAA, astlizi
cu toata antipatia pe care o pastreaza oamenilor din vechile guverne ale
Imparatului Wilhelm al II-lea, apeleaza ..totus la reprezentantii conceptiei
conservatoare pentru a-si organize, lupta contra dezastrului de care sunt ante-
Aintati: in vreme cc in Italia, secatuil si desamagita de rezultatele rasboiului,
miscarea de reculegere pentru intarirea demnitatii si a energiei nationale se
face pe temeiul traditiilor conservatoare; si in sfarsit, in vreme co la un al
patrulea mare popor din Apus, la Francezi, conceptiile conservatoare, duprt
o lunge,' eclipsa, eclipsh explicabila prin schimbarea rnonarhiei in rcpublica,
revin din non in vieata politica, la cealalt a. margine a Europei, la un
popor, care isi Loeb, pita acum de curand o datorie din a-si potrivi vieata poli-
tica dupe,' Ice va zice Europa, la noi Romanii, in momentul cand ne dam o noua
Constitutie, nu exista in parlamentul nostru tm singur om macar care sh se dea
drept reprezentant al conceptiei conservatoare. 0 atat de mare deosebire
de orientare intre popoarele Apusului, popoare vechi si hotaritoare Inca
pentru multa vreme in politica europeana si intre poporul nostru d'abia
imbracat in haina suveranitatii politico, da de gandit. Ad ne gasim, de sigur,
inaintea unei ciudatenii istorice a card explicare intereseaza nu numai pe omul
politic si pe istoric, dar si pe psiholog, pe sociolog, pe moralist si pe ori si ce om
de stiinta in Romania. Insasi intelegerea viitorului nostru este pusa ad in joe.
Salt ideea pe care si-o fac popoarele apusene despre conceptia conservatoare
este alta, cleat aceea care a triumfat la noi, si atunci trebuie sa examinam
cauza divergentei noastre de Apus, cauza care poate sa, ne dud, la diverge)*
si mai maxi Inca in viitor, sau condifile vietii politice in Romania stint de
asa natura, ca, ele zadarnicesc conceptiei conservatoare ori si ce influenta asupra
noastra si atunci cu atat mai mult trebuie sa ne drun seama, de partea cui este
situatia anormala: sit ne mandrim, sau sal ne ingrijoram ? In ambele cazuri,
pentru mintea deprinsa sa, atribuie deosebirile dinfre popoare, nu intam-
plarii, ci legilor isvorite din firea lucrurilor, aci este o problema de prima im-
portanta.
Prin ode ce voiu expune inaintea D-voastre, imi propun sa inlesnesc munca
aceluia care se va incumeta sa, deslege aceastaimportantaproblema. Voiuvorbi
www.dacoromanica.ro
18 DO!;TRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
C. RADULESCU-MOTRU: COIVCEPTIA CONSERVATOARE $1 PROGRESUL 49
www.dacoromanica.ro
50 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
ne pot vorbi despre progres. Cine dintfacestia mai impthseste astAzi opti-
mismul secolului al XVIH-lea ? Nici unul. Inmultirea populatiei globului
a suprimat ultima sansiti a vechei iluzii. Caci vechea iluzie se sprijinia pe
credirrta c omul va gitsi oricand, pe intinderile neexploatate ale piimantu-
lui, materia primrt a naturii, pe care industria s o transforme, i s adace
astfel o continua crestere de boggle materialk Inthiderie neexploatate ale
parnantului s'au sfarsit de mult. Ele nu mai traesc cleat ca ipotez in teo-
riile demo date ale liberalismului economic. Secolul nostru, in sfarsit, se deschide
printr'un mare rasboiu, ritsboiul pentru intregirea naiona1ittilor europene.
Daca rasboiul s'ar fi pierdut de aceia cari 1-au castigat, i s'ar fi castigat de
acei can 1-au pierdut, ar fi lost, in Europa, un progres san nu? Dupii misticii
progresului ar fi trebuit sa fie tot un progres, i inc'a" un mare progres. Caci
schimbari s'ar fi produs, i atunci, destul de mite. Inteligentele europene ar
fi lucrat i atunci, destul de intens. Nu mai vorbim de ce ar fi lucrat bratele
unor Europeni! Nu cred insit sit fie la popoarele invingaoare un barbat politic
de seama care sit raspuna, afirmativ. Nici la popoarele invinse. Daca pro-
gresul ar consist in schimbare, ce ocazie mai nimeri-M cleat sit-i constaam
roadele lui la popoarele invinse, caci acestea de voie de nevoie au trebuit sa se
schimbe. Franta biruitoare 10 intareste vechiul regim de dinainte de rasboiu,
deasemenea Anglia si Italia ; pe and Germanii sehimbit, iar Rusia 0-1 schimba
de mai multe mi. In ce parte este progresul: in Rusia?
Ei da! Vor fi unii cari vor rispunde: in Rusia! Sunt lipsiti de bun simt, sunt
nebuni, acei ce raspund astfel? Da, din punct de vedere logic. Pentru Herbert
Spencer, pentru Charles Darwin, pentru Hegel, si pentru toti oamenii de stiintk
hitrucat acestia ritman oameni de stiintk raspunsul acesta este o nebunie.
Dar nu este singuri logica, stapana pe lume; mai este si interesul. Conceptia
mistica a progresului netarmurit ori si cat de neroada ar fi ea ca logick este
foarte potrivitrt pentru anumite interese. Ea este o minunata arma de luptit
in mana revohitionarului de profesie. Este arma care nu alege; bunii pentru
ori i ce diiramare. Vrei sa substitui productia ta literari productiei pe care
o pre-41We lumea dinaintea ta, atunci: in numele progresului ceri sn se dea
cei dinaintea ta Ia o parte! Vrei sii intri i tu in randul celor cu drepturi cas-
tigate: in numele progresului, la o parte! Vrei sa guvernezi; vrei sit legiferezi
in vederea unei alte ordine politice, deck aceea de dinaintea ta: in numele
progresului la o parte! Este destul sii vrei pentru a aveh dreptul sa invoci pro-
gres ul.
Astfel ajungem la inevitabilul conflict dintre conceptia progresului i con-
ceptia conservatoare. Revolutionarii au vazut, din primul moment, avanta-
ild pe care il pot trage din conceptia progresului i deaceea si-au dat togii
osteneala sI o rispandeasca. In jurul ei au pAstrat o atmosferi misticA, ase-
rnitnatoare aceleia pe care o gnsim in jurul credintelor religioase. Credo quia
absurdum. Nu este propangandist revolutionar care sit' nu se inchine inaintea
progresului netarmurit si fatal. lin biolog contimporan, Ernest Haeckel, zicea
cii prostia unui om se poate cunoaste dupa gradul in care el intelege teoria
darwinisth. Tot asa am putea zice, cii spiritul revolutionar al cuiva, se poate
cunoaste dupa graclul in care el se supine conceptiei mistice a progresului.
Cu cat este mai fruit critica cineva cu atat este mai pregatit pentru a deveni
www.dacoromanica.ro
C. RADULESCU-MOTRU: CONCEPTIA CONSERVATOARE 1 PROGRESUL 51
II
Conceptia conservatoare, ca toate conceptiile politice, nu are o definitie
constanta in gandirea teoreticienilor. In gandirea oamenilor de acti-
une Inca p mai putin. In gandirea adversarilor ea ajunge chiar sa se con-
funda cu toate extravagantele. Pentru un revolutionar de strada, a fi con-
servator inseamna a fi aparatorul trecutului fara alegere, adica a fi aparitorul
drepturilor castigate, fie ori cum, p fie de ofi i eine. Proprietarii, capitalipii,
demnitarii Statului p ai bisenicii, concesionarii, monopoliza,orii, beneficiarii
de toate caegoriile, etc., acestia sunt conservatori, fiindca au interes sit
conserve drepturile apucate i sa se opuna progresului, adica schimbarilor.
Dupa revolutionar, conservatorii ar fi dar, in primul rand, imbuibatii cari odata
ce P-au pus la adilpost persoanele P averea lor, ca niste beati possidentes,
nu vor sa lase P pe aJii sa se infrupteze din bunurile lumesti. Conservatori,
cu un cuvant, simt aceia earl vor sa conserve, fiindca ei sunt multumiti asa
cum se gasesc. i, mit rog, uncle se gasese asemenea oameni? Peste tot pilmantol,
aiurea ca p la noi. Intre noi, sunt dar oameni multumiti, cari nu vor decai- sa.
conserve. Si de cand exista acepi oameni pe pamant? De cand lumea, ne ex-
plica binevoiLor revolutionarul. Cu cat ne ducem mai spre inceputul omenirii,
cu atata aeepi oameni erau mai puternici P mai st6pani pe destinele popoare-
Ion Trecutul este al conservatorilor. Atunci, in trecut, lumea trebuie sa fi fost
foarte bogata in bunuri, pentru ea sa existe oameni conservatori p multumiti?
Dimpotriva, intervine acum revolutionarul, in trecut lumea era foarte saraca.
Lipseau de toate. Bunul traiu a inceput mai de curand. In timpul modern s'au
inmultit capitalurile i cu dc satisfactiile de toate felurile. Inainte lumea se
multumia cu putin. Chiar vanitatile erau modeste. Mange Cesar n'a cerut Se-
natului Romei nici o decoratie pentru cucerirea Galiei, pe eand astazi cel din
urma patriot pretinde sit aiba cel putin doua-trei. Ce deandoasele este p ros-
tul lumii noastre ! Cand existau putine bunuri, toatit lumea era conservatoare,
P astazi cand sunt multe bunuri, toata lumea se leapada de conservatorism,
pentru a deveni revolutionara I
Cu toatit rispandirea pe care, netagaduit, o are aceasta conceptie despre
conservatori, eu nu o voiu discu. Mid este sa aleg intre rostul lumii si intre
www.dacoromanica.ro
52 DOCTRINELE PARTIDELOE POLITICE
www.dacoromanica.ro
C. RADULESCU-MOTRU: CONCEPTIA CONSERVATOARE I PROGRESUL 53
www.dacoromanica.ro
54 DOCTRIIVELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
C. RADULESCU-MOTRU: CONCEPTIA COIVSERVATOARE I PROGRESUL, 55
III
Aceasta conceptie conservatoare contimporana se gaseste arareori for-
mulata, de publicistii conservatori ca doctrina unitara; pentru a o avea, suntem
siliti sti o reconstituim parte cu parte din programele i manifestarde parti-
delor conservatoare de peste tot locul. Conservatorii nu prezinta niv,airi con-
ceptia drept o doctrina magica, din realizarea careia au avea s. rezulte fericirea
universala. Insus Stahl, cel mai rigid doctrinar conservator, intrevede posi-
bilitatea cooperarii mai multor politici in vieata Statului modern. Exclusiviste,
hi chiar sectare, sunt partidele dernocratice. Toate aceste partide, dela cele
extreme socialiste, Tana la cele liberale, care sunt cele mai apropiate de con-
servatori, cultiva, pentru a intrebuinta cuvantul lui Zinoviev, fetisismul for:
mulelor politice. Socialistii, in ofi i ce tara se gasesc, fie ca in acea tara ar
.exista sau n'ar exista proletariat industrial, tin mortis la profefile lui Karl Marx,
iar liberalii vhd binefacerile capitalismului, chiar acolo unde capitalismul se
reduce la deplasarea bunurilor Statului in pungile particularion Conservatorii
nau fetisismul formulelor politice din doug cauze. Prima: ei n'au avut s atace,
ci sa, se apere contra celorlalte parrtide; secunda: ei n'au urmarit popularitatea
promitand o cat mai perfecta, repartizare a averilor, ci au aparat productia
averilor in contra numeroaselor proiecte de pretinse perfecte repartizari. Con-
servatorii avand s apere pretutindeni institutii amenintate, doctrina lor
a trebuit sa se modeleze in fiecare tara. dupa atacurile celorlalte particle, si cu
aceasta s piarda din caracterul ei unitar. Astfel, in Belgia gasim partidul
conservator sub denurnirea de partid catolic; in Germania, sub denumirea
de partid monarhist, sau de partid al imperiului; In Italia sub denumirea re-
centa de fascist, aparator al autoritatii Statului; in Franta, sub denumirea de
www.dacoromanica.ro
56 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
C. RAD ULESCU-MOTRU: CONCEPTIA CONSERVATOARE ?I PROGRESUL 57
zenta, pe and conservatorii sunt convinsi cti experienta este baza care nu se
poate Inlocul. Intre doua legi creatoare de impozite, bunaoara, conservatorul
va prefer& totdeauna pe aceea care este clara i potrivita legilor vechi incercate.
In politica externrt, el va fi partizanul aliantelor consfintite de istorie i vraj-
masul manifes'lrilor sentimentale. ln intelegerea functiilor Statului, el va
extinde cu sgarcenie ori i ce functie nona nepracticata in trecut. El va fi
totus contra conceptiei dupa care Statul ar fi un simplu organ de politie.
Statul nu are sti" inlocuiasca pe inclivid in ocupatiile economice ale acestuia,
in schimb el are in grija sa sanatatea fizic i morala a populatiei, repartitia
dreapta, a impozitelor i inhtiturarea cauzelor care produc invrajbirea claselor
sociale. 2. Conceptia conservatoare cuprinde recunoasterea unor prin-
cipii morale si politice ca obligatorii, chiar daca majoritatea cetatenilor dintr'un
moment dat ar avea interese in contra kr. Toate conceptiile politice, dealt-
minteri, cuprind o asemenea recunoastere de principii, deosebirea este numai
ca in conceptia conservatoare principiile sunt luate din experienta trecutu-
lui, pe arid in celelalte conceptii, principiile izvorasc din asteptarile pe care
le pun reformatorii in experienta viitoare. Aa, i Lenin este intransigent asupra
principiilor comunismului, dar nu fiindca aceste principii s'au dovedit utile
din experienta trecu4dui rusesc, ci fiindca ele vor asigura, dupa parerea lui,
desvoltarea comunismului in vecii vecilor. Principiile recunoscute de toate
partidele conservatoare sunt acelea care fundeaza familia, proprietatea si auto-
ritatea Statului pe practica rnoralei crestine. In mod accidental se adauga
la aceste principii, i principiul monarhiei ereditare. Cele trei principii sunt
drepturi castigate de omenire, prin lungi i grele sacrificii. Ele constituesc o
comoara sfantit a Statelor moderne. A crede c ele se pot inlocul oricand cu
altele mai bune, dupa voia indivizilor vremelnici, este a crede c mersul omenirii
nu este guvernat de o logica imanenta comuna naturii intregi, sau de o logic
a divinitatii, ci este lasat la norocul ca se vor naste reformatorii politici. Con-
ceptia conservatoare, daca este gata s primeasca uneori ideea providentei,
niciodata nu se acorda cu ideea oamenilor providential Deaceea partidele
conservatoare de peste tot locul sunt pentru ingradirea puterii legiuitoare a
parlamentelor vremelnice. Aceasta ingradire ele au cautat in o vreme s o do-
bandeasca, luptand pentru stricta observare a legilor constitutionale, ofi de
Cate ori acestea sunt atinse de legile votate de parlament, si sustinand crearea
unui al doilea corp legiuitor, recrutat dupti criterii care sa reziste fluctuati-
ilor opiniei publice, .asa cum este Camera lorzilor in Anglia, si Senatul din
Italia. In zilele noastre insa partidele conservatoare se arata mai increzatoare
in largirea dreptului de vot decat in crearea unui Corp legiuitor deosebit. Astfel,
gasim inscris in toate programele conservatoare dreptul de vot al femeii. Ex-
perienta a dovedit inteadevar cii participarea femeilor la vot a produs o tern-
perare a spiritului revolutionar. Daca experienta se va continua, dand ace-
leasi rezultate, partidele .conservatoare vor adauga in programul lor, pe langa
dreptul femeii, descentralizarea administrativa i drepful ad referendum pentru
popor. 3. Ca o trisatura caracteristica a conceptiei conservatoare era con-
siderata mai inainte vreme ura contra progresului. Conservatorii n'ar fi voind
sii recunoasca binefacerile masinismului modern; ei sunt impotriva industriei
aburului si a electricitatii; vor sii ramana tot la plugul i caruta veche. Eu in-
www.dacoromanica.ro
b8 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
C. RADULESCU-MOTR1J: CONCEPTIA CONSERVATOARE $1 PROGRESUL 59
www.dacoromanica.ro
60 DOCTRINELE PARTIDELOR POLLTICE
lizatia; ei flu voesc invfajmasirea claselor sociale asa, cum vor soc;alistii can
pretind c as cere succesul luptei politice, caci pentru conservatori nu exist&
succes acolo unde constiirta omului serveste drept instrument de lupth; ei
nu inchid ochii la inbogatirea prin ofi i ce mijloace, fiindch simplul fapt at
imbogatirii nu este pentru ei cum este pentru burghezii liberali, un factor al
prosperitatii i civilizatiei. Numai prin phzirea legii morale este imbogatirea,
pentru conservatori un semn al prosperitatii i eivilizatiei. Imbogatirea prin
mijloace imorale este, dimpotriva, un factor de slabiciune pentru un popor.
(lath, bunhoarh, imbogatirea pro dusg, la noi in tail, prin permisele de vagoane
si prin contrabandele favorizate de politica in timpul marelui rasboiu mondial
1914-1918. De aceasta imbogatire au beneficiat comerciantii improvizati
zarafii, recrutati in mare parte din elemente evreesti. In vreme ce aceste-
elemente evreesti benefician, marii proprietari rurali i clasa mijlocie a func-
tionarilor romani saraceau; miii fiind expropriati in profitul taranilor, altii
exploatati prin scumpetea tralului.. Rezultatul. Panh ce noua patura a Vara-
nimii romane ajutata de expropriere sh se riclice la locul ce i se cuvine, copiii
evreilor imboghtiti de rasboi au invadat colile secundare i Universitatile
luand locul copiilor de man agricultori sifunctionari. Timp de zece ani, cel putin,.
colile noastre superioare vor da advocati, ingineri i medici evrei. Contra
acestei stan, o reactiune se va produce. Ea s'a i produs. Intreaga studentime
cresting, pare de pe acum castigath curentului antisemit. Acest curent insh
insemneazh o mare slabiciune pentru Statul roman. lath dar la ce duce im-
boghtirea cu mice pret, idealul burgheziei capitaliste ! In loc de a &yea o ti-
nerime unith sufleteste, avem o tinerime invrajbith si deci neputincioash. Stu-.
dentimea cresting, arunch vina pe colegii evrei i cere reducerea acestora
prin numerus elausus. Mare greseala. Adevaratii vinovati sunt politicianii can
au deschis robinetul imbogatini imorale! Trebuie luptat contra cauzei, nu con--
contra efectelor). Mai departe, in guvernarea lor, conservatorii yor ingriji de
asigurarea minimului de salariu necesar fiecarui lucrator, fiindca fiecare lu-
crator este cu patronul sau seamen i frate intru Hristos ; conservatorii von
da o deosebith grijh scoalei ci bisericii, fiindca acestea sunt institutiile care
leagg, mintea c i inima generatiilor de astazi cu generatiile de ieri; conser-
vatorii vor restabill din non increderea cethtenilor in puterea moralei, care va .
www.dacoromanica.ro
C. RADULESCU-MOTRU: CONCEPTIA CONSERVATOARE I PROGRESUL 61
IV
Ne raman, de zis cateva cuvinte asupra conservatorismului din Ro-
mania.
Nu este tail, unde conditiile sa fi fost mai neprielnice conceptiei con-
servatoare, ca Romania. Principala parghie a conservatorismului de pretutin-
deni a fost prestigiul de care s'au bucurat institutiile i principiile iesite din
experienta trecutului. Omul politic din Apus, on i ce ideal ar fi avut, a tre-
bait shi nii seama de conceptia conservatoare, fiindch cetatenii inaintea
camra el vorbia n'ar fi tolerat o injurie directa, necum un blestem contra cre-
dintelor politice ale inaintasilor bor. S'ar fi ridicat pietrele contra unui asa in-
draznet. La noi, th Romania, au stat lucrurile altfel. La noi trecutul a putut
fi batjocorit i blestemat de on i. eine. De ce? Trecutul nostru cel mai apropiat
a fost era fanariotilor. Aceasta explica totul. i inainte de fanarioti a fost oare
mai bine? Putini istorici au curajul s o afirme. Bunul plac a Voevozilor pare
sa fi tinut locul principilior i dreptatii. Rasboale, impilare, lupta pentru dom-
nie, restaurari, intrigi, zavistie. Pe ce s'ar fi putut sprijini o conceptie conser-
vatoare? Cand Europa a inceput sa se ocupe de 'Nile Romanesti, gasim pe
toti fiii Anii, pe top bunii patrioti, la un loc, inteo singura dorint i intr'un
singur gand: Toti vor s scape de straini; toti vor o tarfl unit i independenta.
Intre conceptia conservatoare i alte conceptii politice nu putea fi vreo lupta,
cat timp tara nu sta de sine. Si acum vine momentul hotAritor. Dorintele pa-
triotilor se afirmara pe vremea and th Europa apuseana batea vantul liberalis-
muhd dela 1848. De ad asociarea facuta la noi intre liberalism si nationalism.
Patriotii romani aveau inima de nationalisti, dar vorbeau in fraze liberale.
Mai ales, cel mai talentat dintre ei, i daca nu cel mai luminat, cel mai cinstit:
www.dacoromanica.ro
62 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
C. RADULESEU-MOTRTJ: CONCEPTIA CONSERVATOARE SI PROGRESTIL 63
politica este sub o cumpana dreapta, fiecare popor are destul bun simt ca sa
dea politicei conservatoare locul pe care ea 11 merita.
Si asa ar fi fost i la noi daca mama monarhului ar fi fost lasata libera. Dar
partidele noastre politice, destul de revolutionare altminteri, n'au avut pute-
rea sa, faca, i marea revolutie rnorala, de a birui in ele vechile apucaturi
fanariote. Cu tot votul Divanurilor Tkrii de a se starpi zavistia pentru domnie,
ea a continuat, ca si mai inainte, cu singura deosebire, insemnatk este drept,
pentru cinstea nnastra, ca, ea nu a mai fost p-entru domnie cu coroank ci pentru
domnia bugetului, i cit firmanele in loc sa se dea dela Tarigrad au fost date
din Bucuresti.
Organizarea partidului conservator s'a aratat inferioara in lupta, cu
organizarea partidului liberal si deaceea ea este astazi la pamant. Numai cu
greu se va ridica, pe cat timp vechile apucaturi vor dur. Partidul conservator
nu poate sa-si astepte ridicarea sa decat dela intinderea culturii in paturile
de jos ale poporului nostru si dela europenizarea sincera a luptelor noastre
politice. In amandoua aceste directii elementele pe care el se bizuie, sunt
proprietarii rurali, la cari munca i proprietatea merg impreuna, necIespartite,
si muncitorii intelectuali. Muncitorii intelectuali, in primul rand, fiindea ei
sunt cei mai periclitati in Statul care nu are la baza sa o politica conservatoare.
Functionarii trebuie sit aiba, de patron un Stat cu baze financiare solide ; pro-
asigurarea valutei in care li se plateste munca; producaterii de elita,
servitorii cultului religios i apostolii educatiei, continuitatea ordinei so-
ciale, conditii care toate se gasesc la baza politicii conser-vatoare. Produ-
catorul este din fire dusmanul visatorului revolutionar, fiindca el este deprins
cu experiente si nu cu improvizatia. Proprietarii rurali din clasa mijlocie,
vin apoi imediat la rand, caci gospodariile lor au in fao, ea dusmani, nesatioasa
burghezie improvizata de politica liberala i dernagogia. DacA pg.tura tara-
nilor fruntasi ar intelege cit interesele lor se confunda astazi cu interesele per-
manente ale Statului, in locul unei politici de clasa, ea ar face o politica con-
servatoare. Dealtminteri, sentimentele conservatoare ale acestor proprie-
tari rurali, fruntasi ai satelor, cum se numesc acum, mosnenii i razesii, cum se
numeau odinioara, sunt asa de evidente, incat chiar adversarii conservatoris-
mului nu le pot tagadui. Inteun cliscurs pronuntat la 14 Dec. 1922, in aplau-
zele majoritatii liberale, iata ce zice un menrbru al acestei majoritati: Pre-
zenta acestor fruntasi tarani pastratori ai tuturor tradiciilor noastre este Inca,
50 de ani, de aci inainte, o necesit ate nationala a neamului nostru I (Aplauze)#.
Oratorul liberal acorda numai 50 ani, fiindch, probabil, peste 50 ani dansul
socoteste ca, burghezia liberala Ii va inghiti pe acesti t'arani, prorocire pe care
conservatorii insa o considera ea o simplit iluzie a liberalismului. Mai departe
zice oratorul liberal: Ei vor lumina taranimea noastra, ei o vor conduce, ei o vor
apara. Elemente de lupta, si de conservare, acesti fruntasi tarani, elita, a satelor,
vor fi i maine ceeace air fost 1 ieri: redutele inaintate, de care se vor sfarm .
toate curentele periculoase care vin din Rasaritul acela, de unde unii vad ca, vine
lumina, si de unde noi nu vedem ca vine deck barbaria i intunericul. (Aplauze
iirelungite). Dintre ace sti tarani fruntasi, propri et ari mijlocii, se vor ridica fortele
carevor primeni si de aci Inainte clasele noastre conducktoaro. Dar cei mai
interesati la taria conservatorilor sunt muncitorii intelectuali. Muncitorii ma-
www.dacoromanica.ro
64 DOC TRINELE PARTIDELOR POMTICE
. 17 Decemvrie 1922
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA TARANISTA
VIRGIL MAD GEARU
1) Astfel Max Weber in opera sa Wirtschaft und Gesellschaft (Grundrisa der Sozial-
tikonomie) pp. 167, 639, 769 imparte partidele politice in : 1. Patronage-Partei (partide
oportuniste) ; 2. Klassen-Partei (partide de clasa) ai 3. Wel tanschauungs-Partei (partide
doctrinare), cuprinzAnd ins& intre acestea i partidele ewe tind la realizarea unor scopuri
concrete, ceeace este cu desavirlire eronat.
D-1 D. Gusti in studiul slu Partidul Politic (Arhiva pentru tiinta i Reforma
Sociali No. 4/5) face deosebirea intre partide principiale (particle de program integral) ai parti-
e oportuniste (sau partide de pura actitme imediata) p. 441.
www.dacoromanica.ro
66 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
ere& alta nouh, devenind cu vremea partide programatice sau i numai opor-
tuniste. Partidele muncitoresti insA a avut si au o ideologie proprie o con-
ceptie asupra evolutiei sociale i un ideal social!
Dar toate partidele: oportuniste; programatice sau doctrinare, au ca baz .
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARIJ: DOCTRINA TARANISTA 67
Aceasta lege, pe care trebuie s o cercethin pentru a vedea daca este sau nu
exacta 0. dacti putem s o aezam la temelia doctrinei noastre, a fost desvol-
tata In preambulul programului social democrat dela Erfurth din 1891.
In acest document se precizeaza, care ar fi tendintele naturale de evolutie
a societatii.
Aceste tendinte sunt: in primul rand, .decaderea fatara a exploatarii mici,
birumta tot ma, de fatala a exploathrii mari in trate domeniile, despArtirea,
muncitorului de mijlocul lui de productie, transformarea lui in proletar
concentrarea mijloacelor acestora de productie in mainile capitalitilor si
marilor proprietari. Para lel cu aceasta desvoltare are loc o sporire extraordinara
a productiei prin desvoltarea tehnicii, care atinge culmile cele mai inalte.
Rezultatul acestui proces de evolufie este ca, de o parte, avem clasa capita-
listilor, cari acumuleaza averi din plus valoarea creath de munca, 0 de alta
parte, clasa proletariatului, nascuta din proletarizarea elementelor straturior
de mijloc i a ta'ranimii.
In aceasta situatie se accentuiaza lupta de clasa intre cele douti tabere, in
care se desparte din ce in ce mai mult societatea: burghezia i proletariatul.
Aceste imprejurtin, se agraveaza prin ivirea crizelor economice, care bantue
in mod periodic societatea i o prezinta in ochii tuturor, cladita pe temelii
,ubrede,.avand un viciu organic in instii constitutia ei.
.SfarWul acestei evolutii vine dela sine: concentrarea mare a avutiilor in
maimle capitalitior inlesnete socializarea care face ca exploatarea mare sa
devina, dintr'un izvor de mizerie i apasare pentru elasele exploatate, un izvor
de buna stare maxima 0. desavar0re generalli.
A cui poate sa fie incheie preambulul social democrat aceasta opera
mare i aducatoare de fericire pentru societate? Numai a acelei clase care nu
este interesath la mentinerea actualei ordini sociale, intemeiath pe proprietatea
privatti, a proletariatultd, care are misiunea istorica s. transforme societatea
capitalista in societate socialista.
Se pune intrebarea: au verificat imprejnthrile istorice exactitatea acestei
(degi de evolutie sociala, pentru ca sti o putem decreta ca legea natural'a, care
carmuiege destinele omenirii?
Chiar in randurile soci-diste, Revizionismul s'a instircinat sa dovedeasca inex-
actitatea in atatea i atatea puncte a acestei legi* de evolutie sociala, iar pro-
gramul social democrat dela Grlitz, din 1921, in preambulul sau, se inargi-
ne0e si constate c exista o tendinta de concentrare capitalista a unei prixti
insemnate# din mijloaeele de productie i c proletarizarea nu e un fenomen
general, ci limitat asupra unei masse inteadevtir largi a populatiilor din Sta-
tele industriale.
Deci se neaga caracterul de lege generala a evolutiei sociale, astfel cum
era prezentata de teoria marxist. Deasemenea, se parasete ideia misiumi
istorice exclusive a proletariatului, de a transformh, ci singur, ordmea so-
ciala de asttizi i se precizeaza ca aceasta misiune ar cadea in sarcMa tuturor
claselor muncitoare, a muncitorilor manuali ca i a muncitorilor intelectuali,
a tututor acelora can ii reazima existenta lor pe un venit din munca. Ian so:
ciologul social democrat H. Cunow, care a fost spiritus rector al acestei micari
de revizuire a programului social-democrat, afirma c evolutia sociala nu ur-
www.dacoromanica.ro
68 DOOTRINELE PARTIDELOR POUTICE
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARU: DOCTRINA TARANISiA 69
www.dacoromanica.ro
70 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARU: DOCTRINA TARANISTA 71
www.dacoromanica.ro
772 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
1) Pentrft amanunte, vezi studiul meu Revolutia agrar i evolutia clasei tarfingti
aparut in Arhiva pentru stiinta si Ref orma Socialb. An. IV No. 2/923.
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARU: DOCTRINA TARANISTA 73
www.dacoromanica.ro
74 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARU: DOCTRINA TARANISTA 75
www.dacoromanica.ro
76 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
1) Karl Kautsky : Die proletarische Revolution und ihr Programm. Berlin 1922, p. 75.
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARII: DOCTRINA TARANISTA 77
www.dacoromanica.ro
78 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARU: DOCTRINA TARANISTA 79
www.dacoromanica.ro
80 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
b) Tdrdnismu i .conservatismul
Atunci, poate c miscarea p3litich a thrhnimii Ii aflh locul In marginile
conceptiei conservatoare? Niciodath n'a rrisunat cu mai multi thrie glasuri
pentru renasterea conservatismului. Zadarnie se socotea, c odath ce au dis-
phrut marii proprietari, clasa socialh pe care se rezima conservatismul, doc-
trina ei 4 trecut in istorie, chei mai cu seamh in urma succesului electoral formal
al conservatismului din Anglia, au reaprirut apostolii reconstituirii conserva-
tismul ui.
Reconstruirea conservatismului se incearch a se elhdi pe o bazh moralh si
pe una socialh. Baza moralh este credinta ch thrrunmea a fost i este in esenth
conservatoare i traditionalisth. Baza .socialh este: agrarianismul impotriva
industrialismului.
Dar, inainte de toate, care sunt elementele fundamentale ale conceptiei
conservatoare? Mai intaiu, este ideea unei inegaliti4i naturale a oamenilor
anume recunoasterea drepturilor castigate pe baza acelei inegalithti naturale
a oamenilor (ierarhia!); in al doilea rand este autoritarismul, si in al treilea
rand traditionalismul.
Statul este privit ea o comunitate economich, cu cele douh misiuni mari:
a inlesni educatia fortelor naturale, dar i a conserva in acelas timp echili-
brul economic al fortelor sociale. and echilibrul social al fortelor este sdrun-
einat de prefaceri economice si sociale, atunci conservatorul devine romantic,
face apologia trecutului, neagh prezentul i desvoltarea Catre viitor si se leagh
de elemente sociale care sunt gata sh se scufunde. Astfel conservatismul are
o predilectie pentru clasa de ruijloo, pentra mica burghezie: mestesugarii
si micii negustori.
Si. din ce elemente ar putea, fi intoemith noua armath a conservatismului?
Evident, in prima lithe din marii proprietari, cad au rrimas i von mai rh.mane
duph expropriere. Acestia au primit o puternica infuziune de sange burghez
in timpul revolutiei agrare fenomen care s'a petrecut si in Franta duph
revolutia dela 1789. Apoi prin insus faptul ca au fost deposedati de
primant si an fost despgubiti cu renth, ei von aveh sau interese industriale
sau interese financiare. In a doilea rand, ar intr in armata conservatoare ele-
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARU: DOCTRINA TARINISTA 81
mente din clasa mijlocie: mid detaiiti, cari se gasesc in-tr'un oarecare anta-
gonism fath de miscarea cooperatisth trrI.easc i sunt subjugati de marele
capital bancar, i mestesugarii meniti dechderii prin procesul evolutiei in-
dustriei man sau, cand conditiile economice le inghduie s reziste, inglobati
In sistemul industriei man sau direct in sistemul financiar capitalist.
Acestia ar fi aliatii Prhnimii!
Care e idealul lor? Au ei un ideal comun, pot elemente sociale atat de dis-
parate sh alba' un ideal comun? De sigur ch nu. Politica micii burghezii impotriva
proprietatii de munch ca sh" se creeze o selectie a rebours in desvoltarea
agrarg, adich' impotriva progresului agricol, impotriva intereselor superioare
ale societhtii identice cu interesul productiei?
Nici o p1itic impotriva capitalismului n'ar fi de conceput, chci
ar fi contrarie intereselor industriale i financiare ale marilor proprietari. Atunci
poate o politic anticapitalisth reactionarh, pentru sustinerea claselor de mijloc
din industrie i comert, care reprezinth din punctul de vedere al formelor de pro-
ductie organisme inferioare. Dependenta detaiistilor i mestesugarilor de organi-
zatia capitalisth, ale chrei anexe sunt, nu inghduie insh nici o asemenea orientare.
Este lesne de intrevhzut ch in acest haos de tendinte, care se anihileazh re-
ciproc, nu este loc pentru manifestarea politich a clasei thranesti care, are de
indeplinit un rol determinant In opera de transformare socialh a thrilor din Rh-
shritul Europei In epoca istorich, deschish de ra'sboiul mondial.
www.dacoromanica.ro
82 DOC T RI N ELE PARTIDELOR POLIT ICE
litic mai insemnat decat fortele sale economice. Dar chiar Marxitii resph4
aceasta interpretare mecanica a materialismului i afirm c puterea politici
nu se confunda totdeauna cu cea economica. Ceeace este insemnat, este consta
tarea c puterea politica nu poate fi intrebuintata dupa bunnl plac, ci numa,
tinand mama de conditilie economice. In cazul nostru, daca puterea poli-
tica poate fi cucerita de teranime ea nu va fi mentinuta deck daca 0 in masura,
In care se va tine seama de conditiile economice.
Atunci se pune Intrebarea urmatoare: reprezinta clasa teraneasce, un in-
teres contrar interesului societkii, care nu este altul deck de a desvolte forme
de productie din ce in ce mai superioare?
Dace' conditiile de existence, ale clasei teraneti ar fi in conflict cu nece-
sitatea desvoltkii maxime a fortelor de productie ale societkii, ea n'ar putee
conserve puterea politica In mainile ei, chiar daca preponderenta numerice
i-ar acorda-o la un moment dat.
In al doilea rand, este trenimea un obstacol in calea transformarilor
sociale ?
Socialitii au raspuns totdeauna afirmativ. Postulatul principal al socialis-
mului este socializarea. Pentru ce cer socialitii socializarea mijloacelor de
productie? Pentru done, motive: pentru dreptatea social i pentru asigura-
rea maximului de productivitate in societate. S'a dovedit ins c proprietkea
de munca corespunde in sfera agriculturii dreptkii sociale i interesului pro-
ductivitkii maVme. Deci taranismul nu este in desacord cu idealul de progres
al omenirii.
Dar nici socialitii nu cer socializarea imediate, dupa experientele, care s'au
facut dela resboiu incoace. Iate, ce spune Kautski in aceasta privinta:
uModul de productie capitalist s'a desvoltat dela caderea feudalismului
numai treptat i nu in acela fel in toate domeniile vietii economice. G-esim
domenii, in care exploatarea private, s'a transformat.In monopol i reclama
socializarea, i allele in care nici nu se poate imagine desfiintarea imediata a
exploatarii private. In aceasta privinta toti socialiii, cari s'au ocupat in anii
din urma on problema socializarii,sunt de acord ca ea nu se poate face deck
treptat, ci Inca decenii inainte o insemnath parte a productiei va trebui se, fie
executata dupe, sistemul capitalist1).
Atunci eum se impotrivete taranismul transformarii sociale? Intrucat
se opune teranismul la socializare, mai mult deck chiar socialitii, 0, mai mult
deck reclama rkiunea de existenta a societkii omeneti, care este inainte de
toate intemeiath pe productie i interesata la continuarea i prosperitatea
acesteia.
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARU: DOCTRINA TARINISTA 83
c) Tdreinism i industrialism
d) Sate $i orqe
Ca un corolar al antitezei agrarianism-industrialism, s'a descoperit un an-
tagonism intre sate 0 orap. Anumite manifestari ar putea indreptati o ase-
menea constatare. Astfel, se relateaza ca cu prilejul intemeierii Internatio-
nalei Verzi, la Congresul dela Passau in August 1920, ceeace a atras i deOeptat
mai mult interes a fost ideea sa se doboare odata pentru totdeauna ascenden-
tul intereselor oraene0i asupra celor ale satelon. Iar in programul minimal
al partidului Oranesc sarb se gasete un punct analog. Toate privilegiile po-
sedate de orap asupra satelor trebuie sii dispara0).
Dar de ce natura sunt privilegiile, posedate de 'nap pe socoteala satelor?
Sunt de or dine fiscala. Atunci se pune intrebarea :interesele civilizatieireclama'
ca banii adunati in sate sa, se cheltueasca inteo proportie mai mare pentru
desvoltarea orgelor i sa, se mentina prapastia analfabetismului intro sate
0 ()rap?
Este oare astfel civiizatia capitalista amenintata de catre taranism?
Dar, mai intaiu, exista o civilizatie capitalista, i uncle se gase0e ea? Civilizatia
www.dacoromanica.ro
84 DOOTRIIVELE PARTIDELOR POLITIOE'
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MADGEARIJ: DOCTRLNA TARANISTA 85
f) Taranismul i intelectualii
Rolul intelectualior se desprinde dela sine din elementele fundamentale
ale taranismului.
S'a ridicat din diferite parti acuzatia c taranismul ar fi antiintelectualist.
Dar daca taranul nu apreeiag indestul pe intelectuali poate c aceasta se da-
toreste distantei sociale, creatti intre tarani i fiii lor, cari ridicati prin invata-
tura la situatii inalte i intrati in angrenajul societatii capitaliste si-au uitat
indatoririle fa1 5. de caminul ptirintilor si de constitenii de ieri; sau mai poate
fi vorba de indiferenta tranimii fata de intelectualismul superior, in intele-
sul, ca in vreme ce satele ramtin farti 1ooii fAra nici o posibilitate de lumina,
se creaza institute pentru cercetarea lucrurilor transcendentale, cum ar,fi de
pilda teoria relativitatii a lui Einstein. Toate acestea pot fi iealithfi, dar ele
au contingente cu anumite situatii sociale vremel nice, astfel eh nu se poate vorbi
cu temeiu de o tras'atura antiintelectualista inerenth miscrtrii politice prauesti,
Dimpotriva, ttOnimea, care are interes ca societatea sa fie organizata in
asA fel incat toate trebuintele sa fie satisfacute din plin, intelege necesitatea
tehnicienilor, cari mai ales in aceasta epoca de reconstructie a lumii au
rolul cel mare de a fi expertii oamenilor politici, in toate domemile.
Taranimea are toga dragostea fata de carturarii cari se apropie cii sinceri-
tate de massele populare. S'a ne intrebam insa mai bine dach intelectualii 0-au
inteles rolul lor fata de societate? Exisfa, doua categorii de intelectuali: adeptii
fatalismului nedreptatilor sociale, scepticii conservatismului de ieri i adeptii
dogmei optimiste a progresului, liberalii de ieri i de astazi. i unii i altii se
desintereseaza de miscarea sociala, i unii i altii se cointereseaza, in orgain-
zatiile economice, care sunt impotriva intereselor poporului, si se milli daca
intalnesc apoi indiferenta, dispret sau i ura in straturile populare din care
s'au ridicat i pe care le-au parAsit.
Rolul intelectualitatii, in momentele in care se gaseste lumea, in aceastti
mare opera', de reconstructie, este rolul personalitatilor constiente, al celor
cari, ridicati din pOpor, stiu c`a, au de platit o politti poporului pentruca insti-
tutiile de cultura dela al ctiror izvoare s'au indestulat, au fost intretinute
prin mijloacele stoarse din mizeria poporului muncitor.
www.dacoromanica.ro
86 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
VIRGIL MAD GEARU; DOCTRINA TARANISTA 87
0 din Italia. Dat fiind caracterul ei vag i tendintele panslaviste, ea n'a putut
88 prezinte o bag de intelegere intre direritele partide tarineti. 0 asemenea
baz'a% de intelegere va exista numai atunci and ideologia cliferitelor partide
-prAneti va fi idenfic i and se vor puteh aeza, teluri precise pentru
actiunea Internationalei verzi.
Oricare ar fi Ins soarta Iiiternationalei verzi, actiunea ttifanismului nu poate
urma cleat in marginile intereselor fiearei natiuni; iar micri1e internatio-
male, ori de ce natuth, nu pot fi privite cleat ca o complectare a anumitor func-
tiuni, care n'ar putea, fi Iiideplinite, numai prin actiunea nationara izolall.
21 lanuarie 1923
www.dacoromanica.ro
LIBERALISMUL ECONOMIC
G. TA FA
I-11 perioadele turbuii, in vremurile de mari prefaceri sociale, oamenii isi prti-
ptidesc calmul: cea mai mare parte dintre ei, pierd increderea in fortele
proprii si apeleazti In descurajarea lor la sprijinul unei forte pe care o
cred ei superioarti lor si panaceu universal al tuturor relelor de care suftir: Statul.
Iar and aceasta hill% superioarti si atotputernicti nu corespunde asueptti-
rilor, ea este de vinti de tot ceeace se intampla in societate. Statul este de vinti
cti e vieata scumpti; Statul e de vinti cti valuta scade ; Statul e de vin5 cti unii
negustori se imbogtitesc; Stathl e de vita ch altii dau faliment ; Statul e de vita'
Ca se produce prea mult yin; Statul e de vinti a nu se produce destul grail;
Statul e do vinti cti aici se desfasurti un lux ftirti, precedent ; Statul e de vinti cti.
dincolo cersetorii sdrentarosi iti atin calea; Statul e de vinti cand nu ai
cu ce te imbrtich; tot Statul cand ai prea multe randuri de hame. Omul
simplu, ca si savantul gtisesc explicatia tuturor relelor sociale in reaua organi-
zare a Statultti, ori in lipsa lui de diligent. Este foarte explicabil ca, atunci
and lumea intreagti apeleazIt la el, ori 11 criticti, omul de guverntimant sti-si
piard ti. el insus cumptitul si sti creadti cu tot dinadinsul ch el, care reprezintti
Statul in lumea exterioarti, trebuie sti ia toate masurile cerute de public. Cu
succes ofi frti, Statul se face conductitor de osti, gardist, viittise!, mkurtitor
de strada, sorti de caritate, precupet, negustor de ghete, haine, ciorapi de mtitase,
rosu de buze ori crosse de parachs, handier, agricultor, exportator de grane,
fabricant de gaz, extractor de ctirbuni, sef de gall ofi sofeur de automobil.
Statul face de toate.
Care este pricina pentru care toattilumea apeleazti la aceasta forth', superioarti?
Pricina este ea noi toti ne-am facut o idee gresitti despre ceeace este Statul.
Ce este, in adevAr, acest Stat cu puteri nebtinuite, dela care toti astepttim
ceva si iatil acum cand se voteaz5 reforma impozitelor se vede bine ctiruia
nimeni nu ar voi sti-i dea nimic?
Ideea de Stat a fost constituitti de mark; filozofi si juristi ai veacului al
XVII-lea si XVIII-lea. Jurisconsultul german Savigny insti este acela care
i-a dat o mare strtilucire. Statul, in conceptul lui Savigny, este o fictiune
de drept, deosebit de colectivitatea indiviMor ce-1 comptul, si superioarti ei,
avand dreptul de a cere totul si cAruia totul trebuie sti-i fie sacrificat.
Aceasta entitate aparte, cu destiVarsire distincta, de massa unittitilor indivi-
duale ce o compun, aste asa de puternicti, incat In fata ratiunii de Stat toate
drepturic individului dispar, toate garantiile lui se scufundil.
Statul este, prin urmare, o persoanti nouti care se deosebeste de indivizii
ce reprezintti, pentru a lila, in afarti si pe deasupra lor o insemnare si o vieatti
juridicil independenta, asti incat intro Stat si indivizi se stabilesc raporturi dela.
Suveran la supus.
Dacti aceasta este conceptia despre Stat, atunci este natural ca Statul
sti se amestece In toate in afacerile particulare ea si in cele publice si e
www.dacoromanica.ro
90 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
ARTIFICIALISMUL ECONOMIC
Asigurarea prosperitatii nationale se rata, de Stat pe trei cal:
1. Prin concentrarea industriilor i comertului in corporatii de meteugari.
In aceste corporatii, indivizii nu puteau lucra dupa aptituclinile, ori dupa gustul
lor ; pentru a face un meteug, trebuia s Iii agreat de corporal; e 0. de patroni,
cari limitau numarul celor ce puteau intra in corporatie. Regulamentele inte-
rioare determinau modul fabricarii marfurilor ; opreau vanzarea sub un oarecare
pret; interziceau patronului de a se mut& dintr'un loc intealtul.
D-voastra cunoateti cu totii, In detaliu, organizarea acestor corporatii,
care au format aria burgheziei din Evul mediu i. mai cunoateti cu totii
impietarea ce o aduceau libertatii de exercitare a profesiunii, libertatii de munch,
libertatii de schimb 0 a libertatii In general. Cebace cunoateti mai putin, este
ca, In vremea noastra, se preconizeaza o forma de organizare, care se apropie
de aceea care exista in Evul mediu. Evident ca este o distanta de atunci i "Ana
acum i. cit sunt, de sigur, altele formele de amanunt, dar conceptia este aceea
fi aceea este organizarea industriala ce se cere acum; ea cere ca Statul sit alba,
maim asupra tuturor intreprinderilor ; totul sa se faca din orctinul Statului,
pentruca a cere interesul social.
In cele doua din urma opere publicate de Rathenau: Intreita Revolutie i
Ineotro merge lumea? el nu gasete alta solutie la relele de care sufere azi
omenirea, decat organizarea; iar prin organizare el Intelege cam aceea ce se inte-
Jegea In veacul al XVII-lea i XVIII-lea prin organizare.
Inainte, zice Rathenau, Tani sa intemeiezi o industrie unde vreai, cum vreai
0. and vreai, de acum inainte, societatea are interesul sit te intrebe, daca
prin aceasta instalatie nu risipeti bunuri, nu cheltueti zadarnic energie. Vrei
sit faci o fabrica de sapun, societatea te poate obliga sit faci una de ghete; eti
utilat pentru panglici, societatea Ii poate ordona sit faci pluguri. Nu mai poti
www.dacoromanica.ro
G. TWA: LLBERALISMUL ECONOMIC 91
face atatea variethti cate cer clientii. Vei face un singur fel de stoM, pentru eco-
nomisirea muncii; o singurh, formh de ghete, una singurh de automobil.
Cum vedeti, nu este mare deosebire intre ceeace se pretindea atunci i ceeace
se cere asthzi.
2. 0 a doua cale pe care Statul o lua pentru asigurarea prosperiatii, era
politica de aprovizioNare. Politica aceasta este, dealtminteri, foarte veche ;
ea era practicath de Faraonii Egiptului, cad adunau bucate in vremea celor
7 vaci grase ca sh aibh, cu ce nutri populatia in perioada de restriste politica.
Politica aceasta- voia, s o reinvieze rhposatul Iancu Lahovary, prin legea cop-
relor de rezervh. Statul, pentru a preveni lipsa, arAta ce cultura se va face; nu
Rra, inghduit s desvolti cultura unei alte cereale deck graul i era interzis produ-
chtorului de gram de a-si vinde graul aiurea decat in regiunea lui, si mai ales
interzis de a vinde in strhinhtate. (Nu zic Mrh permis, chci dach in toate pri-
vintele ne-am reintors la politica economich a Evului mediu, permisele sunt o
inventie cu totul modernh). Produchtorul, pentru a mentine pretul scazut al
graului, era obligat sh vie in zile anumite, cu graul, pe plata publich. (Nu
existau pe vremea aceea datele statistice care ne inghduie astAzi sh ne dis-
penshm de aceasth cerinth).
In vremurile noastre nu a lipsit iiici indemnul Statului de a culLiva graul,
nici obligatia de a mentine pretul schmt, nici aceea de a nu-I vinde cleat in
anumite regiuni, chci nu e mult de and prefectii nu Msau gran] sh lash dintr'un
judet pentru a trece in altul. Este, prin urmare, aceeas politica de aprovizionare,
care se practica la sfarsitul Evului mediu ce se practich azi, la noi, duph,
rhsboiu aproape In aceleasi cond4ii. Guvernul face cele mai mad sforthri
pentru a asigurh cultura graului i, cu cat se amestech, mai mult, cu atat se face
mai putin grau.
3. Un al treilea mijloc pentru a mild prosperitatea era aducerea aurului.
Pentru atingerea acestui scop, mijloacele erau simple: export de mhrfuri fabri-
cate; oprirea importhrii de mhrfuri; aducerea de materii prime; oprirea in Ora,'
a pro duselor agricole si a materillor prime considerate drept boghtie nationalh;
,schderea salariil or pentru a vinde mhdurile mai ieftin si mai usor ; schderea
pretului alimentelor pentru compensarea schderii salariilor. Era aceea ce se chema
inteun cuvant, artificialismul economic, impotriva chruia s'a ridicat scoala eco-
nomica, dela inceputul veacului al XVIII-lea, cunoscuth sub numele de Scoala
economich 1iberal, od individualisth.
LJBERALISMUL ECONOMIC
Economistii din aceasth scoalh plecau dela douh observatii foartei simple:
a) In societatile cu organizare economich inapoiath, toath lumea lucreazh.
Societhtile inapoiate realizeazh, visul utopistilor, cad vor suprimarea trantorilor,
a lenesilor. i, cu toate acestea, shrhcia i lipsa in aceasth societate este in stare
endemic i generalh.
Dimpotriva, in sociefatile inaintate, in Wile civilizate, existh, un numhr
de trantori alAturea cu muncitorii. Dach mill dispun de foarte multe mijloace
de traiu i altii de mai putine, lush este de observat ch, starea general i felul
www.dacoromanica.ro
92 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
de traiu al celui mai umil dintre muncitorii din aceasta societa(e Inaintata, este
cu mull superior felului de traiu al celui mai ridicat din societatea primitiva.
b) Mai este o a doua observatie de facut: in societatile 1napoiate, oamenii
muncesc din greu i variat. Omul dela tail Ii drege plugul, ii ascute fierul,
pune o speteaza la roack face doua restee, Ii &este mancarea i apoi pleaca la
camp; ara 2 ore, apoi paste boii, vine acasa, pune o furca la cash, adapa boii,
etc. Niciodata nu voiu uita figura mirata, a unui locuitor dela tara, din Mol-
dova, and 1i spuneam ch, dupa expropriere, productia s'a imputinat. De
ce, Domnule, cd noi muncim din greu 0 mai mult ca inaimte ? Pentruca
inainte, In agricultura, mai putin ea In industrie dar totus se 1ncepuse
se practich o oarecare diviziune de munca. La proprietar era un lemnar care
pregatia phtgurile; un fierar care batea fiarele; un om care tacea mancare la o
suth; unul care pasta, 100 boi. Cand se sculau oamenii dimineata, gaseau totul
gata i plecau la arat. Se castiga timpul; se intensifica munca.
In artificialismul economic este, dar, ceva primitiv. Dad, este asa, atund
este sigur, ch. starea aceasta nu mai putea dui* Economia trebuia sa fie
organizata altfel cleat in societatea primitiva. Odata cu progresul stiintific
si transformarea mijloacelor de productie, o noua era trebuia s apara, In pro-
ductie si de ad Inainte toata miscarea economica nu se mai sprijina pe date
artificiale, ca 'Ana acuma, ci pe legile naturale 0 fatale ale productiei si ale
miscani bunurilor.
www.dacoromanica.ro
G. TANI: LIBERALISMUL ECONOMIC 93
Zeii, in conceptia vechilor popoare, rezervau pentru ei cea mai frumoasti parte
a vietii creatia i daca 1-au pedepsit atat de crunt pe Prometeu, sa-i fie
ficatul sfasiat de un vultur, iar pentru ca durerea i pedeapsa sag fie eterne,
ficatul crestea, peste noapte, asa, ca a doua zi sa-i fie din non mancat, este din
pricina ca el smulsese din mane, zeilor secretul creatiei, al industriei, al meste-
ugului; 11 invatase pe om s munceasck sh.creeze; Ii insuflase scanteia divin5.
, Cu toate acestea, omul nu munceste numai din plkerea de a munci, cum
credea Fourier. El nu munceste nici dintr'o nobilti datorie fata de societatea
din care face parte, cum credutopistii, constructori de noui organizatii sociale.
Omul munceste pentru a-si satisf ace trebuintele ori dorintele, pentruca pri-
vatiunea este pentru el o suferinta. Face Ur efort, peM,ru a evita o suferinta.
Acesta este singurul scop al activitatii. Acest rezultat Insa el se incearcti, sa-1
atinga cu cat mai putine sfortari posibile. Omul compark in mintea liii, plkerea
si suferinta, i numai And placerea ce-1 asteapta intrece suferinta, atunci se
decide salucreze. Aceste dorinte ofi trebuinte pot fi de ordin material, intelectual
ori moral.
Dad, munca s'ar face de placere, daca la baza ei nu ar fi alt imbold, in socie-
tate ar fi un vesnic desechilibru in productie, pentructi toata lurnea s'ar grti-
madi sti munceasca numai in ramurie de activitate in care munca este placuta
.si ar ramanea nepracticate industriile in care munca este mai putin placuta.
groata lumea ar cultiva rozele, dar nimeni nu s'ar cobori in ming,. Asadar, la
baza muncii, ca i la baza intregii organizatii economice, rezida interesul
personal; el este imboldul oricarei activitati economice.
El Impinge la o productie din ce in ce mai puternica; el la perfectionarea
tot mai mare a utilajului industrial ; el la organizarea unei industni care dit
un maximum de rendement, cu cat mai putine cheltueli de mund, si de material ;
.el, in sfarsit, la intreaga produccie moderng,. Dar iatg, intrebarea care se pune
si pe care si-au i pus-o economistii din Germania din scoala interventionist A,:
Productia aceasta puternick nu va duce ea la sguduirea organismului economic?
Marfurile producandu-se, numai din necesitatea de a se produce, farg, nici o
grija de necesitatile de consumatie, pot sa ajunga sit astupe, inteo zi, caile
de circulatie ale marfurilor i, in acest moment, vom avea o criza, generalti,
cconomick care va sgudui bazele organizatiei sociale. Acest fapt i-a fkut
pe socialisti sa creada cit Societatea se va prgbusi din pricina unei crize generale.
Pe masura in care piata se umple de marfuri, pe aceeas masurti puterea de achi-
zitie a celor chemati sti le consume a lucratorilor cafi sunt plittiti cu un salariu
cu mult mai mic decat salariul just, scade. Este unul din acele antagonisme,
fatale lumii economice capitaliste de asttizi.
Pe zi ce trece, cei doi poli se indeparteaza unul de altul, pentrucg, cu cat pro-
ductia creste i cantitatea de marfuri aruncatg, pe piata, sporeste, cu atat mizeria
lueratorului creste i, deci, puterealui de achizitie scade. Aceasta teorie socialista
s'a dovedit insg, cit nu corespunde on realitatea. Si Marx i Engel, au revenit
asupra primei lor pareri. In Cartea II-a a capitalului 1), Karl Marx arata cit
trizele survenind, dupg, o perioada de prosperitate, in care salariile sunt cele
mai ridicate, explicatia crizelor prin subconsumatie, pare o simplti tautologie.
www.dacoromanica.ro
94 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
G. TOCA: LIBERALISMUL ECONOMIC 95
www.dacoromanica.ro
96 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITICE
vedere aceasth colectivitate, pentruch atat pretueste Statul, cat pretuesc iridi-
vizii ce compun colectivktatea.
www.dacoromanica.ro
G. TOGA: LIBERALISMUL ECONOMIc ;37
Dar duph cum proprietatea este bazath pe utilitatea social, tot ash si capi-
talul este sprijinit pe utilitatea sociald.
Dach capitalul nik se socializeazh, cum cer comunistii, este pentruch sub
forma aceasta de apropriere individualh el ajuth mai puternic productia
si, prin urmare, contribue sh dea cea mai mare carrtitate de bunuri societhtii.
Rusia a tint experienta socializrii eapitalurilor. Duph cativa ani de expe-
rienti, ea este nevoith sii revie la capi-talurile incividuale. Dach capitalurile
pezente pot continua product% sub forma socializath, Trish alte capitaluri
noui nu se mai pot forma ; nimeni nu va face un surplus de muncti si nu va
destina productiei o parte din bunurile liii, atunci Child stie ch de aceste bumtri
el nu profitri. Negresit ch ceeace fhcea panh acum individul, ar putea sh fach socie-
tatea: ar putea, ea sh capitalizeze. Societatea s'a dovedit Irish neputmcioash
In aceasth. directe. Capitalul este rezultatul unui surplus de munch; nu socie-
tatea va face acest surplus de munch; iar indivizii ce compun societatea, nu vor
face aceasth sfortare, dach nu au interes s o fach. Cel putin aceasta este starea
luerurilor, cu sufletul omenesc de azi.
Prin urmare, dach phstrhm institittia capitalului in societatea noastrh,
nu o facem Uc dragul unei traditi, dar pentruch este o necesitate socialh,
pentruch aceasth lorm d cea mai mare utilitate societhtii.
Acelas lucru este si cu libertatea muncii. Care este cauza pentru care toti
am adoptat aceasth idee de libertate de munch? Negresit cit sunt i ideile filo-
zofice-umanitare, care ne-au indemnat sit mergem chtre libertatea muncii.
Dar nu este mai putin adevitrat, cit ceeace a determinat, mai cu seamh, aceasth
libertate ceeace a fricut ea munca selavului sti fie inlocuith cu a serbului
mult mai fiber ca sclavul, i ceeace a fhcut ea munca serbului sh fie inlocuith
cu aceea a omului liber, a fost constatarea cit munca care produce cea mai
mare cantitate de bunuri este munea in libertate. Doctrina liberalismului eco-
nomic se intemeiazh, dar, pe ideea
Acestea sunt cele trei principii pe care se intemeiazh liberalismul economic.
www.dacoromanica.ro
98 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
G. TA.K.A.: LIBERALISMUL ECONOMIC 99
www.dacoromanica.ro
100 DOCTRINLLE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
G. TAFX: LIBERALISMUL 13 'ON0.11I0 101
28 lanuarie 1923
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA LIBERALA
I. G. DUCA
Dar progresul mai e ceva: eI e dusmanul fortei de inertie care porneste dela
iluzia ca omenirea poate sta, pe loc si a fortei de reactiune care cu naivitate
crede ca vieata sociala poate sa se reintoarca la formulele trecutului. Libera-
lismul are ochii atintiti inainte, privirile lui cerceteaza inteuna Calle pe cari
omenirea se indreapta, intru infaptuirea nevoilor ei a tot stapanitoare.
and zic progres intrebuintez acest cuvant mai mult in interesul de fatala
transformare cleat de progres propriu zis, caci cunosc prea bine relativitatea
credintelor si a cuceririlor omenesti pentru a ma socoti indrituit sa afirm cA
aceste fatale transformari sociale luate in abstracto constituie toate progrese,
si afark de aceasta, notiunea de progits in sine este prea elastica si prea discu-
tabila pentru ea ea sa poata sluji de criteriu fix al.valorii intrinseee a diferite-
lor prefaceri omenesti.
Dar doctrina liberala nu se multumeste sa urmareasca progresul social.
Ea nu-I vrea, ea nu-1 admite, ea nu-1 reelama cleat in eadrul proprietatii indi-
viduale. Doctrina liberala nu contesta ca in domeniul speculatiunii intelec-
www.dacoromanica.ro
To 4 DO^TREVELE PARTIDELOR POLITICB
inaintat Ill cadrul conceptiei proprietatii individuale numai prin ordine, prin
democratie, prin nationalism si prin armonie sociala.
Acestea sunt ca sa zicem asa cele patru coloane care sustin templul doe-
trinei liberale.
Prin ordine: Liberalismul nu erode posibil progresul fart ordine. Ordinea e
generatoare de progres, intocmai precum dezordinea e generatoare de anarhie.
Sunt unii care vzand preocuparea de ordine a doctrinei liberale s'au si
grabit sit insinueze et liberalismul nu este deck o forma mai mult sau Mai
putin ipocrita a conservatorismulni.
Voiu artta mai tarziu, in ce stit deosebirea fundamentala dintre aceste douit
doctrine, deocamdatti e destul sa spun ca nici o minte neptrtinitoare nu poate
st confunde ordinea iii miscare cu ordinea in re2dstenta, asa, hick liberalismul
nu se preocupt de diferitele variante ale ideei de ordine, ci el vrea numai sit
opuie ideea ordinei ideei de desordine.
Prin democratic: Liberalismul nu crede posibil progresul in vremurile
noastre flirt democratic, adicit ftirii guvernarea poporului prin popor, i pentru
popor. N'am sit ma intind aici asupra idcei democratice, si nu mti voiu lasa
ispia sh discut meritele, san sh inregistrez lacunele sisteimilui democratic de
azi. Vreau numai sa observ ch vieata modernt este stapanita de fenomenul
atotputerniciei ideei democratice si sa pun in opozitie ideea democratica cu
ideea demagogick fiindcti liberalismul e adanc convins cit demagogia Innit-
bulelte orice posibilitate de progres.
De altfel demagogia e usoara. Ea trezeste toate sperantele, gatil toate pa-
timile. Turburii fitrit sit potoleasch.
Democratia e grea, e ingratt. Datoria ei e sit instruneze pornirile nesiinh-
toase, siti ridice stavila ratiunii in fata valurilor pasiunii, sit spuie adevarul cand,
multimea asteaptt
Sunt cazuri in care democratia cere siti se opuie necesittitile realizilrii far-
mecului thgitdtiielilor si deaceea democratia liberalti cunoaste nedreptittile
trechtoare ale impopularitlitii, dar in schimb ceeace cladeste, cladeste pe te-
mclii slinititoase, i operele ei supravietuiesc clevetirilor care se risipesc i pati-
milor care se sting.
Prin nationalism: Liberalismul mi crede posibil progresul, deck inte-
meiat pe desvoltarea fortelor nationale. Fiecare natiune este un to, fiecare
natiune a iesit din framanthrile ei istorice, cu insusirile, cu scaderile, cu tra-
saturile ei caracteristice.
A face politick adicti a guverna o asemenea natiune, facand abstractie de
toate aceste elemernte constitutive ale fiintei sale, e a incerck o contradictiune
logic& Fireste, nationalismul nu trebuie luat in intelesul stu resfrans, intran-
www.dacoromanica.ro
I. G. DUCA: DOOTRIIVA LIBEliALA 10)
www.dacoromanica.ro
1 OG DOCTRINELE PARTIDEWR POLITIDE
www.dacoromanica.ro
I. G. DUCA: BOCTRINA LIBERALA 107
ruperea echilibrului, adicti ideea revolutiei sociale si de aceea yeti observa, ch.
pretutindeni partidele bazate pe conceptia luptei de clash* sunt i partidele re-
volutionare, cum sunt partidele socialiste. Dar 0', pretinzi In acelas timp ch.
esti partid de evolutie i sti sustii totdeodatI i lupta de clasti, este cel putin
un pant impotriva bunului simt si al logicei, i atunci din dourt lucruri una:
sau ttirrmismul, din lipsa de pregatire teoretica, n'a ajuns inert la deplina des-
voltare a doctrinei sale, sau el este constient ea, in realitate reprezina o doc-
trin4 revolutionarti, dar din consideratiuni tactice mentine o etichetA evolutio-
nista' in flagranta contradictie logic cu lupta de clas, cu conceptia hotArit
revolutionar care sta la temelia lui.
Din aceasta dilema nu poti ie1.
Btirfitorii i titi cii pretutindeni i intotdeauna barfitori au fost i vor
fi, barfitorii vor puteh s4 mai fac4 si alte ipoteze. Nu vreau insrt sit intru pe
aceasta cale spinoasil. Sunt aici ca sit fac constathri i s4 precizez deosebiri,
nu ca sti alunec pe povarnisul criticilor sau al polemicilor.
Deosebirea intre doctrina liberara i cea socialista e cii liberalismul nu con-
cepe progresul social decat in cadrul proprietatii individuale, pe cand socialictii
nu cred progresul posibil decat prin desfiintarea proprietatii individuale. Cu
alte cuvinte: ofice progres social, fie el cat de inaintat, dacil nu trece pragul
ideei de proprietate individuauit, eamane in domeniul doctrinei liberale, de in-
datti ce trece de pragul ideei propriethtii individuale infra' in tinuturile vaste
5i foarte atrtig4toare pentru speculatiunea intelectuala, ale socialismului.
Trebuie sit m4rturisesc eh' oricare ar fi simtimintele noastre fatti de socia-
lism, un omagiu i se cuvine. Socialismul e o doctrina sincer4 i limurit5. Ea nu
se pune la adiipostul abilititlalor trecatoare spre a-si ascunde adeviiratele gin-
duri, ea nu Intretine echivocuri ea sa poata castigh foloase de pe urma lor. Ea
afirmA easpicat pe fap, uneori cu brutalitate, in totdeauna sus si tare credin-
tele ei. Cu doctrina socialista lupta e deschisa nu ascuns6, tii c4 poti sit fii in-
ving4tor sau invins, dar tii c4 nu vei fi atras nici cu flori otrivite,.nici lovit
cu pumnalul pe la spate.
De altfel socotesc ch, in ultimele vrernuri, lupta en socialismul a devenit
ceva mai wall. Socialismul benefica fata de doctrinele ash zise burgheze
de o mare superioritate: erh necuncscutul, i cunoasteti magia atotputernicii
a necunoscutului asupra tuturor mintilor omenesti. Oricine ii putea, spune:
dacit am incerch sit distrugem bazele organizririi sociale actuate, dach am re-
clidi din temelii o /Mgt organizatie flea proprietate individualui, cine stie,
poate cti ar fi mai bine, poate cit omenirea ar fi mai fericitti, poate cit mizeria
ar incet, poate cit belsugul si prop4sirea s'ar revarsh in fine peste multimea.
suferind4!
Ei bine, acum se stie, acum s'a v6zut. Revolutia ruseascil a 14sat s'a cad4
Valul ce incunjurh miragiul socialismului si in dosul shiu ni s'a desf4surat, in
sange, in foamete si in mizerie, o ash de insp4imantiltoare vedenie a acestei lurni
nouti, incat omenirea se reintoarce gr4bita eitre lumea veche, cu piicatele ei se-
culare, i, ironie a soartei, conducatorii revolutiei rusesti ei 140 reiau stra-
bunele tipare ale societatii burgheze, mangaind pe ceilalti i poate mtingain-
du-se c pe ei, cu eclesiastica formula: cA omenirea trebuie sa" mai tread', prin
purgatoriul burghez ca sh" poat4 nAzul a ajunge candva in paradisul socialist.
www.dacoromanica.ro
108 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
Liberalismul care n'a avut asemenea iluzii a fost scutit si de asemenea tra-
gice desiluzii.
Dar imi veti zice, cum se face ca, in unele tari liberalismul a suferit in anii
din urma, netagaduite infrangeri. Da, e adevarat le-a suferit, dar infrangerile
acestea le-au inregistrat partidele liberale, nu doctrina liberala. Neprieeperea
slujitorilor nu schimba splendoarea credintei.
Liberalismul fiind, precum v'am aratat, prin esenta lui o doctrina de pro-
gres, nu este o formula rigida, un ce intangibil. Dimpotriva e ceva viu care tre-
buie mereu sa se adapteze nevoilor sociale, sa urmareasca neincetatele prefa-
ceri ale vietii moderne, sa priceapa nouile curente, sa le atragii, sa le indrumeze.
In uncle tari partidele, ce erau purtatoarele doctrinei liberale, au tiut sa faca
aceasta opera, in allele nu, si ash, se explicit de ce sunt tali in care partidele
liberale s'au vestejit si lancezesc si de ce sunt allele in care de au pastrat in-
fluenta ion nestirbita si continua sa fie si azi factori determinanti ai vietii sociale.
Nu sunt aici ea sa. fac panegiricuri, dar sunt desigur indreptatit sil. constat
cateva adevaruri istorice i atunci nu ma pot impiedeca sa spun ca in Romania
cei ce au crezut in doctrina liberala, au stiut sa pastreze nesting, flacara ei si
sa infiiptueasca astfel progrese pe care patimile prezentului le pot contesta,
dar pe care nepartinirea istoriei va trebui sa le recunoasca.
Sit luilm cateva pilde.
In domeniul proprietatii, liberalismul roman a plecat dela ideea clasica a
proprietatii quiritare romane, sacra si inivolabila, i a ajuns la formula pro-
prietatii functiune sociala din care a iesit exproprierea i nationalizarea sub-
solului.
Am fost adesea invinuiti citi facem socialism pentruca preconizam expro-
l)rierea. Ce confuzie in mintea acuzatorilor nostri! Cum putea sporirea numa-
rului proprietarilor individuali siti fie socialism, cand socialismul proclaim), toe-
mai desfiintarea intregii proprietati individuale. Exproprierea e o formula
de progres social cu totul credincioasa principiilor doctrinei liberale, fiindca
nu depasesth cadrul ideei de proprietate individuala. E o repartitiune noua a
proprietatii individuale ce exista la noi intr'un moment dat, nu este nimicirea
ei. Iar nationalizarea subsolului nu trece nici ea de marginie doctrinei liberale,
fiindca mentinerea ideei proprietatii individuale nu impune cu necesitate fi
forma ideei de proprietate. Notiunea de proprietate poate sa fie mai largit, sau
mai ingusta. Ea poate foarte bine sa, cuprinda i suprafata i ceeace este dea-
supra si ceeace este dedesubt, precum ea poate foarte bine sit desparta-stapa-
nirea solului de aceea a subsolului. Dealtfel istoria ne arata, ca sfera notiunii
de proprietate a variat neincetat. Ea s'a intins ieri peste tinuturi care maine
ii vor fi interzise sau, dimpotriva, a introdus in domeniul proprietiitii individuale
lucruri care pana iefi erau de domeniul comun.
Partidul liberal roman, potrivit nevoilor sociale, a adoptat i una i cealalta
din aceste forme de proprietate hal% a trada insa intru nimic prin aceasta ideea
insasi de proprietate individualit care sta la temelia doetrinei sale.
In materia raporturilor dintre capital si fnunca liberalismul roman a plecat
dela conceptia despartirii intereselor capitalului si a munch pentru a ajunge
sub forma participarii la beneficii, la nevoia inexorabila a conciiatiunii si armo-
nizarii lor.
www.dacoromanica.ro
I. G. DUCA: DOCTRIA A LIBERALA 1( 9
Aici iaras partidul liberal roman nu s'a abatut dela principiile fundamen-
tale ale doctrinei lui. El n'a cerut, ca socialitii, desfiintarea capitalului i na-
tionalizarea mijloacelor de productie, El pastreaza intacta existenta capita-
lului ca factor de productie, i respinge cu hotarire introducerea comunismului,
dar potrivit nazuintelor lui de progres, de armonie sociala, vrea incetarea an-
tagonismului fratricid dintre cei doi factori ai productiei, capitalul i munca,
inlocuirea acestei lupte de hiterese egoiste printr'o conlucrare ceruta, de drep-
thte.
In materie de economie politica liberalismul roman a plecat si el dela for-
mula manche,steriana, laisSez faire, laissez passer, spre a ajunge la interven-
tionismul care avail pe cel slab impotriva celui tare si care inclina capul trufas
al celui tare in fata interesulni obstesc reprezentat de Stat.
Si aici partidul liberal roman e credincios doctrinei lui. Libertatea absoluta
era o necesitate In vremurile de organizare economica a Statelor. Cu cat insa
organizarea s'a desavarsit, cu cat vieata moderna si raporturile internationale
au devenit mai complexe, cu atat a trebuit sa se tarmureasca si fortele in joc,
pentru ca, din ingradirea si a unora si a altora, sa se ajunga: la posibilitatea
desvoltarii normale a tuturora. Interventionismul a isvorit astfel din comple-
xitatea economich moderna, nu numai ca o conditie a progresului, ci ca un mij-
loc de irdaturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei.
In sfarsit, in materie sociala liberalismul roman a ajmis dela individualis-
mill atotputernic la tarmurirea treptat i crescanda a individului in fata ne-
voilor de clreptate si de echilibrare generala.
Partidul liberal roman ar fi nesocotit prescriptiile cele mai elementare ale
doctrinei lui, daca ar fi lasat pe cei slabi prada celor tafi. Individualismul ne-
maTinit i nestanjenit Ii avea ratiunea In epoca de creatiune a liberalismului.
Atunci menirea lui era sa, descatuseze, sa desrobeasca persoana omeneasca din
toate lanturile conceptiilor medievalice, sa dea fiecarii fiinte umane drepturile
cerute de trebuintele desvoltarii si ale demnitatii lui. Mai tarziu, insa, cand
aceste drepturi au fost asigurate oricui i cand stapan neturburat pe destinele
lui, fiecare era ispitit nu numai s. uzeze, dar adesea sii i abuzeze de aceste drep-
turi, oare datoria unui partid liberal constient de doctrina lui era sa priveasca
nepasator la aceast deslantuire distrugatoare, sau sa restabileasca echilibrul
social, stabilind limitele peste care drepturile omului nu se mai impaca cu ne-
voile obstesti?
Si oriunde m'as intoarce, oricare ar fi domeniul de activitate omeneasca
la care m'as gandi, intrucat bine inteles n'as trece peste hotarul conceptiei
de proprietate individual, nu vad, pe cale evolutiva, solutii care sa nu se im-
pace cinstit, sincer i deplin cu cerintele doctrinei liberale.
Prevad i ultima obiectie. Am auzit-o adesea: titulatura nu se mai potri-
veste cu doctrina. Daca la afata se rezuma critica, o prirnesc, i recunosc fra
inconjur ca exista azi o antinomie intre formulele liberalismului clasic i intre
cele ale liberalismului modern, desi a putea s adaug ca intrucat liberalismul
e doctrina progresului nu prea vad cum progres ar putea sa fie cu formele in-
tangibile. Dar incaodata antinomia exista. Libertatea nu e o ratiune destul
de larga, destul de cuprinzatoare ca sa imbratiseze tot ce reprezinta actuala
doctrina liberala.
www.dacoromanica.ro
110 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITWE
www.dacoromanica.ro
DOCTRINA CONSERVATOARE
AL. MARGHILOMAN
www.dacoromanica.ro
112, DOC TRINELE PARTIDELOR TOUTICR
www.dacoromanica.ro
AL. MARGHILOMAN: DOCTRINA CONSERVATOARE 113
de Stat de la 2 Maiu 1864, s'a dat Romaniei, dea gata, fkcandu-se tabula rasa
de toate institutiunile ei civile, penale si administrative, i s'a dat de-a gata
Codurile Napoleon i legislatiunea administrativk francezil, fiirk s se lira seama
de diferenta gradului de culturk intro amandouti statele. Care a fost rezultatul?
20-25 de ani, domnii mei, in Romania n'au mai fost acte de stare civilk. S'a
luat dela preoti, singurii earturari de pe vremuri i cari, sub disciplina pe
.a,tunci de fier a chiriarcului, tineau registrele de botez cu foarte b-unk randuialk,
s'au luat actele de stare civilk pentru a fi date unui primar care nu stia carte.
Rezultatul: luck' pe vremurile cand eram in magistraturg, tribunalele, de dimi-
neard 'Anti seara, erau ocupate s fabrice statul civil al oamenilor. i vorba de
fabricatiune nu este excesifti, fiindck la usa tribunalului, prin tolerantatuturor,
fiintau fabrici de martori cafi, aceiasi, depuneau pentru actul civil si al unui
Willi de 70 de ani i al tankrului de 18 ani. S'au ingreuiat toate formele
cksktoriei, s'a newt un act solemn cerand, cum stiti, publicatiuni, termene de
opozitiuni, Ii celelalte ; rezultatul a lost ck la lark, tkranii nu s'au mai insurat
si 25 de ani populatiunea ruralk a trait in stare de concubinaj pe care,cu bunk
credintk, 11 credeau legal. Nu era un Oran care sk im-i zicti, celei pe care a
asezat-o la vatra lui, sotia mea.
As putea s multiplic exemplele.
Gancliti d-v. cI legile administrative care ni s'au impus atunci au dus admi-
nistratiunea noastrk la inflorirea la care ar fi trebuit s ne as-Lep-Om dupk atata
amar de timp? N'aveti deck s constatati in ce stare se gksesc i astazi aceste
celule elementare ale Statulni, comunele, ca-sk intelegeti cit n'a fost intelept
pasul care s'a fa.'cut atunci. Da, domnii mei, cu o doctrink conservatoare mai de
apNape studiatk, afirm ck, progresul War fi putut dobandi mai real i mai de
vreme decal prin impunerea fortatk care s'a fk.cut intr'un moment.
Nu vti' amintesc starea lamentabilk a justitiei penale cu juriile pe care le-am
avut. Asa de mare a fost scandalul judiciar c, rand pe rand, guvernele, liberale
ca i conservatoare, nemaiputand lua indkrkt institutiunea juriului .intratk in
Constitutie s'a apucat s corectionalizeze o multime de crime numai ca s le
sustragA
Va si zick, domnii mei, istoria ne dovedeste ck progresul nu se face prin salturi.
.
..Am mai afirmat, domnii mei, cti doctrina conservatoare tine in primul rand
seamk de invAtAmintele trecutului, de traclitiune. Un adevilr istoric: popoarele
cu traditiune au indivictualitate. Exemplu: Spania. Evident ck Spania este
o tath traditionalistk. Spania, In decurs de un secol, a putut strbate toate
Incerchile la care o societate omeneasck poate fi supusk: de sub clcaiul lui
Napoleon a trecut prin dour], restauratiuni monarhice, prin trei rksboaie civile,
' prin trei insurectiuni carliste i prin catastrofa cea mai mare: pierderea impe-
riului ei colonial. Dar, taxa,' traditionalistk, a stat in picioare, s'a recules, are o
bunk structurk economick i astazi Spania este intro Virile de frunte din Occident.
Alt exemplu: Franta. Nu e lark mai traditionalista decat Franta. Ce face
splendoarea jurisprudentei franceze? Traditiunea care din tata In fiu se urm-
reste, ca din tata In fin sk ravnesti la cinstea de a puna, roba de magistrat
cricat de putin retribuitk este astk'zi and toatk lumea se imbogkteste.
Ce face structura aceasta admirabilk a burghezimii franceze? Traditiunea ca
din bath in fiu s te tii de meseria sau de comertul inaintasului an. A fost tatkl
8 Doctrinele politice
www.dacoromanica.ro
114 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
tau bacan ? poti s devii un savant, nu ti-e- rusine sa-ti zici ca esti fiu de
Mean. Si bacania continua.
In toate pOstile, traditiune. i, vedeti, Franta, in timp de 100 de ani, a
trecut i dansa prin framantarile cele mai extraordinare: rasboaie, cat vreti de
crancene, care au patruns foarte aproape de maduva WI Si tot atatea convul-
siuni interne. SA nu se uite ca, spre pilda la 1848, teoreticienii, reformatorii eran
la putere ; ei bine, gratie fortei structurii sale, gratie cu deosebire legaturii de-
pamant a faranului francez, care tine la glia lui Inca si mai tare decat e ray-
nitor de pamant taranul roman, gratie acestor elemente prezervative, Franta a
putut rezista i teoriilor lui Proudhon i experientelor lui Barthlemy Enfantin
si atelierelor nationale ale lui Albert iar mai tarziu Comunei; tot asemenea
si teoriilor internationaliste de astazi. Gratie traditiunii Franta iese din toate
incercarile tot mai solid constituita si mai otralucitoare. Acolo, comunismul,
subiect de discutiune prin gazete, subiect de turburari in unele mari centre
industriale, n'a atins insa, intim nimic paturile adanci ale natiunii.
Cat pentru Anglia, doamne, aceea e tam traditiunii prin excelenta. Respectul
traditiunii merge asa de departe ca Englezii au pastrat pana i unele accesoril
desuete in costumul i infatisarea unor Matti magistrati. Noi, din continent,
mai tineri, radem cateodat de perucile acelea; Englezul, foarte intelept, le
pastreaza pentruca tocmai excentricitatile de costum sunt in ochiivulgului intru-
parea traditiunii de care este el mandru. Anglia traclitionalista in toate, Ii re-
zuma traditionalismul ei astazi mai mult.decat oricand in politica ei externO.
Ea poate iesi din bratele lui Palmerston ca sa intre in ale lui Salisbury, cu whigs
sau cu torys, este aceeasi, politica orientala a Angliei; ea poate iesi din mainile
lui Lloyd George ca sa incapa in ale lui Bonard Law, este aceeasi, politiga ei
continentala. Anglia n'are decat o singura politica.
Prin urmare, domnii mei, vedeti ce structura solida d natiunilor respectul
traditiunilor. Deaceea v'am ales doua exemple din latinitate: Republica Fran-
ceza i regalitatea spaniola, i unul din alta lume decat latinitatea: Anglia.
S'a ne uitam acum in partea opusa: la taHle fara traditiune.
Rusia: 170.000.000 de oameni, calare pe doua continente. Tara far a traditiune I
De unde, dealtminteri, sa aiba traditiune?
Traditiunea proprietatii? Cum o poate aveA un popor care n'a cunoscut
proprietatea cleat sub forma colectiva a mirului. Traditiunea libertatii? Cum.
s'o aiba un popor a carui massa rurala n'a fost liberata decat in zilele noastre
de Tarul Alexandru al Il-lea si a carui massa cetateneasca n'a vazut liber-
tatea decat sub aspectul permisiunii autoritatii administrative de a te misca?
Traditiune religioasa ? Cum s'o aiba un popor la care popa devine supra-
veghetorul In numele pofitiei si al earth cap suprem sunt un imparat laic si
un procuror laic al Sfantului Sinod ?
Tara fara traditiune I N'a rezistat, domnii mei, la cel dintaiu soc serios pe
care l'a avut inteo convulsiune generala. Poporul rus a acceptat ieri tirania ab-
solutismului ; se spune astazi orbeste tiraniei sovietiste. Pe nici un popor nu s'a
incercat experimentarea celor mai crude teorii comuniste cum s'a incercat asupra
poporului rus si de sase ani poporul rus le suporta cu aceeas resignatiune cu
care cainele ranit, in coltul unde s'a tarit, nu cere decat sa-1 lai in pace, chit
sa moara fara ajutor.
www.dacoromanica.ro
AL. MARGHILOMAN DOCTRINA CONSERVATOARE 115
V'am facut, domnii mei, o paralela din care trebuie sa se degajeze invataminte.
Suntem noi popor de traditiune? Nu in toate: trebuie sa, o recunoastem.
Avem doua tradititmi insa foarte serioase: traditiunea re1igioas i traditiunea
proprietatii. Celelalte ne lipsese.
Atunci, trebuie s Ern foarte prevazatori and In evolutiunea noastra, n'avem
In seama noastra, cleat acesti factori cari ne creeaza o individualitate.
Traclitiunea religioasa. Da, e foarte puternica in Romania. Noi suntan atat
de fideli traditiunii ancestrale, ca, am pastrat pang si in religia cresting apucaturi
ale paganismuhii : nol punem in mama mortului piesa de monecla pe care o puneau
grecii i romanii pentru ea sufletele s plateasca bareagiului Caron trecerea Sty-
xului. Traditiune religioasa: sa nu radem de dansa, domnii mei, aceasta face no-
bleta noastra. Noi am mai pastrat pomana. Ce este ea altceva decat ofrandele
pe care Romanii le aduceau pe mormintele scumpilor lor morti? Paganism, dar
tot religie ; da, am pastrat o uzanta, pagan& dar- tot religioasa este, desi
nu cresting, i s'o pastram pentruca asa, se Malta, Th irul anilor legaturile
noastre cu trecutul.
Am devenit un popor crestin i, odata ce am trecut la ortodoxie, am stat
fixati aci. Noi n'am cunoscut, din fericire, luptele religioase. Incercarile de In-
toarcere la catolicism,- in secolul al XH-lea si al XIII-Iea, se petrec mai mult In
randul curtenilor, domnite favorizand eatolicismul Orli lor de origing; dar noi,
odata, alipi ortodoxiei, am stat neclintiti. Lupte sangeroase cum a fost Reforma,
noi n'am cunoscut si atunci traditiunea religioasa, a ramas In toata vigoarea ei.
Domnii nostri, and aveau prea multe pa'cate pe constiinta, clacleau cate-o bi-
serica expiatorie ; marii nostri voevozi innaltau cate-o biserica votiva intru iz-
bandirea proiectelor lor sau ate o manastire pentru consacrarea unei fapte mari.
Prin religie s'a pastrat in lumina cultura; prin secolul al XVI-lea cele dintai
tiparituri au fost religioase ; la manastiri au fost tiparnitele. Prin artile bise-
ricesti s'a pastrat la poporul moldovenesc din Basarabia, limba; prin popii ei
Transilvania si-a pastrat cultura nationala si pang i structura economica.
Atunci, inva-tamantul: nu va atingeti de religie. Trebuie s o servesti cu de-
centa, pentruca este legatura cea mai temeinica, cea mai istoricit cu trecutul.
Dealtminteri, domnii mei, chiar daca, n'ar fi traditiunea care sa ne impung
aceasta discipliM, simpla ratiune de Stat ar trebui s ne-o indice. Firea ome-
neasca, este tesuta de instincte ; instinctele acelea le scliviseste civilizatia; dar
de cate ori civilizatia nu s'a dovedit neputincioasa fie in momento de cataclism,
fie chiar in vie* normala, in fata saraciei si a tentatiunii saraciei 1 i atunci,
cum nici un popor n'a ajuns in starea culturii platoniane, asa ca fiecare om sa-si
fad,' moralalui, ca fiecare cm sa. se Inv* ce este bun si frumos, salasam, domnii
mei, Inca foarte multg vreme s fiinteze In Romania morala cea mecanica pe
care cele zece porunci ale bisericii le infiltreaza de mici, mecaniceste, In urechea
copiilor: nu e bine sa, furi, sa nu ravnesti la bunul vecinului, nu e bine sa faci
juramant fals i ash, mai departe. Acele miscari ale constiintei revin, din cand
in cand, in crize morale, chiar i la cei mai inrautatiti.
Asa fiind, domnii mei, doctrina conservatoare e religioasd In sensul pe care
vi l'am argtat. Ea admite c trebuie s inconjuram pe reprezentantii cultului
de tot respectul si de toate posibilitfi1e materiale pentru ca chiriarhul, ea si
preotul, s poata fi cu mama larga In distribuirea earitatii.
tr`
www.dacoromanica.ro
11.6 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
AL. MARGHILOMAN: DOCTRINA CONSERVATOARE '117
18 Februarie 1923
www.dacoromanica.ro
SOCIALISMUL MARXIST
EVOLUTIA SOCIALA
*ERBAN VOINEA
www.dacoromanica.ro
120 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
SEEMAN VOINEAt SOCIALISMUL MARXIST $1. EVOLUTIA SOCIALA 121
telor omenesti trecute, se naste tot mai mult ideea, et' nu mai pot fi socotite
_atat de absurde institutiile trecutului, c ele trebuiese considerate dimpotriviti
ca elemente neaphrat necesare si rationale in perioada in care s'au ivit. Marea
revolatie francezt lucrase, prea adanc pentru ca cineva sh se poath gandi sit
reintroneze formele trecutului. Era firesc sh se nasch deci ideea evolutiei sociale.
Forme le sociale apar rationale pentru vremea lor, devin inst, la un moment
al desvoltarii, incompatibile cu alcttuirea socialt, care a progresat.
Astfel, din schimb area situatiei de clash a burgheziei, ve dem cum se schimbh
si ideologia
ei in general si cum, prin noua situatie in care se allt ca clash
dominanth, ea e determinatt sit introduct ideea de evolutie in istorie.
Dar aceasta este numai o parte a atitudinii ei cele noui. Nu trebuie sit
uithm ch in noua ei situatie de clash dominanth, burghezia merge mai departe:
ea introduce in istorie elementul evolutivdar se leaptdh totdeodath de carac-
terul materialist al conceptiei ei de pant aici.
Inteadevtr, asistarn la o reinviere a fiozofiei idealiste, in special in Ger-
mania, unde inraurirea revolufei fusese mult mai redust decat in Franta
sau cleat in Anglia, care trecusera printr'o radicalt, revolutie burgheza.
Hegel, titanul acestei gandiri in Germania, chutand sit explice cauzele, care
determinh evolutia, ajunge la concluzia cit factorul hottxitor este ideea;
ea este weea care progreseazt, se schimbt i, ca un simplu reflex al acestei
desftsurari, se schimbh i lumea inconjurttoare i formele diferite ale societttii.
Inst cercettrile. din acea epoch', nu se marginesc la rezultatele de care ani
vorbit pant aci si care au dus la studiul trecutului. Stiinta progreseazt in general
in acest veac. Din. ce in ce mai stranse sunt relaile trilor capitaliste cu
coloniile, studiul popoarelor primitive face progrese mari, se adanceste cerco-
tarea Indiior rhstritene, a picilor rosii din America si se naste tot mai mult
din aceasta o cunoastere mai profunda g relafdlor in care Wiese popula-
tiile asa numite naturale. In acea opoct ia nastere etnologia, fiologia corn-
paratt si mai ales preistoria. Osemintele vechi gtsite, armele vechilor popoare,
a ctror amintire se si stersese, ornamentele preistorice, nu mai sunt conside-
rate caT simple curiozittti, ci tot mai nuilt, ca documente ale epocei ctrora
apart-in. Dupt cum un paleontolog poate sit recltdeasch structura unei intregi
specii disphrute, dupt cateva vertebre i un maxilar, tot ash preistoria ajunge
sit reconstitue formele societttii disphrute, dupa simpla osaturt pe care o
reprezinta aceste cateva unelte regtsite. Se intelege dela sine ch preistoria
trebuia sit indrumeze, in mod firesc, din nou spre conceptiile materialiste.
Intreaga ideologie a popoarelor disphrute, datinele lor, religia lor, toate formele
lor de ganclire erau reconstituite numai i numai pe baza odor cateva ramt-
site de care lit vorbeam, invederandu-se astfel rolul hottritor al elementelor
productiei materiale.
Si mai era un element care duce& la reintronarea conceptiei materialiste
si anume revolutia cea mare, care nu se stersese din amintirea nimtnui si In
cursul chreia lupta de clash aptruse cu atata clatitate, incat nu se putea ca
istoricul acelei epoci sit nu cerceteze influenta mare pe care o avusese asuprd
istoriei. Ati auzit citandu-vi-se cuvantul lui Guizot, care infttiseazt lupta de
clasit ca un fenomen existent si care nu poate fi thgtduit. In acea epoct, a
Restauratiei, mai tqi istoricii liberali conced existenta luptei de clash si o
www.dacoromanica.ro
122 DOCTRIIVELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
5ERBAN VOINEA SOCIALISMUL MARXIST SI EVOLUTIA SOCIALA 123
www.dacoromanica.ro
124 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
stransa intre toate aceste formatii sociale, intre grupdri si clue de o parte
si economia de alta, nu dispare nici in restul evolutiei omenesti. Alta va fi
societatea, care se bizuie pe plugul rudimentar, pus in functie de robi, alta
societatea care se bizuie pe masinism, pe o tehnica desvoltata Aceasta baza
determina relatiile dintre oameni i categoriile sociale din epocile corespun-
zatoare: proprietarul latifundiar si robul, mai tarziu serbul i marele feudal,
iar azi salariatii si capitalistul. Toate aceste categorii sociale, clase, grupari,
sunt urmarea fireasca a modului de productie din epocile corespunzatoare.
Dar nu numai clasele, gruparile sociale in general, ci i apetrile politice ale
oamenilor sunt strans legate cu modul lor de productie.
Astfel, dach luam triburile nomade ale vanatorilor de odinioara, pentru a
cerceta, care erau asezamintele lor politice, vom vedea cb", in starea aceea primi-
tiva, puterea toata era concentrata in adunarea populara, care era suverana
si detinea toate puterile: cea legiuitoare, cea executiva si cea judecatoreasca.
Barbatul vanator era totdeodat a. si rsboinic. Rasboiul in acea perioada era o
industrie foarte lucrativa, caci barbarul nomad intrebuinta una i aceea unealta,
sageata si palosul, pentru procesul de productie: vanatoarea, i pentru fa's-
boiul in care prada, populatiile triburilor mai inaintate, care se fixaserii locului
si se indeletniceau cu plugaritul. Pe cand barbatul nomad, se all& in peregri-
Rani neincetate dupa vanat, femeia sta acas i Ingrijia, de cele necesare
traiului. Barbatul avea, astfel deplina libertate si participe in mod cat mai
larg la viata publica, asistand la toate adunarile populare de care va vor-
beam. La inceput participase sifemeia, in mod egal,la toate adunarile populare.
Insa din clipa in care industria casnica incepe sa retina tot mai mult pe femeie
In jurul casei, asistam la disparitia femeii in adunarea poporului. Cu
cat progreseaza agricultura, cu cat cere sfortari mai marl, cafi retin tot mai
mult si pe barbat pe ogorul ce-1 cultiva, asistam si la excluderea barbatului
din viata publica, la disparitia demOratiei.
Fixat locului, plugarul nu mai poate s participe atat de usor la adunarile
poporului. Prezenta lui la locul de productie este absolut indispensabila.
Lipsa lui, in vederea unui rasboiu mai indelungat, chiar i victorios, poate ame-
ninta intreaga lui gospodane, daca II sileste s lipseasca de acasa in epoca
insamantarii sau a secerisului. Astfel dinteo cinste, dintr'un drept, purtarea
armelor devine o povara. Totus, pentruca tarinile lui pot fi pradate de nomazi,
agricultorul e slit sa tocmeasca anumite categorii de oameni, care sarl dpere
impotriva navalitorilor. Astfel asistam Ia nasterea castelor rasboinice, a nobili-
mei de spada. Dupa cum functia FAsboiului devine tot mai grea pentru
plugar, tot asemenea i participarea lui la adunarea poporului. Formele de
convietuire dintre oameni devin tot mai .complicate si tot mai mare pricepere
se cere celor chemati s hotarasca treburile publice. Participarea la viata
politica cere tot mai multa pregatire specia1 i un sacrificiu de timp pe care
plugarul nu-1 poate face. Astfel, dupa cum a cedat o parte din atributiile
sale in favoarea nobilior de spada, pentru ca apere impotriva vrajmasilor,
tot asemenea Ii vedem cedand si din atributiile sale politice, in special in
favoarea castei preatesti, care tot mai mult detine puterea si indeplineste func-
iile pe care pana aci le indeplinise adunarea opulara. Vedem deci cum
trecerea dela un mod de producere la altul, dela Vanatoare la plugarit, este
www.dacoromanica.ro
ERBAN VOINEA: SOCIALISMUL MARXIST SI EVOLUTIA SOCIALA 125
0 alta urrnare a acestei schimbari, dela trib la sat este si forma cores-
punzatoare politica a despotiei, care .se naste in aceasta epoca. In oarecare ma-
sura ea se intalneste in Europa in veacul de mijloc, in epoca feudalismului;
iar in forma sa cea mai caracteristica exist i astan in Asia. Despotia aceasta
este bazata pe pulverizarea tuturor fortelor sociale. Individul nu mai repro-
zint nimic. Infasurat in domeniul stramt al satului, el nu mai stie ce se petrece
in afara, nu mai exista. in Stat alta legatura organica decat organizatia clasei
dominante. Astfel, clasa dominanta fiind singura organizatie, nu i se poate
opune nimic. Arbitrarul, despotismul nu mai cunosc margini.
Vedeti cum toate aceste desfasurari sunt strans legate cu desvoltarea pe
care o ia economia. Fiecare prefacere in sanul procesului de productie are
ca urmare o prefacere nu numai in relatiile dintre oameni, dintre diferitele
clase i categorii sociale, ci, in legatura stransa cu aceasa economie, se schimbil
5i formele asezamintelor politice omenesti.
Legatura intre economic i partea materiala a vietii omenesti este aceea
pe care o putem intelege in deobste cel mai usor. Mai grea este intelegerea
determinarii dintre factorii spirituali, intre felul de gandire de o parte si irtre
elementele materiale ale societatii de alta.
Pentru a intelege aceasta legatura, s luam pilda unei mari desfasurari de
idei a Renasterii, i sla cercetam, care au fost elementele materiale,
care i-au dat nastere.
Daca ne intrebam, care a fost baza societatii feudale, vom ajunge la conclu-
zia de care vorbeam adineauri, c productia taraneasca era baza economiei
in veacul de mijloc: un sat, sau mai multe marca alcatuia celula economica,
a acelei epoci. In cadrul matei unitati economiee se produceau toate cele
necesare traiulai. Schimbul era extrem de putia desvoltat. Marca incepuse cu
proprietatea comuna asupra celor mai multe dintre mijloacele de productie.
Incetul cu incetul proprietatea comunista a pamantului arat pierise. Se mai
. pastrau inca vestigii de proprietate comunistA in legaturil cuOdurea, ptisunile
www.dacoromanica.ro
126 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
$ERBAN VOINEA: SOCIALISMUL MARXIST $1 EVOLUTIA SOCIALA 127
www.dacoromanica.ro
128 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
zentanta cea mai caracterisidca a acelei epoci. Inteadevar, in acea vreme asi-
starn la renasterea spiritului laic: preocupar.ile se indreapta tot mai mult spre
necesitatile pur omenesti; partea teologica a preocupkrilof se sterge si se inte-
teste lupta dintre biseric i universitktile hice. Lupta impotriva bisericii era
cu atat mai usoara, cu cat dead incolo orasul, Turtatorul capitalului corner-
cial, devine totdeodatil sipurtatorul progresului social; iar biSerica, care Ora
aci fusese un element de propsire, devine tot mai mult o piedica a acesteia.
Ea nu reprezinta, numai feudalismul, i deci un mod. de productie trecut, ci
inceteaza de-a mai juca i rolul de aparatoare a crestinatatii impotriva rasa-
ritului pagan. Rolul acesta Ii joaca tot mai mult un alt factor: Habsburgii.
Dealtfel, crestinatatea nu mai este amenintata, in inima ei, in Europa centrala.
Papalitatea, in consecinta, nu mai este apratoarea impotriva navalirilor tur-
cesti, care ameninta in primul rand tarile dunarene, Ungaria, Po Ionia i sudul
german. Decaderea papalitatii in acea vreme merge atat de departe, incat
pana si fondurile pe care biserica apuseana le strangea pentru a sprijini apa-
rarea popoarelor din orientul Europei impotriva Osman1ii1or,1e intrebuinteaza
pentru luxul papalitatii dela curtea din Roma. Astfel lupta nouilor elemente
capitaliste este usurata mult. Forme noui de gandire iau nastere, mai ales- in
jurul republicilor comerciale din acea epoca. Acestea desgroapa, prin legatura
stransa pe care o an cu Orientul, tot mai mite din vestigiile lumii i gandirii
elenice, in special ramasitele unei alte republici comerciale de pe vremuri, ale
Atenei. Legatura directa cu trecutul Romei nu disParuse niciodatti complet
in Italia. Prin aceste descoperiri noui, antichitatea ajunge tot mai cunoscuta,
iar formele ei de gandire corespund in mare masura nouilor necesitati ideologiee
ale claselor carora le due nastere negotul capitalist mondial.
Daca inteadevar ideea ar fi aceea care hotkraste formele de manifestare
omeneasca, daca inteadevar ideea ar fi aceea, care hotaraste formele sociale
in care convietuesc oamenii, ar fi trebuit ca odata cu renasterea ideilor anti-
chitatii, St asistam si la renasterea acelei epoci, la renasterea sclavagiului si
a intregei societati antice. Ce vedem insa?
Daca ganditorii acelei epoci imprumuta forme de gandire ale antichitatii,
asistam si la o selectie pe care o fac in ideile trecutului: ei nu primesc din
ideile lumii romane i elenice decat partile care corespund necesitatilor lor
materiale, lepadandu-se de partea pe care n'o pot intrebuinta. Deaceea una din
trasaturile caracteristice ale umanismului este tocmai inconsecventa. Ideea
nationalei pe care o sprijinti umanismul pentru motivele aratate este cu
totul straina de preocuparile lumii antice. Cu toate acestea umanistii o sprijinti
mai departe, caci ea corespunde unei necesitati a epocii lor. Tot asemenea asi-*
stain la alta inonsecventa polifica: acesti mari admiratori ai vechilor republicani,
ai lui Cicerone si Demostene, sunt totdeodata sprijinitorii cei mai vajnici
ai absolutismului, care in aceasta epoca corespundea unei necesitati a capi-
talului comercial. Umanistii combat si ironizeaza monarhia absoluta din acea
vreme, dar niciodata ca institutie, ci numai in persoana ce o reprezinta, iar
idealul lor ramane monarhia absoluta, fireste, o monarhie.absoluta, in capul
careia sti se afle un print umanist. Pentru acest print umanist scrie Machiavel
tratatul sau de politica. Dar oricat ar fi monarhia in contraziceTe cu formele gn-
dirii antice, ea e sprijinita de umanistii, cari roiesc in jurul tuturor eurtilor regale.
www.dacoromanica.ro
ERBAN VOINEA: SOCIALISMUL MARXIST I EVOLUTIA SOCIALA 129
www.dacoromanica.ro
130 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
BEAN VOINEA: SOCIALISMIM MARXIST SI EVOLII TIA socIALA 131
tanta acestor tendinte. Ignorarea sau gresita lor apreciere poate duce si a si
dus la concluzii gresite. Aceasta poate fi o gr*ala a marxistului dar nu a
marxismului, o greseala a cercetatorului, dar nu a metodei de cercetare. Caci
materialismul istdic este o minunata unealta pentru cercetarea i priceperea
realitatilor sociale inconjuratoare, dar el nu poate dispensa pe nimeni de stu-
diul realitatii si nu trebuie privit ca o formula' magica, care prin ea insa's s dea
solutii definitive.
Dupa cum ni se obiecteaza, c opera'm cu tendinte i legi de desvoltare ine-
xistente sau prea putin cunoscute, se mai spune ca, daca avem meritul de a fi
aratat insemnatatea factorilor economici, am neglijat factorii ideologici si nu
le-am acordat rolul pe care-1 au in realitate. Aceasta mi se pare gresit. Nu tre-
buie s uithm situatia in care a luat nastere marxismul i anume hipta pe
care a trebuit s o duca dela luceput impotriva conceptiei idealiste dominante.
In aceasta lupta impotriva hegelianismului este oarecum firesc i s ia nastere
o oarecare exagerare materialista', dupa cum pentru a indrepta o vergea
indoita e necesar s o indoim in sens Myers.
Ceeace este cert, este ca intemeietorii marxismului au iost constienti de
aceasta exagerare i dovada o avem in scrisorile pe care le adreseaza adeptilor
bor. Astfel, intr'o scrisoare a lui Engels care Mehring, cu privire la lucrarea
ultimului, intitulata Lessinglegende, primul spune urmatoarele:
Ai expus lucrurile principale in mod magistral i convingator . . . Nu lipsecte
deceit un punct, dar care si la Marx ci la mine nu este suficient relevat . . . Anume,
noi am pus in primul rand, ci trebuia sit punem, greutatea principald in deducerea
conceptiilor politice, juridice ci a celorlalte conceptii ideologice din elementele
economiei. . .
Engels indica apoi, ca a neglijat s arate modul, cum aceste conceptii
odata ivite, devin la randul lor factori activi, i incheie:
Deoarece teigaduim diferitelor sfere ideologice, care joacd un rol in istorie,
--o desvoltare istorica independentd, adversarii noctri afirma di le-am tagadul pi
orice eficacitate istoricei.
Ac geisim la baza conceptia vulgar i antidialecticii a cauzei i efectului ca
doua "poluni opuse in mod absolut 0 ignorarea efectului reciproc; ei uitei c un
element istoric, pe data ce s' a ndscut din alte cauze, in ultimei instantei de natutra
economica, reactioneadi insuc dead, incolo asupra mediului, ba pima i asupra
propriei sale cauze. . .
.Intealta scrisoare, catre Bloch, Engels scria urmatoarele:
Dupd conceptia materialista a istoriei momentul, care hotdracte in ultima
inastanta istoria, este productia i reproductia vietii reale. Dacei cineva
denatureazei aceasta in sensul cd elementul economic este singurul determinant,
el transforma aceasa propozifie intr'o frail abstracta, absurda, care nu spune
nimic.
Situatia economicd este temelia, dar elementele deosebite ale suprastructurii
formele politice ale luptei de clod, constitutiile, formele juridice ci chiar ci
reflexele ideologice ale acestor lupte, teoriile politice, juridice ci filozofice, concep:.
tiile religidase. . . influenteaza c ele asupra desvoltarii luptelor istorice ci In
multe cazuri le determind in mod hotiritor forma.
Exista o inrelurire reciprocei a tuturor acestor momente, din 'care in definitiv,
9*
www.dacoromanica.ro
132 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
SEREAN VOINEA: SOCIALISMUL MARXIST g EVOLUTIA SOCIALA 133
www.dacoromanica.ro
134 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
$ERBAN VOINEL: SObIALISMUL MARXIST $I EVOLUTIA SOCIALA 135
www.dacoromanica.ro
136 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
sular se mai mentin vestigii de proprietate feudalk tot astfel nu se poate con-
test& superioritatea marei exploatan asupra celei mici, pe baza faptului ca
in anumite ramuri de productie, de o insemnatate secundara, munca ma-
nual& i micile intreprinderi se mentin cu succes.
Deasemenea, se contesta exactitatea afirmatiilor marxiSte in privinta
crizelor. Din capul locului trebuie s facem o deosebire intre criza propriu zisa
de o pane, iar de alta caracterul ei de periodicitate i tendinta ei de a deveni
cronick Criza ca atare nu poate fi contestata; ea este un fenomen legat in mod
indisolubil de felul capitalist de productie. Caci ce este acest proces de pro-
ductie alta, decat acoperirea necesitatilor sociale prin producatori privati,
independenti unii de altii, can ii reglementeaza productia dupa factori
de apreciere subiectivi i nu se intemeiaza pe nici o data certa. Din moment
ce productia capitalistului e mai mica decat necesitatile sociale, cresc pre-
turile. El este astfel imboldit sa sporeasca productia, pentru a putea acoperi
cererea. Pe data ce productia este mai mare decat consumul, marfurile nu
se mai pot desface, incep sa scada preturile i astfel intervine criza. Legea
pe care ne-o prezinta liberalismul economic ca regulator al societatii capita-
liste, legea ofertei i a cererii, nu este altceva cleat criza de care vorbim noi.
Regulatorul acesta idilic inseamna in realitate faliment, lipsa de lucru i
mizerie pentru zeci de miioane de oameni. In zilele noastre bantuie cu furie
o crizaasemanatoare.i e greu sa se conteste realitatea unui fenomen, ale carui
manifestari se petrec sub ochii notri.
Fapt este ca in ultimele decenii s'au vadit anumite tendinte, care fac sa
nu mai putem afirma cu aceea -Carle caracterul periodicitatii crizelor i ten-
dinta lor de-a deveni cronice. Dar aceasta nu schimba nimic din economia ge-
nerala a marxismului. N'are important& dad, criza se ivete la 15, 18 sau 25
de ani, daca se repeta in mod periodic, sau daca izbucnete spontan. amblaile
ei sunt in toate cazurie aceleai. Aadar i in privinta crizelor putem mentine
concluziile la care a ajuns Marx i s repetam cu el, ca singurul regulator
al societatii capitaliste este catastrofa.
0 alta obiectie care ni se aduce foarte des, este i aceea in legatura cu a
numita teone a degenerarii, Nerelendungstheorie, nume pe care 1-au dat
adversani i nu noi acestei teorii.
Am vazut ca in programul din Erfurth se afirma ca societatea capitalista
are tendinta sa degradeze tot mai mult proletariatul. Ni s'a obiectat ins& de
catre adversari, ca in desvoltarea ultimelor decenii, proletariatul s'a ridicat
dintr'o situatie din cele mai grele a4a ajuns la un nivel de traiu cu mult su-
perior celui de acum_trei sferturi de veac. -
Data am cercet cartile albastre, anchetele oficiale facute pe la jumatatea
veacului trecut de inspectorii industriali ai guvernului britanic, am vedek
ca situatia proletariatului deatunci era ingrozitoare. Se lucrau 18 20
de ore zilnic, in conditii absolut neigienice, fara masuri de aparare impot
triva accidentelor. Femeile i copiii lucrau la olalta cu barbatii varstnici, fara
deosebire.. In mine se intalneau copii de 6, 5 qi chiar 4 ani indeplinind mune&
cea mai istovitoare. Tineri de 17-18 ani nu tiau cat fac doua i cu doua, nu
auzisera niciodata de Nelson. Intrebati eine a lost Cristos, asemenea tineri
au raspuns ca a fost un rege de de mult din Londra.
www.dacoromanica.ro
$ERBAN VOINEA: SOCIALISMUL MARXIST $1 EVOLUTIA SOCIALA I 37-
dar socotim ca cle sunt datorite luptei duse impotriva capttalismului, iar nu
influentei capitalismului. Inteadev6r, la un moment dat al desvolUrii, pro-
letariatul incepe sa se organizeze i reuete astfel sa anihileze tendintele de
degradare ale capitalismului. Tendinta aceasta capitalista se mentine insa i
dovada cea mai buna o avem astazi sub ochii notri: ori unde slabete puterea
organizatiior clasei muncitoare, ori unde ea pierde din puterea care i-a asigurat
anumite cuceriri, clasa capitalista smulge proletariatului exact atat inapoi
cat a pierdut acesta din puterea sa. Vedeti ce se petrece astazi in Bavaria, Un-
garia, Italia. Pretutindeni unde organizatia proletara slabete, i se smulg cu-
ceririle obtinute in trecut.
Dealtfel socialismul ii ateapta realizarea dela ridicarea nivelului de traiu
al proletariatului. Daca noi am afirm& c muncitorimea nu se poate riclic
in cadrul societatii actuale, c nivelul ei trebuie sa scada, aceasta ar insemna
implicit ea socialismul va fi irealizabil, caci el nu poate fi rezultatul exploziei
spontane a unor masse flamande i desnadajduite, ci opera chibzuita, indelung-
pregatita i realizata in curs de decenii, de care o clasa muncitoare ajunsa la
putere nu numai prin numar, ci i in temeiul superioritatii ei intelectuale i
morale.
Dar mai presus de obiectiile aduse superioritatii marei exploatari
crizelor sau degenerarii argumente impotriva socialismului ajunse clasice
ni se aduce azi un argument hotaritor: Rusia sovieticd. Bolevismul, credintele
si metodele sale sunt identificate cu marxismul, iar rezultatele sale practice
ne sunt infatiate ca o suprema dovada a utopiei socialiste.
Asemenea incercare trebuie s'o respingem cu hotarire, i domniile-voastre,
dupa cele expuse de mine pana ad, yeti intelege pentru ce. Inteadevar v'am
infatiat ca idee fundamentala a marxismului, aceea, Ca economia este fac-
torul, care determina nu numai viata material& a societatii, ci i pe cea spiri-
tuala, ca realizarea socialismului este conditionata de nenumarate condign,.
de desvoltarea marei industrii, de ridicarea proletariatului, inteun cuvant
de desvoltarea modului capitalist de producere cu toate urmarile sale.
Ce este oare holevismul rus alta, cu incercarea sa de a trece deadreptul
din plina barbarie feudala la socialism, cleat o tagaduire a marxismului? Cum
poate cineva sa identifice socialismul tiintific, micare i ideologie rezultata
din desvoltarea marei industrii, cu o revolutie sociala izvorita din nevoile
agriculturii i ale tarAnimii? Insu falimentul practic al bolevismului cu gran-
dioasa sa incercare de a violenta legile economiei i cu falimentul la care acesta
a dus in mod necesar, sunt o suprema confirmare a ideii fundamentale a mar-
xismului.
Dar ni se obiecteaza: cum sa nu luam bolevismul drept doctrina mar-
xista, and el insu ni se prezinta ca atare? Cand el Ills11 se afirma singurul
reprezentant al marxismului nefalsificat? i and se tie ca elementul deter-
www.dacoromanica.ro
138 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICA
minant al miscarii bolsevicii 1-au alcatuit, eel putin la inceput, muncitorii dela
orase, iar idealul lor a fost realizarea socialismului integral?
Totusi nimic mai firesc decat acest rol al proletariatului industrial rus si
travestirea ideologiei sale primitive in formele socialismului marxist. Dack
cercetam revolutiile burgheze din Anglia si Franta vom vedea e i acolo
trecerea dela feudalism la capitalism nu a lost opera burgheziei singure, ci
rezultatul unei aliante a acesteia cu elementele plebee revolutionare, care re-
prezentand elementul cel mai radical, smulg la un moment dat conducerea
misearii din mainile burgheziei, tind s treacL dincolo de cadrul revolutiei
pur burgheze, pentru ca apoi, sub presiunea imprejurarilor economice ina-
poiate, sa se prabuseasca spre a ceda din nou locul burgheziei.
Yeomenrya englezk ironsizii din armatalui Cromwell, sansculopi, jaco-
binii, plebea oraseneasca inarmata, incearca s introneze prin dictatura dreptul
lui Hristos pe pamant in veacul al 17-lea, iar in cel de-al 1S-lea libertatea, fra-
ternitatea, egalitatea. Ace las lucru se petrece si in Rusia. Miscarea burgheziei
pentru a rasturna feudalismul atrage pe primul plan nu numai imensa ma-
j oritate a taranului infometat de pamant, ci i patura cea mai energick a po-
pulatiei orsenesti: proletariatul. Intr'adevar, dack, in veacul al 17-lea elementul
eel mai radical il reprezinta taraMmea mijlocask in veacul al 18-lea meSte-
sugarii foburgurilor pariziene dau revolutiei franceze elanul pe care II cunoa-
steti, iar in revolutia burgheza rusk, petrecuta sub ochii nostri, in veacul al
20-lea, dupa ivirea marei industrii, nimic mai firese cleat inlocuirea yeomen-
ryei engleze si a jacobinilor parizieni, prin proletariatul din Petrograd. Tat
dupk cum nu ne mirk ca elementul tafanesc din armatele lui Cromwell imbrack
aspiratiile sale in forma gandirii bisericesti, iar mica burghezie pariziank se
drapeaza cu ideologia enciclopedistilor, nu trebuie s ne mire nici faptul ci
proletariatul rus adopta formele gandirii socialiste i Inca mai putin faptul
c& dintre conceptiile socialiste, bolsevismul adopta daca nu ca fond, cel putin
sa terminologie pe cea mai desavarsita, pe cea dominantk: doctrina mar-
xist.
Nu din orientul inapoiat, ci din apusul industrial asteptam noi realizarea
socialismului. Acolo unde majoritatea populatiei s'a gramAdit in orase, unde
majoritatealocuitorilor o alcatueste proletariatul, uncle organizatiile sale eco-
nomice i politice sunt cele mai puternice Si disputa intaietatea tuturor ce-
lorlalte particle la olaltk acolo unde productivitatea munch a sporit enorm
concentratia capitalista, a atins un grad inalt, care ingaduie conducerea pro-
ductiei dupa, un plan central, unde clasa muncitoreasca, educath i discipli-
natk prin lupte de mai multe generatii, a atins un nivel intelectual indeajuns
de ridicat spre a face fatA tuturor problemelor pe care le...pune viata atat de
complex i delicata, a societatii moderne aceluia, care detine canna Statu-
lui, acolo va trebui s ia nastere socialismul.
Dar cei mai multi dintre aceia, cari nu partieipa direct la lupta proleta-
riatului, se cutremurk de groaza la ideea comunismului de maine, pe care chiar
atunci and ajung sa-1 recunoasca, drept forma inevitabila a societatii viitoare,
ii considerk ca o intoarcere la aceea ce purtatorul de cuvant al liberalismului
economic a numit treapta cea mai de jos a omenirii, la inceputurile ei de sal-
b atacie.
www.dacoromanica.ro
SERBAN VOINEA: SOCIALISMEIL MARXIST SI EVOLUTIA SOCIALA 139
www.dacoromanica.ro
140 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
si sute de robi s munceasca pentru ca din prisosul muncii lor A, se poata in-
tretine i desvolta in ragaz, in afara de orice preocupAri i griji materiale, um
Aristotel. Zeci i sute de mii de serbi au trebuit s se istoveasca, pentru ca in
jurul castelului medieval trubadurul A gaseasca prilej i imbold pentru poe-
mele sale, pentru ca in jurul curtilor regesti artele frumoase A poata progresh.
Zeci de miioane de proletari au trebuit s indure lanturile sclaviei moderne
ale salariatului, pentru ca societatea de astazi s ajunga la cuceririle minu-
nate ale stiintei moderne. Fiecare dintre aceste etape a reprezentat un progres,.
fiecare (Entre ele a insemnat o largire a cadrului celor cari participau la cu-
ceririle spiritului uman. Azi pro ductivitatea a ajuns atat de mare bat e data-
putinta unei societati in care sa cada ultimul privilegiu i intreaga colectivi-
tate omeneasca, deservita de robii de otel ai tehnicii moderne, A participe
ca egali in domeniul economiei, dupa cum a si ajuns sh. participe ca egali in do-
meniul politicii. Caci, dupa cum o spune cu drept cuvant Kautsky, socialismut
nu inseamna altceva decat transplantarea democratiei din domeniul politicii
in acela al economiei.
Am vlzut cum unealta a dat omului putinta A se desparta de restul mmii
animale, sa se smulga de sub imperial imediat al legilor naturii i, stapan pe
tehnica, sa-si croeasca drumul spre civilizatia moderna. Dar unealta, precum
tori marii protectori, a ajuns s puna ea stapanire pe om. In cursul desvoltarii
sociale omul a pierdut tot mai mult domMatia asupra procesului de produ-
cere, care ramas cu atat mai neinteles cu cat se complicau mai mutt for-
mele sociale, carora le dada, nastere a dus la formele producerii anarhice
de marfuri de azi, cu toate rezultatele pe care le cunoastem. Dar societatea
moderna, sfasiata de lupte de clash.si insangerata de catastrofe, se apropie
tot mai mult de clipa in care omenirea, punand din nou stapanire pe procesul
de producere, va redeveni stapana propriior ei destine.
In ziva in care aceasta se va fi realizat, omenirea va putea sarbatorl cea
mai falnica dintre biruintele ei.
18 Februarie 1923
www.dacoromanica.ro
NEOLIBERALISMUL
MIHAIL MANOILESCU
I. LIBERALISMUL I EVOLUTIA SA
Vom examinA in linii cu totul generale, nu atat bazele liberalismului clasic
cat mai ales factorii determinanti ai evolutiunii sale, vom revizui in mod analitic
tateva din marile principii ale liberalismului 0, la lumina nouilor forme sociale
neprevkute de liberalismul clasic, dar de sigur nici contrazise de aceasta
doctrina vom data, s selectionam ceeace este accidental, treccitor i astzi
perimat in principiile liberalismului, de ceeace este permanent 0, in legciturei
,cy ecmditiile esentiale de viatci ale societatilor omeneoi. Din aceasta dis-
cernare dintre trecdtor 0 permanent 0 din considerarea conditiilor politico-
sociale ale vremii noastre, ne va apare unf4iarea noua a liberalismului.
Aceasta noua conceptie o vom pune apoi In cadrul social politic romanesc
vi in raport cu idealul generatiei noastre.
Pentru ceeace privete bazele liberalismului clasic, substratul san economic
0 social, geneza sa i principiile sale ar trebui sa ne raportam la cunotintele
tetitbrului 0 bine inteles nu la cunotintele Nulgare, empirice 0, mai ales 1
nu la cele locale, ci la cunotintele tiintifice 0 generale.
Totu, din nefericire, in taxa noastra este necesara o reamintire, asupra
esentei insa a ideii liberale, intruck in acest domeniu se fac grave confuziuni
.chiar de catre reprezentantii oficiali ai liberalismului.
www.dacoromanica.ro
142 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCH: NEOLIBERALISMUL 143
www.dacoromanica.ro
144 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
0 a treia influenta', aceasta mai mica, care a jucat 1nsA un rol in evolutia
liberalismului, a fost de sigur critica, care s'a formulat de catre lugs cugetA-
torii burghezi, contra rezultatelor la care a ajuns liberalismul.
Nu 1ntelegem prin aceasta critica prea cunoscuta, referitoare mai mult la
imperfectiunea mecanismului vieii publice in statele liberale cum e-- critica
parlamentarismului, ci critica de fond a rezultatelor liberalismului, cu eviden-
tierea aspectului lor meschin, in raport cu nevoile Mai inalte ,ale sufletului
omenesc.
Cel mai reprezentativ i cel mai nou din acesti critici este de sigur Walther
Rathenau. DupA el liberalismul prin substratul sau economic: capitalismul,
-clevine din mijloc pentru riclicarea individului un scop in sine, care ajunge sA
o serveasca fiinta omeneascA i sA mecanizezo intreaga vieatA sociala urmand
un proces Myers decat cel urmat de naturA, care duce totdeauna in evolutiunea
sa dela forme inorganice care forme organice. Recunoscand doar ca libera-
Jismul misca destul de satisfAcAtor fortele inferioare din sufletul oamenilor,
,el Ii neaga Ins orice rezultat mai 'Malt. Gratie liberalismului economic, lumea
sustrasA de la orice preocupari superioare i devenita o imensA casa de comert
se inthua simoare in uriasa 1nchisoare materialA, pe care singurA si-a faurit-o*
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU: NEOLIBERALISMUL 145
www.dacoromanica.ro
146 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCUs NEOLIBERALISMUL 147
www.dacoromanica.ro
148 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU: NEOLIBERALISMUL 149
dela ideia abstracta ca. in societate nu exista deck, sau interese generale, sau
individuale; interese comune ale membrilor unei corporatii nu exisfa.
Totu caracterul organic al societatii a triumfat i asociatiile profesion'ale
s'au refacut sub alte forme. Timpul a dovedit c asociatiile sunt admirabile
maini de ajustaren ale libertatii individuale pe care o marete pe de o parte,
dar pe de alta o micoreaza garantand-o i ca in sistemul capitalist sunt singu-
rele Mstrumente, care permit rezistenta celor slabi in fata celor tan.
Neoliberalismul recunoscartalu-le acest caracter, sus?ine asociatiile muncito-
re,sti, fiindca lucreaza in senzul ideior sale favorizand independenta reala a unui
numgr cat mai mare de cetateni i marind astfel campul de aplicatie al prin-
cipiilor liberale.
Mai mult decat atat, neoliberalismul intelege sa se ocupe chiar de apararea
libertatii individuale in cadrul asociatiunilor insa, pentruca ele sa. nu dege-
nereze in tiranie cum s'a intamplat in Franta inainte de rasboiu i. s ajunga
ca Chronos care i-a devorat proprii si copii, s zdrobeasca pe individul
pe care voiese sa-1 apere.
Tot aa, in acela proces de diferentiere a intereselor sociale 0 de integrare
a lor in formatiuni omogene, s'a produs 1 fenomenul bine cunoscut al marilor
asociatii i sindicate de producatori. Aceste sindicate corecteaza imperfectiile
technice ale sistemului capitalist, cum este exagerarea diversit'atii produselor
in anumite industrii sau stiperfetatiunea comertului de detaliu; ele constitue
mijloace de coordonare i. simplificare a organizatiei economice. In fapt s'ar
putea zice c punctul culminant pe care ele 1-au atins pana astdzi a fost in
organizarea pe care Walther Rathenau a dat-o economiei germane in timpul
rasboiului.
Neoliberalismul nu este in principiu contra acestor formatiuni, dar le pune
o conditiune esentiala: aceia ca fiecare din ele s apara ca un proces natural
i ca rezultat al consimta'mantului liber intre oameni, sa nu devie monopolul
tiranic al catorva i sa se opue astfel tocmai prineipiului celui mai scump al
liberalismului economic: concurenta.
Vechiul liberalism a pacatuit dealtfel prea des la acest capitol; respectand
multe situatiuni catigate, a tolerat de atatea ori monopoluri in numele tocmai
a libertatii economice.
In rezumat, neoliberalismul vede in asociatii forme libere de acordare intre
libertatea individului i interesul social i. departandu-se de conceptia atomista
a vechiului liberalism recunoate asociatillor caracterul lor de formatii sociale
organice. Odata mai mult neoliberalismul prin opozitie cu vechiul liberalism,
care se influenta de factori trecatori se leaga de aspectele permanente ale
vietii sociale.
www.dacoromanica.ro
150 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU: NEOLIBERALISMUL 151
www.dacoromanica.ro
152 .DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
material, sau sunt legati de institutie prin ceeace numeste Walther Rathenau,
idealismul modern care face pe oameni sa, se devoteze pentru anumite institutii
mai mult cleat pentru interesele lor personale cele mai scumpe.
Sh facem atunci odata cu Walther Rathenau o ipotea S ne inchi-
puim c contrar prevederior codurilor de comert din toate rile, o societate
anonima, si-ar eascumpara, propriul ski capital. Ce s'ar intampla atunci Sorie-
tatea ar farnane evident proprietatea nimanub. Ce scop ar mai urmari atunci
societatea? Desigur n'ar mai urmari dividende pentru niste actionari inexis-
tenti ci ar cauth s realizeze succese economice obiective, prin investitiuni
noui, in fabrici i in mijloace de productie i prin inbunatatiri sociale.
Ar fi destul sa se mentina cointeresarea materiala a conducaorilor socia-
fatii la rezultatele sale, pentru ca nervul activit'atii productive sa nu pima, 0
pentru ca s ramana astfel in fiinta toti factorii care conditioneaza progresul
societatii.
Desigur este ceva paradoxal in acest exemplu, aruia i se pot aduce multe
obiectii.
Taus el ne arata, odata mai mult un lucru: Ca nu putem pretinde ca libera-
lismul vechiu, c proprietatea individualii este singura cheie a interesului per-
sonal 0 a progresului economic.
Tot atat de adevarat este insa eh' nu putem s anticipam, ca socialismul,
asupra viitoarelor forme ale proprietatii.
6i o atitudine si cealaltoi ar fi simplista. i neytiinfificd.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU: NEOLIBERALISMUL 153
www.dacoromanica.ro
154 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU: NEOLIBERALISMUL 155
www.dacoromanica.ro
156 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
V. NEOLIBERALISMUL IN ROMANIA
Trecand la tara noastr a. i urm'arind idea neoliberala in cadrul nostru
social si national, o observatie prealabil a. se impune.
Neoliberalismul se infeclifeazei ea expresie fireaseei a unei lungi evoluOi is-
toriee 0 ea o doctrinei in perfectii concordantei etc caracterul nostru national,
Inteadevar desvoltarea noastra istorica cu numeroasele revolutii facute
dincolo i clincoace de munti pentru idea libertatii, arata persistenta roma,-
nior de a pune libertatea deasupra celorlalte bunuri pamantesti.
Dealtfel cum am aratat si mai inainte, libertatea individuala" e atat de
legata de libertatea nationala, incat am putea, s spunem cel deabiec dupei inte-
grarea noastra nationalel liberalismul a apeitat pentru naliunea romcineaseei,
intelesul seiu adeveirat i deplin.
Dar nu numai sub prizma istorica, dar chiar si sub aspectul actual,
viata noastra ecoflomie i sociaM, ne arat c suntem individualisti,
incapabili de discipling, fgra spor la munch' comun'a si in toate Ma spirit de
organizatie.
Sistemele centralizatoare ci tendinfele de organizare neiseute dinteun spirit
socialist 0 eolectivist au la noi totdeauna o slabci efiecteitate.
La noi in taxa un om este in general superior unei asociatii, un soldat e supe-
rior unei companii, o companie e superioarg unui regiment si fiecare din aceste
unitati la randul ei e superioara unittii supreme, care este statul.
Ad dar chiar din punct de vedere strict pragmatic, formula neoliberalci, care
reimtine pe ccit e cu putingi asteizi In tramea individualista, este pentrunoi formula
prin excelenlei national&
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCU: NEOLIBERALISMUL 157
www.dacoromanica.ro
158 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILDSCU NEOLIBERALISMUL 155
www.dacoromanica.ro
160 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
MIHAIL MANOILESCUI NEOLIBERALISMUL 161
11*
www.dacoromanica.ro
164 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
1) Astfel, H. Spencer (lacrarea Iran versus state) ataci doctrina din punct de vedere
individualist, iar Vanderlolde (in lucrarea de (Sociaiisme contre l'Etal din pima de vedere
social4t.
Fit schimb, Dupont-White, in <<L'Individu et PElat (1865) afirma rolul real, i
din ce in ce mai important al Statului.
Recunoastem ca, Dupont-White uneori, e un apologist ail niasuri, al Statului (Vezi
prefata sa la Libellee de T. St. Mill, ed. franceza, 1860; pag. LXX).
www.dacoromanica.ro
I. RADIICANU: SOCIALISMUL DE STAT 165
1) Despre curentul catre interventionism in Anglia, vezi: Elie Halvy: Etat present de la
question sociale en Angleterre, in Revue Politique et Parlementaire, 10 juillet, 1922, No. 332, pag.
5, T. C. XII i Mendelsohn Charlotte: Wandlungen des liberalen England dumb die Kriegs-
wirtschaft, apoi, cuprinzand parerile unor distini scritori din lumea stiintifia 5 politica,
The Limits o/ State Industrial Control a Angliei, editat de Huntly Carter (in 1919).
www.dacoromanica.ro
166 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITICE
1) In Anglia individualismului exagerat, Inca la 1802 s'a votat legea pentru ocrotirea
muncii copiilor din fabricile de bumbac.
www.dacoromanica.ro
I. RADUCANU: SOC1ALISMUL DE STAT 167
noasck 'Dank atunci in multe piiri, fixarea unui numrir de ore de lucru pe zi,
ocrotirea mai serioask a muncei copiilor si a femeior. Cu aceasta, liberalismul
economic din curentul Socialismului de catedrk se declark multumit.
Curentul extrem dela stanga fl reprezintac doctrina socialismului de Stat.
Despre ea vom vorbi acum.
Amintind numai opera celui mai insemnat socialist de Stat, a lui Adolf
Wagner, s-mi dati voie s va," arkt c interventionismul poate fi de douk
feluri. Este un interventionism, care i are obarsia in vechea doctrina a
mercantilismului, adick in acea politick care priveste natiunea ea un tot si
caut si descatuseze vieata internk economick de toate accizele si vamile
interne, insk Ii tinteste privirea asupra unui scop: imbogAtirea materialk
prin inmultirea metalelor pretioase, prin vmi de import, prin prime de
export. Acest interventionism vechiu, mercantilismul, nu poate fi
socotit in nici un caz ca Socialism de Stat; este un interventionism lipsit
de politick socialli, este un interventionism Intreprins in folosul claselor
cari posedit capital i nu se gandeste la ocrotirea claselor muncitoare.
Mercantilismul nu cunoaste politica socialk dupa, cum neoanereantilismul,
care este un nou interventionism din zilele noastre, nu cunoaste de ase-
menea o politick socialk, fatk de clasele muncitoresti, ci se ocupk numai
de interesele economice i vede totul prin prisma acestor interese. Deosebirea
este importantk, pentru c, ne ajuti s inlkturam toate criticele, cafi s'au
adus Socialismului de Stat, prin criticele aduse militarismului economic din
timpul rkzboiului sau neomercantilismului economic din ultimele decenii si
mai ales dupk rsboiul). Deosebirea este importantk ca s lamurim o pro-
blemk Insemnat i pentru tam noastrk.
Socialismul de Stat constatil, al:Atari de Rodbertus, ck pro ductiunea si
distributiunea veniturilor sunt functiuni sociale, c productiunea i distri-
butiunea nu se pot face fall colaborarea Statului. Mai departe, pe MITA
factorii: naturk, capital, munch i Intreprinzktor, Statul este deasemenea
un factor de productiune. Retributiunea lui din produsul total al unei
intreprinderi se incaseazk pe cale de impozite. Lucrul este clar si nu poate
sa fie desmintit. Felul de distribuire al veniturilor este totdeauna influentat
de regimul juridic ca si de datinele existente. Statul dk de fapt cadrul
Tegimului in care are loc distribuirea unui venit. Amandouk aceste feno-
mene sur4 functiuni sociale.
In al doilea rand, se observk cu dezvoltarea tehnicei moderne, cu acu-
mularea de capitaluri, alcktuirea de intreprinderi gigantice, cari cautk si
adesea reusesc s acapareze izvoarele de productiune ale unei tkri i sa
instituie un monopol de ordin privat. Dack asemenea intreprinderi consti-
tuesc monopoluri, doctrina Socialismului de Stat cere trecerea lor
in patrimoniul national pentru urmktoarele consideratiuni: 1) Marile
1) Critici nedrepte, in felul acesta, sunt cuprinse: in lucrdrile urmatoare:
1.. R. Carnot: L'Etatisme Industriel (apkuti in Bibliothque Politique et Economique,
Paris, Payot, 1920).
2. Albert Schatz, L'Entreprise Gouvernementale.
3. Henry Fayol: L'Ineapaoitt Vndustrielle de l'Etat: Les P. T. T. 1921.
4. Adolphe Delemer: Le Bilan de l'Etatisme (1922).
www.dacoromanica.ro
168 DOC TRIN EDE PARTIDELOR POLl TICE
1) Vezi contributia meritoasa a d-lui /on Setlacec: Despre socialismul de Slat gi socialismut
de catedrite, aparuta in volumul publicat de d-I Prof. D. austi, cuprinzand lucrari din semi-
narul de sociologie dela Universitatea din Iasi.
2) De asemenea E. Faguet (Vezi: Le Socialisme en 1907, pag. 360 si urmatoarele), il de-
numeste Socialism limital Socialism practice Socialism realist, menit s modifice, dar
nu O. inlature sistemul capitalist de azi.
3) Philip Snowden, unul dintre conducatorii acestui partid, a aratat in nenumarate-
randuri c partidul travalist nu e socialist in sensul continental al cuvantului (Vezi: Manchester
Guardian Commercial, No. 9, pag. 564 ; deasemenea Karl Diehl, Ueber Sozialismus, Komunismus
und Anarhismus, editia III-a, pag. 386-7). Labour-Party este mai mult un partid al
socialismului de Stat. Conceptia lui Philip Snowden, e cuprins si in lucrarea Labour anct
the New 'Worlds.
www.dacoromanica.ro
I. RADUCANIT: SOCIALISMUL DE STAT 169,
www.dacoromanica.ro
170 DOCTRINELE PARTIDELOI? POLITIOE
www.dacoromanica.ro
I. RADUCANIJI socauslauL DB STAT 171
4 Martie 1923
www.dacoromanica.ro
INDICALISMUL NAE IONESCU
www.dacoromanica.ro
174 DOCTRINELE PARTIDELOR POUNCE
www.dacoromanica.ro
NAE IONESEU: SINDICALISMUL 175
www.dacoromanica.ro
176 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
NAB IONESCU: SINDICALISMUL 177
politica este orice mipare cu scop de a schimbA raporturile juridice dintr'o so-
cietate. Dar pohtica, in sensul restrans, este o micare, numai atunci candintra
In legatura cu institutiile constituite, child intervine in chip pozitiv, adica nu
din afara, ci dinguntru, ca sA provoace schimbarea sau imbunatatirea ra-
porturilor juridice de care vorbeam. Concret, lupta pohtica, insemneaza in
regimul de astazi lupta parlamentara. 0 asemenea actiune este insa hofthit
tondamnata de sindicali0i. Motive le sunt pentru ei de ordin moral. Eu
le-as consider mai degraba tactice. Sindicalitii pricep ca in momentul in
care vor intfa in lupta parlamentara, prin contactul de fiecare zi cu parti-
dele de mijloc sau de dreapta, vor ajunge la un fel de camaraderie, 0 se va
stabili nn inceput de nivelare. Rezultatul fatal al oricarei lupte de acest fel
este transactiunea i compromisul. Dar tocmai compromisul vrea sa-1 evite
cu orice pret sindicalismul; i din punctul lui de vedere cu drept cuvant ;
eaci de indata ce intri in politica, 1 iei parte la legiferare, eti dela sine
Inteles complice la situatia intreaga. Dar atunci nu te mai poti considera,
ea in afara de societate i urmarind transformarea ei radical. Derogari dela
acest principiu nu exista in practica sindicalista. Opozitia hotarita pe care
sindicatele o fac partidelor socialiste 10 are in acest punct exprimarea cea
mai precig. Burghezificareao socialivtilor cari au intrat in lupta parlamen-
tafa, este cea mai buna dovada de primejdia care ameninta mice colabo-
rare cu ordinea stabilitg. Nu uitam c o anumita actiune politica' au in-
treprins sindicatele. Grevele, asupra carora vom reveni mai tarziu, 0 care
au urmarit s imbunatateasca vieata massei proletare, au avut, de sigur o
rasfrangere politick; daca nu in altfel, cel putM in noua legislatie a munch
pe care guvernele burgheze, sub presiunea sindicatelor au trebuit s o adopte.
Dar aceasta nu insemneaza, inch, o derogare dela principiul organizarii ala-
turi de societatea constituita; cad pe de o parte anumite imbunatatiri in
vieata lucratorilor _erau absolut necesare pentru ca ace0ia sA poata rezist&
i sa se poata pregati in vederea revolutiei viitoare, iar pe de alta metoda,
calea prin care amintitele avantagii au fost ohtinute este proprie sindicalis-
mului 0 in conformitate cu principiile enuntate mai sus: aceste avantagii
nu au fost obtinute prin colaborare la opera legislativa, ci din contra, prin
constrangere, prin impunerea punctului de vedere propriu, stand totu in
afara ordinei constituite.
Pentru pregatirea nouei ordine sociale, sindicalismul preconizeaza i rea-
lizeaza organizarea sindicatelor. Sindicatele sunt asociatiuni profesionale,
constituite pe principiul muncii (in sindicate nu intra decat lucratorii), si
diferentiate dupa criteriul me0eugu1ui pe care fiecare 11 exercita. Idealul
ar fi ca toti lucratorii unei anumite meserii si intre in sindicatul respectiv.
In fata imposibilitatii de a realiza acest deziderat, sindicalismul tine sa-0
afirme un punct de vedere caracteristic, i inchizand dupa cum vom vedea
mai tarziu insemnate consecinte. i anume-: faptul c un sindicat nu poate
cuprinde in ,practica totalitatea muncitorilor respectivi, nu primejduege pu-
terea ofensiva a sindicatului; caci hotaritor nu este numarul, ci calitatea
membrilor lui. AO, ca, de unde 'Ana acum, democratia, care se sprijini
pe principiul majoritar, urmari cn toga' staruinta catigarea unui cat mai
mare numar de aderenti, siridicalismul afirma dintr'odata ca nu are neapa-
12 Doctrinole politico
www.dacoromanica.ro
178 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
NAE IONESCU: SINDICALISMUL 179
www.dacoromanica.ro
180 ,DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
NAE IONESCUt SINDICALISMUL 181
www.dacoromanica.ro
182 DOOTRINELE PARTIDELOR PQLITICE
www.dacoromanica.ro
NA.E IONESCU: ZINDICALISMUL 183
este tocmai democratia: oamenii sunt toti egali, dar numeric deosebiti, dupa,
cum deosebite sunt diferitele unitati in seria 1+1+1+.. i asa mai de-
parte. Societatea este in acest caz suma indivizilor care o formeaza, iar vointa
colectiva egala cu suma vointelor individuale. De unde i criteriul majoritar
in stabilirea vointei colective.
Se poate obiecta c acesta este vechiul democratism a lui Rousseau.
De sigur! Dar as fi bucuros sa-mi spuna precis cum e democratismul care
nu mai e a lui Rousseau; as vrea s cetesc anume, sau s ascult undeva, o de-
,finitie a democratismului care sa nu fie a lui Rousseau si sa, fie totus demo-
cratism. fiu ca, dela o vreme se vorbeste in nouile democratii tie regionalism,
de reprezentanta proportional, etc. Dar asta nu mai e democratic. Dach
democratic insemneaza asthzi punerea in valoare a tuturor fortelor pro-
ductive ale unei societati, atunci nu e om in lume astazi care sa nu fie eel
putin in teorie democrat ; iar daca democratie insemneaza dreptul fie-
caruia de a ajunge la locul care se cuvine capacitalii lui, posibilitatea de
circulatie, ascendent i descendenta, in corpul social, atunci democrat a fost
la noi si P. P. Carp, dupa insas declaratia lui. Democratia nu poate fi nici
regionalista, nici proportionalist Ea este unificatoare i majoritath. Copil
-
bun al scientismului modern, ea s'a ridicat din considerarea aritmetica, a so-
cietatii, si nu poate renunta fax% contradictie de moarte la punctul de
vedere cantitativ.
Nu avem deci deaface cu o teorie noua, izvorind din nevoile actuale ale
spiritului, ci cu o teorie izvorita din vechea obisnuinta stientista a omenirii.
Cad nevoile noastre sufletesti sunt allele. Ceeace caracterizeaza momentul
nostru in evolutia spirituala, este, intre allele, intoarcerea la considerarea
antropologich a omului, pe care renasterea a cunoscut-o si a profesat-o cu
o stralucire i o profunziune necunoscuta Inca; intoarcerea spre individual,
mi numai in preocuparile de laborator sau de biblioteca, unde rationalismul
dste strans de aproape de un antiintelectualism aproape proteic, nu numai
In disciplinile spirituale unde vechea psihologie pozitivista, tiintificil, ab-
straTcth este inlhturatg, de psihologia diferentiala, ci chiar in vieata so-
ciala. Cu adevarat nou i rasfrangand necesitatile i preferintele vremii, este
sindicalismul, cand proclama de ex. principiul diferentierii calitative i cand,
ca urmare logic, eel-0 gruparea lucratorior pe bresle, banuind c lucriito-
rilor din aceeas theserie le e comuna mentalitatea, structura sufleteasca.
E greu e i oarecum zadarnic s spunem daca acest fel de a vedea are, sau
merita s aiba aprobarea noastra. Organizarea societatii pe principiul recu-
noasterii formelor vii de vieata social' este astazi, cel putin ca tendinta, un
lapt, care nu are nevoie de nici o aprobare sau justificare, pentru simplul
motiv c. existd. Este asa, de in ordinea lucrurilor de azi aceasth organizare
sprijinith pe calitatile diferentiale ale indivizilor, incat ea nici nu e sped-
flea sindicalismului; federalismul i descentralizarea, cele doua man pro-
bleme care par a caracteriza, epoca ncastra, ii au radacinile in acelas fapt
pe care 11 subliniem ad Chiar vieata noastra publica de dupa thsboiu ne
ofera, tioua eazuri tipice. Cel dintaiu, partidul poporului. Cand s'a organizat
dupa rasboiu, partidul acesta era o ligd. Nu era unpartid politic propriu zis, cu
tat-inajor la centru, cu statut i cu program; ci numai o reuniune de for-
www.dacoromanica.ro
184 DOCTRINELE PARTIDEWR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
NAE IONESCU: SINDICALISMUL 185.
11 Marlie 1923
www.dacoromanica.ro
A A RHISMUL NICOLAE PETRESCU
1. INTRODUCERE
S'A expus dela aceasth tribunh doctrinele diferitelor particle 0 curente
politice. Fiecare din aceste doctrine reprezinta fie interesele unei anu-
mite clase sociale, fie aspiratiunile unei intregi societhti, fie idealul
omenirii in timpul de fatti. Cu alte cuvinte, doctrina avea la bazh con-
ceptiuni elaborate in conformitate cu nevoile care iau nastere din insh reali-
tatea socialh.
In expunerea anarhismului, trebuie sh spunem dela inceput, nu vom
Intalni aceasta, conformitate cu realitatea. Mai intaiu anarhismul nu reprezinth
nici o clash socialh, fiindch desfiinteazh, cum vom vedea, orice diferentiere
socialh. Apoi anarhismul nu reprezinth nici aspiratiunile unei anumite societhti
incadrath intr'un Stat national, fiindch nu recunoate autoritatea Statului. In
.sfarit, anarhismul, dei pretinde a reprezinta binele omenirii, nu urinhrete un
ideal definit cu privire la progresul societatii.
Anticiphm aceste caracterizari, pentru a face leghtura intre anarhism 0
celelate doctrine politice. Faptul de tinut in minte este ch nu existh o doctrinh
41, anarhismului in acelas -Sens ca o doctring, a unei clase sociale, a unei societati
sau a unui ideal social. Aceasta se explich, bine inteles, dach ne amintim ch.
(loctrina implich gandire organizath 0 oarecare traditie in aplicarea ref ormelor
sociale, doug puncte pe care anarhismul le neagh prin definitie.
In adevar, care este esenta anarhismului, ca doctring? 0 teorie care des-
iiinteazh Statul, aclich tocmai elementul organizator al societaitii; o teorie care
nu recunoate nici o autoritate in afarg de aceea a contiintei individuale ; o teorie
care neagh ordinea determinath de legi 0 conventiuni.
Exista, douh feluri de anarhism, dad, tinem seama de intelesul etimologic al
cuvantului1): anarhism ca atitudine individualk 0 anarhism ca doctrinhpolitich.
,Cel clintaiu este o pozitie pe care fiecare individ o ia din timp in timp, i o ia cu
atat mai des cu cat posedh o personalitate mai puternich. Reactiunea individului
in contra mediului este o atitudine anarhica in sensul ch se indreapth mai mult
sau mai putin impotriva autoritatii colective. Dar manifestarea inclividualithtii
inoveaza, conditiuni 0 conceptiuni numai pe calea sugestiunii. Efectul ei asupra
societatii se reduce de fapt la o influenth care se impune fail mijloace violente.
AA toate personalitatile mari in arth, tiinta, filozofie i religie exercita o in-
fluenta anarhica, aclica o influenta in contra ordinei existente 0 a valorilor in curs.
Dar un astfel de anarhism nu ne poate interesa aici, fiindch el nu se refera
direct la problemele sociale.
2. TEORIA ANARHISIVIULUI
SA ceratIm anarhismul politic, sa vedem intrucat el poate fi numit o
doctrina. Mai intaiu anarhismul pune problema individului fata de societate,
o problema pe care nimeni nu o poate nega sau ignora. Individualul i socialul
1) dv = Md.+ ciex4 = guverngmant, comanda.
www.dacoromanica.ro
188 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
NICOLAE PETRESCU : ANARHISMUL 189
www.dacoromanica.ro
190 DOCTRIIVELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
NICOLAE PETRESCU : ANARHMMUL 191
www.dacoromanica.ro
192 DOC TRINELE PAR TIDELO R ROLI TICE
-
fie contractul liber. Cu toate acestea Proudhon nu rainane un anarhist consec-
-vent. Lucrarile sale de mai tarziu, in special aceea asupra principiului federatif
-(Du principe federatif, 1863), marturisesc nu numai imposibiitatea anarhiei,
dar propun chiar ref orme sociale pe principii care nu sunt departe de mentali-
tatea burgheza. Aceasta i se desvaluia ca o necesItate cand incerca s armoni-
..zeze principiile anarhiste cu principiile comuniste, caci calea mijlocie duce In-
totdeauna la conceptia normaIa a societatii.
5. BAKUNIN I KROPOTKIN
Adevaratii anarhiti dbctrinari i consecventi ne vin din Rusia, tara cu
_societatea cea mai ubred organizata. Acest fapt este caracteristic, caci in nici
o parte anarhismul, adica doctrina dezordinei, nu se nnte mai uor cleat acolo
nude conditiile-sociale sunt mai putin stabile-i unde siguranta societatii atarna
de forme artificiale.
Mihail Bakunin i Petru Kropotkin au enuntat prin diferite bropri, intfo
'forma' populara i dogmatica, aa numita doctrina a anarhismului, care a avut
o epoch de inflorire in a doua jumatate a secolului trecut. Ambii erau produsul
societatii ruse0i, unde arbitrarul tinea loc de guvernare, iar tirania era con-
.siderata, ca organizare sociaa
Bakunin era contient de caracterul artificial pe care-I avea societatea ta-
rista. Inteun pamflet scris sub regimul tarului Alexandru al II-lea, and libe-
ralismul se lupta cu reactiunea in Rusia, el declara: In sensul moral, social i
politic, limitele Asiei sunt unde incepe arbitrarul i violenta. Daca aceasta e
adevarat, noi suntem acum in Asia, saumai bine Asia guverneaza Rusia. Caci
dumea noastra oficia1i, toga actualitatea noastra nu sunt decat un amalgam
de arbitrar tataresc i de forme ermane1).
Incurajat de unele succese in occidentul Europei, in special in Franta, Spania
i Italia, Bakunin intemeiaza in 1868 societatea <(Alliance internationale de la
dmocratie socialiste, prin care se urmaria idealul unei lumi <diber i Para lege
in contra tuturor insitutiilor sociale existente. Alianta nu a avut insa o activi-
tate de lunga durata, nefiind sustinuta de organizatiile socialiste, cu care incercase
sh se afiieze, faxa insa a izbuti.
Bakunin incerch' sa arate necesitatea unei revolutii universale i intronarea
dezordinei pentru binele omenirii. In constructiile sale el dovedete insa o
naivitate i o lipsa de cuno0inte economico-sociologice cum rareori se intalnete
.1a teoreticianii doctrinelor politice. Fara indoean renumele lui Bakunin, ca al
tuturor anarhitior rui, e datorit mai mult activitatii sale propagancliste decat
valoarei scrierior sale.
In lucrarea sa Dumnezeu i Statul, Bakunin pleaca dela conceptia mate-
.rialista a socialismului, pentru a explica atotputernicia religiei i a Statului in
societatile moderne. Daca poporul crede in astfel de absurditati, zice Bakunin,
este din cauza stani mizerabile economice in care e tinut de catre minoritatea
.acaparatoare de drepturi i libertati. Redus sub raportul intelectual i moral,
cat i sub cel material, zice el, la minimum de existenta omeneasca, inchis in
-vieata sa comuna ca un prizonier in temnita sa, Mc% orizont, fara scapare, fara
1) A mes Amis Russes e Polonais (Leipzig, 1862), P. 21.
www.dacoromanica.ro
NICOLAE PETRESCU : ANARHISMUL 193
chiar viitor,... poporul nu are cleat trei mijloace pentru a iesl: dona fantastice
si al treilea real. Cele dintai dona sunt cabaretul i biserica, desfraul corpului
sau desfraul spiritului; al treilea e revolutia socialb1).
Dupa. Bakunin, distrugerea oricarei institutii i oricarei autorit4i se impune
ca o conditie esentiala pentru traiul i desvoltarea individului. Ordinea actuala
sustinuta de traditie sau prejudecati tinde s sugrume i s degradeze pe om.
Chiar suveranitatea poporului, parlamentul i ofice forma democratica de gu-
vernare sunt pentru Bakunin obstacole in contra adevaratei libertati. Singura
autoritate pe care Bakunin o recunoaste este aceea a stiintei pentruca e ratio-
nal i conform a. libertatii omenesti, dar, adauga el, MA, infaiibilitatea pi
universalitatea savantu162). Incolo trebuie s dispara orice legislatie, ofice
autoritate i once influenta privilegiata, patentata, oficial i legala, chiar iesite
din sufragiul universal, pentruca astfel de mijloace devin intotdeauna o unealta
de specula in maim unei minoritati, care nu stie decat s exploateze majoritatea3).
Mai ponderat, mai cult si mai pozitiv cleat Bakunin este Kropotkin, a carui
scrieri au avut fasunet pe tot cuprinsul Europei. Ca mai toti anarhistii, Kro-
potkin pleaca dela interpretarea materialista a istoriei. Starea actuala a so-
cietatii se datoreste in primul rand clistribuirii neechitabile a bunurilor. Kro-
potkin crede mns c intronarea unei ordine sociale mai buna mt se poate in-
faptui decat pe baza de comunism. Anarhismul lui Bakunin era mai mult
colectivist, in sensul c lasa proprietatea individuala si reduce& societatea la
grupuri limitate de indivizi cu interese comune, pe cand anarhismul lui Kro-
potkin este comunist, privind posesia egal a bunurilor de catre toti membrii
societatii ca cea mai esentiall conditie a nouei ordine sociale. In aceasta privinta
Kropotkin striga: Totul e al tuturora !0). Solutia practica este, bine inteles,
exproprierea, dap), zice Kropotkin, pentru ca exproprierea s poata corespunde
cu principiul ei, care este suprimarea proprietatii particulare i restaurarea
totului pentru toti, trebuie sa fie infaptuita in proportii vaste. Pe o scara mica
ar Oxea numai talharie vulgara, pe o scara intinsa ar fi inceputul revolutiei
so ciale 5).
Astfel Kropotkin e convins ca comunismul este conditia esentiala a egali-
tatii adevarate si c egalizarea conditiunilor se bazeaza pe un principiu etic.
Acest principiu este trateaza pe altii cum ti-ar place sa f ii tratat de ei in circum-
stante analoage, principiu care se gaseste in once societate, crede Kropotkin,
chiar si in societatile animale6). Dar egalizarea prin comunism i printr'o per-
fecta reciprocitate de interese implica dela sine excluderea oricarei guvernan
si oricarei autoritati. Nu voim s fim guvernati, zice Kropotkin. Dar prin
aceasta chiar, nu declarant noi ea nu voim sa guvernam pe nimeni? 7).
') Dieu et l'Etai (Genve, 1882), P. 10.
2) op. cit., pp. 32--33.
a) Ibid., Interesante sunt scrisorile lui Bakunin, in care se reflect& raentalitatea acestui
spirit impulsiv, dar lipsit de o conceptie pozitiv asupra fenomenelor sociale: Bakunins sozial-
politischer Brie/weasel, herausg. von Dragomanow (Stuttgart, 1895).
4) L'Anarchie dans l'Evolution sociale (Paris, 2-e, ed., 1892), p. 11.
6) Expropriation, An anarchistic Essay (London, 1886), p. 3. Compark 1 scrierea sa Pa-
roles d'un Rvolti (Paris, 1885), p. 337.
6) La Morale Anarchiste (Paris, 1889), p. 16.
7) Ibid., pp. 17-48. Compar& i broura sa La loi et l'autorit (Paris, 1892), p. 37.
13 Doctrine le politiee
www.dacoromanica.ro
194 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
6. MISCAREA ANARHISTA
Cam acegtea sunt vederile asa, ziior teoreticiani ai anarhismului. 6a"
vedem cum au inteles discipolii lui Bakunin i Kropotkin si puna in practica
teoria. Ambii teoreticiani au sustinut c cel mai eficace mijloc de afirmare al
anarhismului este propaganda prin fapte, teroarea. Astfel vedem pe Netschajew,
autorul unui catechism revolutionar, incercand s propage doctrina dinamitei.
Atentatele in contra oamenilor politici i chiar in contra capetelor incoronate
sunt mijloace de afirmare a anarhismului. In aceasta privinta activitatea
anarhistilor a fost foarte intensa intre anii 1870 si 1895. Anarhismul devenise
atunci sinonim cu violenta i crima4).
Faptul de tinut in minte este ca atentatele politice i revoltele muncitorilor
au fost mai dese in tarile latine, unde terenul subred al societatii era mai potrivit
pentru astfel de manifestari. In Franta, Elise Reclus cuta sa se asocieze cu
miscarea sindicalista in frunte cu Pouget i chiar cu sociaJitii, cari insa. nu au
voit sa-1 urmeze. Actele desperate ale anarhistilor ca Ravachol, V cfrillant si altii
nu au contribuit decal la sugrumarea miscarii de catre autoritatile franceze.
Azi miscarea anarhista din Franta este in declin i e reprezentata de catre
Union anarchiste i de Care o minoritate din Confederation Gnr ale du Tavaile.
In Italia si in Spania miscarea sindicalista muncitoreasca se calanzeste in
buna parte de ideile anarhismului. Desele atentate politice au facut sa se ras-
pandeasca opinia ca anarhistii sunt in aceste doua tari mai tari decal oriunde.
Totus miscarea muncitoreasca din ultimii ani in ambele taxi ar.ata cii anarhismul
pierde din teren, mai cu seama in Italia 5).
1) Paroles d'un Rivolt, p. 14.
2) L' Amtrak dans l'Evolutoin sociale, p. 29.
3) Modern Science and Anarchism (Philadelphia, 1903), p. 91.
4) Cf. Hunter, op. cit., p. 55.
5) Epoca de inflorire a anarhismului in Spania e reprezintata prin Congresul dela Cordova
in 1872, arid peste douhzeci si cinci de mii de membri se declarau pentru principiile anarhiste.
In Italia, pe Panga anarhistii terorilti, mai existau societati clandestine, ca Mafia 1i Canwrra.
care urmareau aceeas tactica terorista ca i anarhistii sau ca, Fenianii in Irlanda.
www.dacoromanica.ro
NICOLAE PETRESCU : ANARHISMUL 195
www.dacoromanica.ro
196 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
NICOLAE PETRESCU : ANARHISMUL 197 ,
www.dacoromanica.ro
198 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
9. ANARHISMUL IN ROMANIA
Inainte de a inchei aceasta expunere, doresc sA adaug cateva cuvinte
cu privire la tara noastra. Aceasta cu atht mai mult, cu cat Conferintele Insti-
tutului Social Roman ar avea, un rol limitat dacA s'ar multumi sA discute numai
in mod academic problemele sociale fArA nici o referintA la conditiile societAtii
noastre.
SA ne intrebAm: exista un fel de anarhism in aceastA farA? 0 miscare propriu
zisA de anarhism militant sau de teoreticiani anarhisti, nu avem, de bunAseamA.
Atentatele care s'au intamplat in ultimii ani sau unele incercAri turbulente de
a fasturna ordinea, nu au fost decat manifestAri cu caracter politic. Dar avem
un anarhism latent, ascuns i cronic. Nu e nevoie a insista asupra caracterului
anarhic al vietii noastre politice li sociale. ToatA lumea cunoaste samavolni-
ciile sAvarsite de care unii oameni investiti cu functii publice. Functionarul
care nu-si face datoria, ministrul care violeazA legea, in sfarsit guvernul sau
partidul care calcA Constitutia, toate aceste cazuri, atat de freevente in
vieata noastrA soci.a1Il sunt fapte cu caracter anarhic. In acest sens existA, un
anarhism si in tara noastrA.
Pentru ce existA un astfel de anarhism, aceasta se explicA dacA tinem seama
de douA fapte, anume, de lipsa de organizare solidA a societAtii si de lipsa unei
educatii sociale a poporului. Amhele lipsuri sunt, fireste, numai efectul altor
cauze, multiple i profunde, care se gAsesc la baza societAtii noastre. Dar din
punctul de vedere al anarhismului cronic de care suferA tara, atat insuficienta
organizArii sociale cat i inexistenta unei educatii sociale prin massa poporului,
sunt cauze directe care perpetueazA o stare de lucruri potrivnice ordinei i adevA-
ratei civilizatii.
Datoria carmuitorilor acestei Ilri, i aici nu inteleg numai pe oamenii po-
litici investiti cu puteri executive, ci pe toti oamenii culti i destoinici este
sit vegheze ca anarhismul cronic de care sufeth societatea noastrA stt nu devinA
acut. Pentru aceasta se impune mai intaiu o desteptare a constiintei sociale,
a acelei forte care atenueazA conflictul dintre individ i societate, as, cum o
gasim in toate tArile civilizate. Cele douA lipsuri pomenite nu se pot inlAtuth
decal in mod simultan, caci nici o organizare solidA a societAtii nu se poate
www.dacoromanica.ro
NICOLAE PETRESCU : A.NARHISMUL 199
18 Martie 1923
www.dacoromanica.ro
SOLIDARISMUL SOCIAL-ECONOMIC
I. N. ANGELESCU
www.dacoromanica.ro
202 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
odor vreo 25 de veacuri cunoscute mai bine in istorie, fa tg. de sutimile de milioane
de oameni, cari si-au condus vieata dupa, sistemele create de altii, sau au luptat
cu nadejdea nerealizata pentru infaptuirea lor.
Orice sistem social porneste dela ideea e societatea omeneasca formeaza tin
tot, o unitate, in care fiecare om sau clasa este un element, o parte. In istoria
omenirii, unitatea aceasta, care a dat echilibrul i armonia creclintelor i impul-
siunilor sentimentale, deriva dinteo religie ,sau dinteo filozofie naturalistei, or-
ganicci, a societatii, care este conceputa ca un organism, cum e organismul
omului fizic.
Pe acest fel de concepfii sau sisteme sociale i economice s'au cThciit partide
politice durable i creatoare.
In afara de conceptiile, care inlantuie activitatea omului in societatea care-I
cuprinde, se afirma ca. omul se misca dupa, propriile lui interese i impulsiuni,
et societatea nu exista decat ca o creatie a fanteziei oamenior si nu face decal
sit instituie o tiranie asupra individului, pnin prejudecatile sale de ordin moral
sau prin legile sale facute de cativa, cari au vrut s domine i s exploateze
pe altii, fie pe cei mai destoinici in favoarea celor multi si slabi, fie pe cei mai
multi in favoarea catorva privilegiati. Realitatea vietii sociale ar consta, deci,
dinteo lupta intre indivizi izolati sau grupati vremelnic in clase, a caror compunere
se schimba. Despre o armonie sau despre un echilibriu social, se vorbeste in
mod ironic, ca despre o minciuna conventionalk care nu mai merita nici 'agar
osteneala de a fi combatuta.
Pe astfel de credinte, care duo la faramitarea societatii, se bazeaza, tutus
particle politice, cu scopuri limitate: iv4ividualismul i anarhismul, urmarea
directa a acestor credinte, au format si ele programe de partide politice. Prin
esenta lor, aceste particle, luptandsa clarame orice organizatie socialk n'au avut
ocazia s creieze ceva din ceeace compune civilizatia noastr i vom vedea ca
sunt menite sa dispara' in clipa cand ar urma s poate ere& ceva.
In aceste doua campuri, s'au Impartit in cursul multor veacuri trecute,
.conducatorii i indrumatorii masselor, sub orice form a. si-ar fi manifestat acti-
vitatea lor teoretica, sau practica. De o parte, acei cari au cunoscut si au admis
sau si-au creat o societate, care apoi le-a impus autoritatea ei directa, sau pe
cea care a primit-o dela divinitatea religiei dominante ; de alta parte, acei cari
au ridicat individul i interesul sau in locul societa4ii sau al divinit4ii detronate.
In a doua jumatate a secolului trecut, se incepe WO, o activitate politica .
noua, intaiu in Germania, Franta si Anglia, de unde apoi se repercuteaza
sub numiri si forme deosebite, in toate celelalte thri ale lumii vechi i noui.
E o reconstructie a societatii intregi, ale carei temelii se refac, fall, a se
darama edificiul. Reconstructia nu se face dupa o teorie preconceputa, dar
noua societate, in functionarea ei, dupa invierea i imputernicirea tuturor
elementelor ei, se conduce dupa legi proprii, legile solidaritdtii sociale, care
formeaza idealul social al adevaratelor democratii moderne.
Pentru ca noul ideal social sa, se nasca, a trebuit streac a o criza distrugatoare
peste vechile idealuri sociale. Voiu insista putin asupra cauzelor care au dus la
aceasta criza, i, in special, asupra crizei autoritatii.
***
www.dacoromanica.ro
I. N. ANGELESCU : SOLIDARISMUL SOCIAL-ECONOMIC 203
www.dacoromanica.ro
204 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
Dela un timp, care se confundh cu epoca lui Karl Marx, socialismul imbrach
haina pur materialisth, lephd'andu-se de idealismul shu cretin. Marxismul
formeazh o religie nouh, care cucerege massele muncitoresti.
De ad inainte, revendichrile sociale, afarh, de cele Marxiste, se indreapth
impotriva creOinismului denaturat prin organizatia economic i socialh exi-
stenth, dar i impotriva socialismului imoral i anticretinesc, prin intro-
narea luptei de clash, in locul Iiufririi intre oameni. Pe aceasth cale merg
in special cretinii sociali din Anglia, in frunte cu Maurice, Th. Hughes i
John Ludlow. Deviza lor este sh indrepte creOinismul nesocial, precum si
socialismul necretinesp. Dupa% excluderea individualismului de o parte i a lup-
telor de clash% de alta, cretinii sociali ajung la cooperatie, forma concreth a idea-
lului lor social.
Dar, prin aparitia Marxismului, autoritatea societhfi constituite, fath de
activitatea individualh, se s1abe0e, pentru ca-i dispare substratul moral, valabil
pentru masse, divinitatea care a ornduit mice ordine socialh. Aceasth slabire
a autorithtii i0 are izvorul in atacuri directe mai vechi ale guvernhrii existente
dar numai desphrtirea revendicarilor materiale de aspiratiunile unui echilibru
sufletesc a putut s desrhAcineze din contiinta unei mari phrti a masselor
muncitoreti sitpunerea in fata autorithtii, care reprezinth o ordine economich
nepotrivith cu aspiratiile ideale ale masselor. -
Dela Marx pornete desphrtirea revendichrilor materiale de aspiratille morale
si indrumarea comtiintii masselor muncitoreti pe o nouh cale.
Creatorul soeialismului tiintific vrea s aplice fiJozofia lui Hegel la fenome-
nele economice i sociale, dar ia din ea numai idea ch, nimic nu e absolut in lume,
deci thgada fondului oricarei religiuni, c totul este in venich prefacere si
trebuie privit in ceeace va fi. I-se impune insa mai mult gandirii lui fiozofia
materialista- a lth Feuerbach, duph care omul creiazh idea, sub toate formele
si manifesthrile ei. Religia, arta, tiinta, dreptul in sine, sunt creatiuni vre-
melnice ale omului i intreaga istorie este un produs al activithtii lui, nu este
el o creatie a istoriei sau legendelor religioase imaginate de el.
Curhtind astfel istoria de mice prejudechti i legende, Marx vede realitatee
vietii sociale desfhurndu-se sub forma luptelor de clase, 0-0 documenteazh,
toath doctrina prin persistenta lor, in toate timpurile.
In timpul din urmit, clasa muncitorilor salariati eke purtatoarea progresului
si menith s Inlesneasc i sh grAbeasch revolutia fatalh a ordinei sociale i eco-
nomice existente, desrobind pe proletari din robia capitaliOilor proprietari si
socializand toate bunurile materiale.
Pe aceasth clash, se intemeiaz un partid, care in scopurile sale nu poate sh
fie decat revolutionar. Duph implinirea acestui scop, al revolutiei sociale, prin
socializarea bunurilor, Marx intrevede un timp and luptele de clash vor incet.
Dar Cath vreme existh o proprietate individualh, lupta intre clase este o fatali-
tate, intreaga istorie a lumii o dovedege.
Nu 0-a inchipuit Marx, oh va veni odath un partid politic programatic,
fhrh ideal social pentru un intreg popor ; partid de clash, care sh, mentinh un anu-
mit fel de proprietate individualh la clasa pe care se sprijinh, vhand cu ochi
buni socializarea bunurilor la alte clase ; un partid de clash nerevolutionar si
eternizat ca atare, i care totu, lugnd in manh, puterea politich,. n!ar constitul
www.dacoromanica.ro
I. N. ANGELESCIJ : SOLIDARISMUL SOCIAL-ECONOMIC 205
un despotism MO, de alte clase sociale ; un partid de clasa, etern, care sa arame
el cel dintaiu Marxismul, prin nimicirea materialului din care s'a constituit,
-adica a metodei istorice, din care s'ar putea trage ofice concluzii, cum s'a
-exprimat un reprezentant al unui partid tardnesc.
Cu metoda lui insa, Marx a reusit sa creieze un fel de religie noua pentru
masse, s puna temeliile unui partid, care are un ideal social nu in lupta eterna
Intre clase, ci in ceeace urmeaza dupa revolutia sociala, fatala la un anumit
stadiu ad desvoltarii vieii economice.
Marxismul era logic i omenesc.
Cu toga, factura logica a Marxismului, K. Marx n'a tras toate consecintele
din situatia descrisa. Aceste consecinte le-au tras altii, can i pun ate etichete
deck cele socialiste. E drept ca teoreticianii socialisti Isi ingradesc cmpul
vederilor lor, dar massele nu pot sa ramana in acest camp inchis, decat atata
vreme cat sunt impiedecate de a auzi predicile altor preoti.
Caci inteadevar, aproape nu putem percepe limita unde inceteaza socialismul
lui Marx si unde incepe anarhismul lui Proudhon. Faptul c Proudhon vede
Inselarea muncitorului de catre proprietar in impiedecarea de care acesta a
schimbului liber i drept, i nu in plus-valoarea lui Marx, n'are nici o importanta
practica, deoarece faptul in sine al inselarii se inlatura prin distrugerea proprie-
tatii, urmanta de aman.doi. Mijloacele pentru ajungerea aceluias scop nu sunt
prea diferite, desi nu mijloacele intereseaza, ci scopul insus. Marx intrevede
o expropriere a capitalistior i o prabusire a intregii lor puten politice, cu toate
institutiile legate de ea. Proudhon vrea suprimarea oricarei autoritati, care sa,
dicteze faptele individului; el nu admite nici macar autoritatea majoritatii;
ii astfel ajunge la anarhism.
Ordinea &villa, care s'ar oglindi in ordinea umana existenta, nu mai putea
crea, in urma popularizarii acestor conceptii, o autoritate in fata constiintei
transformate a masselor muncitoresti. Tar teoria organica a societatii, care
multumia pe unii ganditori, nu era potrivita pentru a cuceri spiritele mul-
0 noua ideologie a trebuit sa se creeze, pentru a se da o baza raporturior
sociale in noua societate, ce se va institui dupa' daramarea celei actuale. Caci,
,oricat ne-am amagi de farmecul cuvintelor si de complexitatea realitatilor so-
ciale, o metoda de cercetare, cum e Marxismul, nu poate forma pentru multei
vreme o religie pentru massele de oameni, can privesc ti-si leaga nadejdile de
.ceeace va fi dincolo i dup a. revolutia sociala.
Chiar anarhistii au trebuit s puna o baza nouilor raporturi sociale. TJnii
dintre ei, cei moderati, au vazut aceasta baza intr'un fond moral al omulwi,
natural sau creat prin educate, in timpul mai multor generatiuni. In societatea,
care nu mai e guvernata prin nici o lege, nu mai are nici o institute publica
administrativa, nu are tribunale, nu are politie sau armata, Proudhon i chiar
Bacunin cred c raporturile ti obligatiunile reciproce dintre oameni se pot ex-
prima prin contracte libere, a caror executare e garantata de fondul moral al
omului.
Iar cand anarhistii fad, ca si K. Marx, in simtamantul i conceptia morala,
treatiuni trecatoare ale omului, cand pe tronul divinitatii se inalta omul i inte-
resul sau, desbracat de once ideal si morala, pentru a vorbi in limbajul lui M.
www.dacoromanica.ro
206 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
I. N. ANGELESCU: SOLIDARISMUL SOCIAL-ECONOMIC 207
www.dacoromanica.ro
208 DOCTRINELE PARTIDELOR POLIT10E
www.dacoromanica.ro
I. N. ANGELESCU : SOLIDARISMIIL SOCIAL-ECONOMIC 2Q9
www.dacoromanica.ro
210 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
Potrivit acestei noui judechti, este indiferent dach existh o inegalitate ori-
ginarh, naturalh, intre oameni, cu toate urmhfile ei in ce priveste proprietatea
sau stApknirea bunurilor materiale, si deci cu toate urmkrile ei privitoare Ia
organizarea socia1 i economich. Solidaritatea socialh impune corectarea acestei
inegalit50, originare sau creath de vieata socialh trecuth, potrivit cu cerintele
dreptAtii sociale din fiecare moment.
Dreptul sacru i inviolabil al propriethtii, ca o formulh sacramentalh? E
bunh ca orice axiomh necesarh, linitirii spiritelor dffnice de a afla, cauzele tuturor
fenomenelor, ca ofice dogma necesark pentru conaucerea masselor. Dar in prac-
tica politick de azi, ea nu mai sperie si nu mai convinge. Pentruch nimeni nu-si
poate .valorifick bunurile posedate, independent de societatea in care ttheste,
chiar clack' ele ar fi numai produsul munch sale acumulate. Ordinea socialk de
azi, care garanteazh i aparh institutiile fundamentale ale socieMtior mo-
dome, intre care se enumr i proprietatea, este rezultatul unei cooperhri a
tuturor. Institutiile acestea fundamentale inshs, in conceptia lor teoretich
si In concretizarea lor practich, sunt rezultatul unei colaborhri a tuturor
generatiilor, care s'au succedat i mostenit in cursul civilizatiei omenesti, adhu-
gaud ori corectand fiecare Cate ceva la alchtuirea institutiei, pe care generatia
de azi o foloseste, o Imbunathteste i e datoare sh' o transmith generatiei viitoare.
Tar folosirea actualh, a acestor institutii sociale, cum ar fi folosirea institutiei
propriethfi individuale, este conditionath de tehnica economich a vremii, care
nu e o creatie a unui singur ern, nici a generatiei actuale, ci e rezultatul creatiu-
nilor succesive a individualithtior geniale si a sutiruilor de mii de anonimi,
creatori modesti, nu pentru ei, ci pentru intreaga lor generatie i pentru cele
urnatoare.
Dar, dela inhltimea acestei doctrine, solidaristii n'au ajuns la darkmarea
institutiei propriethtii, cu care a trhit omenirea de atktea veacuri, %child din ea
fundamental orgarnzkrii sociale in care s'a desvoltat civilizatia de pang acum,
ci numai la inkituarea conceptiei de proprietate sacr i invio1abil, sursh de
inegalihati sociale i piedich pentru infhptuirea dreptAtii sociale. Concluzia
politick a doctrinii solidariste este aducerea masselor la stapanirea individualh
de bunuri materiale i valorificarea lor in cadrul .organizatiei sociale, cn
respectarea tuturor indatoririor reciproce, nhscute din colaborarea actualh
sau istorich la.formarea institutiei propriethtii, la garantarea ei actual i la
crearea tehnicii economice, prin care ea se valorifich in fiecare moment.
Una din corecturie mari aduse institutiei propriethtii, a fost aceea privi-
toare la impiedecarea aglornerhrii de bunuri materiale, inlesnith de unul din
marie principii ale Revolutiei franceze: ljbertatea individualh neinfrknatti, care
a fost de atunci imba ti0,0.' de liberalismul economic clasic. Capitalismul modern,
cu toate excesele i crizele lui, acest capitalism, care imbrac h. o epoch de sbucium
din istoria omenirii, este o manifestarl a libel-Mtn individuale neinfrnate, in
folosirea proprietatii.
Pentru a lovi direct in liberalismul clasic si in capitalismul tirnpului, Ad.
Wagner urmanste o nivelare treptath a avutiilor, in numele socialismului de
Stat, prin ajutorul impozitelor, in special prin impozitul progresiv pe venit.
Radicalii socialisti din Franta 11 socotesc i ei, impozitul progresiv, ca un pullet
din programul lor politic, bazat pe doctrina solidaristh, i duph ce 1-au propus-
www.dacoromanica.ro
I. N. ANGELESCIT : SOLIDARISMVL SOCIAL-ECONOMIC 211
de mai bine de 15 ani, s'a infhptuit in cursul rhsboiului mondial. Cand s'a discutat
pentru prima oarh in parlamentul roman, in anul 1921, impozitul progresiv pe
venit, revendicat de partidele socialist 0 thrhanst dela noi, ca o infaptuire a
doctrinei politice de clash', am avut ocazia sh spun, in discutia din Camera',
pentru justificarea acestiii , impozit, ceeace mentin neschimbat i azi:
Noi, generatia de asfazi, ne folosim de patrimonial civilizaiei noastre, care
nu este produsul numai al generatiei de azi, ci al tuturor generatiilor dinaintea
noastrh, i In special este pvdusul tuturor descoperirilor tehnice, aplicate in
vieata economich. Ace le creatiuni mai vechi ale spiritului omenesc au devenit
bunuri comune ale intregii societitti.
17n venit mai mare este rezultatulunei folosinti de o mai mare parte dinpatri-
moniul civiizaiei. i cand se fo1ose0e cineva de patrimoniul civiizatiei, nu se
folosete numai de opera materialh de azi, pe care o i rhsplhte0e potrivit con-
ventiilor dintre oameni, ci 0 de aceh opera materialh a generatiilor anterioare,
care inlesneste cu atat mai mult procurarea noului venit, cu cat cineva are un
Venit mai mare. Litre un thran, care nu se folosete cleat de drumul care duce
dela cash la ograda lui, i intre marele intreprinzAtor al organizatiei noastre eco-
nomice, care se folosete de toate mijloacele de transport, de po0h, de telefon,
de telegrafia cu fir sau Med fir, de toath energia diverselor izvoare de energie,
push in serviciul orichmr intreprinderi, precum 0 de price alte aplicatiuni ale
inventiilor spiritului omenese,nu e numai o diferentk proportionalh In doban-
direa veniturior. E o urmare fataM, deci, ca cineva care se fo1ose0e de o mai mare
parte din patrimoniul comun al civiizatiei, sh-0 catige cu atat mai upr venitul,
cu cat il are mai mare. De aci rezulth progresivitatea in impunerea veniturilon.
justificarea aceasta a Mcut 0 face ca impozitul progresiv pe venit sh nu
incaph nici in doctrina liberalismului clasic i nici in doctrinele politice ale par-
tidelor de clash. Aceste-partide 11 pot imbeatih pentru necesithti electorale,
dar nu incape in ideologia lor, i ar fi un anachfonism in organizatia socialh it
economich, pe care ar don s o vadh infhptuit.
Dar impasul acesta al partidelor de clash se intalnete 0 in rezolvarea altor
probleme economice.
Solidaritatea ca simfamant social 0 solidarismul ca doctrinh politick, se
inMptuiesc in institutiile econo-mice ale cooperatiei, pe care n'o combat, ci vor
sh, o foloseasch pentru nevoi electorale i partidele de clask, socialiste sau tr-
niste, de0 nici aceasta nu incape in ideologia lor i nici nu serve0e scopului
lor final. Cand cooperatia imputernice0e masse mari de oameni 0 le chiamh
la dobandirea individualh a tot ce inlesnete vieata lumii pe toate cilc, dandu-le
prin aceasta dreptul i putinta sh se bugure de toate bunurile materiale 0 morale
ale civilizatiei noastre, ea nu duce la abolirea propriethtii individuale 0 la dis-
trugerea tuturor institutiilor acestei civiliFtii cum vi seaza, sociali0 i comuni0tii.
Tar and cooperatia potole0e luptele de iclash, pe de o parte pentru cbttaie rdh-
cina puterii de exploatare a unei clase i cu Aceasta toate urile i resentimentele
nhscute atat la exploatatori, cat 0 la exploatati; iar pe de alth parte pentru eh'
tinde s astupe prhpastia materialh dintre clasele productive 0 ca urmare
prhpastia moral, ea nu se cladqte pe ura i lupta de clash', cum s'ar clhdi par-
tidul thrknesc, spre exemplu.
Cooperatia s'a desvoltat treptat i continuu In a doua jum:,..tate a veacului
11*
www.dacoromanica.ro
212 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
I. N. ANGELESCU SOLIDARISMUL SOCIAL-ECONOMIC 213
solidariste stint acele care inthresc puterea celui slab, pentru ca solidaritatea
sh se impun celui mai tare, in inshs raporturile dintre ei, cu ocaziunea activi-,
thtii lor profesionale. De ad rezulth asociatia lucatorilor, pentru a determina,
cu asociatia intreprinatorilor, conditiile contractului de munch, precum si
diferitele institutiuni menite s asigure executarea acestui contract, cum ar fi'
consiliile de conciliatie, tribunalele muncitoresti, etc.
Dar incorporarea cea mai tipich a doctrinii solidariste se vede in asigurhrile
sociale, inMptuite in ultimelo decenii in toate thrile din fume. Le revendich par-
tidele conservatoare, se poate; dar fundamentul lor nit e plmhdit din genero-,
zitatea, mila i grija phHnteasch a celor bogati fath de cei shraci.
Nu ne intereseazh' insh revendich'rile partidelor conservatoare, duph cum nu
ne intereseazh rezerva fortath a socialistilor fath de opera reala, de progres in
organizatia sociaTh i economich a asigurgrilor sociale, o concretizare admirabilh
a solidarismului, care se impune astfel ca o putere, in fata chreia nu mai pot
aphreti critici.
Proletarii, muncitorii manuali sau intelectuali, mici energii, care pun impreunh
in miscare acest vast organism social 0 economic, facand sh, se valorifice asthzi
tot ce a creat spiritul i puterea fizich omeneasch din toate vremurile, se intamplh
sh fie izbiti de un accident, cauzat de desrantuirea oarba a fortei manuith de
tehnica modernh in diferitele intreprinderi economice, sau sit ajungh la sMrsitul
misiunii lor profesionale, child puterile de munch ii phrhsesc.
Cana se asigurh restul vieii 'celui infirm sau al urmasilor sai nevhrstnici,
nu poate fi vorba atunci de o milit si nimeni nu-si poate arogh dreptul de a dispune
de o simplit generozitate din averea garantatti lui de ordinea socialh i. valorifi-
catit de sutimile de miioane de oameni, cari in fiecare moment, la locul lor modest,
Ii exercita profesialor nu numai pentru ei; dar e vorba de un drept al victimei
accidentului si de o datorie a societatii, datorie, pe care o precizeazh si o re-
partizeazh prin legile pozitive ale asiguehrilor, pentru cazuri de accidente, de
boalh. i bhtrnete. In acest sens este conceputa opera asiguarilor sociale in
lucrarea mea: Asigurarile sociale in statele moderne, aphruth in 1913.
* * *
Legislatiile moderne, ale chror principii esentiale le-am expus, creazh ra-
porturi juridice, nepotrivite cu ordinea de drept existenth sau necuprinse in
codurile civile, care guverneazil societhtile moderne. Pentru a nu produce o
revolutie, nici in drept, duph cum nu s'a produs in organizarea economich si
socialh prin reformele infAptuite, L. Bourgeois clhdeste noua ordine juridich,
prin care se infhptueste solidarismul,, pe teoria quasi-contractului, din codul
civil, pe care o transpune in vieata socialh. Aci, in urma diviziunii muncii, fiecare
din noi suntem geranti fhlrh, mandat atacerilor altora, fiecare ne putem im-
boghti in detrimentul tuturor celorlalti,i cum ar fi cazul imbogatirii in urma
plus-valutei proprietatii nhscute din cresterea populatiei sau din imbunAtiltirea
mijloacelor de transport. Cine beneficiazh de efectele fatale ale solidaritutii
economice, cine ii mgreste averea sau Ii chstigh veniturile gratie muncii nenu-
nihratilor cooperatori anonimi din generalia de azi sau din generatiile trecute,
acela e dator sh, prateasch celor cari nu i-au luat partea lor din patrimoniul
acestei cooperatii sociale.
www.dacoromanica.ro
214 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
I. N. ANGELESCU : SOLIDARISMITL SOCIAL-ECONOMIC 215
25 illaTtie 1923
www.dacoromanica.ro
SOLIDAR1SMUL JURIDIC
ANIBAL TEODORES CU
www.dacoromanica.ro
218 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
noui gandirii omenesti, a reusit sa determine un curent de idei, tot mai pu-
ternic. Doctrina solidarista s'a nscut i astazi ea este in plina maturitate.
Cuvantul solidaritate este pe buzele si in simturile tuturor; suntem solidari
in lupta vietii, in bucurie ca si n durere. Astazi aproape nu'este gand, nu
este gest al nostru, nu este manifestare a energiei umane, care s iu purceada
dintr'un simtimant de solidaritate. Ne sprijinim atat de mult i atat de des
pe acest cuvant, incat uneori suntem Impini s trecem de marginile licitului
moral si s abuzam de el. Preocuparile congreselor de sociologie o dovedesc.
De unul din aspectele solidaritatii sau interdependentei sociale, cum o
numeste profesorur Duguit, de aspectul sat juridic, voiu aye& cinstea s va
vorbesc.
Nu am gandul s arat in amanunt cum cugetarea filozofica a celei de a
doua jumatati a veacului trecut a ajuns la faurirea acestei doctrine, pe care
dealtfel d-voastra o cunoasteti. Va rog tug, sa-mi ingaduiti o expunere sumark
menita sa usureze tratarea subiectului met.
Omul se naste i traeste in societate. Acesta este un adevar, ce nu se poate
tagadul. Omul nascandu-se, mosteneste patrimoniul nu numai material, dar
si moral, intelectual, artistic al inaintasilor i il transmith, la randul lui, ur-
masilor lui, adaugand o particica mai mare sau mai mica, dupa insemnatatea
valorii sale personale. In cea mai mica miscare a noastra este ajutorul a ne-
numarate generatii, disparate, dupa, cum in cel mai neinsemnat object, de care
ne servim, sunt sfortarile atator minti i atator brate pe cari nu le mai cunoa-
stem. Nimic nu este a nostru original, ci totul poarta pecetea trecutului; nu
este inventie, cat de ingenioask care sa nu porneasca de acolo de unde alii
au ajuns adevar, pe care poetul 1-a exprimat atat de fericit atunci and a
zis: Lumea este alctituitti din mai multi morti deceit vii.
In aceasta privinta nu pot face mai bine decat sa citez una din cele mai
frumoase pagini din lucrarea, devenita azi clasica, a lui Bourgeois: de indata
ce copilul, dupti aldptare, se desparte definitiv de mama si devine o deose-
bitd, primind din afard hrana trebuincioasd existentei lui, este un datornic; nu
va face un pas, un gest, nu-0 va satisface nici o nevoie, nu-ci va pune n lucrare
nici una din facultdtile lui niiscande, tarci a nu se folosi-de nesfdrfitul rezervoriu
de bunuri adunate de omenire.
Datorie, hrana lui; fiecare aliment ce va consumci este rodul unei culturi
indelungate care, de veacuri a reprodus, a immultit, a imbuntitdtit spetele vegetale
sau animale din care el ',10 va face carnea 8 i seingele situ. Datorie, vorbirea sa ne-
sigurd incd; fiecare cuvdnt ce-i va nage pe buze, ciii va culege dupii buzele pd-
rintilor sau ale dascoililor lui care 0 ei l-au inaitat ca 0 el, 0; fiecare cuvdnt cu-
prinde i exprimei o mid de idei pe care nenumtirati strtimo0 le-au adunat pi
le-au hotdrit. Ctind va trebui nu numai s primeascd din mclinile altora tea din-
teliu hrand a corpului lui 0 de pe buzelelor aceea a spiritului lui, cdnd va incepe
set' creeze i el prin sfortarea-i personald materialele vieii lui ulterioare, el Isi
va simp, datoria-i cresceind fatei de trecut. Datorii, i 'keit de ccitti valoare; cartea
i unealta pe care coala atelierul i le vor oferi; el nu va gi niciodata ceite sfor-
tdri anterioare au reclamat aceste cloud obiecte, ce-i vor pared atat de simple ci
de ware; cdte mdini greoae si nedibace au tinut, au manuit, au ridicat, au pld-
mddit 0; adeseaori au lasat s cadet de oboseald ci de disperare aceastd forma a
www.dacoromanica.ro
ANIBA li TEODORESCU: SOLIDARISMUL JURIDIC. 219
uneltei mai inainte de a fi devenit instrumentul ?tor i puternic care ajutci sei in-
vingd materia; cetti, ochi s'au deschis 0 au privit indelung lucrurile, ate buze au
murmurat, vette ganduri s'au trezit, silite, cdte suferinte au fost incercate, cette sa-
crificii primite, cdte. vieti oferite, ca sei i se punei la indemcind aceste litere de ti-
pografie, aceste bucdti, mici de plumb care, in cdteva ore, reispcindesc in lume, in
milioane de exemplare, roiul nesfetr0t al ideilor, aceste 24 micute litere negre
in eari omu/ strange si reprezintet sistemul lumii! i cu cat va 00 mai mutt in
vieatei, cu atett el Ii va vedea datoria crescdnd, cdci pe fiecare zi un nou folos va
rezultd pentru el din intrebuintarea utilajului material 0 intelectual creat de ome-
niro.
Si mai departe: datorie fag de aceia a cdror minte a rdpit elementelor
tainele puterii lor i, prin chiar aceastei putere, le-au imbldnzit .0, le-au supus;
datorie fag de aceia al cdror geniu a putut sa desprindei din aparentele nenu-
mdrate ale fiintelor i lucrurilor, forma 0, armonia lor; datorie fatd de aceia, a
-thror constiintei a scos rasa omeneascei din starea de violentd .,si de urd, 0, a in-
drumat-o putin cdte putin spre starea de pace 0 de intelegero.
Suntem datornicii panntilor, mosior P stramosior nopri, dupa cum suntem
datornicii contimporanilor noPri, datorie de care nu ne putem plati niciodata,
de vreme ce ne napem P traim cu ea. Solidaritatea omeneasca apare cu chipul
acesta ca o legatura naturala, tot astfel cum este legatura de familie sau cea
de nationalitate, numai c mult superioara acestora, caci. ea se intinde ca
o plash', care cuprinde In ochiurile ei intreaga omenire.
In asemenea imprejurari, nu mai putem vorbi de drepturile omului, ci de
datoriile lui, datorii catre societatea, in care el traeste p care-i dii intotdeauna
mai mult decat ceeace primepe ea In schimb.
Dupa cum vedeti, punctul de plecare al acestei teorii este foarte vechiu,
pentruca el dateaza deatunci de cand a aparut pe pamant primii oameni. Dar
constatarealui P mai ales consecintele ce s'au tras, au fost noui. Meritul intreg
revine lui Bourgeois, cu toate ca el nu se sfiepe s arate, conseevent cu pro-
pria lui teorie, imprumuturile, pe care P el le-a facut dela inaintaPi sad
imediati, Comte, Charles Gide P altii. Cartea sa a fost scanteia, care a aprins
focul p a facut ochii nopri s vada ceeace era evidenta Insas.
***
S'a simtit Inca din primul moment nevoia de a stabil o legatura P, dupa
cum vom vedea, _Inca din cele mai stranse, intre noua doctrin p &opt, nevoie
izvorita din doua consideratii: noua teorie trebuia sa fie legalizata, trebuia
sa i se dea o baza juridica, pentru a o deosebi de speculatiile pur filozofice
si a i se asigura vieata.
In al doilea rand, daca legea solidaritatii sociale era o adevarata lege in
intelesul curent al cuvantului, o regula de purtare opozabill tuturor, trebuia
i se gaseasca o sanctiune.
Acest fapt este atat de adevarat, bleat intalnim aceasta; preocupare nu numai
la autorul teoriei, la Bourgeois, ci p la toti aceia cari, ca eminentul profesor
ce ne-a vizitatziele trecute, Charles Bougle, au reluat ideia p au desvoltat-o.
www.dacoromanica.ro
220 . DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ANIBAL TEODORESCU: SOLIDARISMUL JURIDIC 221
pentru copilul ei, nici respectul i iubirea copilului pentru parintii lui i nici
dragostea de natiune, care ea singurk a fost atilt de mare si atat de puternica
-beat a frkmantat dela un capkt la celalalt toatk istoria omenirii.
Si apoi, care este utilitatea de a legitima acest simtimant,imbrkcandu-1 intr'o
formula'. juriclick, oricare ar, fi ea, dar -totdeauna prea stramtk ca sk-1 poata
cuprinde? Ce sens are de a zice, c raportul de solidaritate, la care nimeni nu
s'a gandit atunci and legea a fost faurita., ar fi fost totus prevazut de un ar-
ticol al acelei legi?
Nu este oare cel putin o gresealk a pretinde, c solidaritatea este un con-
tract ori un quasi-contract, atunci cand ea s'a manifestat in timp cu mult mai
Snainte ca legea care reglementeaza, materia contractelor si a quasi-contractelor
cii fi existat, i cand, in spatiu, ea s'a manifestat si se manifestil i dincolo de
hotarele de aplicare ale legii?
Exista in acest raport ceva atat de mare, de inalt si de permanent, incat
mi se pare cu totul nepotrivith preocuparea de a-i aplic numai decat un text
de lege trecktoare.
*.
* *
www.dacoromanica.ro
222 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
buri necontenite, in sftircit in vecnicei prefacere cdtre un tip mai inalt de perso-
nalitate fizicd, intelectuald ci morald, are nevoie de un drept a.cezat p o alta
temelie decat pe cea individualista.
Dupa cum in afara de orice texte de legi, el este- obligat ca, prin activitatea
lui, s ajute la mentinerea i infarirea legAturilor de familie 0 a odor de natio-
nalitate, tot astfel este obligat sa nu vaame soiidarit4ii sociale, care cuprinde
in sfera ei pe celelalte doua simtiminte. Acestei obligaii Ii corespunde, ca
oricarii obligatii, dealtfel, dreptul pentru individ de a face tot ce eSte de
natura flu realizeze i s desvolte aceasfa solidaritate.
Iata regula de purtare, care sta la baza conceptiei moderne de drept. Cum
zice Duguit, aceastd regulei este in acelac timp individuald ci, sociald. Ea este
sociala prin fundamentul ei, in sensul cd nu existd decal pentrucei oamenii trdesc
in societate. Regula de drept este individuald pentrucd este continutd in conctiin-
tele individuale, pentrucei nu se aplicei ci, nu se poate aplicd deceit indivizilor.
Este un adevamt abis intre cunceptia individualista a dreptului i cea soli-
darista. Tot dreptul obiectiv se reazima pe aeeasta din urm'a, .
iar dreptul su-
biectiv decurge din el direct 0 logio.
Vazut prin prisma acestei conceptii, intregul nostru sistem juridic apare
Sub o infkiare deosebita de aceea, cu care am fost deprin0 pana acum. Drep-
turile nu mai sunt pentru om prerogative, ce i-ar apartine in calitatea lui de
om, ele sunt puteri cari-i apartin pentrucd, fiind om social, are o datorie de in-
deplinit ci pentrucei are dreptul sdindeplineascd aceastd datorie. Drepturile omului
nu mai apar ca naturale, ci ca o urmare a rolului ce el are de indeplinit in so-
cietate, ci deci a datoriilor ce-i incumba in aceasta calitate. -
www.dacoromanica.ro
ANIBAL TBODORESCUt SOLIDARISMUL JURIDIC 223
www.dacoromanica.ro
224 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ANIBAL TEODORESCU: SOLIDARISMUL JURIDIC 22.5
largO mhsufa in mainile acelora, cafi au fost ocotiti c vor trage din ea cea
mai mare utilitate socialg.
Constitirtia, cu care tara a fost inzestratO acum cateva zile, se indreaptO
i mai mult pe aceastO cale i face i mai vhditO constatarea noastrh. Proprie-
tatea nu mai este sacrh" i inviolabilA, ci numai garantatO, firete sub forma
si in conceptia actualei constitutii. Legea poate autoriza, autoritatea publich,
sO se foloseascO in interesul obtek de subsolul orichrei proprietAti.
Proprietarul nu mai are garantia de a vedea cazurile de expropriere pentru
utilitate publia determinate prin Constitutie, ci ele vor fi determinate de legea
ordinarh.
Boghtiile subsolului devin proprietatea Statului.
Ape le, ce pot produce forta motrich, sunt trecute in domeniul public.
Dreptul de expropriere se intinde i la pOduri.
Cu un cuvant, plecand dela conceptia propriefatii sacre inviolabile din
1866, ajungem in ceva mai mult de o jumatate de veac la conceptia unei pro-
priethti.imobiliare expropriabile intr'o multime de cazuri, pe care nici macar
nu le cunoatem, i la aceea a unei proprietati mobiliare rechizitionabile, dupii
termenii legii din 1915, nu numai in timp de rhsboiu, ci i in timp de pace.
Ajungem adicO tocmai la conceptia solidaristO a proprietOtii, de as-Cal:lath nu
in mintea fiozofilor ci in litera limpede a legii i a Constitutiei.
Ceeace am constatat pe thramul propriethtii, constathm ipe acela al res-
ponsabilithtii. Solidaritatea socialO voete ca oricine este inzestrat cu puterea
de a lucra in numele patrimoniului public, sO faspunda in acela timp de ur-
mhrile actelor sale. Ei bine, atat timp cat dreptul a avut un fundament in-
dividualist, toti am vorbit de drepturi i nimeni nu s'a gandit la faspundere.
Cercethtorul evolutiei dreptului nostru administrativ constatO la tot
pasul tendinta agentilor notri publici de a acumula in mainile lor cat mai multe
drepturi, iar cand aceasta nu se mai poate, pe aceea de a abuza de drepturile,
ce le au; zadarnic ar cOuta Ina i o responsabilitate corespunzhtoare exerci-
tiului acestor drepturi, chci, lucru curios, nu o intalnete nicOeri. Este ade-
vOrat ch, avem totu o lege de data destul de veche, asupra responsabilitqii
ministeriale, dar ea nu servO decal ca ea fie citatO la cursurile acute studen-
Olor ca exemplu de lege Cazuta in desuetudine.
Astazi lucrurile par a lila cu totul o alta fatO. Statutul functionarior pu-
blici, astfel cum este anuntat prin anteproiectul sOu, se ocupO de chestiunea
responsabilithtii in articole speciale, iar Constitutia ea insh, ghsind c che-
stiunea meritO sO fie push in acela rand cu celelalte chestiuni constitutionale,
se ocuph de ea in mai multe locuri.
Ce inseamnO aceasta decal c conceptia nouO, solidaristh, a triumfat asupra
celei vechi, individualiste, triumf cu atat mai strlucitor cu cat inn unul din
autorii materiali ai anteproiectului de constitutie, un distins profesor univer-
sitar, care face astAzi solidarism, sena la 1916 inteo lucrare a sa intitulata:
Ce este Enciclopedia dreptului? qcoala solidaristei are desigur multe foloase, dar
are ci un neajuns mare i deaceea ma pronunt contra 6*. Evidenta a fost mai
puternicO!
Aceleai tendinte vom constata i atunci, cand este vorba de activitatea
individului, nu de ace& activitate izolatO, foarte_interesanth, fin indoealA,
15 Doctrine le politico
www.dacoromanica.ro
226 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
* * *
15 Aprilie 1923
www.dacoromanica.ro
IDEOLOGIA I TENDINTELE
MINORITATII MAGEII,ARE
GEZA KISS
-1r
ICI n'ar mai trebui sg amintesc c'a invi-tatia ce am primit-o de a tine
aceasta, conferint, o consider drept o deosebitg onoare, astfel luck nu
am stat o clipg la indoialg de a o indeplini.
Inainte de a incepe hug cu tratarea subiectului, trebuie s formulez ckeva
observatii.
Imi dau mereu ostenealk cu o grije deosebith, sg nu pierd din vedere. ca
I. S. R. face stiinth. Iar unicul scop steaua conducatoare i misiunea stiintei
este de a cautg adevarul, independent de ofice tinth secundarg pe care am
urmari-o din vreun punct de vedere, sau de mice tendinta. Si nu numai cunoa-
sterea lui, ci i propovaduirea adevarului trebuie sal fie libera de ofice influente
directe sau indirecte, care ar stnjenl scopul final: validarea adevdrului ctiintific
descoperit.
In aceastg atmosferg curata, ce se ridicg mult deasupra vietii politice de
toate zilele, mg voiu stradui sa, rezolv problema ce mi asteapta s.i a carei esentg
nu este alta deck tocmai descoperirea adevdrului ftiintifie.
Si acest lucru nu poate fi realizat altfel deck privind diversele aspecte ce
asteapta a fi patrunse i grupate, dinteo Inalt perspectivg, ce limpezeste ve-
derea. Neinclingnd nici la dreapta, nici la stanga, Imi voiu da silinta s judec
ca judeckor drept i Erg idei preconcepute, ca servitor al justitiei sociale, aspec-
tele de examinat, i s stabilese adeveirul.%iinfific pe baza analizarii acelor aspecte,
ca un rod al judecgtii mele.
Cond:tia de bazg' a sociologiei, ca si a exercithrii oricarei alte stiinte, este
gruparea preciul i pe cat se poate completh a acelor aspecte, care, ca S. zic
ask, formeazg materialul brut al cercethrii stiintifice sau, am mai puteg zice.
materialul de date. Acestea singure Insg nu ne dau decat baza sigura, pentru
ceiutarea adeveirului ctiinfific, care se ascunde in legile fatale ce se desprind din
acele aspecte 0 a cgror formulare ne d. apoi adevarul 0iintific.
Actualul ciclu are misiunea de a proiecta razele dkkoare de lumina, ale
stiintei asupra cliferitelor doctrine politice, cum se validiteath ele ope calea unor
anumite grupgri care se numesc particle politice i pe urma carora <dnstitutiile
politice se formeaz i deformeazg inteo atmosferg alcatuitg de anumite doc-
trine i credinte politice (Gusti: Partidul politic, Arhiva pentru atiinta etc., II,
pag. 423).
Trebuie asadar s supun unei examindri stiintifice i acest lucru nu pot
sg-1 accentuez indeajuns ca principala mea stra.duinth ideologia i tendintele
politice ale minoritkii maghiare.
ai aceasta pretinde, mai presus de precizarea fenomenelor i aspectelor, cer-
cetarea lor definitiva, dupg, metode stiintifice.
. Nu voiu puteg indeplini acest lucru, farg a lamuri mai intgiu:
15*
www.dacoromanica.ro
228 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE,
1. Daca minoritatea etnica isi poate gasi locul in concepfa partidului po-
litic?
2. i, daca da, lang a. care categoric de particle ii e locul? Sau formeaza ea
tm partid sui generis? Dar nici aici nu trebuie sa no oprim. Pentruca
3. pe baza concluziilor rezultate din roadele cercetarilor trebuie s recu-
noastem drept adevami stiintifice acele invataminte care zac ascunse in feno-
mene clasae conform legilor stiintei si a caror descoperire trage linia de con-
duita pe seama acelora can sunt chemati s influentete formarea cursului vietii
sociale. -
_Land in considerare toate acestea, fie-mi ingaduit s despart in doua parti
materia modestei mele expuneri, care urmeaza
I. Prima parte a don s o definese, numind-o oarecum bazi teoretied.
Aceasta parte e destinata lmuritii acelor conceptii care ca sa m exprim
astfel imi pot da acea, cumpana intelectuall, pe care punand fenomenele
ce le voiu arata, mai tarziu, sli precizez legile inexorabile emanand din feno-
menele ce le voiu cerceta i grupa in partea a doua, aplieatd, a conferintei nide.
Stabilirea eserilei partidului politic mi-a fost mult usurata gratie formu-
larii pe care in aceasta materie a dat-o d-1 profesor Gusti in conferinta introduc-
tiv a. si care e chemata s ocupe un loc de cinste in literatura chestiunii (Par-
tidul politic; Arhiva pentru tiinta i Reforma socialb, IV, pag. 427). Mi-a
usurat aceasta prima misiune a mea, pentruca nu mai am nimic de adaugat
in aceasta, directie, si pot sa-mi insusesc toate momentele exprimate de d-sa
i care ne dau esenta partidului politic. In sensul lor partidul politic este o
asociatie libera de cetateni uniti in mod permanent prin interese si idei co-
mune, de caracter general, asociatie ce urmareste, in plina lumina publica, a
ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic, social*.
Dar cii atat mai grea devine gruparea partidelor politice.
Caci daca ne insiruim in memorie denumirile partidelor care au existat si
exista, trebuie s stabiim din capul locului c partidele din trecut sau si cele
care exista astazi s'au folosit de aceste denumiri ca de niste vignete, spre a in-
dica insa, un continut de multe ori atat de diferit. i lucrul acesta e si firesc.
Pentruca situatia speciala i formatia conditiilor de vieata, a diferitelor
State, pune pe primul plan mereu alte probleme vitale de urgent& actualitate,
felul de rezolvare al carora decide gruparea partidelor politice. Astfel in-
talnim apoi in diferite State, sub aceeas denumire, partide politice avand ca-
racter cu total contrariu.
Zadarnicele incercari de pana acuma au putut convinge pe toat lumea ca
este imposibil de a clasifica partidele politice unitar pe baza cuprinsului progra-
melon ce reprezinta, in na, chip, incat diferitele categorii s imbratiseze o clasi-
ficare a partidelor politico din toate tarile pe baze interne si de principii.
Pot Ii insa, i e necesar, ca partidele politice sa, fie clasate pe baza modului
cum tind la realizarea multiplelor lor programe atat de diferite uncle de altele,
metocla pe care o considera drept principiu conducator al lor. Aceasta clasi-
ficare e necesata pentruca cu ajutorul ei putem reduce partidele politice cu
teluri programatice atat de disparate, la tipurile unitare, care le dau caracte-
ristica. i fall a le cunoaste caracteristica potrivita, nu se poate formula,
o judecata dreapta sau cel putin completa, asupra tor.
www.dacoromanica.ro
GEZA KISS: IDEOLOGIA I TENDINTELE MINORITATII MAGHIARE 229
Iata cum privesc eu chestiunea din acest punct de vedere. Despre mice
partid politic ar fi vorba pe baza cuprinsuhd programului san, cert este ca
intreaga lui formatie depinde de felul de tratare a cloi factori fundamentali,
care joaca Un rol, hotaritor in toate.
Fiecare partid politic normal reprezinta, repetand cuvintele d-lui Gusti, in-
terese i idei comune de caracter general, pe care doreste sa, le infaptuiasca.
Din punct de vedere programatic, asadar, fiecare partid politic doreste s aduca
o modificare a celor existente.
Ideologia lui este, atunci, rezultanta felului cum consiclera starea de fapt fl
moclificarile (reforma) dorite (am putd zice a felului de a le trata). Caracteristica
fundamentala, a partidului se va alcatui dupa masura in care ele tin mai mult
de unul din aceste momente.
17n partid e condus de posibilitatea mentinerii situatiei date, punand prin
urmare ponderea principala asupra situatiei date 0 nu propovadueste reforme
decal numai pan& la granita cea mai strict necesara. Al doilea iaras ptuie pon-
dere mai ales pe ref orm i e gata s modifice situatia data, Ora la cerintele
reformei celei mai radicale._
Din aceasta divergenta de ideologic rezulta acea grupare caracteristica a
tuturor partidelor din lume, chiar a celor mai diferentiate prin continut, care
ne ingaduie s vorbim de partid conservator 0 progresiv.
(Prin urmare nu este just sa opunem la clasificarea partidelor politice
care nu poate fi cleat una, cea amintita partidul liberal partidului conser-
vator, de Jarece hi aceasta diferentiere intervin mai multe momente de con-
tinut programatic intrinsec).
Ar fi mare gresala sa se creada e partidului progresiv i-ar reveni singur dreptul
de existenta fata de partidul conservator, sau vice versa. E tocmai dimpotriva.
Fiecare din ele e-chemat ca la timpul san s aduca, servicii folositoare. Sau
mai bine ziS, ele sunt chemate s alterneze.
Dad progresivitatea ar fi de durata mai lunga, atunci conservatismul ar
aduce o era de prielnica odihn i poate va fi chiar dorita mentinerea lui pana
&and s'ar arata, primele semne ale sedtuirii. i atunci iaras progresivior le va
reveni dreptul de existenta.
Ambele tipuri insa pot degenera. Si aceasta.se intampla atunci cand partidul
politic se alipeste exclusiv numai la unul din factorii fundamentali.
Astfel partidul conservator degenereaza in reactionar jar eel progresiv in
radical.
Dar i unul singur din ele, in mod exceptional i tranzitoriu, poate avea cate
odata rolul otravei care vinded, mai ales ranile cauzate de celalalt. Dar din
punctul de vedere al problemei ce o tratez, nu e nevoie sa mai continuu analiza
in aceast a. direcf e. E destul atat dar a fost i necesar pentru a putea
examin pe bazele schitate, dad in ideologia i tendintele minoritatii ma-
ghiare se manifestead principiile unui partid politic, i, in caz afirmativ, care
este caracteristica acestui partid?
$i in sfarsit, ce consecinte invederead precizarea cantata, pe care trebuie
se% o gasim?
Ad, trebuie sd trecem la partea a doua, cea aplicatd.
In ce consta ideologia i tendinta politica a minoritatii maghiare?
www.dacoromanica.ro
230 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
GEZA KISS: IDEOLOGIA I TENDINTELE MINbRITATII MAGHIARE 231
multe limbi, se vor era in colile medii i superioare catedre pentru fiecare
limba. La universitate se vor infiinta catedre pentru limbile vorbite in tara i
literatura bor.
In colile primare instructia se va face in limba materna a elevilor, daca ea
apartine limbilor vorbite in comuna.
In acele comune, unde locuesc in numar mai mare cetateni de limbi dife-
,rite, se vor utiliz invatatori supleanti de diferite limbi.
Nu pot si-mi innabu declaratia ca. a fost o grepla fatala, tocmai din punct
de vedere maghiar, realizarea intelegerii tacite ce s'a facut aa zicand pe neob-
servate, .0 care a unit in chip uimitor toate partidele politice maghiare, care
dealtfel se rsboiau pana la cutite intre olaJt, de a nu aplica legea citata.
Dela 1867 incoace, formarea partidelor politice in Ungaria a avut ca baze ho-
taritoare modal cum ele intelegeau executarealegaturii de drept public cu Austria.
Dar ofi cu cata inverunare se combateau unele pe altele aa numitele partide
dela 67 0. patruzeci-i-optiste, nu era intre ele nici un fel de deosebire asupra
conceptiei c Ungaria trebuie considerata ca un Stat national, care exclude
tocmai prin aceasta caracteristica a sa executarea drepturior cuprinse in legea
Mspre nationalitati, sau le ingradete cel putin intre granite foarte stramte.
drept consecinta, firete, hotarirea c aplicarea legii trebuie lasata in Ora-
sire. Nici cautand cu tot clinadinsul n'ar fi putut gasi un mod mai nenorocit
de solutionare.
Dar chiar i ideologia lor era propriu zis o reproducere a principiului filozofic
de Stat al (Statului national*, care pe vremea aceea ajunsese s predomineze
en tottd.
Aceasta doctrina, pe care au propovaduit-o cei dintai cultivatori ai filozofiei
de Stat i intre ei In primal rand Prof. Victor Concha, care trebuie considgrat
drept intemeietorul adevarat al tiintei politice moderne in Ungaria, invata
eh', dei oamenii sunt la fel din punct de vedere anatomic i al functiilor vitale
fiziologice, totu poseda insuiri de tot deosebite, care Ii leaga laolalta pe cei
cari au aceste particularitati, deosebindu-i de ate grupuri ale omenirii.
Chiar natura-mama a creat asemenea deosebiri, prin irasaturile teluritelor
rase. Inlauntrul raselor se arat a. apoi acele insuiri comune mai intime, la care
trasaturile fetei joach un rol mai putin important, pentruca ele se exteriurizeaza
In deosebi prin manifestari spirituale i morale 0. sunt exprhnate mai afes
printeo sensibilitate asemanatoare, prin acela mod de a cugeta, prin conceptii
i traditii comune, in genere vorbind prin felul de valorificare al bunurilor mo-
rale iar In afard ele ayung sd-fi aibd expresia In limba comund. Acestea leaga
laolalta pe toti, cati le posed, ca membri ai unei natiuni 0 in ele zace vis-agens
al formarii de State. Natura-mama a sadit in toate gruparile legate prin astfel
de proprietati comune, dorinta netearsa ca salt valorifice propria individu-
aLtate prin alcatuirea unui Stat deosebit, i astfel chemarea asemanatoare a
statelor din pullet de vedere omenesc, de a reimplini 0 de a realiza in mod cores-
punzator geniul propriu national. lax natiunile, care jioseda forta materiala i
cea morala la natiuni e contopita cu cea dintaiu, de a-i indeplini chemarea
generala umana potrivit propriilor, conceptii deosebite, acelea vor putea alcatui
un Stat propriu pe care-I vor mentine pana vor avea i puterea de care am amintit.
Nu fiecare grupare nationala e in stare aladar de a crea, un Stat. De alta
www.dacoromanica.ro
23 2 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
parte cei cari apartin aceleeas grupki nationale, pot intemeia mai multe State,
Dar in cazul acesta se va produce o diferentiere constantel a conceptiei particulare.
a sentimentalitkii particulare, care reprezinta puterea creatoare de Stat, di-
ferentiere capabila de a conservh i deosebirile de Stat (de exemplu Belgia,
Statele Unite ale Americei de Nord, Elvetia, America de Sud cu statele ei, etc.)
si prin desvoltarea acelei diferentieri s'a creat, cu toata unitatea de limbN
idei de Stat proprii i independente.
_ In acelas Stat pot tfai, Mine, mai multe feluri de grupuri nationale. Atunci
doctrina vorbeste de Statul poliglot,fata de Statul curat national. Dar mai in-
vata in acela timp, c ad una din ele trebuieg. se reliefeze spre a da Statului
caracterul sdu national, spre a-i imprima pecetea individualitkii sale.
Si cu formularea acestui principiu am ajuns la punctul corespunzkor al
doctrinei amintite, care pune in discutie problema minoritdtilor etnice. In teorie
se si impune dela sine marele semn de intrebare: Ce si cat pretinde dela Stat
caracteristica problematica national0 Ce drepturi pot fi deci asigurate asa nu-
mitelor minoritki etnice? Uncle este limita pana la care pot merge asa numitele
drepturi minoritare? In vieata politica a Ungariei a ajuns foarte repede sA pre-
domine prin consens tacit, conceptia c aplicarea legii de nationalitki din 186g
este in conflict cu caracterul de Stat national, cum considerau toate partidele
politice maghiare. Ungaria, adoptand curentul de idei predominant. i aceasta
ideologie nu s'a schimbat. Toateprotestarile timide care.s'au manifestat sporadic
'Ana la isbucnirea -fasboiului mondial, au avut insemnkate neglijabila i nici
n'au pornit din partea partidelor politice ca atare, ci in rastimpuri foarte di-
stanfate dela cate unul din membrii izolati ai lor.
A venit apoi pierderea fasboiului. Gruparea care a incercat, sub conducerea
lui Oscar Iaszi, s lanseze cunoscuta noua ideologie, putem spune c era mica.
Iar vechile particle maghiare au trecut in fondalul scenei. A urmat apoi Alba
Julia! Ea reprezinta In anumite privinte si in chip ceva mai larg, punctul de
vedere al legii de nationalitki din 1868. A nymat apoi pieluarea puterii de Stat
ti prin aceasta ungurimea din Ardeal si Banat a devenit minoritatea maghiarli.
La urma, pacea dela Trianon.
Numai oamenii cu totul straini de psihologia populara mai pot sov`di cu re-
cunoasca, ca este o desavarsita imposibilitate de a se gandi ebiar numai la posi-
bilitatea cristalizunli unei ideologii noui i unitare, in cursul unor asemenea sgu-
duiri sufletoti.
Nimeni n'a asteptat si nici nu putea, sa astepte, ca vechile legaturi sufletesti
ale ungurimii din Ardeal si Banat sa fie rupte deodata. Iar sufletele purtau
rditcinile vechei ideologii, ale carei principii fundamentale se intorceau acuma
tocmai impotriva celor, cari mai inainte pusesera juramant pe ele.
Formarea unei noui ideologii a mai fost impedicata in chip firesc i prin
credinte naive, prin indemnuri mai mult sau mai putin de buna ereclinta, prin
trezirea de sperante iluzorii si ea n'a putut su-si inceapa desvoltarea deck
dupa ce trecuse prima ameteala i incepuse su se impfastie si ceata care ini-
painjend vederea i excludea cunoasterea situatiei reale.
Astfel se explica de ce majoritatea a numitei minoriteiti maghiare plistru la
inceput si un timp anumit rezistenta pasivh. S'a format, e drept, un partici.
national democrat maghiaro-slicuesc* al Domnului Bela Maurer. Dar el 'a putut
www.dacoromanica.ro
GEZA KISS: IDEOLOGIA $1 TENDINTELE MINORITATII MAGIIIARE 233:
sa, 'mina radcini, de0 timpul i-a dat dreptate in foarte multe privinte (che-
stiunea functionarior cu juram'antul pe care-I refuzau, colile, etc.). Poate crt
din cauza situatiei neclarificate, dar probabil 0 din cauza tacticii nehotarite
gi lipsite de energie ce adoptase.
and in sfalit au trebuit sa fie recunoscute urmarile nenorocite ale pasivi-
atii, a invins incetul cu-incetul conceptia azi generala c ungurimea trebuia, sii
participe activ la vie* politicl a Romaniei.
atunci s'a pus chestiunea: Cum sa se faca acest lucru? Dupa semnarea tra-
tatului de pace s'a format la Huedin Partidul Popular Ardelean, cu urmatoarele
puncte esentiale de program: -
www.dacoromanica.ro
234 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
* * *
www.dacoromanica.ro
GEZA KISS: IDEOLOGIA I TENDINTELE MINORITATII MAGHIARE 235
www.dacoromanica.ro
236 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
Anume, cliferentierea trebuie realizatg numai intre acele minorithti et nice, care-
a) n'au fost in stare sh-0 valorifice caracterul propriu pe calea formhrii de
Stat independent 0 se prezinth in aceasth situatie ca unul din elementele po-
pulatiei unui alt Star cu caracter national care-i cuprinde.
b) intre acele minorithti etnice, al chror caracter national s'a i validat
prin crearee de Stat national independent. Ele stau ind In afarh de granitele lui
si trhesc ca minoritate etnia> a unui alt Stat national.
ad a) E in afarg de mice indoialh c minoritatea etnich din categoria de mai
sus 10 va putea, exercit influenta turburAtoare asupra mersului linitit al vietii
de Stat, inteo mhsur h. ascendenth in raport direct cu_ sli,birea dorintei de al-
chtuire a Statului national in massele nationale respective. Si aflarea solutiei
este una din cele mai dificile probleme ale vietii de Stat practice. Sau poate.
este chiar cea mai grea.
Douh sunt chile ce se oferh:
Una este suprimarea prin forth,. LAsand la o parte grava cheltuialh, de fort&
cu care este impreunath aceasth metodh, forte care sunt chemate s indeplineasch
chemhri mai salutare ea n'a dus inch niciodath la solutionarea crizei, 0 a asi-
gurat cel mult tthighnirea ei i clocotirea sub spud. Si sfar0tul a fost, cum-
spune un vechiu proverb maghiar: eine poate, much.
0eala1th e: calea concesiilor.
0 solutionare definitiva," nu putem avtepta, nici dela aceast h. modalitate. Ba
toate probabiliatile pledeazh pentru asertiunea dtrebuie sh, observhm bine ca
directiva concesiilor mereu mai avansate sg nu dud in cele din urma la.
deslipire.
Uncle sunt temeri c s'ar putea, intmpla, astfel, acolo singura po1itic5 justh,
poate fi numai intensificarea i cultivarea deosebifa a leghturilor economice,
preghtind i realizAnd pe cale amicalh o confederatie de Stat.
Dar pe noi nu ne intereseazh aceasth, chestiune, pentruch ne nteapth, solu-
tionarea un-ei cauze care cade sub prevederile punctului
ad b) avnd a face cu o minoritate, etnic h. al drei -dracter national a 0
ajuns sh se validiteze prin crearea de Stat national.
Minoritatea etnich maghiara,' se recruteaz din populatia tinuturilor des-
prinse din teritoriul Ungariei in urma phcii dela Trianon.
Dach privim acest eveniment istoric cu ochii unui naturalist, trebuie s ne
gandim involuntar la analogia ce ne-o prezinta, un arbore sau un tufi smuls:
din phmantul original 0 replantat in pamant nou.
ft arborele sau tufipl trebuie s prindh radacini noui, ceeace e o chestiune de
timp mai indelungat 0 care nu poate fi favorizath, deck prin preghtirea cores-
pundtoare 'a noului phmant. Si la o minoritate etnica desprinsh, din trunchiul
natiunii, cre0erea de rhacini noui e chestiune de timp mai indelungat. Iar
terenul nu poate fi potrivit pentru acest proces, deck dad se garanteazh'
posibilitatea satisfacerii necesithtilor culturale proprii 0 a nezhrii economice
multumitoare.
Dad, noul Stat 10 dh silinta i poate realiz a. pe acest teren faptul de a oferi
mai mult deck at- putea oferi in realitate statul mamh in noile imprejurhri
modificate, atunci putem spune cu cel mai mare temeiu: chestiunea niinoritc4ilor
acelui Stat este pe deplin rezolvatei.
www.dacoromanica.ro
GEZA KISS: IDEOLOGIA ?I TENDINTELE MINORITATII MAGHIARE 237
www.dacoromanica.ro
238 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
Cele ce s'au spus in aceasta privinta, in acest Mica curat al 0iintei, ne Imbic
cu un viitor plin de sperante.
Daca, lasand deoparte toate celelalte, m voiu referi numai la declaratiai
facuta de d-1 Duca in prelegerea tinuta de d-sa la Institutul Social Roman, in
aceasta societate tiintificrt, i anume cI mationalismul nu trebuie luat in in-
telesul sau restrans, intransigent sau intolerant*. Daca voiu adauga ed dup1V
aprecierea d-sale nationalismul exclusivist e o ma'rturisire de nepricepere a ne-
voilor superioare de armonie sociala, Mrl care societatile omene0i nici nu pot
avea o desvoltare normalk i ca o inch6ere a acestor intelepte declaratii ale_
barbatului de Stat mai citez i urmatoarele cuvinte:
In Wile tocmai in care sunt minoritati etnice, numai recunogterea drep-
turilor lor depline concorda cu cerintele i cu traditiile doctrinei liberalo, prim
care indica, un principiu angular af doctrinei liberale, 0 care indrumeaza dea-
semenea spre recunonterea dreptatii neconditionate a metodei desvoltate mai
sus 0 bazata pe inlesnirea aezarii ecenomice a minoritatilor etnice i satis-
facerea cat mai deplina cu putinta a cerintelor culturale ale acestora: atunci
cu incredintare ma simt indreptatit sa accentuez: in hoc signo vinces*.
Aceasta mentalitate este i consecinta fireasca a desvoltarilor istorice,
luand ca baza principiul fundamental ce s'a aplicat de catre stramo0i poporului
roman, de catre romani, cari pe de o parte au priceput foarte bine a apara in-
tegritatea ideii Statului contra tuturor tendintelor distrugatoare, dar pe de alta
parte au inteles tot ga, de bine a pretui i ocroti acele elementele de origina
straina Statului, care s'au pus lntr'un mod sincer in serviciul lui, recunoscancl,
existenta i suveranitatea Statului Roman,
Parcere subiectis et debellare superbos
Tu regere imperio populos, Romane, memento.
13 3faiu 1923
www.dacoromanica.ro
IDEOLOGIA I TENDINTELE
POLITICE ALE MINORITATII GERMANE
Dr. HANS OTTO ROTH
www.dacoromanica.ro
240 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
uniunii en Ungaria, legea 43 din anul 1868, constitue violarea cea mai adanca
si cea mai gray simtita a pozitiei de drept a poporului sasesc. Ea intrerupe
desvoltarea istorica a sasilor din Transilvania i insemneaza un punct decisiv
Iii istoria lor. Caci afar a. de autonomia bisericii noastre i afara d dreptul de
autodeterminare foarte mult restrans al asa numitei Universitati a Natiunii
sasesti ca proprietara de averi, s'au suprimat toate drepturile acelea mandre
ale poporului, pe care sasii de pe pamantul regesc le medasera de secole ca o
natiune recunoscuta de dreptul de Stat. In schimb, drepturile minoritatilor
etnice din Ungaria s'au stabilit in genere in ash numita lege a nationalitatilor;
legea 44 din anul 1868. Nu este de mirat c aceste concesii en totul mini-
male din punctul de vedere al situatiei istorice a sasilor n'au multumit po-
porul nostru i c, provocata de legislatia scolara sovinist, care a incept
putin timp dupa anul 1868, o lupta inversunata s'a incins intre sasii din Tran-
silvania i guvernul ungar, lupta careia Ai& dupa caderea lui Coloman Tisza
in anul1890, i s'a pus capat. La adunarea nationala a poporului sasesc in Sibiiu
in ziva de 17 Iunie 1890, sasii din Transilvania au pus bazele noui ale politicii
lor i s'au acomodat in fine dupa o lupta de mai mult de 20 de ani nouei stari
de lucruri in Stat. Conditiile pentrtraceasta schimbare a atitudinii politice
iata de Statul ungar, le crease cedarea guvernului ungar fata de noi. Dela 1890
pana la desfacerea Statului ungar in toamna anului 1918, politica noastra nu
si-a mai schimbat directia in mod esential. Ce-i drept, in repetate randuri s'au
pro dus sguduiri grave in politica noastra, asa de exemplu in timpul baronuluis
I3anffy si in timpul legislatiei scolare a contelui Apponyi. Taus trebuie con-
statat cli legile cu tendinta de desnationalizare s'au aplicat fata de sasi eu mai
putina asprime i ca' inainte de toate dispozitiile legii nationalitatilor, cel putin
la noi, s'au executat in parte, inteadevan Ce-i drept, niciodata nici in Ungaria
n'am ajuns la o stare de drept clara i multumitoare. Pentru a putea apara,
,eu. -Lark posesiunile noastre nationale a fost necesar a da poporului nostru
o organizatie din cele mai stranse si care sa poata reactiona in orice moment.
aceasta s'a facut la aceeas adunare nationala din 1890, in care creasem
In noul program politic al poporului nostru bazele politicei noastre in Statul
ungar. In fiecare sat mic s'an format comitete politice, care in comitetele cer-
cuale si in fine in comitetul central din Sibiiu si-au gasit Intruparea ca orga-
nizatie a poporului. Astfel, poporul nostru si-a creat o noua forma de orga-
nizare care dada, unei politici condusa din constiinta scopului i in mod unitar,
posibilitatea de a 'Astra influenta politica' a poporului sasesc in esenta ei.
Legea nationalitatilor din anal 1868 a format baza de drept a intregii
noastre lupte nationale in Ungaria. Ea, fata de noi, a fost aplicata in parte, insti
legislatia din cursul anilor Ohba tot mai mult din drepturile garantate in ea.
Cand intoarcem azi privirile inapoi, in primul loc trebuie s constatam e legea
nationalitatilor a stabilit intaiasdata in forma de lege acea teorie primejdioasa
a natiunii unitare ungare, care pe urma a starnit atatea neintelegeri in toatit
politica ungara de mai tarziu fafa de nationalitati. E vorba de acea teorie dup
care fiecare roman, german, sarb i slovac, care era cetatean ungar, constituia
un membru al natiunii unitare ungare. Prin aceasta notiunea mssei maghiare
s'a identificat cu notiunea de drept a cetateanului ungur si f.4'a produs acel
www.dacoromanica.ro
AR. H. 0. ROTH: IDEOLOGIA I TENDINTELE POLITICE ALE MINORITATII GERMANE 241
www.dacoromanica.ro
242 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
DR. H. 0. ROTH: IDEOLOGIA I TENDINTELE POLITIGE ALE MINORITATII GERMANE 243
www.dacoromanica.ro
244 DOCTRINELE PARTIDELOB POLITICE
www.dacoromanica.ro
DR. H. 0. ROTH: IDEOLOGIA I TENDINTELE POLITIOE ALE MINORITATIl GERMANE 245
www.dacoromanica.ro
246 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
DR. H. 0. ROTH: IDEOLOGIA I TENDINTELE POLITICE ALE MINORITATII GERMANE 247
ti
seama, de minoriatile care cuprind cinci milioane de oameni. Aceste minori-
ins& nu sunt indivizi izolati cu o limbh materna, strain& rark legaturk
interioark nationalk i culturalk, ci dimpotrivk, ele formeazk niste personali-
ati etnice bine inchegate cu vointe hotadte de vieata. Deaceea este foarte re-
gretabil c noua Constitutie, nu numai in definitia natiunilor, ci si in toatk
ideologia si in dispozitiie ei izolate acceptk pe deplin teoria Statului Na-
tional. Experientele ultimultti secol in centrul Europei i desvoltarea cea nout
a istoriei ar fi trebuit sk arate primejdiile acestei ideologii. Noun flu ne este cu
putinta, de a clkdi politica noastrk pe temeiul acestei teorii de Stat, ()rick de
malt suntem dispusi de a tine& seama, de rolul conducator care i se cuvine ne-
contestat poporului roman in politica tkrii noastre.
In aceastk ordine de idei, vreau si faspund la intrebarea, pana, unde poate
sit mearga, politica minoritktilor, fkra, a intra in conflict cu interesele Statului.
Aceasta, fireste, depinde de imprejurarea dach e vorba do un Stat poliglot, sau
de un Stat cu populatia mixtk, sau de un Stat pur national, in care trkesc
numai cativa cetkteni de nationalitate straink, fitrit legkturi culturale intro ei.
Eu cred cit intr'un Stat poliglot, autonomia teritorialk va fi singura posibili-
tate a unei solutii multumitoare si care este in interesul tuturor popoarelor
.affatoare in acest Stat. Pentru Statele cu populatia mixta, solutia che-
stiunii minoritatilor nu se poate rezuma in mod teoretic, ci intr'o formula,
scurtk; sunt State cu populatie mixtk, ca de exemplu Jugoslavia, unde so-
lutia chestiunii minoritatilor iarks nu-i posibilk decat prin recunoasterea
unei autonomii teritoriale. Aceasta va depinde in genere de asezarea geogra-
flea' a minorithtilor. In orice caz insk, autonomia cultural este minimul pe care
un Stat cu populatia mixta, e dator sa-1 acorde minoritatilor. Inteleg prin
aceastk autonomie culturalk na numai dreptul de autodeterminare al minori-
tatilor in chestiuni scolare si in chestiunile referitoare la infiintarea altor in-
stitutii culturale, ci i dreptul nestirbit de a intrebuinta liber limba ma-
terna, in administratie, in justitie si in toate celelalte ramuri ale servicidor Sta-
tului. Realizarea acestei autonomii presupune insk la randul ei, recunoasterea
minoritatii ca individualitate etnica. Aceasta, pretentie, care este si ideea fun-
www.dacoromanica.ro
248 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
DR. H. 0. ROTH: IDEOLOGIA $1 TENDINTELE POLITIOE ALE MINORITATII GERMANE 249
.
actuala forma democratica de guvernare, in alte State se intampla chiar re-
lativ des. Partea decisiva pentru intrebarea, daca' tendinta catre putere o are
. i partidul nostru politic, nu este consideratia, daca aceasta tendinta, mai
de vreme sau mai tarziu, se va realiza, ci din contra, numai i numai intrebarea,
daca in general vorbind, poate fi o dorinta politica a noastra i daca in rea-
litate intr'un moment dat, pare a fi posibila. La amandoua intrebarile putem
da un raspuns afirmativ cu anumite condiii. Prin aceasta dispare i ultima
indoeala daca noi suntem un partid politic sau nu.
Din principiul inthvidua1itii etnice si din toate celelalte cerinte princi-
piale ale programului nostru politic rezulta in mod logic incheierea c reprezen-
tantii parlamentari ai germanilor din Romania, trebuie s formeze un partid
parlamentar unitar si independent de celelalte particle. Nici unui partid po-
litic din Romania, afara de partidul poporului, nu i-a trecut prin minte de a
se indoi de dreptul nostru de a forma, un partid parlamentar propriu. Pentru
intaiadata, generalul Averescu s'a pronuntat contra, in discursul lui pro-
gramatic ca prim ministru, din primavara 1920, si a doua oarl la congresul
partidului sau din Sibiiu, in toamna anului trecut. Fata de aceasta declaratie
case cere contopirea reprezentantilor parlamentari ai minoritatilor etnice cu
partidele ,politice romanesti, a voi s declar, numai pe scurf, ca nu vom re-
nunta la dreptul nostru de a mentine un partid parlamentar propriu atat timp,
cat ne vom tine de ideile fundamentale ale programului nostru politic si prin
aceasta inainte de toate i de ideea personalitatii deosebite a poporului nostru..
Dreptul minoritatilor de a forma partide nationale independente, dealtmin-
teri s'a impus in toate Statele Enropei centrale de mult timp si nu se mai
contesta nicairi in politica Statelor moderne. Germanii din Romania Mare
manifesta prin partidul lor parlamentar german inainte de toate si solidari-
tatea de nedesfacut a tuturor triburilor germane din tam, noastra in Transil-
vania, Banat, Bucovina, Basarabia i Vechiul Regat. Ca o incheiere a acelor
spuse despre mentinerea partidului nostru parlamentar independent, imi dati
voie s citez aici textual reflexiile stralucite pe care le face d-1 N. Dascovici
in cartea sa mentionata, in aceasta chestiune: dlinoritatile noastre cu un oare-
care trecut in opera de conducere a Statului, au datoria i interesul sa intre
efectiv in luptele vietii noastre publice, renuntand la pasivitatea si la rezerva
cu aparenta de ostilitate, spre a putea aduce, astfel, contributia i comple-
tarea lor la conceptia de conducere a majoritatii romanesti. i s'o faca tocmai
in cadrele minoritare, nu contopindu-se in partidele romanesti, asa cum li se
recunoaste dreptul prin tratatul de pace si va trebui sali se recunoasca prin Con-
stitutia cea noua, spre a avea partea lor de mandrie, dar si de raspundere
in Statul roman care este acum i Statul lor. Iar in ziva cand minoritatile,
aparate i respeetate in individualitatea lor, vor participa proportional la opera
de legidatie, de administratie i guvernamant din Romania, ele vor in-
cet de a mai fi fata de Stat simple minoritati in atitudine de dusma'nie sau
de capitis diminutio. Din definitia minoritatii rezulta implicit caracterul
drepturilor consacrate prin tratate. Ele sunt drepturi colective, recunoscute
unor grupuri aparte de cetateni ai Statului, deosebiti prin nationalitate, limba,
rassa sau religie de restul cetatenilorl).
www.dacoromanica.ro
250 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITICE
24 Maiu 1923
www.dacoromanica.ro
SOLIDARISMUL POLITIC
MIHAI POPOVICI
www.dacoromanica.ro
252 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
MIRAI POPOVICI: SOLIDARISMUL POLITIC 253
Solidarismul este tot atat de vechiu ca si.omenimea. Ori uncle s'au gilsit
oameni impreuna si au fost amenintati de vreun pericol, si-au unit fortele,
pentru ca sa se apere, s cucereasca, s izbuteasca mai usor. Solidarismul
-este, intr'o masura, identic cu insas asociabilitatea speciei umane.
Incepand dela hordele primitive, cu solidarismul lor mecanic cum
zice Durkheim, sau de turma, apoi trecand prin toate fazele solidaris-
mtilui organic ale asociatiilor sociale, ca familie, cast, clash, natiune, ome-
nimea in toate manifesta idea interdependentei sau a solidaritatii.
Solidaritatea o vedem manifestandu-se real in spatiu: apararea tuturora
fag de ciumatii din Bombay; sau In solidaritatea interesului economic, de
pilda al tinuturilor cafi produc bumbac, cu tinuturile noastre.
Vedem apoi idea solidaritatii manifestandu-se in timp. Toate comorile
-etice, estetice, stiintifice, tot ce generatiile trecute, in sfortari si in lupte
fail de odihna, au adunat pas cu pas, din momentul in care omul a rostit
cel dintaiu cuvant si de cand a fntrebuintat pentru prima data piatia ca arma
sau ca instrument si pana astazi.
Toata ploaia de aur a culturii i civilizaiei, toga, cladirea minunata a
gandirii omenesti care, adunand caramida dupa caramida, in strafulgerari
superioare a creat marile sisteme filozofice.
Toati mintea practica prin care s'a robit natura. Totul a ramas mo-
stenire din trecut,geueratiilor de astazi si se sfinteste printr'o evolutie perma-
nenta. Iat solidarismul in timp.
Solidarismul a crescut i creste, cum se inalta o planta In padure, de
sine, fara contributia nimanui, inconstient, necristalizat intr'un indemn su-
perior, fail ca la baza lui o doctrina, o conceptie, o sinteza superioara, sa
transforme totul intr'un sscop i sa-i puie temeliile unei revelatiuni de mora-
litate superioara. Francezii si mai ales Lon Bourgeois au marele merit de
a fi sintetizat ideea solidarismului inteo doe-Irina' socialti si politica.
Idea solidarismului este simpla'. Individul, product al societatii, se naste
oa datornic al ei; el are de platit o datorie societatii. Raportul dintre individ
si societate este transformat inteo obligatiune de'drept. Rasfoindu-se dreptul
roman, s'a oprit la capitolul quasi-contractelor, poate capitolul cel mai bi-
color ca teorie de drept. Gasindu-se o asemanare, solidarismul a fost inglobat
intre quasi-contracte si astfel s'a mutat construccia etica a solidarismului
in inchisoarea ingusta a unor paragrafi. Greseala!
Nu este misiunea mea s arat, acum, de ce este greseal.
www.dacoromanica.ro
254 DOCTRIIVELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAI POPOITICI: SOLIDARISMUL POLITIC 255
www.dacoromanica.ro
256 DOCTRIIVELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAI POPOVICII SOLIDARISMUL POLITIC 257
Ce ne intereseaza pe noi mai mult este sg. arattim eh, in idea nationala
se cuprinde complet idea solidarismului politic.
Solidarismul precizeaza mai bine una dinlaturile ideei nationale: felul
cum se armonizeaza diversele curente sociale in sanul natiunei. 0 natiune
cuprinde in sine toate elementele chemate s asigure prograul colectivitatii.
Natiunea se compune urmand o sectie verticala din: grani, mestesu-
gad, industriasi, comercianti, preoti, miitari, advocati, medici, etc. etc.
In sectie orizontala: capitalisti, proletari, burghezi, bartUrari, bogati,
saraci, etc. etc.
Toate aceste elemente formeaza armata cea mare a natiunii cu care se
art batalia pe terenul politic, cultural si economic.
Marx insus imparte clasele dupa categoriile activitatii .economice ne-
_
gand identitatea, intre clasi i profesiune in trei clase principale: 1. Pro-
prietarii de pamant, cari beneficiaza de renta p5mantului; 2. capitalistii,
cari beneficiaza de profitul capitalului; 3. muncitorii, cari dau munch'
pentru salar.
Mari de aceasta urmeaza o imensitate de clase secundare. Numai ta-
rinimea o imparte Engels, la 1848 in 5 clase!... clasa taranior mari, mijlocii,
mici; taranul mic liber, iobagul feudal, si muncitorul agrar si cu toate cii
recunoaste clasele si lupta de clasa ca o realitate istorica, cere desfiintarea
claselor (Engels Anti-Duhring p. 303-304) caci lupta socialismului se
va termini cu aceasta desfiintare a claselor.
, Tot la eliminarea luptelor de dug, se poate ajunge i prin ideia natio-
nala intemeiata pe solidarism, dupti, cum vom vedea, fara a distruge, ci clii-
dind inainte.
Dupa doctrina nationala, fondul etnic sufletesc, duprt ciun am vgzut
mai sus, trebuie sti, fie comun sau tinde ea, se unifice.
Elementele acestea deosebite pe fondul acesta comun, daca voiesc sii
dainuiasca, sa se intareasch i sii progreseze, au nevoie ca actiunie lor sii fie
astfel coordonate incat din ele sii rezulte maximul de profit si pentru individ
pi peritru colectivitate. Ori, o indrumare diverSa pentru fiecare din aceste
elemente, o risboire permanenta intre ele, duc cu siguranta la desagregare
si la mina ruina completa, pentruca Mei unul nu poate trii singur, oricat
de puternic ar fi el.
Evident ca se impune o colaborare si fixarea conditiilor de colaborare.
Evident ca se impune o solidaritate si evident cti cu cat solidaritatea va fi
mai mare, cu atat organizatia politica a acestei colectivitati Statul va
fi mai puternic i mai rezistent.
Aiei,intervine solidarismul politic, aritand principiile generale cu ajutorul
cirora ideia nationala poate sa-si implineasca complet misiunea istori cii.
Solidarismul italtat la valoarea unui principiu politic tormeazti crieriui
en ajutorul ciruia se armonizeaz5, diversele interese, se suprima nedrepta-
tile, se colecteaza cruzimile libertatilor naturale neinfranate.
Selidarismul nu este numai un principiu abstract ci este si un mijloc
politic de a grup fortele, de a le organiza si de a le imprici.
Privind intocmirea sociala a natiunii asa, cum se prezinta astazi, vedem
striptinind peste tot disharmonia sociala.
17 Doctrincle politioe
www.dacoromanica.ro
258 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
MIHAI POPOVICI: SOLIDARISMUL POLITIC 259
www.dacoromanica.ro
260 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
si ideia democratiei
ideia liberatilor
ei ideia justitiei sociale
ei ideia ordinei de drept,
adevAratele temelii ale unei conceptii moderne i sAnAtoase. Desvol-
tarea lor nu se poate face in timpul restrAns fixat pentru o conferintA.
PARTIDELE POLITICE
In alergArile far`a de odihnA a nAzuintelor, in conflictele vcsnice de in-
teres, in insAsi fortele cari au lucrat in trecut, in caliatile de rasti, in mediul
social 0 natural, in individualitAti puternice, sunt adunate atAtea forte vii,
neobosite, creatoare si distrugatoare.
Toate, laoladtit, formeazA vieata cu sliuciumul i lupta perpetuA i intensti.
Din ole se desprind curente, unele admirAnd materia, altele energia.
-Uncle inchinAndu-se staticei, altele dinamicei.
Unele practice, altele ideologice.
Curentele acestea amorfe la inceput, cn vremea prind forme concrete.
Sinteza stabileste un principiu,-o doctrinti, in care se nAdAjdueste ca intr'un
salvator. Se creeazA instrumente de executie, i, lath cit acele curente timide
la inceput, intrA in plinti actiune, organizate, gata de a da soluii noi pro-
blemelor nerezolvate.
Astfel, se erceazA partidele politice.
Diviziunea lor s'a facut dupA diverse criterii, mai mult exterioare decAt
de esentti.
Partid conservator, liberal, radical, progresist, sunt mai mult indicatiuni
de celeritatea en cari voesc sA rezolve o problernA, cleat de cum voesc sit o
rezolve.
Partid national, Viranist, indicit mai mult cantitatea asupra clireia se
intind partidele decat adevAratele principii cari le eAlAuzesc.
Din punct de yedere practic, incontestabil cA toate numirile sunt justi-
f icate i programele dan litmurinile necesare pentru cralintele cari le ctilAuzese.
TinpArtirea apoi a partidelor oportuniste, de clasti, doctrinare incA nu spune
ni mic.
Domnul profesor Gusti. in admirabila d-sale conferintli, aratti artifi- _
cialitatea tuturor clasifictirilo*i. Cu loate acestea, avem curajul sit propunem
o nouA clasificare.
Din pullet de vedere teoretic, an fi admisibilA o alta impArtire, care sti
rezolve in esentA fondul fiecArui partid.
Am artitat, la inceput, cit douA mari principii se luptil s'a cucereasch stA-
pAnirea vietii, amndoug, cu sorti schimbAtori de izbAndA: principia indi-
vidualist si principiul colectivist, individul i societatea, cei doi mari dus-
mani neimpAcati.
Consequent cu aceste dottA principii, partidele politice sk pot impArti
in particle cari adoptA individul ca centru al preocuptirilor, i partide earl
adoptit soeietatea ca centru, 0 a treia imptirtire ar forma-o aceia earl
incearcA sA, incheie un compromis intre individ i societate.
www.dacoromanica.ro
MIHAI POPOVIC1: SOLIDARISMUL POLITIC 261
Fitra indoealli ch" toate partidele tin seam& atilt de individ cat si de so-
cietate, dar pe arid partidele individualiste sau desconsiderA societatea sau
o aseazA pe planul al doilea, partidele. colectiviste, sau desconsidera" sau
red= individul la un rol secundar.
Sb vedenr cum se prezinth sub acest aspect partidele noastre.
In fruntea partidelor individualiste stau partidul liberal si partidul con-
servator.
Partidul liberal.
La, baza partidelor liberale sth principiul, laissez sfaire, laissez passer.
A discuta ca. partidele liberale stay in fruntea partidelor individualiste, este
a pierde vremea. Progresul Ii inteleg ele in acest,sens individualist-atomistic.
Toate consideratiunile hale, care silese partidele liberale sg ia ma'suri
sociale, sunt de domeniul circumspectiei politice, o derogare dela doctrinl
D-I Duca spune: <Exproprierea e o forrnulrt de progres social cu totul
credincioasli principiilor doctrinei liberale.
Dupg 6e mai sus spusese ea, doctrina liberal& se poate rezuma in urmii-
toarea formufa: Progresul sub toate formele, in cadrul ins a. al conceptiei
propriefatii individuale>>.
Ofi esenta principiului proprietatii individuale este tocmai s aperi pro-
prietatea individual, i nici de cum sA o iei.
Exproprierea se poate justifich cu nenumttrate motive, dar nu se poate
sustine ch ea face parte din doctrina liberal.
Bougle1) rezumg, mai credincios principiile liberalismului in trei factori:
1. Libertatea;
2. Proprietatea;
3. Autonomia contractuaTh.
Libffalismul, in forma sa clasicA, a murit, cel putin pentru zilele
noastre.
Partidul Conservator.
Partidul conservator, este individualist mai malt prin elementul static
care formeaz6 esenta conservatorismului.
Societatea noastrA burghez6, capitalista, a crescut cAlituzit& de princi-
pile doctrinei liberale, deci conservarea structurei noastre sociale de astAzi,
nu poate fi altceva &cat mentinerea liberalismului. Poate ci societatea odati
transformatil,,conservativismul va evoliza la mentinerea acelei forme sociale
refacutA de elemen,tele dinamice existente in sanul societ4ii.
Particlul Poporului.
Imediat urmeazA partidul poporului, dacA admitem crt doctrina acestui
partid este neoliberalismul.
Esenta neoliberalismului este tot liberalisniul, dar prin nenumilratele
concesiuni de oportunism, sau de,politicA real& care se fac aproape ca se
evaporeaz& ofice doctrinA i rAmanem in cadrul unui program de partid care
poate fi foarte ademenitor, dar nu este nicidecum doctrinA.
1) Le solidarisme.
www.dacoromanica.ro
262 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAI POPOVICI: SOLIDARISMLIL POLITIC 263
Partidul tdrdnese.
Greutatea cuprinderii partidului Vaxinesc, p1M de elan, in schema aceasta
consisa in faptul c partidul granesc este reprezentat prin (lona doctrine,
fri ca ele sit fi ajuns la o reconciliatiune.
Pe de o parte, in problema trirAneasa, reprezintA un principiu individua-
list aproape identic cu principiul partidelor nationale, pe de ala parte in
problema muncitoreasa si a productiunii industriale, un prineipiu care se
apropie de doctrina socials-Ca, imprumutand tot dela socialisti ca mijloc
de hiptrt, lupta de clas.
D-1 Madgearu, in documentata sa conferintk inceara tocmai s ggseasa
o intelegere intre aceste dona principii, pe care deocamdath, nu a gasit-o nici
clomnia-sa.
*
Doamnelor i Domnilor,
Sh-mi dati voie ca recapituland, sit luminez Inca o lature a solidarismu-
lui politic, intra'nd poate mai bine in intentiile pe cad le-a avut Institutul
Social atunci and mi-a fixat subiectul: Solidarismul politic.
Recapitulez:
Ca formh externrt intocmirea omeniniei se hazeazrt pe doi factori:
individul,
societatea.
La bazA strt individul pentru care si prin care se duce toatti mistuitoarea
lupt4 a vietil. In sufletul s'au se repercuteaztt toate vibratiunile existentii;
acolo se fierb, ca intr'un distilator mare, toate esentele, fie materiale, fie ima-
www.dacoromanica.ro
264 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIHAI_POPOVICI: SOLIDARISMUL POLITIC 265.
3 lunie 1923.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIE I REVOLUTIE
MIRCEA DJUVARA
www.dacoromanica.ro
268 .DOCTRINELE PARTIDELOR POUTICE
www.dacoromanica.ro
MIRCEA DJUVARA EVOLL /TIE I REVOLIIVE 269
www.dacoromanica.ro
270 DOOTRINELE PARTIDELOR POL1TIOR
www.dacoromanica.ro
MIRCRA. DJUVARI : EVOLU TIE I REVOLU TIE 271
tionar. Cci, partidele, chiar cele mai asa zise de ordine, fac acte de revo-
lutiune, atunci and rup ordinea de drept, dupa ce au recunOscut necesitatea
ruperei ordinei de drept pentru a se instaura o ordine de drept nouti. Aceasta
necesitate poate sa rezulte fie dinteo schimbare a conceptiunilor, fie din-
tr'o schimbare a realitatilor zilei-, a realitatilor sociale.
Dar, ca sa fac o aplicatiune: noi am avut o continuitate de drept dela
1866, dela infiintarea ultimei noastre constitutiuni, papa, acum in urma.
Aceasta continuitate de drept s'a rupt prin rasboiul mondial si s'a apreciat
bine sau rau aceasta e alta chestiune c aceastkrupere, datorindu-se im-
prejurarilor noui care au intervenit, alipirei nouilor teritotii precum i mari-
lor reforme care s'au infaptuit, o noua ordine de drept s'a incercat sa se rea-
lizeze-printeo noua constitutiune. Continuitatea care s'a manifestat dela 1866.
.pana astazi aci toate modifiarile care s'au rant pana astazi s'au facut
pe baza vechel constitutiuni s'a rupt in felul acesta.
ha' cum un partid de ordihe, acel care a luat asupra sa de a face aceasta
schimbare, a Mcut un act care in realitate, este profund revolutionar. Intreaga
continuitate jutidica a fost rupta, o noua continuitate juridica se naste, in--
cope s traiasca.
Dar daa e ash, i cred ca este asa, atunci intelegeti ca nu violent&
este caracteristica unei revolutiuni. Violenta se impune i e intrebuintata
si din partea partidelor antirevolutionare in momentul cand ele apara
ordinea, cci forta este in serviciul dreptului i dreptul fara forta nici
nu se poate concepe ca realizare sociala: Din acest punct de vedere asa, dar
violenta nu este o caracteristica a revolutiunei; violenta este intrebuintata
0 In cursul unei evolutiuni, a unei continuitati. Revolutiunea dimpotriva
ramane caracterizata din punct de vedere stiintific, asa cum v'am Mcut-o
numai ca o rupere, o schimbare a echilibrului valorilor existente la un moment
dat. De asemenea, nici rapiditatea schimbarei nu poate sa fie o carac-
teristica a actiunei revolutionare. Se poate intampla ca o actiune de
schimbare a echilibrului existent al valorilor sa se intample pe un timp de des-
fasurare de o durata mai indelungata; cu toate acestea, n'ar inceta sa fie o
actiune revolutionara; i dimpotriva se poate ca o actiune legaJ, nerevolu-
tionara, sa fie subita, repede. 0 reforma poate fi adusa repede pe ai legale,.
Vara ca ea sa schimbe in intregime o situatiune sociala intreaga. Astfel a,
lost ca s fac iarasi o aplicatiune modul cum s'a dat la noi pamant
clasei de jos taranesti.
In ce consista asa slar actiunea revolutionara? Ea e caracterizath prin
aceea c echilibrul de valori se schimba.
Echilibrul de valori, din punct de vedere juridic in special, se poate schimba
In doua ipoteze. Se poate schimba atunci and constiinta generala juridica
a unei epoci o cere si asa pare a fi lost cazul, cu transformarile recente
care s'au intamplat acum din .punct de vedere politic in tara noastra, de ex.
schimbarea constitutiunei. Poate fi in acest prim caz o revolatiune intru eat
este o schimbare a echilibrului de valori. Se poate intampla Ins i altceva
0 atunci avem al dodea fel, eel mai caracteristic de revolutiune, ca la un
moment dat constiinta generala sa nu fie Inca trezita la nouile valori; o mi-
noritate incearca insa sa adua nouile convingeri i intrebuinteaza toate mij-
www.dacoromanica.ro
272 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
loacele, fie i violenta, pentru a trezi sufletele. Dintfo clipg intr'alta; con-
tiina general& a epocei se treze.ste, minoritatea a rewit sa-si impung punctul
ei de vedere, revolutiunea s'a impus, in contra vointei dela inceput a celor
mai multi. Deck, de cele mai multe on in asemenea imprejurgri, este vorba
de o c4tigare a majoritiltei mai repede, dariariV de o catigare a contiintei
majorit
In acest din urmg caz, evident violenta, care de multe on poate fi fecund,'
oi cfeatoare, joach un rol. Violenta este mijlocul de a produce scanteia,
care si aprindg focul saeru, care s trezeascg contiinta la nouile valori.
Astfel trebuie definitg i astfel inteleasti, revolutiunea. Trebuie 'Ms g. si ne
intrebbn in ce conditiuni se poate ea produce?
Revolutiunea, evident, este un fenomen social. Nu se poate concepe. re-
volutiunea facuta de un individ; ea presupune o societate in care BA fie o-
rupturg, cum foarte bine observg Jellinek intr'un studiu pe care-1 face asupra
dreptului principiului majoritar. Dacg, o societate e compactg dac6, este
unitara in tendintele ei fundainentale, revolutiunea atunci mi se produce,
schimbarea se face cu respectarea f ormalg a continuitgtei de drept cad., con-
ctiintele fiind convergente, unitatea socialg fiind puternica, nu e nevoie de
niei o rupere.
Se intampla ins i aceasta destul de freevent ea ifirtuntrul societgtei
si fie elemente fundamental divergente i atunci once intelegere este cu
neputintg, lupta incepe pentru rgsturnarea valotilor i inlocuirea lor cu
altele noui.
Ce intelegem printeo societate compactg din aost punct de vedere? Ce
intelegem printr'o societate cu elemente divirgente intro ele? Aici e un pima
foarte interesant.
Revolutiunea, ca actiune politicg, nu se poate concepe deck pentru ceeace
e sfant i scump omului. i daci e adevAmt cg exista anumite idealun mo-
rale can stau inaintea oricgrei alte valori in comtiinta umang i explicg in-
treaga activitate prin idealurile pe can le reprezenta i pe .cari omul eguta
sg, le realizeze, atunci intelegem cg in identitatea mai niult sau mai putin
pronuntatg a acestor valori stg ceeace intmim unitatea grupului social.
Indatg ce valorile morale se deosebesc la anumite pArti din Corpul social,
se intampla ruperea fundamentalii, pe baza careia, incepe lupta politica care .
poate sit ducg pang la revolutiune.
Cand corpul social este astfel descompus in bucgti, atune..4, unitatea lui
organica fiind desfiiirtatg, nu se mai poate produce o nouti, ordine decat sau
printr'un compromis, cum presupune intreaga actiune sindicalista, spre pilda,
sau printeo nimicire a vechilor valori i inlocuirea lor cu altele noui. Acest
fel de lupte-sunt fie revolutiuni interne, fie rtisboaie intre state_
Can sunt tendintele mari care se pot recunoaste in acest fel de frgman-
titri?
Jellinek incearca sa le imparta in trei pot fi inai multe, vi le dau cu
titlu de exemplu.
Intaiu ar fi deosebirile religioase.
In materie religioasa e vorba de ideahiri ait de strans legate de insgi
fiinta intirna moralg a omului, incat ele pot provoca de sigur o mipare
www.dacoromanica.ro
MIRCEA DJUVARA i EVOLUVE I REVOLUTIE 273
1
politict profunda, &1st pant la cele mai mari sacrificii, tinzancl la schim-
barea ordinei de drept fie chiar i prin violentt.
Tot asemenea atunci can4 antagonismul se intemeiazt pe elementul na-
tional. Atunci intelegerea nu poate sit existe, fuind vorba de fiinta morala
intimt a omului. Duct aceste antagonisme erese, ele duo in mod fatal la ru-
perea ordinei de drept. De aceea intro altele este totdeauna de recomandat
intr'o bunt organizatiune, ca Statul st nu caute st provoace antagonisme
nationale in interiorul stu, ci din contitt st le evite pe cat aceasta este cu
putintA. In legtturt CU aceasta, un intreg regim de tolerantt i drepturi
ale minoriatitor etnice se poate bineinteles deduce.
Dar, intrucat e vorba de valorde ceie nmi inalte, de partea aceea intirnt
care constituie resortul insusi al activitttei omenesti, intruat poate intra
in joc elementul moral din om, mai este un caz caracteristic in care st se
poatt produce divergente din acelea puternice care duo la conflictele mari
politice: este cazul marilor antagonisme sociale.
Din punct de vedere social existt, desigur azi pretutindeni pant la un .
Dar, dad, antagonismul social poate merge pant acolo incat ajunge la
nevoia ruperei ordinei de drept, ceeace desigur se intamplt des in istorie,
aceasta nu se face numai din cauze materiale, ci totdeauna, duct cercettm
bine procesul istoric, vom, afla la baZa lui o intreaga ideatiune creatoare.
Citci ceeace conduce pe om nu e atat nevoia-imediatt; e chiar de necrezut
at de putin ii trebuie unui om ca sit trtiasct ; dact omul inst ii creazt ne-
voi, si el si le ereazt tot mai complexe pe mtsurt ce e mai desvoltat,
aceasta o face dintr'o trebuintt proprie a cugetului stu care e rezultanta
unui intreg proces de ideatiuni, de creatiuni de valori, valori morale nu ma-
teriale.
Duct enunfam i concepem asifel intreaga evolutiune politick se in-
telege et la baza ei stt Ideea, nu stt Materia.
Ei bine o intreagt conceptiune care a fteut 6 mare valvt si a cucerit
pe multi cu aparenta ei stiintifick combate acest fel de a vedea. Ea e Ca-
racterizatt in teoriile pe care le cunoasteti, in socialismill ctiintific al lui Karl
Marx.
Teoria lui Marx trebnie privitit in mediul i vremea in care s'a ntscut
ea s'o intelegem i s'o putem aprecia in directivele ei generale. Sit nn uitam
et Auguste Comte incercase ceva similar ; intreaga conceptiune a lui
Auguste Comte este o incercare de arganizare a societatei. Toatt filozofia lui
nu e altceva, cleat o incercare de sociologie, care tindea la reforme imediat
aplicabile. Era vremea atunci as. De o parte socialismul utopic, cum il nu-
mese socialistii marxisti, Ii dtduse rezultatele sale si se manifestase intr'un
mod strtlueit, asupra caruia n'am sit revin ad. 0 intreagt atmosfert de re-
forme sociale se impunea, pe vremea aceea i aceasta, atmosfert a fost priel-
Met unui temperament ca acel al lui Marx, avand, desigur, un mare aport
38 Doctrine le Politice
www.dacoromanica.ro
274 DOCTRINELE PARTAELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
MIRCHA DJUVARA : EVOLU TIE $1 REVOLUTIE 275
www.dacoromanica.ro
MIRCEA DJTJVARA : EVOLTITIE I REVOLUTIE 277
www.dacoromanica.ro
278 DOC T RINELE P AR TIDELOR POLI TICE
www.dacoromanica.ro
MIRCEA. DJUVARA r EVOLU TIE I REVOLT., TIE 279
www.dacoromanica.ro
280 DOUTRINELE PARTIDELOR POLITICE
14 /unie 1923
www.dacoromanica.ro
LUPT-A DE CL ASA I
TRANSFORMAREA SOCIALA
ILIE MOSCOVICI
www.dacoromanica.ro
728 2 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
Romania, ca f i toate Wile, a trecut prin diferite faze, prin anumite trans-
formari sociale, ca s ajungk la situatia econemica, pohtico-sociala de astazi.
Ca sa ne dam seama de aceste faze, de aceste transformkri, trebuie sh
ham intaiu fazele prin care a trecut omenirea, popoarele i statele mai vechi,
mai civilizate, saluamtransformarile cari au avut loc, acolo, legile universale cari
au condus aceste transformkn, legi cari explic k. i evolutia noastra, i dup
aceea vom vedea ceeace este in aceasta evolutie al nostru si al statelor si
popoarelor cari se afla pe aceeas treapta culturala ca i noi.
Nimeni nu mai poate sustine.astazi c. omenirea a stat pe loc, ca-ea este
asnzi aceeas ca acum cateva sute de mii de ani, la inceputul existentii sale,
ca acum cateva mii de ani cand a inceput istoria sa scrisa, ca pe vremea civi-
liaaliei egiptiene f i grecesti, ca pe vremea cand s'au nascut mosaismul
crestinismul, ca pe vremea civi1izaei romane, ca pe vremea decaderei acestei
civilizatiiT ca in evul mediu, sau chiar ca acum 150 de ani and se pregatia
si se deslasura marea Revolutie franceza.
.0menirea, in tot decursul existentii sale, dela omul-animal pang la omul
cu civiizatia superioara de astazi, a suferit o serie de transformafi, a pio-
gresat*, cum se spune. -
Dack deschidem oricare manual de istorie, didactic sau de filozofie a
istoriei, vom gksi istoria omenirei impartith in marile epoci culturale: skl-
batacia barbaria i civilizatia, fiecare cu treptele sale inferioare, mijlocii
si superioare. Indiferent de conceytia care conduce pe savantul istoric, so-
ciolog i filozof, in analiza fenomenelor istorice, el recunoaste aceste trepte
de desvoltare umana, recunoaste e omenirea a suferit schimbari, transfor-
mafi, a evoluat, i insira chiar diversele revolutii cafi au caracterizat ince-
putul i sfarsitul nnei epoci, cafi, mai ales pe treptcle cele mai de sus ale
civilizaiei noastre, sunt jaloanele de orientare ale tuturor istoricilor.
Du asupra progresului omenirei sunt de acord toti istoficii, sociologii
si filozofii chiar i acei cari neaga profunzimea progresului, progresul
sufletului omenese ei nu sunt insa deloc de aeord asupra cauzelor can
au facut omenirea s urce atatea trepte si au adus-o pe treapta pe care se
afla acum; ei nu sunt de acord asupra treptelor pe cari va urea de acum
inainte omenirea, asupra transformarilor i revolutiilor cari trebuie s'o duck
intr'o noua forma' de civilizatie, superioara celei de astazi.
Care este cauza sau earl sunt cauzele transformarilor de pana acum,
cad sunt legie cari au condus i impus aceste transformkri, care este motorul
care a impins omenirea la inaltimea uriasa de pe care priveste ea astazi pe
stramosul ei, omul cavernelor?
a * a
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: LUPTA DE CLAS.A.g TRANSFORMAREA SOCIALA . 283
omul se bucurh, de mai multa sigurantk traiul lui devenia, mai usor. Ftira,
unealtti trebuia sti se multumeascti cu plante i fructe, cu animalele mai slabe
pe cari putea sti le prindti cu mana i stile doboare cu forta sa. Cand a pus
mana pe-b crach prefticutti in ciomag, putea sti se lupte deacuma cu-n animal
mai voinic si mai ager la fugti; cand a reusit sti-si facti unealt din piatrti, pu-
terealui a crescut inzecit i insutit fa o de animalul dezarmat i fara de naturk
impotriva ctireia putea sti-si facti acuma scorburi i adtiposturi mai adap-
tabile nevoilor sale, care sti-1 fereasck de intemperii si de dusmani; cand a
pus mana pe foc a putut sti-si procure aldurti, sti-si facti hranti mai gustoasa
gi mai variat6. Unealta 1-a fticut pe om mai tare, mai ager, 1-a %cut sth-
panul animalelor i apoi al ptimantului pe care, prin agriculturti 1-a sups
apoi i pe dansul nevoior sale unea1ta i-a adus intreaga sa desvoltare.
Chad omul a inceput s descopere metalele i, cu ajutorul uneltelor de
piatrti si al focului, a inceput sti le extragti, sti le topiasc i sti-si facti unelte
noui, el a ptirtisit epoca batbariei si a intrat in epoca civiizatiei, In epoca
popoarelor culturale, in epoca istoriei sense.
, Pe ultima treaptti a barbariei i pe prima treapth a civiizatiei, Imeltele
de lemn, de piatrk de cupru, de bronz, au permis tilierea ptidurilor, dezvol-
tarea agriculturei, olaria i testitoria, au Mcut munca omeneascti mai variatti
:Li mai productivk au permis i impus diviziunea muncii care la ranclul
ei a adus perfectionarea uneltelor i mai multti bunti stare.
Unealta i diviziunea muncii au adus progresul omenirii; dar nu numai
progresul material, ci siprogresul social si moral. Unealla i diviziunea muncei,
aducand mai multti bogtitie socialk an putut scoate dela muncii pe btitrani,
ltisandu-le grija conducerei triburilor, au putut sti ierte de muncti pe o parte
din tineri, lasandu-i cu grija aptirtirii tribului si a avutiei sale fatti de alte
triburi mai stirace, pe cad bogtitia i prada Ii atrtigea. Unealta i diviziunea
muncii au impus incetarea uciderei prizonierilor, incetarea canibalismului,
pentructi prizonierul, prefticut in sclav, putea sa, foloseascti mai mult prin
munca sa decat prin carnea si sangele situ.
Perfectionarea uneltelor, care a adus Aucrarea campului, agricultura,
diviziunea muncii, a adus dup.& sine si proprietatea individualii.
Proprietatea individualti incepe sti schimbe cu tOtul structura, grupelor
i triburilor omenesti. Deacum inainte omenirea incepe sti se imparta pe
clase. efii de triburi, sefii militari, fasboinicii mai clibaci, se intorc din rtis-
boaie cu prtizi numeroase, cu sclavi, sau, ocupand teritorii, imptirtiau ptiman-
furile mai bogate oamenilor din tribal lor, retinand pentru dansii terenuri
mai mari, mai multe turme si mai multi sclavi. Din functionari ai tribului,
din judectitori, reprezentanti re1igioi, aptirtitori impotriva dusmanului din
afark tori acestia, crescand in autoritate, in putere, in bogtitie, se dec1arti
deasupra multimilor pe cari le conduc, sttipanii acestor multimi, ii intind
puterea i asupra uymasilor lor i formeazti prima clasti de nobili.
Intrarea in epoca civilizatiei, in istoria scrisk omenirea o face imptircita
In clase.
www.dacoromanica.ro
284 DOCTRINELE PARTIDEWR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: LUPTA DE CLASA I TRANSFORMAREA. SOCIALA 285
,cu clase diferentiate, cu lupte mai dare intre clase; putem urnittri mai usor
-transformhrile sociale, putem recunoaste legile can an condus aceste trait-
sformari.
Sclhvia a adus aceste societti la o desvoltare uriash, a Mcut in special_
din imperiul roman stapanul lumii. Dar tot sclAvia a pus capht i existentii
imperiului roman.
Aristocratia romank imboghtita prin munca sclavilor, prin prazile din
rhsboaie, triti intr'un lux extraordinar. Pentru satisfacerea acestui lux
aducea tot mai multi sclavi noui, se Mee& sthpanh pe tot mai mari intinderi
(le phmant, expropia tot mai mult din phmantul taranilor liberi. Luxul pe
care-I ducek cereaca sh' fie inconjurat de nenumhrati oameni Mfianici o ocu-
patie productivh, intretinuti numai ca s fach servicii personale, sh-1 distreze,
isa-i fach viega usoarh aristocratului. Statul, pe de althparte, mhrit extra-
ordinar, trebuia sh intretinh o armath extraordinarh de militari si de functio-
inari civili. Munca sclavilor, care la inceput insemna, un folos imens pentru
trib, pentru ch-i dhdea, noui forte de munch, care a dat posibiitate de formare
funei aristocratii care se -ocupa, cu fasbohil, cu cultura, cu literele i cu artele,
incepea sh' devinh o munch insuficientti pentru mentinerea socientii. Sc la-
vul agricultor producea mult mai putin i mult mai mist deck thnnul
liber; nefiind supraveghiat direct de stapanul aristocrat care era ocupat cu
petreceri, ajungea sh nu mai produch deloc, tarinele rhmanean in prasire,
tara sircia, orasele i mecanismul Statului nu mai puteau fi intretinute.
Modul de productie, prin sclavi, incepea, sh fie o piedich pentru desvoltarea,
chiar pentru existenta Statului roman. Incepe sh se simth nevoiaunei schim-
bhri. In acelas timp sclavii, mai multi la nunar,. mai rafinati prin servi-
cille pe cafi le faceau sthpanilor i sthpanelor, mai des in contact unii cu altii,
incep sh-si dea seama de rolul si de puterea lor i revoltele de sclavi scriu pagini
sangeroase de lupth de clash in istoria romanilor.
._ . Shrhcirea continuh a Statului din cauza modului de productie !mut-
pe sclavi, slabirea Statului in afark destrhbhlarea claselor de sus, revoltele
claselor de jos, incep s. deschidh ochii filozofilor i ai moralistilor, cafi incep
ult vadh un phcat* in productia prin sclavi, incep sh" cearh desfiintarea aria-
vieie ash s'a nriseut erestinismul si toatg morala i ideologia antisclavagista.
Revolulia morard a creginismului, prima revolutie mare, brusch si cut
caracter international, care a dat nenumhrate victime i nenumarati martifi,
s'a racut atunci cand necesitatea economich a impus inititurarea scltiviei ;
ca s'a Mcut la lumina tortelor aprinse in lupta dintre clase.
* *
Sclhvia a fost inlocuith prin se rvaj, prin iobhgie; structura socialh a
societhtii romane, compush din patricieni, plebei i sclavi, a disphrut si In
locul ei a aphrut o nouh, structurh socialk noui clase, cu noui raporturi intre
dansele: feudali, vasali, nresteri, calfe i servi;cu gradatiuni speciale in fiecare
din aceste clase.
Nici una din perioadele dinainte ale istoriei omenirei n'a cunoscut ata-
tea lupte de clash, carte a cunoscut epoca feudalk Evul Mediu, pentruch
nici o epoch' n'a cunoscut clase atat de bine diferentiate, cii un rol economic
si social atat de definit.
www.dacoromanica.ro
286 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: LUPTA DE CLASA $1 TRANSFORMAREA SOCIALA 287
www.dacoromanica.ro
288 DOOTRINELE PARTIDELOR POLITICE
s *
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: LUPTA DE CLASI I TRANSPORMAREA SOCIALA 289
www.dacoromanica.ro
290 DOOTRINELE PAI?TIDELOR POLITIOE
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: EUPTA DE MASI 61 TRANSFORMAREA SOOIALA 291
www.dacoromanica.ro
292 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICIr LT1PTA DE CLASI $1 TRANSFORMAREA SOCIALA 293
www.dacoromanica.ro
294 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCONIM LUPTA DE OLA.SI 9I TRANSFORMAREA SOCIALei 295
www.dacoromanica.ro
296 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
Iaolaltii dandu-le constiinta forteyor, le-a dat drepturi politice egale cu ale
sale, iar socialismul, Partidul Socialist,"partidul de crash al proletariatulbi,.
i-a dat acestuia un tel, i-a arhtat rolul shu social, i-a dat mandria misiunei
sale istorice.
Partidul Socialist este un partid al clasei muncitoare, constient de me-
nirea istorich a proletariatului. Partidul Socialist nu se confundh cu clasa
muncitoare; dansul e partea constienth a clasei, care, pricepand evolutih,
mersul offienirei, interesele permanente ale clasei, cauth s impace interesele
ei imediate uneori in contradictie cu interesele societhtii, de ex. introduce-
rea unei masini noui cu interesele ei viitoare, adich cu interesele generale
ale societhtii. Partidul Socialist nu reprezinth interesele lucrhtorilor izolati,
ceeace este individual, ceeace este al unei phrti din clash, al unei bresle, ci
ceeace este comun intreg-ei clase, ceeace este permanent, ceeace uneste pe
muncitori intre dansii si-i uneste cu interesele superioar i viitoare ale ome-
nirei. Socialismnl, reprezentat i predicat de Partidul Socialist, este ultimul
scop al luptei de clash proletar i acest ultim scop este transformarea socie-
thtii de astzi, burghezo-capitalistu, bazath: pe proprietatea individualu
mijloacelor de productie si de schimb, in societatea socialistd, bazath pe pro-
prietatea comunu a acestOr mijloace.
Desi partid de clash, Partidul Socialist nu este format numai din ele-
mente din proletariat. Este adevhrat ch primele elemente cari aderh la mis-
carea socialist& sunt elemente proletare desi. fituritorii ideei socialiste n'au
fost deloc proletari si mai ales din proletariatul manual, din proletariatul
din fabrici. Munca in comun in ateliere i fabrici, cu masini mari, (IA munci-
torilor intaiu idea si posibilitatea solidarithtii de clash, le d'a mai usorposi-
bilitatea su priceaph idea socializhrii, a posedrii in comun a mijloacelor
de productie. Dar curand miscarea proletarh, prin cresterea fortei ei, prin
desvoltarea ideologiei sale, impune i desteapth constiinta de clash a functio-
narilor i inteleetualilor proletari din intreprinderile capitaliste, atrage pe
lucrhtorii i functionarii din mica industrie si din comert, pe functionarii
particulari i dela Stat, pe thranii salariati i apoi chiar, prin ref ormele cu
caracter general pe cari le cere, pe taranii, meseriasii i comerciantii shraci,
nemultumiti de regimul de azi. Mentalitatea proletariatulth manual, ideo-
logia sa, incepe in curand sh stapaneasch toate celelalte puturi i clase pro-
duchtoare, nedreptutite de regimul de asthzi. Dar nu numai aceste phturi
din proletariat neproduchtoare direct de plusvaloare, iiu numai elemente
din mica burghezie i intelectuali shraci yin in miscarea politick a' muncito-
rilor, dar yin chiar i intelectuali bogati, elemente cari fac direct parte din
clasa burghezu. DupAcum in toate revolutiile i transformArile sociale ante-
rioare, elemente din clasele suprapuse i. intelectuali, dandu-si seama, in
epoca de descompunere a secietatii lor, de pericolul pe care-1 ccnstitue pentru.
progresul omenirei perpetuarea regimului, au parasit clasa lor si au trecut
de partea clasei progresiste i revolutionare, in Marea Revolutie francezh
au trecut de partea -burgheziei intelectualii, totii marii cugethtori, o parte
din der si o parte chiar din marea nobilime tot asa tree de partea clasei
muncitoare, intru in Partidul Socialist, si multe elemente culte din randurile
burgheziei. Iar faptul cu elementele venite dela mica burghezie, dela marea
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: LUPTA DE CLASI $.1 TRANSFORMAREA SOCIALA. 297
burghezie, dela intelectuali, sunt mai culte, si au mai mult a. experienta iii
luptele politice, ele reusesc chiar s ocupe pretatindeni primele locuri in lupta
revolutionara, a clasei muncitoare,. Partidul n'a 'Mutat insa prin aceasta a
fi uii partid exclusiv de clas, pentruca reprezinta interesele unei clase, este
pondus de ideologia unei clase.
Lupta de clash a proletariatului ca a tuturor claselor in ascendenta
. este revolutionark mai mult insa ca a celorlalte clase, ea este profund revo-
lutionara, pentruca ea nu are de facut numai o revolkie morala, o revolutie
politica, o revolutie economica, ea are de facut o revolutionare complecta a
sistemului de proprietate, a modului de repartizare a bogatiilor, ea trebuie sui
inlature exploatarea omului de ca'tre om, ea are de facut o Revolutie Socialci.
Preluarea puterii politice de catre o clasa impilat, pentru a transforma
intreaga forma' sociala a societatii, este o revolutie sociala. Revolutia sociala.
astazi inseamna preluarea puterii politice de &are proletariat, pentru trecerea
mijloacelor deproductie i de schimb in proprietatea societatii, pentru intro-
ducerea unui nou sistem de repartitie a bunurilor, pentru democratizarea
formei de productie si de repartitie, pentru realizarea societatii socialiste.
Cum, prin ce mijloace, se va face aceasta transformare sociala, impusa
de nevoia de desvoltare a societtii, impusa de lupta si de nevoia de desro-
bite a unei clase ?
www.dacoromanica.ro
298 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICIt LUPTA DE CLASA I TRANSFORMAREA. SOOIALA 299
kSi acum, venind la tara noastr s vedem care egte legAtura noasta
cu restul Lumei, gradul nostru de desvoltare sociala, situatia luptelor de clast
dela noi i perspectivele noastre de progres i de transformare sociara.
Formarea tarzie a statelor romnesti, deabi prin secolul al XIV-lea,
din elemente migratorii pAstoresti i tlanesti, lipsa aproape compleca do
crase mai man cu o populatie de functionari, negustori, meseriasi i intelec-
tuali, au mentinut aceste tAri intr'o stare inapoiaa.
Inconjurate de popoare nomade sau semi nomade, easboinice, expuse
inteuna la ngvAliri din partea acestor popoare, populatiile pasnice de fa-
rani si pAstori din Wile romnesti se refugiau intr'una in munti, nu aveau
existenta sigua i thrile erau impedecate dela once desvoltare.
CAteva secole de dominatie stain, turco-fanariot, dominatie hrka-
reap, i venall, care n'a putut m'aicar s aducg o influenfa culturara stainti
sau forme noui de exploatare a avutiilor, au impedecat once desvoltare na-
tionaM si au mentinut rie romnesti in starea cea mai inapoiaa, intimp
ce feudalismul i monarhia electivA sau absoluta" din apus au constituit
www.dacoromanica.ro
300 DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: 'LUPTA DE CLASA $1 TRANSFORMARDA SOCIALA 301
www.dacoromanica.ro
302 DOCTRI1VELE PARTIDEWR POLITICE
poate pricepe nimic din civilizatia modernh. Dhnsul mai poate fi asthzi un
factor de progres pe terenul politic si administrativ, luptnd pentru egali-
tatea cethteneasch i autonomia administrativh, mai poate fi un factor de
progres economic ca consumator, deschizhnd industriei piata satelor, dar nu
poate fi un factor de progres ca producdtor, nu poate da metode noui de pro-
ductie, nu mai poate Imboghti societatea. Thrhnimea nu are nici un interes
imediat in schimbarea formei sociale, ea, prin proprietatea sa individualh,
si prin munca sa izolath, prin orizontul shu ingust, formeazh un element
conservator, aproape eel mai conservator in societatea de azi. Thritnimea.
nu mai poate juch astazi nichieri Un rol revolutionar.
La orase lupta de clash nu sta malt mai bine. Un proletariat, incii
putin numeros, frog traditie proletarh, rarh cultur i HA nici un fell
educatie poIitic, inut in neoiobhgie, 0-a manifestat tot timpul 0-0 mani-
festh aproape in fiecare zi interesele sale de clash, duce lupth de clash, dar
nu este incA un factor hothritor in vieata economich, nu are nici un rol in
viega politich.
Prin lupta sa de toate zilele a reusit sh. inlhture o parte mich din contra-
zicerile sociefatii noastre burgheze, altoith pe fond feudal, a reusit prin refor-
mele obtinute siti impieclice intruchtva degenerarea sa, dar cea mai mare
parte din reforme le-a chphtat fdrh, lupte serioase, fie date de burghezie prin
imitatie, fiind smulse dela dhnsa intr'un moment de dezorganizare i anarhie,
cum a fost duph rasboiu. -
Neavhnd factorii obiectivi, concentrarea capitalului, desvoltarea sufici-
enth a industriei, massh mare proletara, neexistnd factorii subiectivi, edu-
catia i constiinth de clash a proletariatului, Romania suferh, toate contra-
zicerile regimului capitalist, frill s aibh factorii necesari pentru transforma-
rea social.
Dar Romania nu mai trhieste izolath in univers, zidurile chinezesti an
chzut odat i trebuie s participhm la toath vieata internationalh, trebuie-
sh ne supunem tuturor legilor ei.
Legea de desvoltare a societafilor inapoiate, care prezideazd la transfor-
marea lor in fdri.capitaliste, va prezidd 0 la transformarea lor in rari socialiste,.
spune Dobrogeanu - Gherea. Ccind ri1e inaintate capitaliste, cari domi-
neazd epoca noastrd de desvoltare a societWor omene0i, earl, dau confinut.
ii caracter insAs acestei epoci, determind evolutia omenirei i catd st prefacci
yirile reimase in urmd dupd chipul i asemdnarea lor, and aceste societd4.
se vor preface in societd0 socialiste, atunci i societcifile inapoiate, semicapi-
caliste, cari nu-0, vor /1 desvoltat Wei toate condiffile necesare de vieayi pentru,
o societate socialistd ca cele dintdiu, Ii vor adaptct i ele i ii se va impune vi
lor forma de organizatie socialista a societqii....
Pornind dela aceasth conceptie asupra- evolutiei noastre, rostul, rolul.
Partidului Socialist in tara noastrh e clar. Spre deosebire de toate celelalte
partide, el i miirturiseste fhtis lupta sa de clash, revolutionarh, care tinde
la preghtirea transformArii societhtii romhnesti burghezo-capitaliste in socie-
tatea socialist. Pornind dela interesele de clash ale proletariatului i neas-
cunandu-si interesele in dosul formulelor vagi de ordine, democratie, natio-
nalism, armonie socialh, Partidul Socialist din Romania lupth:
www.dacoromanica.ro
ILIE MOSCOVICI: LUPTA DE CLASA $1. TRANSFORMAREA SOCIALA 303.
www.dacoromanica.ro
AN UL V A PARE LA 'MET ZUNI A NUL V
atmersonm+.....
ARHIVA
PENTRU STIINTA SI
REFORMA SOCIALA
ORGAN AL
INSTItUTULUI
SOCIAL ROMAN
DIRECTOR D. GUSTI
EDITORI
MOO va
CVL TV R A NATIONAL A. I INSTITUTUL SOCIAL ROMAN'
STRADA PARIS No. I CALEA VICTORIEI No. 102
BU CURESTI
www.dacoromanica.ro
NOUA
CONSTITUTIE
ROMANILI
23 DE PRELEGERI PUBLICE
OR G A NIZ ATE D E
CU 0 ANEXA CUPRINZAND
NOUILE CONSTITUTII
EUROPENE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro