16—3 0 N O EM .

19 44
N5. 911 — A N U L XVIII
— 6 0 LEÍ —

ïfSfl

;
-i

MAREA BJRITANIE Şl WINSTON CHURCHILL

T 'Try':1"'
Regele G e o r g e VI ol
Angliei fn uniforma
NICI UN REGE DIN LUME NU ESTE MAI
unui regiment s c o ­ LEGAT DE SOARTA POPORULUI SĂU CA
ţian; „Cameron Hi-
g h la n d ei” SUVERANUL ANGLIEI. STÂLPUL DE CARE
ESTE LEGATĂ UNITATEA IMPERIALĂ, RE­
S u v e r a n u l Angliei
tr e c e in revista o
GELE PALPITĂ CU POPORUL SI POPORUL
form aţie a lui „Royal
Air Force"
TRESARE LA TRESĂRIRILE REGELUI SĂU.

E S T I N U L p r e m ie r u lu i b r ita n ic se

D confu nd ă cu isto ria r e c e n tă a Marei

B rit an ii . De două ori, în u lt im e le tr e i
decenii, a p a r i ţ i a d in am ic ă a d-lui
Churchill în are na v ie ţii politic e, a
f o s t cu a d e v ă r a t p r o v id e n ţ ia l ă p e n t ru
ţa ra sa şi p e n t r u o m e n ir e a iu b ito a r e de
li b e r ta t e .
Churchill este unul d in t re oamenii cei
mai d isc u ta ţi ai epocii n oas tre .
F a im a sa a d ep ă şit de mult_ graniţ ele
im periu lui b r ita n ic p e n t r u a că rui se cu­
rita te , glo rie şi m ă r e ţie a lu p t a t în mod
constant. W i n s to n L e o n a rd Spencer C h u r ­
chill, a cărui a p a r iţie în via ţa po li tică a
M arei B r ita n ii a a v u t daru l de a în sp ăi­
m â n ta pe in amicul se cula r al păcii, G e r ­
mania, es te o p e r s o n a lita te complexă, o
s inteză de daruri, de p osib ilită ţi. M ilita r
genial, om po litic de o r a r ă s u b tilita te
de gândire , a r t i s t în orele libere, j u r n a ­
list de ta le n t şi s c r i i t o r d ă r u it cu o deo­
se bită p u te r e de o bservaţie şi de expresie,
W i n s to n Churchill a salvat p en tru a doua
o ară im periu l britanic , ac castă imensă
f o rţă d e m o c r a tic ă şi făcând a c e s t lucru
a c o o p e r a t cu f o rţe le d em o cratic e ale lumii
la î n f râ n g e r e a te ro r ism u lu i in t e r n a ţi o n a l
al Germaniei rev an şarde naz iste.
N ep o t al celui de al şa pte lea duce de
Malborough, de ca re pom e neşte un p o p u ­
lar câ nte c fra n ţu z e sc , descend en t din-
t r ’una din cele mai nobile familii ale R e ­
ga tului U nit, C hu rchill a d ev e n it din
ti n ereţe , s e r v i t o r u l cel mai d v o ta t al
d em o craţiei b rita n ice . Cu un nume simplu
şi o a re ca re , a pătru n s tn via ţa p o litic ă a
lumii m lă d iţa unei vechi fam ilii no bil ia re.
Numele a c e s ta es te un sim b o l al demo-

nilia Regală engleză, cu prilejul în-

onării suveranilor, tn jurul a c e s t e i
illii — simbol al trăinicier şi uni-
ii imperiale — f a c e pavăză întreg
poporul Marei Britanii

c r a ţie i b r ita n ic e în care fie c are ce tă ţe a n p o a te deveni
L o r d sau Sir. In ca r te a sa „M y E a r l e y L i f e “ ( Z o r ii
v ie ţii m e le ) Churchill is t o r i s e ş t e cum din fra geda co­
pil ărie se juc a de p r e f e r i n ţ ă cu sold aţi de plumb.
E r a v e s tir e a ca rie rei sale m i lita re de mai târziu. In
1895 era o f iţe r în reg im en tu l al p a tru le a de husari, în
care ca lit a te p a r ti c ip ă la mai m u lte campanii. I n anul
u r m ă t o r îl reg ăsim co r e s p o n d e n t al ziarulu i „ T i m e s “
în Cuba unde se d e s lă n ţu ie şte o in surecţie populară.
I -a parte apoi la lu p tele dela fro n tie r a I n d ie i tr i m i ­
ţând z ia r e lo r din m e tr o p o lă r e p o r t a j e unice în is toria
ju r n a lism u lu i. Ca mpaniile m ilita re se succe d şi a l t e r ­
nează cu expediţii-le g a z e t ă r e ş t i până când cade p r i ­
z o n ier la Buri în lu ptele din Africa de sud. I n 1901
i n t r ă în P a r la m e n tu l b r ita n ic ca d e p u ta t co n s er v ato r .
I n 1906 tr e c e în p a r ti d u l li beral şi devine s e c r e t a r
de s ta t la M in iste ru l Coloniilo r, m in istr u al Muncii
Impărţindu-şi preocupările !n t o a t e domeniile de viafă. Regele G eorg«
p a r tic ip ă la o expoziţie ag ric o lă ţi admiră un animal premiant
şi în 1910 m in istr u de I n t e r n e . Războiul îl gă­
se şte la A m ir a lita te . I n a c e a s tă c a litate isb u te şte
Suveranul in sp ec tea z ă lo v itu ra dela Anvers şi în cearcă str ă p u n g e r e a D ar-
un grup de fe m ei-s o ld a t danelelor. Colonel în al 6 -lea r eg im en t sco ţian este
din serviciile auxiliare chemat în 1917 în f ru n te a m in iste ru lui M u n iţiilo r
ale arm atei pe c a r e -1 t r a n s f o r m ă , dinamiz ân du-i m eto d ele de
lucru. In războiu l ac tu al, atu nci când Chamberlain
moare şi când f o rţe le b r u ta l e ale h itlerism u lu i
X at acă rând pe r ân d ţă ri d e m o cr atice şi paşnice
p r e g ă tin d cea mai te r i b ilă baie de sânge a o m e ­
n irii, p r iv ir ile în t re g u lu i im periu b r ita n ic se în ­
d rea p tă spre Chut chill. D e m o c r a ţiile o ccid en ta le
Regele t r e c e în revistă n e p r e g ă ti te p e n t ru războiu prim esc p r o v o c a re a lui
o unitate a marinei H i t l e r căci în jo c es te li b e r ta t e a p o p o a r e lo r şi
s o a rta in s t i t u ţ i i l o r dem ocratic e.
In 1940, când F r a n ţ a se pr ăbuşe a, când f o rţe le
Cu prilejul vizitei f ă ­
cu te la l e g a ţia Angliei,
Regele semnează în c a r ­
t e a de aur a „casei"
co lo n iei fr anceze din
c a p ita la Mareî Britanii
Sportiv, c a orice englez, Suveranul ia p a r te la t o a t e exhibiţiile
sp ortiv e, lată-L înmânând © cupă căpitanului echipei de fo otball
Portímonth
 s o o n fu

b r ita n ic e isbutesc r e t r a g e r e a d r a m a tic ă şi eroic ă

delà D un qu erqu e, Chu rchill r o s t e ş t e cel mai im ­
p r e s io n a n t dis curs din ca r ier a sa poli tică. E l fă-
gădueşte cu curaj p o po rului englez p e n t r u anii u r ­
m ă to ri ,,sânge, la crim i şi d u r e r e “ . P o p o r u l însă îl
aplaudă. I n zilele grele când H i t l e r „ c o v e n t r i z a "
oraşele engleze, ac est d ârz lu p t ă t o r r o s te ş te un
cuv â n t care mobilizează ca o lo zincă magică, toate
ene rgiile la te n te ale p o p o ru lu i b rita nic. Şi aces t
cuv â n t este „ R e m e m b e r “. Cu o t e n a c ita te u lu ito a r e ^
el p r e g ă te ş t e în a rm a r e a Angliei, sp o r e şte cons i­
d erab il f o r ţa ae ria n ă a Leului b rita n ic şi dă replica
nemiloasă agresiunii hit leriste. G erm a n ia lui H i t l e r
a gem ut şi mai geme cu m plit sub lo v itu rile r ă z ­
bun ătoare ale Marei Brit anii . I n n o a p t e a de 22
Iunie 1941 când R usia S o vietică e r a b a n d i te ş te a-
ta c a tă de H itl e r , Churchill an u n ţă sp re gro az a c r i ­
m in alilo r dela B e rlin alia nţa m a r i lo r d em o craţii.
De atunci şi până azi, N aţiu n ile U nite au t r e c u t
dela defensivă la ofensiv ă îm pin gând a r m a te le h i t ­
le riste, sp re b â r lo g u l lor. W i n s t o n Churchill, s ’a
d o v e d i t a fi, în m a re a criză prin ca re a t r e c u t im-

p e r iu l b ritan ic , m a re le şef p o li tic, su c ce so ru l misiu nii

In fotoliu, cu n e d e s p ă r ţita ţi-
g a re de foi în mână, d. Chur­
chill primeşte o informaţie de
ordin militar
„Nu p ot să v â o fe r d e c â t la­
crimi..." a spus d. Churchill în
faimosul său discurs din iarna
anului 1941
is t o ri c e a lui P i t t . Cot la c o t cu m a re şa lu l Stalin, prim ul
so ld at al Rusiei m a r t ir e şi lu p t ă to a re î n t r ’o p e r f e c ţ i
c o n c o r d a n ţă de vederi cu p r e ş e d in te le R oo s ev elt, d.
W i n s t o n Churchill e s te un ul d in t re f ă u r i t o r i i v ic to r ie i
d e m o c r a tic e ,
I a t ă dece a tu n c i când spui Anglia, p r i n t r ’o firească
asociaţie de idei gândul t u t u r o r se în d r e a p tă sp re Chur­
chill, p rim u l sold a t al ţă rii sale, lu p t ă t o r n e î n fr ic a t
p en tru d e m o cr aţie.
D. CHURCHILL A VORBIT DEUNĂZI
„C ând priv esc înapoi p e s te ac eşti ani de răz bo i, — a
spus d. Chur chill — nu pot să nu sim t că ti m p ul este
o m ă su ră c a p r ic io a să : c â te o d a tă este p r e a lung, c â te o ­
dată prea sc u rt. C â te o d a tă , e v e n im e n te le galop ea ză cu
o viteză am eţito are , a lte ori fac pauz e mari.
Ne este greu să ne adu cem am in te c â tă vreme este
de când a în c ep u t a c e s t răz boi. Nim eni nu p o a t e să -şi dea
seama dacă a ţ in u t câ t sclipir ea unui fu lg er sau cât un secol.
 C olaboratorul şi prietenul
d-lui Churchill e l e g a n t u l
m i n i s t r u de externe d.
Anthony Eden

niciun sin gur vas. A ceastă m a re p r i ­

m ejd ie , care ap ăsa a s u p ra n o a s t r ă
şi care î n t r ’un tim p co n c en tra se a-
suprâ-i to a tă at e n ţi a o r g a n iz a ţ iilo r
de a p ă r a r e din a c e a s tă ţa ră şi din
S tatele Unite, a fost îndepărta tă .
Din văzduh, plo uă a s u p r a G e r ­
maniei vinovate o grin d in ă de foc
şi explozii, din ce în ce mai v io ­
lentă. Am făcut şi noi a c e a stă e x ­
p e r ie n ţă şi o cu n o a şte m destu l de
bine, dar p o t să vă as ig u r că nu am
su f e r it nici a zece a parte din ceeace
tr ă e s c acei care p e n t r u pr im a dată
au în c ep u t şi au d e s v o lta t ac ea stă
form ă de atac crudă şi n eîn d u ră to a re .
Acestea su n t unele (lin roadele
anului 1944 şi n im en i nu poate spune
că el le-a p r icin u it, după cum n i ­
meni nu tr e b u e să-şi do molească e-
f o rtu l p en tru un m om ent, sp erân d
că v ic to r ia va fi c â ştig a tă de alia ţi
şi pac ea va veni în E u r o p a în 1945‘‘.
■

In timpul b om bardam entelor

germ ane asupra Londrei, d.
Churchill a f o s t totdea un a
printre primii cari au fugit
la locul sinistrelor

Faimoasa, istoric a ţi-

g a r e de foi, de care
nu se d e s p a r te nicio­
d ată

in puţinele sale ore

libere d.Churchill nu are
o p lă c e r e mai mare ca
a c e i a de a se ocupa
de d etaliile g o s p o d ă ­
riei sale

In cam era lui p refera tă,

d. Churchill are un pu­
pitru de lectură, un
fotoliu confortabil pen ­
tru meditaţie.,. Aci au
luat fiinţă c e le mai în­
drăzneţe co n c e r te po­
lítico-m ilitare

||Ö g § ®

M’am gân dit că tr ebu e să răsp u n d ceva

şi tr e b u e să am şi g r ijă să nu spun
ceva îm p o tri v a c e lo r spuse anul tr e c u t,
când ac est e v e n im e n t ag re ab il a fost
deasemeni c e le b r a t.
Mi-am adus a m in te că atun ci v ’am
f elicitat de v ic to r ia din 1943, — am
f e lic ita t L o n d ra p e n t r u ac el an memo­
r abil de succese ap r o a p e n e î n tr e r u p te
şi- am dep ă n at o serie lungă de locuri
şi ţă ri , care fu sese ră e l ib e r a te de sub
■ inamic. T o a t ă A fric a, Sicilia, Sardinia,
Corsica şi o tr e i m e din I t a l i a se gă­
seau în mâin il e b r it a n i c i l o r şi ale a-
liaţilo r lor. O fe nsiv e le din P a c i f i c p r o ­
gresau, ia r în Rusia, a r m a te le m a r e ş a ­
lului S ta lin se r e v ă rs a u ca un tăv ălu g
în a in te , c u r ă ţin d ţă rile lo r n a t a le de
co t r o p i to r i i germani.
„ A t â t în r ă s ă r i t cât şi în apus, r ă z ­
b u n ă t o ri i a lia ţi se găsesc pe p ăm ântu l
german.
A m e n i n ţ a r e a su b m a r i n e lo r a fost
în t re ti m p p r a c tic în d e p ă r ta tă . Au fost
luni în ca re g erm a nii nu au s c u fu n d a t
 ULTIMELE A C T U A L I T Ă Ţ I

»•ä

A 27-A ANIVERSARE A REVOLUŢIEI SOVIETICE

"i
300.000 c e t ă ţ e n i ai C a p italei au m anifestat pentru mareşalul Stalin şi pentru U. R. S. S.
|j cu prilejul c e lei de a 27-a aniv ersare a revoluţiei roşii. S us: mulţimea în p ia fa Victoriei,
l J ° s : o coloană de manifestant! pe bulevardul Take ionescu
GARAJUL
A LAUDO
TRA IA SCA í¿% <
HS REGELE
h i h a i-1 3 r J

D-no Ano Pau­

ker, cunoscuta
lup tătoare c o ­
""»■SS munistă, a vor­
bit la O p e r a
Română cu o c a ­
zia aniversării
revoluţiei so­
v ietic e

ZIUA ONOMASTICĂ A M. S. REGELUI

S us: Suveranul şi M. S. Regina Elena, în balconul Palatului, urmăresc ma­
n if e s ta ţ ia ; J o s : M an ifestaţia pentru Rege în p ia ţa palatului

P r o f e s o r i i şi
pretorii din Blaj
l-au sărbătorii
ÍO „ C a r u l cu
B e r e ”, pe d.
luliu Maniu

W. S. Regele a primit la Sinaia pe d. A. Vâşinski, primul Comisar

adjunct pentru a fa c e r ile externe al U. R. S. S. In stâ n g a Suveranului
>ste d. generai de corp de arm ată C. S ănătescu , primul ministru. In
Ireapta d-lui Vâşinski e s * e d. C. Vişoianu, ministrul de externe. F o to - r c p o r t a j M A T E I
 La P a tria rh ie înaltul c le r întâm pină m o aştele sfintei
P a rasc h iv a

M a n ife sta ţia partid u lu i n a ţi o n a l- ţ ă r ă n e s c

Scriitorul rus Utkin vizitează Teatrul Naţional din

Bucureşti

A s is ten ţa la inaugurarea cursurilor de limba en gleză la!

institutul rom âno-american I

i'Q tG -renartaj M A T E I

S o le m n ita tea depunerii jurământului tinerilor premilitari La b iserica g r e a c ă s 'a o f i c i a t un Te-Deum, cu prilejul
eliberării Greciei
 Membrii noului guvern, după dep un erea jurământului

Io to -rep o ita j MA T E I

Nouil su bsec re tari de s t a t la depunerea jurământului

0, Lucreţiu Păstr âşconu, Ministrul Justiţiei, rostindu*şi

c u v â n ta r e a la instalare

Primul consiliu de miniştri. Vorbeşte d. gen. de corp Noul p r e f e c t , d. col. Bucur

de arm ată adj. C. S ănă tescu

Vorbeşte d, Voitec, noul Ministru al Ş c o a h l o r , Io

instala re

tnstalareo d-lui N. Penescu. Ministrul Internelor

Socie tate» Naţională de Editură şi A r t e G r a f i c e „ D A C IA TRAIANÀ" Bucureş ti . St r. Sărindar, 5 - 7- 9 î nm a t r i c u l a t ă t u b Nr. 1 5 6 / 9 4 2 la Re g . O f . C o me r ţ u l u i Bucureşti, t i p ă r i t la 26/X I