!

XIII, Nr. Iulie-Augusi 1944.

Publicatie pentru educátia
Redaetia Administratia: CORPUL GRÄNICERILOR

www.dacoromanica.ro
 PRESEDINTE DE ONOARE
General de Corp de Armatä NEGULESCU ION

VICE PRESEDINTE
Colonel CONSTANTINESCU GHEORGHE

Comitetul de Redactie
Lt.-Col. V. ATANASIU Lt.-Col V. IONESCU-MICANDRU
Magistrat IOSIF

de Redactie
Major POPESCU AUREL Cpt. Popentiu

Comitetul de Administratie
Lt. Col. ATANASIU VICTOR Director administrativ
POPESCU AUREL Subdirector
CHILIMAN Verificator

SUMAR:
1. Ordine de zi pe Natiune. 7. Reportaj fotografic de pe front.
2. Scrisoarea I. P. S. Patriarh Epis- 8. Gránicerul in fata Legii.
copul al Bisericei Engleze. 9. Doina (versuri).
3. de care români pe frontul Mol- lnvatä prinde bine.
dovei.
Fapte bune de gräniceri,
4. Strälucita victorie aerianä
12. Sfaturi pentru gräniceri.
5. Apelul Domnitorului cel Cumplit. 13. stiri.
6. Moartea a Maiorului Langa Ter- 14. unui gränicer.
tulian.

www.dacoromanica.ro
 Ordin de zi 61 din 27 1944
In lupte depe Moldovei, timpul unui contra-atac dat
noaptea de 3 spre 4 Mai, s'au distins mod deosebit :
Caporalul Tofan 'Virgil
- Soldatul Tudor Florea
- Caporalul Anghelaclze Ion
- Soldatul Mitrache Ion
din Divizia 3-a Infanterie, lupta de distrugerea
Pentru indräsneala, spiritul de sacrificiu de care au dat dovadä pe
de luptä, osta.sii de mai sus se ca pe
I. ANTONESCU
Mare9a1 al României

ConducAtorul Statului

Ordin zi No. 62 din 4 1944

In grelele Mote pentru de pod Cuban, 20 Februarie
15 Julie 1943, Divizia 19-a Infanterie s'a acoperit de glorie.
Luptând la umär trupele germane, a rezistat conditiunile
cele mai grele, celor 4 succesive ale armatelor sovietice, le-â pricinuit
mari luptele dela Capul de pod Cuban, Sadovoje, Krimskaja, Kijewskoje
Moldovanskoje.
Pentru faptele de arme, spiritul de eroismul de care a
timpul mai lupte din Capul de pod Cuban, Divizia 19-a Infanterie
se prin ordin de zi pe
I. ANTONESCU
Mare9al al României

Conduatorul Statului

www.dacoromanica.ro
 ANICERUL

de zi No. 63 din 1944

Cu ocazia bombardamentelor aeriene executate inamic liniilor
centrelor feroviare, personalul C. F. R. de toate categoriile a depus o
si de sacrificii, pentru restabilirea comunicatiilor asigurarea trenurilor.
ai muncii au posturile zi noapte, infruntând
pericolul, multi la
Pentru spirit de pentru munca priceputd, perso-
nalul C. F. R. regiunile bombardate de se pe
I. ANTONESCU
al României

atorul Statului

pe
Cu ocazia bombardamentelor executate de aviatia cursul
Aprilie, Mai a. asupra Capitalei altor orase ale au fost avariate
intrerupte parte, traseele ale S. A. R. T.-ului.
perfectei organizdri, urgente spiritului de sacrificiu al
personalului acestei societäti, totdeauna la pe timpul bombardamentelor
bombardamente, pentru deranjarnentelor, s'a asigurat
cu autoritätilor de Stat.
Pentru comportare, caracterizatd prin datoriei, spirit
de sacrificiu, personal al Anonime Telefoane se
ca exemplu pe
ANTONESCU
Mare§al al României

Condueätor al Statului

Cu Dumnezeul strämoilor no$ri, ne incredere poruncile istoriet,

nu aci slujba unei dar ne propriul destin, slujind
rosturile Europei prin de pe care i-am $iut totdeauna
A spas Domnul MareFal

www.dacoromanica.ro
PAGINA RELIGIOASA

Scrisoarea Patriarh Eminenta Sa Arhiepiscop Canterbury

NICODIM tuturor principiilor de credintä viatä

Din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al in desconsiderare a tuturor legilor conventiilor
Mitropolit al Ungro-Vlahiei, loctiitor de
internationale de umanizare a rdzboiului, legi pe
care biserica noasträ le considerà biruinti ale spi-
Arhiepiscop al Cezariei-Capodochiei Patriarh al
României,

Eminenta Sa Arhiepiscop de Canterbury Prima t

al Britanii.

Dragostea de oameni de ai chror

deopotrivd slujitori suntem, ne sä ne
Eminentei Voastre, conducätorul acelei
Biserici, care nu de multä vreme stabilise un
ceput de colaborare cu Biserica noastrd, cu
vom gäsi aceeasi intelegere pe care aflat-o
la noi.
cunoscut de aproape Biserica noasträ. Vä
amintiti spiritul largä intelegere care
ati fost aici, mai mult in
altä parte. pe care in alte Biserici le-ati gäsit
oricärei chemäri, in Biserica noasträ v'au
stat larg deschise. Cu puteri unite am sä se
acelea
Nu uitäm apoi buna primire pe care ati binevoit
a o face Noastre de a pe
guvernul Sale Regele Angliei lmpärat
al Britanii Prea Feri- I. P, S.
citului Patriarh al- lerusalimului.
cunoscut poporul, a conducere ritului crestin, sunt distruse nu obiective militare
fleteased, mila Domnului a fost cum vi se afirrnä, ci orase intregi nici o
Ati apreciat bunätatea, omenia, distinctia In de provincie, au
sufleteasa profunda iubire de Hristos a fost nimicite cartiere' locuite de oameni
popor crestin din lea gän, E mai vechi säraci muncitori. Au fost lovite sau incendiate
popor dintre neamurile inconjurätoare in spitale de räniti bolnavi, institute de canitate
de Greci, primul din lume. Ati remarcat spi- asistentä toate locasuri ale crestine.
ritul de tolerantä, de care-i In tot Au fost distruse institute stiintifice medicale,
trecutul lui, nu s'a näpustit asupra nimänui nici Universitatea din Bucuresti asezäminte univer-
n'a sau prigonit pe de o credintä sitare, institutii cari iradiau lumina cultura primite
ca a lui sau de un alt neam. Dimpotrivd, mijlocul colile din tara Voasträ. Bisericile noastre au
lui gäsit adäpost din tärile invecinate. fost transformate ruini. Hristos din chivotele
La toti s'au läsat deplinä libertate de a se Sfintele Altare a fost dat focului de
inchina Dumnezeului in legea in limba Bisericei Voastre. Nici odihna celor ce trebuiau
Poporul acesta, strajä de veacuri la hotarele de zacä in morminte la trambitarea
ale Europei pentru a nu o läsa invadatä a obstei n'a fost
de hoardele barbare scut In dosul s'a Mormintele cimitirelor au fost räscolite, iar ose-
putut desvolta in cultura civilizatia mintele in väzduh in suflu de bombe.
Apusului, este astäzi victima celor mai groaznice bolnavi de prin au f ost ucisi.
Cutropit parte de osti dusmane, Mii de femei copii nevinovati au
sufere lovirile, prin nimic justificate, ale aruncate asupra toate
mai groaznice bombardamente executate de acestea avem constiinta de mici
pe care o conduceti. In dispretul
Bisericei vinovätii f de ce ne lovesc.

www.dacoromanica.ro
 92

In numele acestui popor lovit sälbatec, in numele pune ororilor lui pe aceia care nu fac nici
Bisericii pe care o conducem, in numele Acelui care din nici din cei care pentru
a propovaduit iubirea de oameni, Hristos Domnul armatä. Constiinta crestinä de pretutindeni nu poate
nostru al tutur,
)r, invitäm sä interveniti ur- sä nu se cutremure fata grozäveniilor
gentä cu toatä râvna de slujitor al de bombele aruncate asupra oraselor noastre.
Hristos Dumnezeu cu autoritatea, pe care Mai mult ca oricare, Bisericile crestine, prin
V'o dä pozitia pe care o aveti in a prezentantii au datoria din toate
conduceti; ca sä inceteze aceste masacre, pentru obtinerea unor forme mai umane de
pe cât de inumane pe atât de inutile. purtare a acestui räzboi.
Räzboiul, aceastä urgie asupra popoa- Cunoscutd iubirea de Evanghelie
relor lumii ca o a lui Dumnezeu pentru de
are
oameni de care sunteti animat, ca sentimentele
el lui. milenii de de simpatie pe care le-ati marturisit cândva pentru
viatä crestinä au inscris cu o biruintä a poporul pästorit de Noi, aceastä
anumite restrictii pentru armatele care mare cu fermä convingere cä ea va gäsi in Emi-
sunt in luptä : respectarea protegiuirea nenta voasträ,
nilor, a femeilor copiilor ; punerea afarä de
primejdie a institutiunilor culturale, de rugäm, Eminentä, ale noastre
precum a monumentelor de artä
a celo religioase, a Bisericilor cimitirelor. resedinta noasträ Patriarhalä din Bu-
Cu rputerea de clistrugere a armelor intrebuintate curesti, astäzi in 16 a Mai anul 1944.
in zilele noastre, e prea monstruos chiar
purtat in legilor conventiilor internationale NICODIM
existente, pentru a se mai simti nevoia de a ex- Patriarhul României

Fapte unor
de care -
In luptele ce au avut in ultimul timp CATRINA GHEORGHE din lovituri a lovit
la Nord de Iasi, ostasii dintr'o Divizie Românä, un car care a luat
notati mai jos, au sävârsit strälucite de arme GHICI cu in plin, din care una
in alta in partea laterald, a distrus al
cincele a car de luptä.
Tuturor acestor servanti priceputi viteji s'a
acordat, conform dispozitiunilor D-lui Ion
Antonescu, câte 10 mii lei premiu.
Un regiment de dorobanti a distrus ziva de
26 1944, trei care de in
:

Caporalul OLARU ctg. 1944, din Comp.

A. C. regimentard, major T. R.
DONOIU PETRE cade lovit mortal de o
dela un car de luptä dusman, desi el ränit,
sä tragä un proectil, tocmai in momentul
când carul de luptä se intorcea, incendiazä
pe
ce meritä a fi cunoscute de Poporul Armata Sergentul GHEORGHE ctg. 1942,
anume : din compania 3-a,
Bateria A. C. Divizionard, de un car de Iuptä pätruns
comanda Cpt. in dispozitivul companiei, aruncat bocancii, a
Toma loan, a distrus singurä zi, cinci care pe carul de i-a
mari. Ostasii care au distrus care, sunt : cu
foaia de servantii au voit iasä
Serg. major POPESCU GHEORGHE o sin- a tras cu mitralierä, a aruncat o
un de lovit in ; a reusit incendieze dusman.
sergent PREOTEASA GHEORGHE cu singur In acest moment apare al doilea car de luptä
special, a lovit plin, partea de este atacat cu furie de
un doilea car de ; caporalul MARES sergent ; venindajutor major rez.
cu o singurä loviturä partea din companie soldatul
teralä stângä, al car de luptä ; caporalul BOIU CONST. ctg. 1935, toti s'au urcat pe car,

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 93

sind cu ajutorul unui deschidä capacul erou. A cäzut gray ränit lupta tancurile
au servantiiau dat foc tancului. mice.
Tuturor acestor viteji ostasi s'au distribuit Au fost citati prin ordin de zi pe Divizie loti
premii in bani, conform dispozitiilor Domnului acesti bravi au fost propusi la docorare.
Maresal Antonescu, felicitati pentru bra- Sergentului tefänoiu i s'a acordat
vura bor. Sergentul este un Virtutea Militarä. R.

strälucitá victorie aerianá româneascd

In dimineata zilei de 10 1944 au plätit viata, Avionul I. A, R
grupe, fiecare de circa 50 avioane de românesc a in aceastä luptä dovada unor
vânatoare bimotoare de tip LIGHTING exceptionale calitati, intrecute doar de bravura
aparitia deasupra teritoriului sburând de data tinerilor nostri aerieni. Acestia au fost
aceasta la foarte Inältime. Sosind supra primiti de personalul românesc de
teritoriului tärii farä a mai face insotirea bombar- camarazii germani, urale nesfârsite pentru
- care in zi nu ne-au vizitat, - ceastä categorica Domnul General Jienescu,
avioanele inamice de vânatoare au atacat populatia
civilä masinile aflate pe câteva
trenuri cu muncitori. America au crezut
sosind mai repede avioanele de vânätoare
parcurgând in jumätate de timp calea efectuatä
de obiceiu de bombardiere, - vor surprinde
la avioanele de vânatoare române ger-
mane, acestea constituind adevarata
S'au total aviatorii ro-
germani au decolat numai in cinci minute
dela darea a constituit un record,
dar o teribilä surprizä pentru atacatori.
Fatä de numarul avioanelor inamice, nu au
luat" aerul decât grupurile cdpitanului Vizanty
Trandafirescu precum unitäti germane.
Lupta care s'a dat a fost emotionantä de data ministrul aerului românesc, i-a vizitat la scurt timp ,
aceasta tuturor, inältimea de sbor felicitându-i cäldura multumirea sufle-
a inamicului nu a 150-200 metri. Grupul cdpitanului Trandafirescu a purtat in
Primul grup de avioane a atacat o din sectorul indicat, lupte tot de dârze eroice.
marginea Capitalei. Avioanele inamice tocmai Sburätorii lui au doborât sau incendiat avioane
traliau populatia civilä care se refugia pe inamice.
când ele au fost zärite ochii ageri ai Sburätorii germani, luptând cu avânt
nostri ce se aflau acest moment la circa aceeasi de totdeauna, au ei
1200 metri deasupra Având avantajul circa 23 avioane inamice, dintre care un numär
al surprinderii, aviatorii nostri s'au näpustit oarecare au fost de vigilenta arti-
asupra inamicului, fiecare victima. A antiaerianä germanä.
fost o räpäialä - toatä lupta n'a durat mai Expeditia avioanelor de vânatoare americane
mult de 10-15 minute - pentruca in urma ei, pe care a avut caracterul unui act de teroare, s'a
teren imprejurimi, sä rämânä in sau soldat deci foarte grele pentru
sdrobite 22 douä) avioane Lighting Din cele circa 100 avioane inamice mai de
bimotoare americane ! Atacul grupului Vizanty a jumätate au fos doborâte.
fost de impetuos purtat sete de a Ziva aceasta a insemnat incä o strálucitä victorie
obtine o categorica victorie, sburätorii ame-
ricani - luptând totusi cu o apreciabilä - româneascä ! Suntem
fie memoratä de toti.
de ea e bine sä
AL. D.
Apelul Domnitorului loan cel Cumplit când s'a a se
anul 1571 ce vroia sä cotropeascä Tara Moldovei
Dragli mele slugi! vom da, el nu vor a ne stoarce
Greul de astázi grelele de mult ce ne vor stinge cu totul, aceosta
Mainte. o De nu-1 vom da, ne
cere un !zaraciu De-1 rázboiul,

www.dacoromanica.ro
94 GRANICERUL
Cugetafi Sd ne urma
Supunându-ne orbe§te nostru, noastrá.
vom desigur vom ca mine va
du-ne asupra-1, chiar de nu
catele noastre - tot avea de a
noi, femeile noastre, cu Apelul de mai sus face dovada virtufilor
Vol cd eu, spirltului de simfdmintelor de
vostrl. onoare de care erau
In dard de nu m'ar durea Neamul era vorba
pentru
Mi-e mild de vol pentru vol pune trece din nou prin vremuri grele.
capul dragli mel nu putem fi mai prejos de
Sd pe Dumnezeu intr'ojutor, ca Deci la
pe nostri sub picioarele noastre. RED.

Moartea eroid pe front a Maiorului Langa Tertulian, vechiu gränicer

In cursul strälucitelor lupte ofensive executate lumea : poziliile noastre considerabil imbunätätite,
de trupele germane române la Nord de pierderile inamicului mai multe mii
intre 30 Mai 7 lunie, gäsit moartea maiorul de morti prizonieri cum distrugerea sau
Langa Tertulian, azut eroic in fruntea batalio- rarea unui mare numär de material de
nului säu de Vitejia avântul trupelor noastre, luptând pentru
desrobirea plaiurilor moldovene. au stârnit admi-
ratia lumii intregi. soldati la coman-
danti toti fäcut datoria pe deplin, zdrobind
inamicul din fata aruncându-I inapoi spre
Nord Mari fapte sävârsite de ostasii
nostri, cari infruntau moartea senindtatea
fletului cinstit, ce-si apärä tara cotropitä de
secular.
Mereu la datorie neobosit ziva, noaptea,
luptând de soldatii säi o vointä nein-
maiorul Langá Tertulian, a sävârsit acte
eroism legendar. in moarte
ostasii pe care ii comanda, a reusit sä-i ducä
la o deplinä. Soarta näpraznicä a vrut
ca maiorul Langa Tertulian sä cadä tocmai
pentru eroi mentul strädania dädea roadele
asteptate : infrângerea bolsevicilor care se cram-
Comunicatele oficiale, atât cele germane pe pozitie.
cele române§ti, nu precupetit elogiile pentru
cinstirea celor care jertfindu-si viata pe de in fruntea batalionului de
au contribuit in mod hotärâtor la succesul de munte, acolo pe câmpul de numele maio-
noastre ofensive. Printre acesti eroi, se Langa Tertulian va flutura vesnic pe buzele
cu litere de aur, numele maiorului Langa noastre amintirea faptelor lui de vitejie ori de
Tertulian. ori vor fi pomenite, ne va spori increderea
Sprijinite excelent de aviatia de bombardament in fortele noastre destinul românesc.
de asalt, trupele germano-române formate din Moartea eroicä a Langa tulian
de infanterie au sträpuns puter- adaogä o la lantul ofiterilor gräniceri
nicul sistem intärit al Sovietelor la Nord de lasi jertlit viata in acest mare
lupte crâncene, ce au clurat o säptämânä pentru apärarea hotarelor tärii.
au aruncat pe inamic dincolo de zidul Langa Tertulian a fost sentinelä neclintitä,
organizatiilor ridicate. serie de pozitii mult timp serviciu la unitätile de gräniceri
au fost smulse bolsevicilor, care au suferit pe frontiera de Räsärit, acolo unde hoardele
insemnate. bare s'au näpustit ca sä ne hotarele sfinte
Bilantul acestei operatiuni ofensive a fost ale Tärii, consfintite de nostri cari nu
blicat de comunicatul comandamentului de pot fi altele, la frontiera de deat
tenie al armatei române se de Gurile Mare. V. A.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 95

Gränicerul fata legii

In strânsä
la chemare pot fi
dezertarea nesupunerea
acele infractiuni
- fie legalmente indatorat executarea
lativ la pregdtirea
In codul Justitiei Militare, aceste infractiuni se
-
dispozitiunilor referitoare la mobilizare.
se abatä dela vreo obligatiune prescrisä
de Regulamentele, Instructiunile sau ordinele refe-
aflä in articole (art. 570-571) : ritoare la mobilizarea
Art. : Abaterile relative la regulile prescrise - Culpa, adia neglijenta in executarea obliga-
de regulamentele, instructiunile sau ordinele refe- tiunei sau intentia, adia vointa de a neexecuta
ritoare la mobilizarea armatei se pedepsesc : ca prin aceastä neexecutare
1. infractorul este Garnizoanei sau sä pe altii dela serviciul militar.
agentul legalmente indatorat executarea dispo- Toate aceste elemente sunt cerute de articolul
zitiunilor referitoare la mobilizare, cu inchisoare de mai sus valabile pentru punctul 1.
dela ani, când se constatä intentia de Câteva lämuriri se impun acestor :
a sustrage pe altii dela serviciul militar, cu moartea Agentul (invinuitul) - sä fie
confiscarea averei. de Garnizoanä inlocuitorul sau delegatul
2. Când infractorul este militar grad inferior, :"
din ori$icare element al armatei se abate dela
- Se la pregAtirea mobilizärei parte
activä de Garnizoanä, care pregäte$te tabelele,
inclatoririle relative la primirea livretului, vizarea tine evidenta le la Cercul Teritorial
lui, de domiciliu absentarea tempo- respectiv. in toate aceste operatiuni lucreazä
dela domiciliu, inchisoare 1-12 ani,
iar când se constatä intentia de a se sustrage dela omitând vreun tânär dela mobilizare
sau chiar intentie sustrage dela obligatiunea
serviciul militar, cu moartea confiscarea avLrei. serviciului militar, se face pasibil de pedeapsa pro-
- Din studiul art. 570 C. J. M., se remara
pedeapsa grea ce se aplieä vinovatului, fie de
autorul pregdtirei mobilizdrei, insul care s'a
-
nuntatä de susmentionatul articol punctul 1.
fie legalmente indatorat
dispozitiunilor referitoare la
executarea
sustras aceastä pregätire; Acest articol a
ferit o modificare Ante- deci, cä pentru a räspunde de o atare faptä
rior acestei date pedeapsa ce se aplica era prea trebuie sä fi (imputernicit) prin lege
: pentru faptele dela punctul 1, se aplica aceastä mare obligatiune ; sä i se mentioneze
15 zile la 3 luni se putea ceastä operatiune de mare räspundere. nu
fractorul a tras vreun profit ; pentru faptele poate nimeni aducä in fata militare
punctul 2 se prevedea 15 zile la 2 luni nu i se acordä, prin lege, obligatiunea de a
chisoare. executa dispozitiunile referitoare la mobilizare.
- Comparând pedepsele din de 19 Sept. - Actul material - omiterea abaterei dela obli-
1942, cu cele aceastä datä, se poate constata gatiunea prescrisä de regulamentele, instructiunile
ele au ajuns 15 zile la pedeapsa sau ordinele referitoare la mobilizarea armatei.
moartea. - Comiterea abaterei este materializarea faptului
- Aceste s'au impus din cauza eve-
nimentelor rázboiului. prescris de Cäci dacä nu existä un act, nu
In adevär, multi dintre cei ce nu se poate atribui räspunderea celui ce i s'a
datoria de Patrie, recurgeau la toate dintat pregätirea mobilizärei.
mijloacele, numai sä se sustrage obligatiilor - Culpa provenitä fie din neglijentä, fie din
militare, fie din neglijentä fie rea credintä. De intentia de a nu executa obligatiunea ce i s'a
altfel tot atât de vinovat poate fi care credintat, ajungându-se astfel sä sustragä pe altii
anuntä schimbarea domiciliului pentru a fi dela serviciul militar.
gäsit la chemare, ca un fugit dela da- - Acest din urmä element este mai
altul au deopotrivä dela tant dintre toate celelalte elemente ; el formeazä
rarea hotarelor. In acest caz pedeapsa nu poate nucleul infractiuni, in jurul cäruia se gru-
fi decât tot moartea, pentru cei ce au sävár$it peazä toate elemente sä formeze un
faptele intentie, inchisoare pentru tot, pedepsit de lege.
cei ce din neglijentä au infäptuit-o. legiuitorul pedepse$te deopotrivä pe infractor
- Pentru ca primeascä o ase- fie a lucrat (neglijentd), fie a
menea grea pedeapsd, trebuie ca fapta lui lucrat intentie. Deosebirea aceste douä
anumite conditiuni, cerute de lege, moduri de comitere sau intentie) duce la
elemente de care infra ctiunea nu poate sä dozarea pedepselor : Pentru cei ce o sävâr$esc
existe : intentie pedeapsa este moartea, pe cei ce o
Agentul (fäptapl) sä fie de Garnizoanä din neglijentä, sanctiunea se rezumä la
sau inlocuitorul säu. 1nchisoare la 12 ani.

www.dacoromanica.ro
 PAGINA FOTOGRAFICA
REPORTA J DE

P. din in functiune n repaos n inaintare de in functiune

Mitraliera sustine inaintarea Schimbare de pozitie Tun anti-car functiune Car greu de

Tun anti-aerian functiune avionului Bombardierul aprovizionat pt, o misiune patruleazd pe Mare

www.dacoromanica.ro
 98 GRANICERUL
Elementele cerute tot de acel articol, la zoanei unde are domiciliul, adresa de unde
punctul 2, se specificä mai : poate fi chemat, sau care se face vinovat de
- Infractorul sä fie militar, grad inferior (in- fractiunile preväzute in Legea Ofiterilor de rezervä
clusiv subofiter) läsat la vaträ, adicä sä nu fie cu privire la viza carnetului respectiv".
sub arme (activ, concentrat, mobilizat). Acest articol incadreazä infractiunile ofiterilor de
fi comis o abatere din cele preväzute rezervä relativ la mobilizärei. Despre
in text. acest articol se spune prea putin intrucât - spre
- Culpa, in comiterea mândria noasträ - de rezervä inteles
sau intentia, vointa de a comite abaterea, intotdeauna indatorire foarte rare sunt
urmärind prin aceasta sustragerea dela serviciul cazurile când un ofiter de rezervä este chemat in
militar. fata instantelor militare spre a spunde de atari
Analizate aceste elemente, constatäm au fapte.
puncte cornune cu elementele dela punctul 1. De aceeasi pedeapsä, ca cea preväzutä
adevär, de data aceasta infractorul nu mai de art. 570 C. J. M. (inchisoare la 12 ani
este de garnizoanä, cäruia i s'a incredintat când este din neglijentä moartea când este
pregätirea mobilizärii, ci este insäsi militarul, grad intentie) se ofiterilor de rezervä care
inferior, läsat la vaträ (sä nu fie activ sub arme).
Acest fi comis baterea adicä viza livre- a) Necomunicarea adresei termen de 30 de
tulul, strämutärile de domiciliu (când este neapärat obtinerea gradului de ofiter de rezervä,
obligat sä anunte atât Cercul Teritorial la Cercul de Recrutare sau la Garnizoana respectivä
unitatea, prin politie sau primärie) ca sä de spre a se locul de unde poate fi chemat.
urma lui. b) dela Legea Ofiterilor de rezervä art. 7
Legea nu scuzä nid pe ciobänasul mot, care privire la carnetului respectiv.
pleacä sä-si vândä produsul muncii lui prin tarä, - In art. 7 din legea ofiterilor de rezervä se
färä stabil de multe ori färä sä i se mai specificä : in fiecare an, in luna Martie, de
dea de urmä nici pe oricare altul care rezervä vor comunica Cercului de Recrutare pe
sä-si aranjeze interesele personate färä anunte raza druia se aflä Corpurile unde conteazä,
adresa exactä autoritätii in drept pentru a i se adresa Iocuieste, speclicând cä are echipa-
ordin ce i se adreseazä. de ment complect.
foarte multe ori, sub motivul eä a pierdut din ve- Elementele cerute de art. 571 C. J. M.
dere sä anunte schimbarea domiciliului, individul - Calitatea de ofiter de rezervä.
de rea credintä se sustrage dela chemare de - Una din abaterile dela indatoririle
bilizare pierde urma la finele räzboiului. textul art. 571 C. J. M., sau in textul art. 7
cum de 19 Sept. 1942, pedeapsa din Legea Ofiterilor de rezervä privire la viza
ximä era de maximum, 3 luni, infractorul era prea carnetului ofiterilor de rezervä.
multumit astfel de pedeapsä, numai sä Culpa, din intentie sau din neglijentä in neob-
de mobilizare räzboiu. Acel superfugiu a fost servarea obligatiilor, susträgandu-se dela marea
observat la timp de autoritätile noastre superioare
s'a adus corectorul necesar art. 570 C. J. M. Analiza se pe analiza elementelor
märind pânä la moarte. dela art. 570 C. J. M.
Despre culpä se spune ceeace am arätat Astfel aceste douä articole se seria
la punctul : fie intentie sau färä intentie, pe- de infractiuni in datoria de ostasi fatä
deapsa este trimitând pe toti ticälosii, Patrie a dror sanctiune este atât de
lipsiti de sentimentul sfintei datorii, la inchisoare este la pedeapsa moartea.
sau la moarte. atare sanctiune este impusä de exigentele
Art. 571 : Cu aceiasi se pedepseste räzboiului este bine venitä, täindu-se pof tele
ofiterul de rezervä care in timp de 30 zile dela ce vor sä nu chemärei
trecerea din aceastä pozitiune nu comunid Cer-
cului de Recrutare din care face parte sau Garni-

cântec de dor jele Cci a suflet constlinfa sa de neam

In trecutul ; Ce n'a 'nfrânge cel crunt !
De e plinä mereu
Ce ne vorbeste de lancu, Tudor Horia. Crescull cea
Ne-am 'n religia ;
am fost de soartä ne croim veacuri frâmântate ce apoi au urmat
Prin ne 'ncetatä dar a românul Cu 'n noi toate am !

www.dacoromanica.ro
 ANICERUL 99
Spre-a ne distruge neamul a Astzi când din
Din cele mai vechi ne-a
in
a 'mpins dumanul, el prea bine Treziti-vä români,
Cä prin unirea ceasul mare a
noi lua-v'om sunat ;
ce ni se ! In sfântä de-acel
De multe ori Isat-am mo$1a vechi dor
codrului muntilor va mergem ne-apáram mândrul
trece urgia ; !
lar hoardele barbare peste noi ce-au trecut
Ne-au durerea, mary doina cea de ieri
mai mare scut. prin snopli !
Dumnezeu care din ceruri, tot ce-i pe pmânt !... cu lacrimi ochi te cânt azi
Voievozi cu brat de-arhanghei haru-I sfânt
Cari adunând tot roinân Ce de când domni !..

cu o Mare. Caporal N.

PRINDE BINE
Cultivarea plantelor de 500 metri Art. 2 Marele Stat Major, Corpurile de Armatá
de frontier similare, Corpul Grgnicerilor Inspectoratul
In urma controalelor executate la Jandarmi, sunt lusärcinate cu executarea pre-
s'a constatat unele locuri locuitorii nu au zentei decizii.
respectat D. M. Nr. 18 din 3 Aprilie 1941, Art. 3 Toate organele administrative poli-
municatá In copie tuturor cu ordinul tienesti ca organele Ministerului de Agricul-
Nr. 1.349 din 14 IV. 1941 de Corpul Gránice- Domenii din zonele militare, sunt invita-
rilor publicatá Revista GRANICERUL Nr. te a da concursul pentru aducere la indeplinire
7-8 din Iulie-August 1943. a acestor dispozitduni.
Pentru a se cunoaste de toti grgnicerii se Dat la 3 Aprilie 1941
reaminteste aceastá Decizie Ministerialg, pentru Ministrul Nationale
a se avea vedere ca in viitor ocazia General de Corp de Adj.
se execute complect dispoziti- ss. lacobici
unile : Ministrul Agriculturii Dom.
General, ss. Sichitiu
Decizia Ministerialä Nr. 18 din
3 Aprilie 1941. Ministrul Afacerilor Interne
Noi, Ministri General, ss. D. Popescu
de Stat la Departa-
mentul Nationale, Afacerilor Interne *
Agriculturii Domeniilor ; Pentru ca viitor locuitorii ce au terenuri
Avand vedere dispozitiunile art. 9 din Legea agricole In zona de 500 metri
zonelor spre
pentru necesare teriorul tárii de la de nu
publicatg Monitorul Oficial Nr. 293 mai contraving la dispozitiunile D. M. Nr. 18
din 16 Dec. 1939 art. 14 din Regulamentul din 3 1941, unitätile de grgniceri urmea-
acestei legi, publicatá Monitorul Oficial Nr. a lua cu organele administrative,
177 diu 3 August 1939. politienesti, jandarmi agricole, pentru a pune
Având vedere zonele militare au fost
stabilite prin Jurnalul Consiliului de Ministri In vedere celor drept nu mai cultive
Nr. 179 din Martie 1941 plante ca: porumb,
intärit prin fasole pe harag, etc., numai cul-
tul Decret Regal Nr. 675 din 14 Martie 1941, tura plantelor joase.
publicat in Monitorul Oficial Nr. 61/1941; Cu ocazia incheerei aranjamentului cu
DECIDEM: ria s'a ca fie respec-
Art. de partea cealalaltá pe aceiasi
Se intrzice cultivarea plantelor ca: (Aide-Memoire-ul din Martie 1944).
rumb, fasole de harag, ,
de 500 metri, spre interiorul *
tárii dela de demarcatde a frontierelor con- Indatoririle de pichet.
ventionale Jugoslavia, Ungaria, Rusia Sovietieá Indatoririle de pichet, sunt prevgzute
Bulgaria. la art. 145 la art. 151 din Regulamentul

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL
GrAnicerilor. Mentionam nu in zona de frontiera din sectorul de
in pichetului, toate drumurile,
Din cuprinsul regulamentuhn la instalatiile,
capitolele: Executarea oranduirea serviciului cunoasca:
Raportului de serviciu, reese deasemenea o
serie alte indatoriri.
Le vom aduna pe toate la un
-
darmi ;
este cel mai apropiat post telefonic;
este mai apropiat post jan-
sunt ? - Unde este spitalul cel mai apropiat;
lndatoriri de Comandament si Administrative. - Care sunt pentru
1. Care Comandamant? care pentru oamenii;
a. Indatoririle referitoare la instructia oameni- se poate un transport
ce fel cal, automobil,
b. Indatoriribe referitoare la paza frontierei,
c. Indatoririle referitoare la de ser- NOTA In rezumat un bun de pichet
si cele ale statului trebue fie stare da relatiuni
nu numai de serviciu de ci
Care referitoare la Comandanlii de plotoane trebue
oamenilor? formeze astfel de de pichete cáci numai
Tine la curent cunostintele militare ale oame- sunt de
din pichetul El este instructorul ras- b. Care indatoririle de post?
punzator. In rezumat Regulamentul Serviciului
oameni programul de Garnizoana aceste sunt : (art. 90, 97
l'a primit dela 98 din R. S. G.).
mandantul inspecteaza trupa care
disciplina la serviciu.
chet grije permanent& asupra (pichetul) tinuta,
Care referitoare la paza , secretul".
Cunoaste toate care
a. la el trebue fie afisate In pichet.
oamenii pichetului, de frontiera functioneze, controleazA
la pichetul vecin, cum zona de 10 Km. tine
interiorul Tárii, precum toate drumurile, Controleaza ca toate la rastel,
de trecere dintr'o In ordine, curate descarcate.
alta, din zona frontierei, ocupatiunea Face registrul de serviciu.
cuitorilor, precum cei care la ca nici un nu fie
cu contrabande, sau feluri de contraventii serviciu nu a fost suficient odihnit.
(art. 146 din Regularnent). Pastreazá pichet.
b. El pichet unui Nu permite cari nu sunt in post,
post (art. 145 din Regulament), se de post,
Regulamentul Servi- lice sau noroc.
ciului Garnizoana. Nu permite nici unei persoane
c. serviciul de In pichet.
d. Inspecteaza patrulele santinelele la identitatea tuturor persoanelor
trarea In serviciu, In timpul serviciului vin la pichet.
la esirea din serviciu. Mentine In pichetului cea mai
e. el serviciul de control curatenie.
de control). Nu pichetul numai atunci
din indatoriri. se duce in inspectia
a. frontiera zona Inspecteaza caporalul de schimb, se duce
astfel: la schimb precum
lungimea sectorului de
vecine bornelor. i se raporteaza o santinelA sau
la drumurile, are cerceteazA incheie proces-
potecile, satele, instalatiile verbal.
dustriale, comerciale, etc. Nu permite cu nici o
Deasemenea toti care se sau
ocupá contrabande sau alto contraventiuni.

www.dacoromanica.ro
 101
Nu permite soldatului stea de cu sentinelele
arestatii, consemnele.
In caz de incendiu, inundatii, etc., ia másuri 6. Raporteazg toate neregulile canstatate
pentru salvarea oamenilor mai scurt timp posibil comandantului de
a averei pichetului. ploton.
S'a de noi cuvantul corp II.
de cu picheC. administrative :
Care administrative?
Cum serviciul de pazä.
Inscrie registru.
are grije buna a
localului, avere
Deschide carnetele de patrulare control. a pichetului.
care vor pleca in serviciu. echiparnentul
pe cei care arma-
In serviciu. cazarmamentul aflat asupra oamenilor
Face inscrierile In carnetele de patrulare ale asupra pichetului.
oamenilor Primeste bune conditiuni
in registrul Md. A.
Are grije ca un nu 10 ore cel
are de buna preparare a
hranei.
6 ore cel In neintrerupt. ca apa
Are grije ca fiecare aibá servit bine
mult 300 ore pastreazá bune conditiuni mate-
cel 180 ore, rialul de
la 7 zile una de repaus. de tot
graficele
Are grija animalelor pentru adapostul
abloanele sunt In hrana starea de curätenie.
Complecteazg .de ore servite. registrele, dosarele, corespoden-
Cum face de inscriere la
patrulele sentinelele la Räspunde de toate
trarea la sosirea din constatate ca
La plecare: provenite din nesupravegherea
In curtea, interiorul, precum vecingtatea
sunt curati bine pichetului, el sá se
potrivit atraosferice. mai
mare este de toate
armatura este fiecare ostas surile
are ale cauze n'au fost
raportate
ceasornicele sunt exacte. pichet trebue
au fluerul felinarul (noaptea). fie model de gospo-
oamenilor carnetele, graficele pune
sá repete grafic serviciul ce au de indeplinit. * *
au sau se Despre autorizatiunile eHberate de
grijeste de se vor unea Vämilor prevazute de art. 94.
ordin de In zona de frontierg o
La sosire: depozit de márfuri, hotel, han, grajd,
Primeste patrulei. sau alt stabiliment comercial sau industrial,
Inspecteaza armgtura. nu se va putea aseza In locuri
de hrana odihna baza unei a Ministerului
Face scripte. datä unna favorabile ale
Ia In graficele, carnetele Corpului de Grgniceri al Prefecturei Judetului
Indatoririle de control respectiv.
I. patrulele de serviciu se stabilimentele sau Intro-
patrularea graficele ce dat. prinderile de mai sus introducerea
2. drumul de patrulare având a raärfurilor Ministerul
timp indatoririle orcgrei patrule privire Finante va dispune retragerea
la imediata inchidere a stabilimentelor sau intreprin-
3. Inscrie carnete observatiunile ce are de
fäcut. morilor plutitoare pe cari
4. nu patrula de serviciu la despart de vecine, se va auto-
locul fixat se abate din drumul cercetând riza numai vecingtate a punctelor
toate locurile, raportänd cazul. se vor afla birouri sau posturi de
5. Se In un caz o asemenea nu
Nu s'au de frontierg. se va da In contra stipulatiunilor cuprinse In
bornele neschimbate actele internationale existente.
la de foc
drumurile, potecile, podetele fabricile, de
sunt hanuri, depozite de petrol,

www.dacoromanica.ro
102

fasonate, butuci alto mgrfuri aflate la Inapoiere

locuri izolate, din nu vor putea va fi mai mare acela pentru care i s'a
-
functiona baza autorizatiunei de mai sus.
prevazute In aliniatul
In zona
mai sus
Regulamen-
dat
provenind din
vor putea fi justificate ca
sau se vor vite sub-
stituite, ele se vor considera ca aduse In contra-
tul pentru Crearea Zonelor Militare, publicat aplicandu-se de
In Monitorul Oficial Nr. 177 din 3 August lege.
ce vor lua vor trebui posede autori- Termenul de este 9 luni cu
de Corpul de 1M a an.
Ce act trebue albá proprietarul vitelor La expirarea termenului de päsunare sau la
zona de frontierä. inapoierea vitelor va proceda la
pentru verificarea felului numgrului vitelor spre a
In zona de frontierg la 10 Km. spre vedea corespunde cele per-
interiorul päsunatul vitelor indigene se va misiunile de care se vor restitui biro-
face numai In baza unei permisiuni ului vamal. Neprezentarea permiselor sau a vite-
biroul vamal care va fi totdeuna de In total sau parte va trata ca o
proprietarul sau conducgtorul, autoritgilor contrabandg de cazurile justificate.
trontierg. Normele care va permite vitelor
la zona de 10 Km. indigene zona frontierg,
permis de din partea vamii, se sunt prevazute art. 233-241.
considerd cä au fost pentru a fi Pästorul sau proprietarul trebue posede
In contraband proprietarii vor supusi pe permisul de biroul
sanctiunilor prevazute la art. 191 din Legea vamal permisul Md. K. de
ilor. mentul Corpului Grgnicerilor, de art. 39
Deasemenea lipsurile de vite nejustificate se Regulamentul
vor trata ca o contrabandä la export. R.

Fapte de Graniceri
Directiunea Generalä a aduce la recompensat 2.000 de lei publicarea
cunostintä CRAIOVA distrus In In Revista Gränicerul
urma bombardamentului din 6 Mai 1944 a fost - In noaptea de 2 1944, instalatä
päzit de un de gardä compus : In punctul de frontierd Crucea lui Suciu,
1. Fruntasul Marinescu din Soldatul Mitran Ion Soldatul Budu C.
2. Soldatul Päutu Pavel au surprins pe cand frontiera din
3. David Gheorghe. in Ungaria pe individul Märgineanu
Acesti ostasi cu ocazia bombardamentului, au loan cu mai multe pachete care avea con-
dat de o un spirit de trabandä.
ficiu ce obligatiunile impuse prin regu- Individul surprins a
lamentele militare au päzit avutul Statului mituiascd pe cu suma de 25.000 lei pe
incetarea bornbardamentului, desi esiti de sub care ostasii i-au au arestat pe individ
dar, ca prin minune, leziuni la ploton. unde i'au actele
seriOase.
In mod deosebit s'a distins nehositul soldat Pentru fapta läudabild de care au dat
Pautu Pavel. ostasii mentionati mai sus, au fost recompesati
In *chipul acesta au lost salvate valori de multe de Domnul Comandant al Cor-
milioane care in lipsa soldatilor s'ar fi putut pului cu cate 2.000 lei publicarea in
sträina dintr'una din cassele de ce a vista Gränicerul.
spartä de o la o distantä des- * *
tul de mare. - In noaptea de 2 1944. Soldatul Mitran
Inspectori General Financiar Vamal, Joan Soldatul Budulan C., au surprins pe
venind la fata locului dupd incetarea bombarda- voia frontiera din Romania Ungaria
mentului s'au convins de purtarea exemplard a pe individul Mierdar Zaharia, cu mai multe pachete
stasilor care continuau sä stea neobositi de care avea contrabandä.
ghe la desgroparea din averea Statului. Individul a mituiascd pe gräniceri
Pentru aceste militare au suma de lei 8.000 lei care gränicerii i-au
citati prin ordin de zi pe Regiment, prirnit, au arestat individ la
General Comandant al Gränicerilor i-a unde i s'a actele legale.

www.dacoromanica.ro
 103

Pentru devotamentul de care surprins pe individa Nagy Maria cu

au dat Domnul General Comandant al trei copii cari voiau din In
Corpului Gränicerilor i-a recompensat cu clandestin, mai multe bagaje.
2.000 lei publicarea Revista Grdnicerul. somati de Sergentul Ristea Andrei,
* spre a fi la pichet, individa Nagy Maria,
- In noaptea de 4 1944, Sergentul Ristea a mituit pe susnumitii cu suma de 5000
Andrei Soldatul Preda Mircea in lei, pentru a-i liberi.
a surprins pe din au primit banii cu
in Ungaria, pe individa Nagy Elisabeta, cu mai i-au predat plotonului, spre a se cheia
multe pachete care avea contrabandä. legale.
Individa a mituiascd pe graniceri Pentru cinstea devotamentul de care au dat
cu suma de 5.000 lei, pe care granicerii i-au se In Revista
primit, au arestat-o la pichet Grdnicerul.
unde i s'a legale. - In ziva de 16 1944, orele 5,30, ser-
Pentru fapta devotamentul de care gentul Moisei Vasile, ajutor de pichet,
au dat Domnul General Comand. al Cor- de control spre un pichet din Portul
pului i-a recompensat cu cate 2.000 a descoperit la bordul barcazului RENE"
lei publicarea in Revista Granicerul. o contrabandd de 898 kgr. stafide.
Proprietarul a suma de 50.000 lei
- In noaptea de 4 1944, orele 21,30 pentru a face
Comandantul unui Ploton de Granceri, in- Sergentul a refuzat a pus la bar-
format In acea noapte se va face o contra- caz a venit la ploton unde a raportat.
pentru a fi din Ungaria, Comandantul Plotonului transportandu-se la
a dat ordin de Pichet, Sergent Ristea Andrei, fata a cantitatea de mai
pentru a forma o spre a prinde acea sus, care a confiscatd in prezenta functio-
contrabanda. narilor vamali de serviciu.
Sergentul Ristea Andrei, cu soldatul Pentru cinstea In serviciu a Sergentului Moisei
Preda Mircea, s'au instalat in unde a Vasile, se in Revista Granicerul. R.

Sfaturi pentru Gräniceri

Gräniceri, voi sunteti ai Armatei grAnicerului trebuie sä fie tot-
noastre, pe care vede simte ce deauna ingrijitä o chiar
trece frontierele noastre. veche (reparatd cusutä) este o
Din purtarea voasträ, din felul vostru de a frumoasä.
prezenta faptele voastre, Localurile pichetelor trebuie fie in mod per-
noastre. nent curate, pentru a läsa cea mai
In ocaziunile vä dati silinta de a fi la impresie ce vor avea ocazia a le vizita.
fnältimea frumoasei misiuni de päzitori ai sunt la frontierele depozitarii
hotarelor noastre. orgoliului militar al Natiunii".
Grdnicerii ce fac paza in porturi, punctele
de frontierd oriunde s'ar afla serviciu, trebuie Sfaturi medicale : Curätenia corporali
fie o autoritate care respect, care Ca sä putem trebuie fim A fi
sä se atat prin tinuta care trebuie fie a respecta regulile higienei, care
i prin modul corect cu care ne ne mentinem
serviciul. CurAtenia aduce buna dispozitie increderea in
GrAnicerul, in post s'ar afla, va fi in sine. Omul curat este multumit mai pe
ordonatd, va vorbi scurt, frumos numai cu cine actiunile lui.
Murdäria sdruncind moralul, la ca boala.
va face nici un de va executa Corpul omenesc este acoperit cu piele,
consemnul ce-1 cu sfintenie. cu milioane de gäurele sau pori, care au o
Gränicerii aflati pe frontierA in patrulare, in apro- semndtate foarte mare pentru viata noasträ.
pierea ferate. pe litoralul unui i s'ar unge pielea cu un lac,
pe unde trenuri sau vapoare, se opresc sä i se astupe pe uncle se su-
atitudine pretutindeni sunt doarea din corp, omul moare materiilor
ochi care urmäresc. oträvitoare, care astfel n'ar mai putea fi date
nu se uite ca sunt de camarazii transpiratie, corpul ornului pune in libertate
aliati, prin frätia de arme am sudoarea care este din diferite
simpatia consideratia a acestora. substante oträvitoare. Asudam sä ne

www.dacoromanica.ro
seama de acest lucru. Parte din transpiratia La se face un rece de 1-2
din piele se ; parte se in rufe, minute, ca nu Se bine tot corpul
restul pe piele, unde un prosop apoi omul trebuie sä-§i schimbe
necurAteniile din aer, cum ar fi formeazä bae te simli sprinten, iti
un strat de murdärie. sau mai vine, nervii mai
scabia se foarte bine unde se spornic. Te simti renAscut.
seste murdArie, numai acolo de- care nu face bae
pune ouäle. pe grAniceri de a se
nu ne din cauza murciAriei mai des putintä, deoarece este
se astupä, corpul nemaiputand dea mama.
substantele otrAvitoare, se jos in dimineatA, ne
Osta§ul care nu face bae se expune unei fata, pieptul, la
viri partiale. se de mai multe ori pe zi, mai
Baia se face fierbinte, frecându-se bine ales de a
tot corpul se de murdArie. Tineti minte cele de mai sus,
Apoi incropim ca ne de corpul totdeauna curat, RED.

Avantagiile imprumutului i ntern al Nationale

Imprurnutul public intern, al ApgrArii Nationale din brie 1949, titlurile in circulatie vor fi amortizate,
1944, pentru contractarea cAruia ministerul finantelor a prin la sorti, timp de 5 scadenta
lost autorizat printr'o lege recentS, este amortizabil in dela Octombrie 1950.
10 ani, cu o de 4 la prin emiterea al pari Fragerile la sorti vor avea eursul Septem-
de titluri la purtator. brie al
Prespectul de emitere prevede o serie de insemnate Plata titlurile esite la sorti, se va face valoarea
avantagii. de care se vor bucura subscriitorii. nominalS, dela Octombrie a anului pentru
Titiurile se vor emite cu valoarea nominalä de 1.000 care s'a tragerea.
lei, 5.000 lei, 10. 000 20.000 lei, 50.000 lei, 100.000
500.000 lei, 1.000.000 lei, fiecare titlu va fi prey& de taxe
zut cu 10 cupoane pentru incasarea dobinzilor. Prospectul imprumutului arätând
Originea a fixatä la Octombrie plata dobAnzilor
plata dobinzilor se va face anual, cupoanele titlurilor esite la sorti va fi scutitä de
scadentele de Octombrie ale fiecärui an, plata impozite, taxe sau contributiuni, prezente sau viitoare
a decurge dela Octombrie 1945. impuse de Stat, judet sau comunä.
Deasemeni, toate forMalitätile actele la elibe-
Primirea titlurilor la plata impozitelor. rarea titiurilor definitive sunt scutite de impozite
O inlesnire pentru subscriitori, pe folosul taxe.
fac un bun sigur plasament, aceste vremuri de Plata titlurilor la sorti se face de
pentru feluri de investitil, este Banca Nationals, sucursalele ei, administratiile financiare,
dela Apriiie 1945 la Septembrie perceptiile agentiile de perceptie din tars.
1949 inclusiv titlurile acestui imprumut vor fi primite la
plata impozitelor. Vor putea sä benificieze de acest Lombardäri
avantagiu toti subscriitorii care au de achitat impozite Titlurile sunt primite la lombardare ca
osupra proprietätilor agricole, prolesiuni, meserii alte garantii sau
ocupatiuni. Titlurile imprumutului vor fi primite la plata cautiuni, ceeace constituie alte avantagii pentru subscriitori.
acestor impozite pe valoarea proportie imprumutul Nationale din
de 15 la sutä din valoarea debitului curent al exercitiului 1944 se fac la administratiile financiare. perceptii agentii
pe care se face plata. de perceptie, formulare speciale, eliberAndu-se
nominative caracter de provizoriu.
Amortizarea tragerea la In fine, titlurile imprumutului vor fi negociabile la Bursá
Amortizarea imprumutului se face anual, 30 ani de ce Ministerul Finantelor va cere inscrierea sa
Octombrie 1944. data de Octom- in cota a Bursei de Efecte din Bucuresti.

Scrisoarea Caporal frontiera primita

Citind cu pläcere revista noasträ Gränicerul" de a face pe altele, dacá pot face
a chemärii aviz din penultima ca mele
indräsnesc a trimite eu inspirate Caporal V.
una din de Doinaw, din Redacfia a
rinta ca tot lase la o parte publice din cele poezii de Caporalul
manifestarea prin pentru ca pe cea intitulatä care a in
cu sufletul sä pentru märul de
refacerea hotarelor Româniel Mari. hzceputul este pe Doinei
primele de a face rog a mi se continue a lucra trimite Revistei
eventualele a se face alte personate sau culegeri, care
absolut necesare, a se modifica prea vor corespunde, vor un paginile
strofelor. intelectualä a
prime vor da curajul REDACTIA

www.dacoromanica.ro
 AVIZ
Toti granicerii sunt de drept colaboratorii publicatiunii.
Articolele de publ'cat trebue sá scopul de noi contri-
buind la instructia
cunostintele generale, etc., ale trupei,
Ele fi scrise la pe o pagink Lucrárile trimise
fi redactia dreptul de a le publica intregime
sau urmare; ele au fost admise pentru publicat.
Pentru care nu sunt originale, se va izvorul; pentru
autorului.
Crochiurile desenurile, ce eventual vor articolele, trebue sá fie
executate tus, pe hârtie márimea cea mai potrivitk

scopului articolelor primite, a denatura fondul.

care nu consimt, li se facá modific&ri, vor comunica aceasta
odatä articolul.
Articolele nepublicate nu se
Facem apel la toti cititorii a colabora la
subofiteri grániceri, Revista Gránicerul"
voastrá spiritual& intelectualk

www.dacoromanica.ro
 CATECHISMUL GRANICERULUI

1) Tara, Regele Statului in moment

gata viata pentru Ei.
2) primite, tu cel executant
al
3) neadormit neclintit la serviciul
in timp in imprejurare.
4) curajos cu incredere puterile tale, in arma carnarazii
5) Iubeste-ti durerile nevoile tale, numai ei
te pot ajuta.
6) Nu dispera niciodata, ori cat de grea ar fi situatia in care te vei
vor avea ajutor la
timp.
7) cinstit, corect societate con*tiincios in serviciu.
8) Nu pleca urechea la vorbele sfaturile cu care oamenii de rea cre-
ar invenineze sufletul.
9) camarazii, ca ei la randul te ajute la nevoie.
10) Fereste-te de Nu sta de nimeni despre chestiunile mi-
litare.
11) Nu trage foc, atunci esti primejdie, sau cand nevoia
cere.
12) spaima contrabandistilor, a spionilor, a mai temut
contra dusmanilor
13) In momentele Bunul Dumnezeu care nu
te va
14) Mori cu drag, ca pentru
Mari.

www.dacoromanica.ro