20 PAGINI

ANUL II, No. 33

1 Septembrie 1928
t4-044-1414-0 CH CH11Th-2-24-CH-f-H1-14144444 fi-144-14+11444 F: lillusanatitt I
4 ApOre Sambdta
PH-H-414-11H-H1-044-CHHAHHHMHHHHHHMSF0-11-114CHHH4H-111H1-1

war iNCHINAT
FITROCIILVI
imairutz-ottom
SE 3NTORC COS/WI DELA CAMP...
Pretut 8 Lei
www.digibuc.ro
 2 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928

ti$ti, cu atmosferd de roman rusesc ; Si- m'am pomenit deodatd in regiunea cea mai
avansatd industrialice$te, la Resita, formi-

=
Pitoresc... naia cu vile si cu femei cochete; Braila pe
care elm recunoscut-o din descrierile com- dabild uzind cu furnale care se inaltd
patriotului vostru Panait Istrati; Galatii sprintene spre cer si care dovedesc cd tara
in care pulseazd viata comerciald a portu- voastrd a incetat de-a mai fi doar agricold.
rilor de pretutincleni, cu oameni de af a- Prezintati acele elemente de naturd sd
TIMP de cloud saptdmäni prietenul Tam, ceri, exportatori, misiti excroci, contraban_ tereseze, sd impresioneze prin amestecul
brazilianul, a -hoindrit cu mine dea- aventurieri. M'am plimbat pe Ruud- de rafinat $i rustic, prin vestigiile trecu-
Iun.gul tärii. Cdlettor pasionat, a privit $i-a re, m'am oprit in sate cu pescari lipoveni tului si prin eforturile de occidentalizare,
$tiut set priveascd. Acum, in gard, imi im- cari apvIntesc tipul caracteristic al Rusului prin varietatea peisagiului care rezuntd,
pcirtetseste impresiile,_ sale .. pravoslavnic de pe vremea cdnd el se in . par'cd fruMusefile risipite dealungul $i
china la icoana tarului fi a lui Dumne- clealatul petmcintului.
In ceasul cdnd se despart, ca si cea_ zeu. M'am ospdtat cu bor$ de pe$te $i Dar, nu te supdra: ce-ati fetcut voi spre
sul cdnd se pregettesc Sc treacd'n altei lume, m'am intoxicat la o masd oficiald. a pune in valbare aceste bogdtii si aceste
oamenii devin sinceri, fiincled minciuna de_ Am velzut regiunea petroliferet, izvoare frumuseti? Intruccit melna voastrd le-a
vine inutilet. Ea e un auxiliar, din neferi- cu lichid negru, care se transformd in aur sporit, intrucdt rdvna voastrd le-a valori_
cire pretios, si din nefericire indispensab'l sclipitor, $i, dupd ce am, admirat un alt ficat ?
al civilizatiei noastre. Dd-mi voe, prin ur_ rdsetrit, un cat apus de soare, un alt pei_
mare, sci-ti spun cd zilele trelite printre voi saj cdmpenesc, alte jocuri $i alte vestmin- ...N'am relspuns prietenului meu. Trenul
n'au fost zile pierdute. Pierre Loti care-mi te, clupdce, cu alte cuvinte, mi-au fost reti_ pleca. Nu $tiu, dealtminteri, ce-a$ fi putut
era mai sim,patic in postura de calld_or, ae_ nute privirile de aspecte care mi-aduceau sd-i spun.
cdt de, scriitor, vanifestase in Doamna ION PAS
Crizantema" o temere, pe care $i eu, per- aminte cd md aflu la rdspdntia Orientului, 9+0-10 4-0-0-0-H "44-0-144444-41-11-0-04**44-
manent vagabond, am incercat'o de multe 1+0-0-04-1-1-14

ori: anume cd globul se micioreazd ii, ceea-

ce e mai gray, se uniformizeazet. Oamenii
se strdmutd u$or dintr'un loc intealtul, cu
trenul, cu vaporul, cu aeroplanul, si cores_
pondeazet intre ei pe cdile uscatului, ale a-
pelor $i ale vdzduhului inceit i ei
curile pierd specificul, pierd ineditul.
Omul de afaceri e acelai la New-York,
la Londra, la Paris, la Berlin si, deasement,
IULTIN SAPTEAMMAIA.
la Bucurelti. Il recuno$ti, ctict cum poate AMOSFERA impresionantA in care a cari lumea intreagä, le-au primit cu bucu-
Tfost
fi recunoscut biurocratul, mancitorul, ar_ semnat pactul Kellogg de cAtre rie si cu recunostintä.
listul. reprezentantii tuturor Statelor dovedeste In-
Vom muri de urdt.... ca odat& hotArArea fermA a guvernantilor, DE ecranul actualitátii românesti : in-
struirea fraudelor din Dâmbovita si
De-aceea mi-a fost agreabild surpriza edit(' mandatari ai vointei popoarelor pe cart le
am descoperit in tara d-tale aspecte care reprezintâ, de a desavarsi opera gran- isprâvile banditului Mien.
pentru mine au fost revelatoare. A$ezati dmaab. impusa de comandamentele civiliza- Terente, Munteanu, Tomescu..
istorice$te la rdspcintia a cloud lumi, o- tiei : pacea general& si permanentä. In fiecare an un nou bandit care terori-
feriti si din punctul de vedere al p4ores_ Pactul Kellogg e un legämânt a cärui in- zeazA o regiune sau mai multe, care atine
cului, o interesantei imbinare de priveliVi cAlcare atrage dupá sine excluderea din drumul mare si care cade in cele din urnob.
apusene-orientale. concertul statehir cälauzite de hotärârea incoltit si räpus ca o
Ducureitii d-tale cu bulevarde si ed'ficii armoniei obstesi. In locul Wise Banditul Bälan si-a intrecut insä prede-
de metropold occidentald, posedd totui la sau ascunse de altâclatä, incheiate cu in7 cesorii prin cruoimea de fiar6. Crimele sale,
cdteva minute de centru interesantc vestigii tentii räzboinice, avem astázi o mare multe la numär, au fast nemätivate. Alti
de Stambul. coalitie incheiatä cu intentia permanentizd- talhari jefuiau si nu ucideau decât in ex-
tremis. Banditul ardelean ucide cu o volup-
Ai fetcut bine cd, in drumul de la frontie- rii bunelor raporturi intre popoare.
rd incoace, m'a: oprit din loc in loc ard- Sa nu mai fie räzboi !" poferau panâ tate de bestie. Te cutremuri si te intrebi de
uncle ferocitatea aceasta, deslântuirea acea-
tänd ochilor mei lucruri $i) oameni cari s'au mai eri vizionarili. sta de instincte de fiarä la un individ näs-
intipdrit addnc in mintea mea. Sä nu mai fie râzboi, nu va mai fi
De pildd, Timisoara cu gara impresionan- räzboi !" afirma conducätorii natiunilor lo- cut inteun sat cu oameni cumsecade, in
mijlocul naturii, care pune in suflet si'n
td, cu pitoreasca viatd minoritard sobrd vite de râzboi, indiferent dacâ au participat priviri un strop din albastrul cerului unde
ordonatd ; Severinul ; cu vestigii latine ; la el sau nu, daeä au fost biruitoare sau troneazä, blând si iertgtor, Dumnezeu...
Craiova cu edificii a cdror arhitecturd e dacg au iesit ***
impregnatd de frumoase motive ; valea 01- Citci s'a dovedit peremptoriu, cu ultima US cortina !
tului, minunatd perindare de peisagii pe ca- inciterare dintre natiuni, cä räzboiul loves-
re soarele le investmtintd in lUmini de_un te deopotrivá toate natiunile, ele flind le- canta. Se deschid teatrele. S'a isprävit va-
de vat% incep srt se in-
efect pictural inedit; gàrile cu tdrani pito- gate printr'o retea complexa de interese cari chidä InGradinile locul spectacolului de usor amu-
resti, cu femei si copli cari velnd fructe in se impun a fi menajate de cAtre toti in in- zament, se anuntä o stagiune cu un reper-
coluri impletite, succesiune de tipuri si teresul tuturor. toriu, a c&ruii alegere dovedeste intelege-
de localuri care te transpoartd cu gdndul cari au oferit Europei, cu rea complectA a rolului pe care teatrul
&Ind, in ttinuturi slave, Mud in Orient pur. Statele-Unite joace ca factor cultural.
ccind in Occidentul gray, impozant. zece ani in urmä, cele patrusprezece puncte poate
pac- SA urmärim desfa.surarea stagiunii, care
Am vcizut acestea, $i am vdzut sate cu ale lui Wilson, oferá si impun astäzi Europa, pe incepe maine seard.
biserici si cdrciumi multe, cu tetrani fata- tul Kellogg. Dotal.' daruri pe cari
44-1-14,14-04-141-11-1444-0-0-1-H-114-41-144-04+04444-114

D. general Brosteanu (x), comandantul reg. 2 gräniceri, a

In ziva de 17 August a sosit la Varsovia d-ra D'Orange, ama- oterit un banchet ofiterilor din reg. 2 grfiniceri atlati la Man-
zone tranceza care-si continua raidul Paris - Bucuresti-Varsovia, galia, on prilejul sirbätoririi a 30 ani de efisStorie.
acompaniata de un grup de sportsmani.

www.digibuc.ro
 REALITAMA ILUSTRATA No. 33. t Septembrie 1928

D EZARMARE!!!
La 28 August, s'a sernnat la Paris ',whit RELLOG, pentru
proscrierea fasbolului Instantaneele noastre, reprezintä eate-ua
paragrafe din tratat Aestut, oar binevoi onoz citgozi sä §i-I
Inehipulasecl singuri
.

S:
tar de sgomate
aspita-
artileriei japoneze,
pentia semnalarea
aparitiel auloane-
lor.
InfIrmiere eugleze, fac exer- La slania: Mara-
citii de salvare, cu mdsti pen- Vera germand, la
tru gaze. luci u.
manevre aerlene in State le Unite.

Ultimul model englez de bomba,

care se lanseaza din avion.
Defilarea unel companii de femel, cu mdsti contra
gazelor, la o paradd hi Moscova.

Ultimul model de milralie

americana.

Instructor militar rus, preda

lineretulul mfinuirea granaloor.
Femeile ruse, kut lectii de mi-
tralierä. ankuri engleze

,
4,Manev renavale
tin reflector urlas, al artileriel an
Ilaesiene engleze.
Cine a fost primul print al recurioascg s1 de suveran al lor, pe regele prezintat siretul rege ?
Eduard I, al Marei Britanii.
Galilor Pe insust fiul säu, ngscut In castelul Car-
Acesta vdzand cd nu o va scoate la ca- navon, provincia Galia, numai de câteva
pat, cu vilejii Gali, le propuse unngtoarele:
C§ ca acest tilla II poartg mosteni- sä accepte de rege un print ndscut in pro- zile.Astfel noul rege nici
torul tronului englez. El clateaza de la vincr loi .
sfarsitul secolului al 13-lea, când locuitorii zeasca si a care sa nu stie o boabg engle- zeste, nici nu avea nirnic devorbea engle-
ascuns din
provinciel Galia, din Anglia, nu vroinu sg
cdrui viata sà fie fail pata". viata sa i nici nu se ngScuse In altä parte.
Galli acceptarä'. $i pe- cine credeti ca =c,o--

www.digibuc.ro
4 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septernbrie 1928

Palate de crista/...
-7-

)4/0)7463cUi
TOniOne5c am intenjia sa redactez vre-o nourt
r¡M A nu credeti
`Q
fereaseri, Sfantul
'poveste cu minuni mitologiee. Suntem din

nn (y)jecur
l'OTOGENIE SI FRUMUSETE.
ETRAINATA TH.
ROMANIA PITOREASCA IN FATA
fire, impotriva fantexiei extravagante, to-
tusi de data asta ne-am trisat convinsi de
veracitatea unei venite de peste ocean.
E vorba de proaspata naseocire a ingi-
nerului Sehields, o personalitate marcantrt
CUM 0 PREZINTA NEAMTUL" SI CUM 0 VEIN_ in lumea constructorilor americani care, in
FRANCEZUL. urma unui pretentios angajament, a Mee,
S'A comis totdeuna marea gresald de a adevdrate accente de vdmiratie din rtindu- put cladirea unui palat eu carrimizi... de
se confunda fotogenia cu, frumusetea, rile spectatorilor entuziasmati. Era, ma'
intdi defileul Portilor de Fier cu stdncile Din combinajia eioburilor aruneate, prin-
eu toate repetatele sfortdri ale specialisti- sale de grand, care pdreau cd strdlutesc tr'un procedeu inventat de el insusi, a a-
tor de a demonstra deosebirea ce existd in_ juns suí ridice ziduri tot atat d solido ca
tre aceste cloud notiuni. A fi frumos 'ntrarea urtei gritdini feerice. Fatografia
dupá conceptia poporuluiinseamnit a pro_ fusese biota din avion si de pe vapor, va- ti cele de piatra sau de ciment, cu impor-
duce ochiului o impresie placutd. Just. lar riatia de planuri fiind menitd sd dea im_ tanta deosebire insa, ed. aceasta reduce
s'ar putea numi, ansamblul de presia cdt ma reald si mai amdnuntitd a prejul materialului eu 50%...
fologen'c, acestui mdret 'colt al naturii. Veneau apoi Inventia, o fi ea economicia, dar nu e
culori lumina si contraste, care del dorturile principale de pe Dundre cu insu_ deloe practica. Nu prea vacl cine ar primi
efecte pliteute pe placa fotograficd. Nu e fletirea lor caracteristicd. Ici, coto, diferite locuiasert inteo casti transparenta...
insd ccilus de dutin o definitie stabilitd. fragmente din viata pescarilor... Apoi Ru- Eu eyed c la noi nici n'ar fi
Legile acestui pretentds atribut, departe Ce mare deoesbire intre desgus- Co s'ar mai face politicianii nostri când
de a putea fi precizate _ ridicule in apa- tdtoarea paradd de murddrie si mizerie si-ar exercita puterea" intre asemenea
rentd rdmein totus pline de un mare nvis_ pereti ?...
infdtisatel de neamt" si sptendidele tablo-
tér. i fiecare lucru din lumea asta e Mud-
uri pe cari le selectionaserd francezii. Cu --oo=*=eri---
luit, mai mutt sau mai putin in acest mister.
Dupe cum nu toti oamenii ies bine in
fie ei de o frumusete perfec-
-toatd simptitatea ei aparentd, Capitala
noastrd, cdpatase aureola unui mare oras
Tunrsey in Europe
fotografie occidental, cu palate stritlucitoare i ani_ N sfarsit ! Visul campionului mondial a
tä tot astfel nu toate peisagiile nctturii lost realizat. A formulat ileum ni ani
reusesc sa imprumute obectivului impre- nimatie cosmopolitd. dorinta de a vizita icognito" batrânul
sia durd a realitittii... Dar vederile luate in munti? continent, pe care-I admira, si a revedea lo-
iritrebat vreodatd spre exemplu Minuni de efecte. Rareori am putut ad- curile pe unde a luptat in 1916 ca voluntar
de ce Coastá de Azar" acest admirabil mira peisagii alcit de variate, atdt de did-
tinut francez, cu peisagii sublime, e utili- rete si atilt de clar redate de fotografie... aAci
merican. A debareat la Plymouth, in Anglia
are diversi prieteni,carora cloreste sa le
zat atilt de rar in cinematograf ? Filmul se termina .cu o delicioasit expozitie strânga mane. Nu va ulna nici pe amicul
Motivul, desi surprinzdtor, e foarte sim- de frumuseti feminine, surprinse pe plaja
plu : Coasta de Azur nu, e fotogenied. de la Tekirghiol si cu un vapor de curse sau Bernard Shaw cdruia i-a promis o vi-
Dupa, trecerea prin principatele capi-
care porn'a de la Constanta, plin cu ex- tale din Europa va face ineonjurul Frantei
farmecul ei natural, datorit acelui colorit cursionifli
viu,, impresionant pentru ochiu, (tar mort si se pierdea Meet, pe nesimtite pe jos. Se pare ea acest ultim plan it va
pentru obiectiv, reapare pe ecran inferior in orizontul albastru... JEAN VULPESCU realiza In tovarasia unei miliardare ameri-
----CO= *=01:t-
celui mai bana/ decor de sentimentatism, cane, carp inainte de a Intreprincle calatoria
nepotrivindu-se decdt unor actiuni super- Revist5 ilustrati romkeRsd il va insoti si in faja unui ofijer de stare
ficiale sau comice. Dimpotrivd, cel mai fo_ civilä.
togenic peisaj a declarat Jean Epstein, Acesta a lost giindul nostru decdnd am Pentru °rice eventualitate. Pinney :,-
un mare redisor francez existd in mljto- purees la drum : sd redactdm o revista nunta cì abandoneaza ringul. Sunt unii,
cul Alpilor. E un ratan scirdcacios, in a ilustratd care ludnd pildd dela cele strdine cari aeorda credit acestei noui versiuni.
cdrui apcisdtoare monotonie fotografia in- 'cu traditii si mai multd, ratind sci nu Match-maker-III Tex Ilikeed, ne-a nselal
registreazd efecte co adevdrat minunate... fie insd o copie a lor. insa prea adeseori, ca sä nu-i lu'am
Deii putin explorate de cadre operatori Imaginea, chipul spune foarte adesea mai acorn stirea deck ea simplu element de re-
sau fotografi eanoscatori, pitorescul peisa- mult decdt o vita de vorbe si e neindoios clarnd
giilor ropidnesti -- In general s'a ("fir- cd un articol ilustrat frurnos tipdrit e mai s44 f +9414449499444446 949444 444 4499 ..... 49 949 ...-11-04-4-44-4,04, A.
mat .ccit se poate de pretabil'obiectivalui. pldcut de citit ca unul scris in gazeta A aparnt Cugetul Liber", revista social
Vederile einematografice, luate de strdini, de toate. zilele. Ca am avut dreptate do- literard condusd de d-nii Ion Pas si Eugen
Met ___ din nefericire ai nostri n'au do- vedeste contigentul tot mai mare de cititori. Belgis. Numitrul e consacrat centenarului
sibtlitcttea \si nici stiinta s'o facd, dovedesc lar noi reennoscdtori: strdduim satptd- tut Tolstoi si ultimetor manifestdri pacifiste.
o fotogenie admirabild. Am omit prilejul mind' de sdptilmánd sd tot aducem imbu- PRETUL 12 LEI.
mud acesta sd admirdm la Paris, un mic ndtdtiri publicatiunei nostre, sd stdrnim '4-11-1+4-0444+1144-11-04,10 0 D-0-0 0-1044-0-1144-14-0-04-0-0-1-04-04-0-8-1-144-141444-1.0 ,

film- turnat la not; de cadre un operator interesul fiecitruia si sd fim in cdt de

francez, care se intitula ,Pitorescut Rornd- mica mdsura folositori tuturora. Dar nu MOBILE de PRIMUL RANG
Cdteva cinematografe din Berlin. uitdm .niciodatd cd Realitatea Ilustratd" si dormitoare, sufraR.crii, garni-
sub pretextvl acelu'as titTu pompos ne e o revistd romcineascd. tqri de sqlon, sezlaane, seaune, etc. in
infatisaserd nu cu mutt inainte Halele Si ldsdnd partea cnvenitd evenimen- mare asortirm nt nermanen/ la
Centrale din Bucuresti, murditria Dâmbo- telor si curiozitatilor strdine, ddm priori- Depoziful de MOBILE VICTORIA"
vitei, mahalalele eele mai mizerab'le, ani- tate la tot ce e roinclnesc.- Si iata ce-a de-
mate de tigani derbedei si fragmente
anoste, prinse din- ficgd trenulici. Vit in-
chipuiti usor cu cc> impresie detestabild a
terminat acest numdr al nostru inchinat
pitorescului tinuturilor romiinesti.
Cele mai multe din fotografiile pe care
CHAlOVA.
Sir. UniriiPalaful Minerva
rdmas publicul spectator_ le publicdm au lost luate cu prilejul cer_ Invittim pe mint stimatif amatori de nu,- ;
De astddatd mrd. trebue sd recunoastem cetdrilor fdcute de institutut de sociologic bile din CRAIOVA i OLTENIA in prei
cd ni s'au infdtisat tablouri de o frumu- de sub conducerea d-lui prof. Dinittrie Gusti vàlia noastrd spre a vedea mobtlele noastre.
sete rdpitoctre. Caracteristica vietii noas- si ele dovedesc cd la noi, mai mutt ca ori
tre, portul national, in cadrul peisagiulul uncle natura si oamenil produc fotografii Preturi si conditluit avanta
9944 4419844499 944
natural, Pirat ca walla' pncepere, a smuts frumoase. 04, 99444 4441 444449449 44044449444 9* 9
04-0-04-04-019444 90444444444944 9949449 4 400 0449999 994+
0 4044 ...... 944944499044944419 04544444 444.10.11-9-6-1-04-C-8-0-11-04+04-11-11-044-11-1-11-11-114-114-C44
+14-11-044-C4-11+4 Nr4+,499 444-949099
v-f 9 99 e 44-4

literar
si artistic"
ua mai popularà si mai
bine scrisft revistd de lite-
raturá dela noi.
Aoare in fiecare Vineri,
cu colaborarea oelor mai
Scininarul de Sociologie in excursiune in Bucovina La stânga : ExCursioni§iii In grup. La dreapta: de seama scrii ori.
D. ininistru Nistor, Mitropolitud Nectarie si U. prof. Gusti

www.digibuc.ro
REALIiATEA ILUSTRATA No. 33. Septombrie 1928

Adcipatul cailor.

www.digibuc.ro
 6
REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928

flatd, cu cocurile false cocotate pe vdrful

capului, ne apar extrem de ridicole, costa-
mele romtincelor de altddatd, ii, catrinte si
0 bondite rdman mereu frumoase, mereu la
modd,
Peste forma ylind de gratie a pestelcei
scurte, a iel de borangic cu metneca large
moda din ori-ce timp'a trecut neputincioasti.
Moda apusului si costumul national cu toate decretele ei. S'au perinclat inven
tine tuturor genialitor marchands de mo-
L splendida serbare de gald, data in
primdvara trecutd la Teatrul Natio-
Transformatd cdnd in musceleancd, cu
fota simpldneagrd vdrstatd cu dungi,
nal, in cinstea congresistilor preset latine, strtingtind finele el solduri, cdnd in bdnd-
des": pdldriile odinioard pldtite in galben)
de aur, ne aduce zclmbetul pe buze ctind
le revedem, in desenurile timpului, dar ma_
printre toaletele decoltate ale elegantelor, teancd cu zeci de ciucuri, fluturdnd mld- rama strdvez'e, marama ce amintelte de
strdluciau ici colea ca niste briliante prin- dio$i, la cel mai mic gest, cdnd in arge- toate printesele Indiei, va face totdeauna o
tre alte pietre scumpe, ille, fotele $i mara- regind, din frumoasa romcincutd ce va stt
mete a cdtorva descendente din vechi familii s'o drapeze cu gust, in jurul capului e ,
boereiti: lar in foayer, dupd spectacol, nu Pdtrunse de mtindria artei portului strd-
auzeai deceit exclamatii incdntate ale pari- ino,yesc, numeroase sdnt astdzi vldstarele lo
zienelor, care se invdrteau in jurul cusd- gofeteselor $i vorniceselor de altd datd, care
turilor noastre strcimo$eiti ca in jurul Uniti strdnse in asociatii ca Chind'a" Iloiul"
bulgdre, de aur. Liga cultvrald", pdstreazd cu sfintenie in
Cum? ziceau ele, aveti astfel de mi- scrisul lor, imbrdcdndu-1 la zile marl
nuni si nu le purtati in totdeauna? portul strdmosesc care le transformd in tot
Mais c'est superbe, c'est magnifique". attitea zdne, muiate in fir.
ea o dovadd de sinceritatea acestei admi- lar pe potecile pddurilor, in t nda cdstt
ratii, gingasa sofie a primului redactor de

seancd, cu iia beltuta in fluturi mii, minu-

nata noastTd regind Maria fi-a indoit intot-
deauna frumuselea ei celebrd cu portul pa-
riei pe care a iubit-o atdta.

telor albe de la tard, romdnca in catrinta

la Le Journal", se drapase toatet in fir
ri mdtase Tocie, cusutd in puncte strdmo-
sesti p'o transparent(' pdnzd.
De-altfel nu era prima oard cd iile ci ca-
trintele Romdniei erau apreciate de arbitrii
si arbitrele gustului, in toate.
La Paris, Londra, in America, rochiile To_
nuinesti stilizate, atrag privirile mai mult
ea cele impodobite cu pene i strassuri.
Gratioasct din fire, romdnect a stiut de mutt,
prin veacuri sd pund cea mcii aleasd dis-
in portul ei.
Ea s'a ferit totdeauna de-a purta costume
ce bat cellediele, adunet praful si ascund
gIesna.
Proceddnd printr'o intuitie caracterisVcd
rase:4 romelncuta din Banat, Museel, Ar-
ges a adoptat de mult moda de azi a Apu-
sului si $i-a incins talia cu fote ce Wait
intotdeauna liber piciorul mie at femeii.
In hrisoave vechi domnesti, prin letz:le
maicelor mdndstirelor, in scrinurile domni-
telor de altd data, s'au petstrat, d'alungul
sirurilor de ani, modele de-o variatie atdt
de infinitel, de_un colorit atdt de armonios,
cum numaj, adevdratele firi artistice stiu
-set le producd. Simtind profund frumusetea
costumului romdnesc, putinta lui de-a da
femeii eleganta liniei, noblefa trdsetturilor,
primele regine ale Romciniei, Elisabeta i
$i pe cdnd rdsfoind albumele cu file in.
Maria nu rau mai lepeldat, in tot lungul getlbenite,
lunilor de yard, petrecute la munte si la portretele bunicelor
mare.
cote:Incise nenumdrate peste crinolina
saloanele stretmosilor nostri,
cu rochiile de taftel, in
tesutd de ea, va trece mereu ca o siluetd de
artél, destinatd a tenta inspiratia si penelul
oricdrui artist de rasd.
Cdci in costumul romdnesc nu e numai
podoaba simpld. El cuprinde atiltea
duri, atdtea doruri, atclta armonie, incdt
pentru un ochiu ce stie sd vatic), reprezintd
gratia, sufletul insusi plin de elegant(); al
unui popor cu vechi traditii de frumos.
44-114444444-1-C
FULMEN
0 famine de milionari
01 TR Georges Wills, presedintele consiliu-
lui de administratie al lui Imperial-
Tabacco Company", a murit zilele trecute
la Londra, in vârstb. de 74 ani.
El fâcea parte dintr'o familie de milio-
nari.
De când a murit tatäl sau, acum vre-o
19 ani, läsand o mostenire de peste cinci
milioane lire sterline, au mai murit alti
noud membri ai familiei, 16sând fiecare
câte un
Impreunâ posedau o avere de 26 milioane
lire sterline, din care fiscul a Incasat im-
pozite de mostenire, in valoare de 10 mill-
oane de lire.
Sir Georges Wills ajuta foarte multe in-
stitutii filantropice, culturale si stiintifice
cArora le-a donat in decursul ultimilor
ani, 500.000 lire sterline. Numai univer-
versitatea din Bristol, a primit singurg fru-
moasa sum5 de 300.000 lire stetiine.

www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTiliiti No. tt. j gepteminie 108

I. P. S. S. ailropolital Milan al Ar-

dealulai, lnailal Manna Paraffin? Ali- GRECEANU, A. S. R.
ron Cds lea, M. S. Thwina AlS,ia, D-na PRINCIPESA ILEANA i M. S. REGIN.
-Grevenra, Mazerpe,sa fauna, MARIA, ifdr'un women( de fecate9.,
D-ra Zoa P. Greceanu principele

o CASATORIE IN LUMEA MARE

Gheorohe Cantacuzino.

An contribult la aceasta, subil-

mul decor natural al mitimillor de
La 19 AsAust a. c., a avut loc brazl, invItaill cei 1m.
la Bu$tecd, casaloris princlpelui bracall In costume nailonale $1
GHEORGHE CANTACLIZINO, al D-ra
un impozani grup de cillusarl,
:WE P. GRECEANU. carl au distrait asistenta cu cele
teremoula reitttoasa, a lost.o- coal varfate dausuri nalionale.
A. S. R. PRINCIPESA ILEANA. a
MIMS de I. P. S. S. MITROPOLITUL daosat o sarbi snperIM, fake le-
Bli1.101 AL ARDEALULUI. asIstal de rltflll casatorip, ceeace a sfilinlit
zere arhierel. enfuziasmul -nemarginit al asla-
La aceasta mondent solemn!.
late au lual parte, M. S. REGINA A fost o nuntd ca'n povestl $1
MARIA, A. S. R. PRINCIPESA ILEANA Cel carl au asIstat la ea, alirmai
SI INALTLII, REGENT PATRIARHUL
MIRON CRISTEA. /1 particIpat de cá zfinele l letti frumm$1, au re-
aseinetlea tot ceeace Capitals a aptirut pe Irumoasele plalurt ale
VeleSulut. L. M.
i avut Mal select $1 s'a petrecul
adentrabIL, Mir's almosieril pur
roinfineasca.

1
Miril in mDlocal calusariior

Dora In lap vilei A. S. R. PRINCIPESA ILEANA. daft-

shad sárba, Intro mire $1 mireasdi
Foto-LUVDU
lu cerc cu calusariL

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1923

MARI A
ROMANEASCA

Hydroavionul typ Savoya

Familia regal& pe puntea de
M. S. Regele eu plincipele ,amancla a break-ului Mircea",
urtndrind serbarile navale privind desiasurarea lestivilatilor.

M. S. Regina Maria, paras tad g,t-

Hydroaw;oanele 5i distrugatorul Mardse5ti" vitatile IMpreund cu D-nii D-ral .1,?f».-
lesca .91 Amiral Scodrea

j
-o
rr,(
(4.
4?

6-ral Angelescu si Aml-

ral Scodrea, privbad desta5nrarea
serbarilor.
#11-144.4141-414-8444-14-04-I-11-04-04-044-0-11-1144-0-0-0-0-.44-.4-04.-0-4, *id C. to4...04 +0-0-t tt-t 0-2 t-n-t *,e,,-n t 44-11-11-01-04-1144-11-11+14-4-04-1-64-14-04-1-0444 5-0441 1-0*-0-1 4-0-11-41.

fost depui inteo casetá i incredintati

Zestrea care... sboara agenti ai politiei, inteo camerti inveci-
cateva clipe dispdreau la orizont...
EmOtionat, bogdtasul se precipitd, sd, des-
natd cu salonul in care se sdrbätorea chidd caseta. Stupefactie... Era goala. Un
ACA patria unchiului Sam Ile furni- nunta... biletel, deasupra unui mic pachet, grdia :
zeazd, pe zi co true inovaiJ praetwe Thrziu de tot, rand fericita pereche tre- Bancnotele au sburat de mutt peste gra-
in toate domeniile utile vietii, apoi, trebue buia sd se pregdteascd de plecare, s'a con- nitd... In aldturatul pachet cd restituim
recunoastem, C. tot de acolo pureed si statat nu fdrgt, surprindere disparitia ceeace nu ne trebue..."
cele mai originale inspiratii ale räului... casetei. Oamenii fortei publice zdceau in Iar in pachet, Infawrat cu atentie in nu-
Iatd, de pildà, un caz unic, in felul lui, nesimtire i n'au putut da cleat indicatii meroase jurnale, un alt biletel cu litere
care a produs mare vdlvd, zilele trecute la foarte vagi... desenate :
Chicago : A doua zi, spre seard, un avion micut 1luziile ginerelui cari au sburat odatd
Fiica unui mare bogatas urma sa se cd- de constructie foarte curioasd Si fArd sd cu zestrea."
sätoreased cu un tânter sdrac, insd cu me- facd, sgomot prea mare, aterizä pe aero- S'a crezut mai intai ca e vorba de o fax's&
rite exceptionale. Increator In calitdtile dromul miliardarului situat In apropierea Dar misterul, cu toatud nota lui umoristica
ginerelui_sku, _miliardáruLa promis ca zes- casei. Doi oaméni cobora,r6, tinând in brate
.
a ramas impenetrabil...
tre fru.musica sumit de 38.000.000 caseta Pe care in consternarea generala Probabil cru milioanede au urmat gala
Cura, imediat dupa citsatorie, tinerii urmau o imntmarii proprietarului. Apoi, profi- Nungesser.
oe otabileascit la New-York, banii au tiind de moment, rIr in maeinit oi poste Progreseasa aviat* auto

www.digibuc.ro
Iu
REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928
REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928

In prag...

Scirba mare, voiniceasca...

(IIICC

www.digibuc.ro
 12 REALITATEA ILUSTRATA No. Septembrie

Teatrele de varei la Bucureg;

CAND domnia aprigA a cOldurilor apasä gères din Paris, indrdcitd $i plin& de vervd.
asupra acelor bieti bucuresteni cari,
sunt nevoiti sä rtimând sedentari ai
exista, pentru acestia cateva oaze...
descretitoare de frunti : Teatrele de vara.
Si, dacd, instalati In grddinile" sau
parciirile" teatrelor de yard, vomAindui la
acele locuri unde cu adevarat se Poate res-
pira aerul curat si inviordtor, miresme de
flori, parfumul de brazi, vom avea to-
Un nurndr coreografic de artd a fost a-
cela al minunatilor dansatori sträini Marta
Kruger $i .Karneky. Un negru dansator Sun-
ny Jones, a sustinut nota exoticd a revis-
tei. D. Ttinase a adus vi 12 Palace beau-
ties Girls, cari au dansat cu antren si ele-
gairsti. Orchestra a fost mOritd, addugin-
du-i-se un admirabil jazz, Ben Sincopator's
jazzz.

D-ra PUSSY BADESCU

Sopranfi de Opera' Fiica d-lui G-ral Dr.
Gh. Badescu din Cluj, a fost angajatä de
curänd, la Opera din Tilsith-Kingsberg
(Germania).
Sperdm ca prin inaltele D-sale stuclii mu-
zica'e *i prin succesele ce le-a repurtat pe
cdteva scene strdine, ne va onora tara si re-
numele in materie artistica, pe noua
Teatrul Carabus : Scena Papagalul Alb" din revista Moe, Cioc, Moe! scend, pe care va canta in curând.
tusi o mângdere. Pe dinaintea noasträ vor I A doua revistd de succes, care define si Ii urrut cel mai stralucit succes.
4444444444444-61144444444444~0-4-4H14444-11-144404444,444404444.
defile, inteun impundtor cortegiu, care ' acum ativul este Intre ciocan si nicovald" model cu adevarat uCcidental,, au aparut
ne face srt uitdm de criza zilei nesecate a d-lor A. de Herz $1 N. Vtadozanu. Spirit vaste promenade agreabile, flori j o lu-
isvoare de umor, fantezie, fast, evacare, spi- fast, lumind se imbind vi in aceastd revistä, mind plácutá, odibnitoare.
riC vi lumilld, menite S ne amuze sau sd care incântd miile de buqurevteni ce vin s'o Repertoriul a fost de cornedii spirituale
ne incânte cât mai mult. vadd. -Cuvinte frumoase se pot spune si de vi amuzante. S'a jucat o comedie-farsa
Vorbind despre teatrele de varA, din Bu- nouile atractii strdine prezentate publicului Florette $i Patapon" de Hennequin vi We-
cure$ti trebue sá pomenim mai intdiu de vi mai ales despre dansatorii acrobati negri ber, pusd in seen/ de d. Ion Iancovescu.
compania Cardbuf, de sub .priceputa vi ro- Mutt $i Jeff. In rolurile titulare au apärut d. Timicd
ditoarea conducere a marelui comic Teinase.
Compania aceasta impliuevte zece ani de
existentti vi pe mdsurd ce inaintdm in vre-
me se pot vedea marile progrese artistice
vi technice pe cari le realizeazd, in vastul
domeniu al teatrului de reviste. D. C. TA-
nase vtie sd-si aseze activitatea totdeauna
in concordantä cu ritmul vremii. Astfel,
anul acesta, d-sa, prin insemnate sacrificii
bänesti, a avut bj.ma inspiratie de-a pre-
zenta bucurevtenilor câteva atractii straine
de mare senzatie.
Faimoasa negresti, rdscolitoare de scandal
vi de senzatii, Josephine Baker, a debutat
la deschiderea stagiunei, pe scene arenei
Ciirdbus, in fantezia muzicald i coreogra-
ficd Negru pe alb", semnata de trei re-
putati revuivti, d-nii Puck, Nick vi Keops.
Devi se credea cit vi la noi Se vor naste,
cu ocazia acestui debut, unele comentarii
sgomotoase, totuvi, publicui nostru a pri-
mit'o.in linivte, ba chiar cu multti simpatie.
0 altd atractie interesanta a fast corn.-
cul desenator Rolf flolbein, care a eviden-
tiat o bogAtie de fantezie grotesca. Teatrul Cdrfibus: Scene podului peste Dun äre din rovista Intro ciocan si Nicovald`
Adevárata revistd de deschidere a sta- (Sentinela : cL C. Tánase)
giunei a fast insa Cioc, Cioc, Cioc !" a 25-5, Decoruri minunate au dovedit gust vi (Florette), Ghibericon (Patapon) d-na Elena
revistd scrisd de reputatul revuist vi spiri- pricepere. Zamora (M-me Florette) i Nelly Caraciont
lualul autor d. N. Kiritescu. Aci, o desfa.su- *** (M-me Patapon). S'a rfis $i s'a aplaudat
rare de sPirit si fast cum rar s'a vdzut pe vechea grAdind, Parcul Otetel4anu, din bel$ug.
scend. 0 bund; ba chiar cea mai mare parte inctiputti sub directiunea unui priceput Apoi s'a reluat marele succes din lama
a succesului, se datoreste protagonistelor orn de teatru, d. Sicd Alexandrescu, direc- trecutd Moritz al II-lea" cu o schimbare
companiei, d-nele, Natalita Pavelescu, Li- torul companiei dramatice Teatrul Nostru, a distributiei, nu mai putin fericitá decât
zica Petrescu, Marilena Bodescu-Vldcloianu s'a instalat pe timpul verii, trupa care in acea dela premierd. G. Timicci in rolul lui
Violeta lonescu. Cât despre marele comic iarna trecutd a repurtat succese de marcl Moritz I al II-lea s'a dovedit din nou un
Tdnase, este notoriu c. nimeni in aceastd Parcul, aproape ldsat in päräsire in ulti- comedianIcu inepuizabile resurse si de un
tar& nu-1 intrece in spusul cupletelor. mii ani, a renIscut st a luat infkisare ui-
0 altti atracpe strA.inä de musii-hall a mitor de nouti e modern& Scene, a fost umor sobru, deptjat. D-ra Nelly Caracioni,
piing de frligezune viniciune a jucat ro-
fest subreta Zzz mowtic dela Folies Ber- reconstruitli, gridina amenajatii dupli un lul Lillyei Leizer. P, Ghibericar& a reluat, Iz

www.digibuc.ro
 REALITATEA mu's-tam% No. 33. 1 Septembrie 1928 11

rolul lui Felix Pappenstiel, frumosuI d-sale Marele succes repurtat se datoreste in pri-
succes, iar d-na Anicuta Carje-Vlädescu a mul rand d-lui Misu Fotino, acest mare co-
interpretat cu aceeas naturalete pe d-na mic de salon, simpatic $i plin de vervil.
Moritz. D-na Annie Capustin, a fost picanta
Un alt spectacol amuzant ce ne-a oferit jucând cu un talent incontestabil.

D. Misu Fotino

D-na Annie Capustin

reusita admirabila a spectacolului.
Si inert un frumos succes, pe scene ace-
leasi grAdini, a fost Izidor cu trei neveste"
comedic cu scene din v ata cazond, tradusd
si push', In scena de talentatul actor si pu-
blicist lonel Tdranu.
EPT incheere, putem adituga sta-
D Rgiunea teatralli de yard, a anului a-
cesta a trt si trilesie hied. o viatä in-
tensd, iar bucure$tenii au avut norocul sit
Parcul Otetelisanu : Scene din comedia Divortul d-lui Duval" asiste la câteva spectacole bune $i vesele,
presarate pe alocuri eu surprize incântätoa_
compania Teatrului Nostru, a fost comedia Alte roluri frumoase au creat d-nii C. To- re si, astfel, câteva seri railcar, au fost man-
Divortvl d-lui 13uval" a lui Bisson. Come- neanu si Niculescu-Buzdu. Restul ansamblu- gaiati de a fi ramas in Capitald s indure
dia aceasta e presaratit de situatii nostime lui a fost bine conturat $i a contribuit la valul de caldura. N. L. ROTEANU
antreneazd pe spectatori la un regal de
rds sat-Mos. Si aici rolurile-principale sunt
detinute de d-nu Timic Ghibericon, d-ra
Nelly Caracioni, d-na Cârje Vlaclicescu
d. Rolland de Iassy.
In genere o stagiune de comedii bine alese
amuzante i mai ales bine jucate, care a
cam lipsit 'Bucurestilor in ultniile veri.
Dupd, câte tim, d., Sied AlexandresCu, in-
trepridul director al companiei secundat de
câtiva distinsi colaboratori, printre cari d.
Ghibericon i d. Sergiu Milonan adminis-
tratorul companiei, lucreaza acum pe ca-
pete pentru pregatirea stagiunei de iarna,
la cele trei teatre, pe care le va conduce si
anume : Teatrui Mic, Teatrul Nostru si
Teatrul Alhambra, Se anuntd lucruri sen-
zationale si se pre-vede o activitate foarte
fructuoasá, din punctul de vedere artistic.
44 *

0 IDEE minunata a avut cl. Misu Foti-

no, instalându-$i cartierul d-sale gene-
ral de operatii tocmai in grddina Marconi din
calea Grivitei, intituland'o ad-hoc Teatrul
Mic de yard". Se ptirea la inceput ca e vor-
ba de o stagiune de vara speciald pentru
populatul cartier al Garii de Nord, dar;
eroare ! In simpatica gradind Marconi,
s'a jticat o comedie de actualitate intitulatd.
sugestiv Satirul", et' o abunden% de situ-
ati picante si care a reusit aduca Intre-
gul Bucuresti, central si periferic, pe calea
Teatrul NU de vara ScenA din uSatirttl"

www.digibuc.ro
 14 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928

SUB CONDUCEREA D-LU1 VALEITIN PODRARIU

0 noua invEntle aerma0 Alice R. MARIA IACOBINI . vezi
Scurf Istoric al Filmul transmis prin Radio-Telegrafie
Realitatea Ilustratd" nr. 32, Elisabeth D'y :
ELIZA LA PORTA : Berlin, KurfUrsten-
damm, 138 ; BEBR DANIELS : The Stan-
Filmului românest irrN renumit profesor de fizic6, dela Uni-
V, versitatea din Leipzig, a declarat zia-
lard Casting Directory, 616 Taft Building,
Hollywood Boul , Hollywood, Calif., U. S. A.
CHOURA MILENA : c/o Mon Ciné, Paris
ristilor câ, a pus la punct un procedeu, prin 10a.), 3, rue de Rocroy. Despre Marcela Al-
ISTOBIA filmului romdnesc este rela- ajutorul caruia filmul va putea fi transmis
tiv veche. Am inceput incercelrile pa- la distante lungi, prin cabin sau radio-tele- bani vom scrie in curând.
rulel cu Germania si in,aintea Antericei. In_ grafie. Inventatorul a adaugat, cA, in curâncl Adult Robert. Douglas Fairbanks s'a
cercarea a fcicut'o regretatul Leon Popescu, va expune planul sáu unui grup de sa- nascut In 1883. A debutat pe ecran Inainte
cu Räzboiul Indepedentei", care a lost vanti din Berlin. de râzboiul mondial ca artist acrobat. E In-
destul de reusit pentru acele timpuri, avdn- Doctorul Karolus surat cu Mary Pickford. Ii poti scrie pe a-
astfel se nume$U clresa : c/o United Artists studios, Holly-
du-se in vedere technica existentd pe atunci profesorul german e de altfel foarte cu-wood, Calif., U. S. A
si capitalul restrdns de care dispunea noscut, ca unul ce a descoperit procedeu' Green G. CARL DE VOGT : Berlin,
realizatorul nostru. prin care, actualmente, fotografiile se pot Hohenzollernkorso, 55a ; LU-
In .afard de acest film istoric, Leon ransmite prin MTh.' fir" Noua sa inventie Tempelhof,
Popescu a mai realizat si o serie de co_ permite transmiterea la mare distantä a bronnerstrasse, 9. : Berlin W. 30, Heil-
CIANO ALBERTINI
atedii inteun act sau doud, cu subiecte spe- circa 10.000 de imagint filmata cu aceea$ OLAF FYORD : Ber-
cifice Vietei capitalei. Aceste comedii dacd iuteala, cu care au fost impresionate pe linR.W. Veneri si D. V.
15, Xantenerstrasse ,18 ; RICARDO
ar fi reeditate astdzi, ar intrece fdcdnd film. Aceste imagini sunt emise pe o p1ac5 CORTEZ : The Standard Casting Directory.
abstractie de techWed productine noa- de zece centimetri patrati si receptionate 616 Taft Building, Hollywood, Calif., U. S.
stre post-belice. de o alt6 placä, de egalg mârime ca prima A ; IVAN PETROVICI : c/o Mon Ciné, Pa-
Dar dupd rnoartea acestui animator in- Când aceastä descoperire va ajunge la c ri's (10e), 3, rue de Rocroy
teligent si en multd vointd am incetat ac_ perfectiune desävar$itä, Cine-jurnalele vor VIAN : c/o United Artists ; RONALD COL-
Studios, Holly-
tivitatea cu prbductiile nationale. lua, desigur, un al/Ant incalculabil, scutin-
A trecut rdsboiul si abea, dupe doi-trei lu-se in afarä de marile cheltueli nece- wood, Calif., U. S. A. ; WILLY FRITSCH :
(Lai si-a fdcut si filmul romdnesc reapari- sitate de transportarea cu avionul si Berlin-Charlottenburg, Kaiser-damm, 95 :
pierderea de limp care le face sa-si piarcid HAROLD LLOYD : Harold Lloyd prod., 1040
tiu. Dupd un film" istoric, fdrd nici o va_ acum
loare, vine TiOnctl5a dela iatac, care, cu din actualitate. Las Palmas avenue, Hollywood, Calif., U.
S. A. : DOLORES DEL RIO : The .Standard
foate cd e',r9 realizare slabd, conteazd ca Casting Directory, 616 Taft Building, Hol-
cea mai bund productie romdneascd _ da-
cd o putem numi astfel, fiind fdcutd cu
Posta Cinefililor lywood Bout., Hollywood, Calif., U. S. A
regie, technicd si capital strain. Ca urma- acest Chioran loan. S'a terminat de molt Restul urmeazA In numacul viitor.
re la aceasta, vine d-t Jean Mihail cuPAcat, tru sexulconcurs, care era crganizat numal pen- LIDIA. IWAN MOSJOUKINE: c/o Uni-
femenin. versum Film A. G. Berlin S. W. 68, Koch-
oxtras nuvela cu. aceelas titlu a lui Cojan. Pola Negri: c/o The Stan- strase E L HARRY. Berlin-Grit-
6-7 ; LIDI
Caragiale. Intreaga realizare a fost slabet, dard Casting Directory 616, Taft Building newald, Bismark allée, 16 ; IWAN PETRO-
ilovedind o lipsd de tact in regisare. Un Hollywood Calif. U. S. A.; Laura la Plante: VICI : vezi rdspunsul R. Veneri si O. V. :
film care descoperei insd un regisor price- c/o Universal Studios, Universal City, Ca- JOHN GILBERT : c/o The Standard Casting
put, este: Näbädâile Cleopatrei, realizat de lif. U. S. A.; Lily Damita: c/o United Ar- Directory, 616 Taft Building, Hollywood
d_l Ion Sahighian, care a constituit o Boul , Hollywood, Calif., U. S. A. ; JAQUE
f rumoasd incercare. tists Studios, 1041 Formosa avenue, Hol- CATELAIN : Paris (7e), 63, Boul. des Inva-
lywood, Calif. U. S. A.; Mae Murray: c/o lides; ERNST
In 1925 d-1 Vasilescu, ajutat de d-1 Ghitrt The HOFMANN, Berlin-Hadensee,
Popescu extrage un scenario dupd nuveta, Building Standard Casting Directory, 616 Taft Augusta Viktoria str. 4 BEN LYON : The
cu destuld actiune, a lui Visarion, Legenda U. S. A.; Hollywood
Ruth
Bout. Hollywoòd, Calif, Standard Casting Directory,
Weyher, Berlin-Schon., Stu- 616 Taft Buil-
celor dola cruci. Dar cu toate cd d. Vast- benrauchstrausse, 5-a. Crista Tordy nu-i ar- ding, Hollywood Boul., Hollywood, Calif.,
lescu e de profesiune operator, tehnica a- tistä de cinema. Adresa Astei Gundt nu o U. S. A. ; LYA MARA : Berlin-Charlotten-
restui film a fost neglijatd. burg, Pommernallée, 1 ; ERIC BARCLAY
cuno se. Paris 'Re) 15). rue du Cirque.
acelas timp (1. Jean Mihail realizeazd
doilea sdu film, Manasse care cade insd
lamentabil; iar d_nii $ahighian, Cdpt. Du-
mitrescu si N. Barbelian, turneazd un film
de propaganda cu subiect din rdsboiul mon-
Datorie si sacrificiu.
Dupd aceasta filmul romdnesc face o
scurtd pauza in care timp se fac mici co-
rnedii ca Ginere fär. voie. reatizat de d-nii
Jean Vulpescu si George Teodorescu.
In 1927 se incepe o noud activitate. D-1
Jean Mihail, nu disperd si face un al trei-
lea film Lia, care n'aduce decdt o interpre-
tare neserioasd si interioare mizerabile, cu
toate cd a avut la dispozitie ceiteva milioa-
ne si un mic studio, ceeace n'au avut
lalti realizatori romdni. Ca si, d-1 Jean Mi-
hail. d-1 Vasilescu face o noud incercare cu
Näpasta, cunoscuta piesd a tui Carageale,
care este insd mult mai slabd deceit prima
tar realizare.
Un debut frumos 'in regie are d-1 Ion Ti-
aras 'err, Maiorul Mura, iar d-1 lordache cu
sourta comedie, Asa e Viata.
Dar junta cea mare se del acum la Viena,
uncle doi realizatori romdni, d-nii Ion Sa-
highian si Jean Mihail regiseazd fiecare
in parte cu aceleasi mijloace technice si
bdnesti cdte un film.
La reprezentarea acestor filme in Bucu-
resti, vom putea vedea care este cel mai
bun regisor al nostru, pe care sd ne putem
haza pe viitor.
Ramon Novarro In Heidelberuul dealtä data", versiune americana.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928 15

OAMENI rAlYTE SI IDEI

Doi indrázneli turiste germane, au ported

dela Ulm (Germania) coborând Dunarea pana
la Sulina i apoi pe mare ()area la Constanfa,
intr'o barcâ de cauciuc. li venem mai sus, pe
plaja Duc !Ma" la Constanta, langa tort, Ina-
inte de plecarea la Constantinopol
Chestiunea insulelor plutiloare
pe Oceanul Atlantic, pasioneaza
Iin nou pe savanti. WA' until din
modelele americane, pus la punti
de inventatorul LANGLEY.

NU SEAMANA CU CEI DIN FiLME.'

Maharadfahul din Benares Sir
Prahlun Aoiaqao Singh Banadur, in
cesium de gala la palatul Bucking-
ham din Londra.

Un tren dera-
land la New-York,
tanga marele pod
de peste Hudson-
River, cae-va va-
goane, au cazut
in apa.

4 ti v
6 :145 124,
V
6o,.4*C
Q%-e,7,10'e

14,r1:,?Qi"e,"10. .4)

°S":01%41014, 04.
1

JACK DEMPSEY, f os- r, C4 ,

ul camplon mondial , % 4'''',..Q4/ 4,'Vt^,t7.
de box $1 sofla sa /el: ce 0,40,
. ESTELLE TAYLOR, an- 0s es,
Marcie scrlitor ger- gaja ll la un leatru ee
P e. e /
,

man HANNS HEINZ din Broadway (New-

EWERS, (eulcat) odih- /
York), repeta o pie-
nindu-se la plaje. ' ski, In care defin ro-
, lurlle princlpale.

CEI DOI MARI A$1" AI

TEATRULUI CONTIMPORAN.
(La sthnga) LUIGI PIRANDELLO
ciiutand o nouä inspirafie,
pentru ciudatele sale piese.
(La dreapta) Marele autor sa-
tiric englez, BERNHARD SHAW
fotografiat In fafa unei loco-
motive la Nisa, impreuna cu
marea artista Alice Ter r y,
solid ei Rex Ingram, revisor
si artistul englez Macki n-
tosch

www.digibuc.ro
 16 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1028

tilht
ir! dei7tc1S4ontien
Matt nu se juca cu diamantele. Dansul le ,avea -de a-si implini, de aci incolo, toate
Importa -- replica Matt. Pentru minu .
poftele de mult Inchipuite. In mintea sa.
Attitea cu barbia in palme si cu coatele pe
iniporta foarte mult. Eu trebue stti infrunt mask clipind rar, in fata gramezilor stra- Aceste pofte .ale ctirnei sale bolnave, erau
toate pericolele. Eu inn pun capul in pri- ucitoare. Din toate punctele de vedere dân- acum sgândarite de fägaduintelé ademeni-
mejdie. In vreme ce tu stai afara, sa sul contrasta cu celdlalt. Nu era un copil toare. Din flacarile lor stralucitoare, el isi
A trebui oc.',ata minte $i sà al orasului. Avea muschii puternici si era construia palate ntiraculoase, pline de orgii,
fi mai grije. Uite arat"-. priros ca o PentrU dânsul nu exista miritindu-Se singur de ceeace dacha. Din
Dansul Jiàgà at:lane mama inteunul din laina in lume. Ochii Ii avea mari si distan- cand in când tresaria. I se pareau toate
buzunarele pantalonilor si scoase o mâni tati si privirea Ii era inclrezneata. Inspira atât de extraordinare, Meat nu puteau fi
plina de diamante Mici. Le rOstogoli intr'o incredere, dar o cercetare mai arnanuntita adevarate. I totus pietrele luciau aci, in
cascacla sdipitoare, pe masa murdara. Jim ar fl aratat crt dânsul prisise dincolo- de fata lui, pe masrt, intetind vapaia poftelor
scuase o injuratura de multumire exube- hotarele normalului si cà tritisaturile min- sale. Si dânsul tresarea din nou.
r an t rt. - 't:au, asupra firei adevarate. Cred cri ar fi foarte bine sa le numa-
Asta nu-i nimic spuse Matt ctr Man- Marfa cred cri merita cinci zee: de mii", ram spuse Matt deodata, liberându-se de
drla tr:urnfatoare nid Warn inceput"... spuse Jim pe naasteptate. vedeniile sale tu ia seama ca sri numär
Drinsul,prnse a scoate de prin toate bu- ..0 suta de mii !" rinosta Matt. drept, pentruca noi amandoi trebue sa fini
zunarele prada. Erau tot felut de diamante Din nou se Mai trtcere si linistea durrt drepti unul in fata altna, Jim. Intelegi
invelite In piele finâ, mai mari dean cele vreme Indelungata, spre a fi iara spartiti Jim ?"
dinta. Dintr'un buzunar scoase un pumn de Jim. Lui Jim nu-i placura aceste vorbe si-$i
de gcmuri, slefuite. Praf snlar" observa ,,Ce dracu fiticea- el cu toate astea, de le trada sentimentele, prin privirea ochilor, In
dânsiil impingând departe gemurile. `inea in casiti ? Asta as vrea s'o stiu. M'as vreme ce lui Matt îi displacu- ceeace obser-
Jim le examina. fi asteptat sil le Una In lada de fier, sau va in ochii tovarasului sau.
,.C.0 attit mai bine spuse dânsul ele la nravrilie". Ai inteles ?" repetii Matt, aproape ame-
se Wald (11 vre0 'dal dolari bueata". Lin Matt 'Ii trecu prin minte infatisarea nintator.
Numai atat ?"
,.Nu-i destUl? Intrebrt Celalt cu ton
ignit.
Ba e destul raspunse Jim, aproband
impiticiuitor. Mai mult decrtit mà astep-
tam. Pentru toate, n'a$ primi un cent mai
putin de zece mid de dolari".
Zece mi ?! se strilinba Matt fac
mai mult decât de .dotirt ori pe ate:L.-la, 5i eu
nici flU mà pricep bine la bijuterii. Priveste
numai piatra asta mare !"
Dânsul r!clicri din gramada stritilucitoare
una din pietre si o tinu In apropierea litro-
pei, cu aerul -unui cunoscator, cântarincl'o
in maniti .si cercetând'o.
Numai asta singura face o mie de do-
lari", se grabi sa spunrt Jim.
Pe dracu, 6, mie ripostrt batiocoritor
Matt nu nOti s'o cumperi nici p2ntru Irei".
Mi se pare cA, e un vis, trezeste-miti tu
spuse -Jim in extaz, cu och'i furati de stri-i-
hic;rea pietrelor. El incepu a alege pe cele
marl de o parte si a le cerceta una cate una
Suntem oameni! bogati Matt, o s fim domni
cu adevrtrat".
Ne vor trebui ani de zile, spre a ne des-
face de ele", Isi dete cu prtrerea Matt, care
era ma,. practic.
Gfindeste-te cum o sit tràim ! ri'o siti a- omului gâtuit, asa cUrn ii aparuse, In lu- N'am fost totdeauna_drepti ?" replica ce-
vem Wink alta de fiticut, dealt sa vinderin mina palid à laternei electrice. Dar nimic Malt ca un fel de aparare, pentruca tra-
dinmante si sä cheltuim banii". nu tresdri in el, la aeeasta amintire. darea incepea srt-i soptiasca la ureche.
Ochii lui Matt scaprirau. desi Urea lui Cine stie rrtspunse dansul poate era ,.Nu te costa nimic stti fi cinstit, când
era rnai flegmatica, : Ti-am spus ca nu gata sri-si Insele tovarasul. i ar fi plecat tritiesti in mizerie It raspunse Matt. E mai
puteam sti cat e de grasa" sopti dan- prin tari deprtrtate, daca nu l'arn fi Impie- greu in vreme de prosperitate. Rana acum
sul cif atitucline de superioritate. dicat noi. Eu cred ea sunt toti atatia tal- n'am avut nimic si nu puteam sit fim cle-
St] agn'cri, loviturìl ! straSnica lovitura" hari printre oamenii cinst:ti câti sunt prin- at drePti unul fata de cellalt. Dar acum
exclama celälalt. tre apasi. Totdeauna gäsesti prin ziare a- suntem bogati'si trenue Sri fim oameni de
,.Era sii uit" snuse Matt, varând mama semenea lucruri, Jim. Tovarttisii foarte a- afaceri, oarneni de afaceri cinstiti. Ai in-
In buzcnarul de clinauntru al hainei. El desea sa injunghfe unul pe altul". teles ?"
scoase un sir de perle mari, desfacute din 0 stralucire ciudata- se ivi in privirea ,,Tocmai ce spun si eu" Il aprobá Jim,
Invelitoarea lor de matase si le puse pe celuilalt si Jim clipi din ochi nervos. Matt dar in adâncul sufletului sdu negru, si f6-
magt. jim deabia le aruncrt o privire se prefacu citi nu observri nimic, dar spuse: rá voia sa, gânduri sinistre si necurate se
spuse distrat. continuâncl sit nriveasert dia- La ce te gândeai Jim?" Jim fu o framântau ca fiarele In lanturi.
mantele : Si astea fac bani !" curcat : La nimic raspunse clânsul Matt se Indreptiti spre raftul de deasupra
Amandol ramascriti trticuti. Jim se juca cugetam doar privind la toate giuvericalele masinei de gritit cu dourt ochiuri, apuca o
cu d'amantele. resfirânclu-le printre degete. acestea, Ce lucru ciudat ni s'a int'amplat. punga de hârtie si goli ceaiul dintrInsa.
fricandu-le gramezi si Imprastiindu-le apoi Dar ce te face sil Ma intrebi ?" Dintealta rästurnä niste ardei rosu. hurt
lava. pe masa. Nimic, ma, miram numai de lucrui a- amândona pungile si bitiga in fiecare câte
Dansul era un om slab, inalt, nerves, cesta". o gramada de diamante.
irascibil, anemic. Un tip cum sunt atiltea Linistea se permanentiza. Era intre- sutrti patruzeci si sapte bucäti de mil-
produse de mahalale nevoiase, cu trasatu- rupta deabia arareori de o tresitirire ner- rimea intâia spuse dânsul, dupa ce facu
rile sbarrite inestetic, cu ochii mici, cu fata voasà a lui Jim, pe care-1 coplesia constiin- inventarul douazeci mari : dou'a pietri-
si gura In continu a. miscare, brutal ca o ta bogatiei adunate in fata sa. Nu vedea fru- cele mai mid si unul mai mare ; i doi
pisica salbatica, purtând pecetia degene- musetea petrelor, numai imaginatia lui pumni de bucátele de pietre si praf".
rarii. sprintenrt Ii arata toate posibilitätile pe care (VTillarea in N99 yiltor}

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1923 17

Idolul cn 60 de pi-
doare. (,,ALFRED IACK
SON CIRS de Sc.ila

PASIENTA 0 sculptura-portret,
lu reata. tie seulploarea onalezti
Miss Sghil Ashinole ,

0 LANSARE PERI-
CULOASA. Para$ifia.
a cazill in rau $i a-
torul a putul
saivai cu mare gre-
utate.

Tip de cemetor chinez.

FRUMUSETE DIN MANILLA (Fi-

cure nu enneutea(1 ((Pug(
tu niri un concurs

o SARMARE ORIGINALA D-na

Murtle Iluddleston.-- rate a ()atilt
reeordul fementn de gedete tn rya
(.54 ore 28 min t lntr.o piseinti
din Neu, 1/6,-k este felicitate( gi
stirutata (le Out et. rare ,pentru
eircumstan(u. 5 intInS pe- trem- 1

bulinà

MAMA SI PIVL Camila cu

puiul ei, in gradina zoologica
din Berlin. 1

inundmiile calastrolale din

China au disirus linia ierata.
in apropiere de Peking.

Cum se curioafte ornui Acela care risipeste tutun când si face O.-. Acela care fumeazd tigäri fine e un de-
pravat.
gara, e un dezorclonat ;
Acela care, de obiceiu, uitg chibriturile In starsit cel ce fumeazA tutun strain, do-
Un batran psiholog, a enuntat urmatoa- vedeste lipsd de gust si de patriotism...
rele constatari, in privinta fum'aprilor acas6,, este un neprevä'zâtor ; sä se mai plânga candidatele 1 mari-
Acela care imprumurá tutun dela altul, Cel ce fumeaza prea des e un neuras- tis cO, n'au posibilitatea cunoasc6. pre-
este un econom ; tenic ; tendentii !.,

www.digibuc.ro
 18
RQalittatQa
zarnbesto
Dela Munie,
dela Mare
Dela Aix les Bain, din Franta,
Din Sldnic si din Constanta,
Din Royat, dela Pucioasa,
Din Vichy, din Aninoasa,
Vin in siruri de vagoane,
Domni, valize si cucoane
Si duclui inctintätoare.
De la munte... dela mare...
Tree prin halte si
statii,
Un convoi enorm de gratii
Cuconite si fecioare,
Darde si räscolitoare;
Trec vivace si alegre,
Brune albe, blonde negre,
Cu profilul ars de soare,
Dela =We... dela mare...
Uncle's ochii plini de vraie,
Taina clipelor de plaie,
de väpae,
Prinse 'ntr'un costum de bae,
Rubicondele sirene,
Cu privirile viclene.
Ce se fräundntau sprinture.
Si la... munte si la... mare ?
Una ca i o cirease,
A plecat sal se ingrase;
Alta, grasä ca flasneta.
Sd-si formeze silueta.
Unele-au plecat de boalä":
Altele sat Wei scoalä,
S'acum vin surdzaitoare,
De la =We... dela mare...
Dintre tineri, fiecare,
Au läsat ceva, imi pare...
Mimy a läsat regrete,
Fify a laisat pachete,
Buby plin de bonomie.
A ldsat o datorie,
De vre-o zece miisoare,
Pe la munte... pe la mare.
Flori si brate agitate
Si sperante spulberate,
Machiavelice refrenuri,
Se opresc strivite 'n trenuri.
Si din noaptea cu abisuri,
latd-te trezit din visuri,
Färd franc in buzunare,
Dela munte... dela mare.
ION PRIBEAGU
REALITATEA ILUSTRATA No. 33. I Septembrie 1928
Diferite aspecte ale vielii
Unul care vede totul in negru...
Morn
Altul vede dublu...
Unii vád... stele verzi..
Si altul vede luna.. in apA
www.digibuc.ro
Restaurant Inverial"
Ei, acum cd fcicuram ccite-o bae zdraa_
vana, hai sd cdutam si ceva mai suculent
dinspre partea gurei.
Tocmai aind termina fraza, ajunsera
fata restaurantului Imperial". Erau doi :
Brunea-Fox, reporterul Diminetei" $i foto-
graful z'arelor noastre. Reintor la Ismail
dela Largeanca, din anchetarea leprosilor,
luasera cdte-o bae, de bine, de rau, fierbin_
te si acura stomacurile, îi cereau purtealor
de combustibil.
Examinara eladirea, ferestrele pictate de
muste $i intrarea celui mai bun restaurant
al urbei, strdm,bara voinice$te din nas, dar
cu un suprem curaj, intrara.
0 saki l'unga, inturtecoasa, cu tablouri,
$terse ci colonii de muste, perfect organi-
zate.
Masa: un patrat imperfect, care oscila
spre toate punctele cardinale. Scaunele, i-
dem. Dejunul: un amestec demonic de
ciorbe, salate, fripturi, mäncari cu sos, toa-
te reci $1 cu pclinea la fel'. Chelnerul: o
mogdldeata lunga, cu un aer tdmpit, som-
noros, care o rupea bine romdne$te. Decor :
salonul" cu vre-o 5 mese ocupate, un patron
la bufet si o casierita pe un fel de e$afod.
Infine, odata stomacurile aranjate, hai sa
traga $i cdte-o festa.
Etaete!
Pordneifi! lac'acu' indata!
la sa ne dai cloud portii de fosile.
Fasole?
Fosile, boule. Dcti' sa vii repede.
vdd chic(); are la bufet.
Pauza 2 minute.
N'avem, eonasule, alea cum le-ati' zis.
_ Cum se poate, domle? Restaurant de
cl. I, sa n'aveti fosile?
Zdu, n'avem!
Chiamcl patronul.
Inteun minut, vine si respectivul, o iìi
ge umblatoare, pe cloud picioruse scurte.
_ Se poate, dom'le, sa n'aveti Dv. fosile?
Ora pe malul Dunarei, cu pescarii I ! Par'_
c'ar trebui le aduceti din China! Scanda-
los !
_ Set vedeti Dvs., noi le tineam aproa_
pe regulat, cd mandnca $i dornnij orteri
la noi. Dar acum, pe caldurile astea, se
strica $i cum n'avem in ficcare zi, musteri;
ca Dvs., maj bine nu le tau. Dar (toed mai
veniti odata...
Fotograful, ardea $i el:
Dar niste stalactite congelate, poti
ne dai?
Tocmai eri le-am terminal ! Ce ran
imi pare!
Asta-i culmea ! Hotardt : pe vittor, vin
cu nuincarea de_acastl.
Scuzati, domnu, da' le-aducem dela
Galati eu wont', ca tren n?avem. Si va-
porul, vine numai din doucl in cloud zile
iar eri, a avut un accident pe drum. Altfel,
le consumam foarte mult....
Birtasul dela Ismail, va fi mini» in
diplomatic....
LIVIU MIRON
44-44+4+-11-1)-044-0-1-144-t-4-14-1-1-1-44-0-144-04-14 fffff
REALITATEA ILUSTRATA"
revistA sAptAmAnalà
REDACTIA 8I ADMINISTRATIA
Bucnresti. str. SArindar 9
Telefon 306/67
PRETUL ABONAMENTULUI
Pe un an intreg Lei 300
Pe o jumdfate an 170
Pe trei luni .
11 SO
PENTRU STRAINATATE
Penrtu America 800
Jugoslavia $1 Cehoslovacia 500
Director redactional
NIC. CONSTANTIN
 REALITATEA ILUSTRATA No. 33. 1 Septembrie 1928 19

Jocurile Realiteitii Ilustrate " Sub conducerea d-lui CONSTANTI1V NIASSU

Joc No. 1 Joc No. 2
cu winte incrucisate stlabe incrucisate
(10 puncte) de CONST. COJAN (10 puncte) de CONST. COJAN

Orizontal: Existenta efectiva ; 2) Ora* in Romania; 3) Carte
de joc-Vehicul-Macaz ; 4) Minte (fig)-Cilindru ; 5) Interval
6) Conjuctie-Cantäret stravechiu; 7)nota muzicald-Pronume;
8) Nadragi; 9) Care exceleazd
Vertical: 1) Actiunea unui corp asupra altuia; 2) Scump; 3)
Mäsura agrard-Planta-Pand de despicat; 4) Spatiu-Fire; 5) Care
nu e unit cu materie; 6) Povara de porumb-Posedd; 7) Diviziune
de timp-A locui-Plantd ; 8) Nume masculin; 9) Respingere.
Orizontal: 1) Corp ceresc-Cdrambul de sus al carului ; 2)
A roade (fig.); 3) Poet 'hie grec-A alipi; 4) Cadre-Localitate in
Romania; 5) Balaur-Insulä greceasca; 6) Scandurica intrebuin-
tata de pictori; 7) A da puiu de giol; Ordine.
Vertical: 1) Scriltor roman-A vräji; 2) Mustrare; 3) Clasa
sociald-A arde; 4) Ajunge (fig.)-Vertebre; 5) A se urca-Poves-
tire pe larg; 6) Unitati; 7) A se ploconi-Invaziune.
11-11

Joe No. 3 jectie (Mold.); 56 Neindoios; 57) Rudd.; '59) Joc No. 4
Cuvinte incrucisate Gurd (fam.) 60) Relativ la blazon; 61) Pro- Pecetia Magicà
nume ; 62) Ocol.
(10 puncte) de C. COJAN (5 puncte) de C. Cojan
Vertical: 1) Coapsd; 2) Mic animal din N.
Europei $i al Asiei; 3) Plasa cu 3 panze; 4)
3 4
Postav de lama; 5) Despart; 6) Papagal din
America de Sud; 7) Ceeace face sa 'lased
Int
imp"
I! (fig.); 8) Storá de mdtase fina; 10) Animal;
11) Care nu produce durere; 12) Substanta
incorporalä; 13) Sfredelu$ (Tr.); 17) Mosii
(od.) ; 19) Drojdie de uleiu; 20 Dispar treptat
(fig.) 22) ; Starea uitucului (plural) ; 25) Farse
" C MI
populare in teatrul roman; 27) Fluviu in
Africa; 28) De mare; 31) Munte in Creta; 33)
INC Pronume; 36) Mâhnit; 37) Departament

!!7 francez in Algeria; 38) Entuziasma; 39)

NI
UIEilUU
a 44-.44-+-.44
Orizontal: 1) Evlavie; 5) Calapod (Mold.);
9) A trage folos din ; 12) Cel apucat de fried
mare; 15) Stomac (Tr.); 16) Adus do tot pe
spate; 18) Opusa: 201 Interjectie; 20 Piatra
acrd; 23) Conjuctie; 24) Avântul calului; 26)
Joi; 27) Patrundem ceva intunecos (fig.); 29)
Aparat de arbilerie ; 30) Neastamparat
(Pop.); 32) Greutate, la Grecii antici; 34)
Nume femenin; 35) Atributiune speciald; 36)
Vehicul (plural); 39) Oglindä (poetic); 42)
Conjuctie; 43) Rege al Lapitilor (Mit.); 45)
Punct esential (fig.); 46) Primul dintre pro-
feti; 48) Ici Aerian; 51) Roman de A. Vla-
hutd; 52) Care se imprdstie u$or; 55) Inter- distri.bui la 20 Octambrie 1928.
Sculptor francez (1746-1810); 40) Faptul zi-
lei; 41) Netrebnic; 44) Ora* in Peru; 46)
Poemd mica; 47) Stare; 49) Cult (fig.); 50)
Salupd. turceasca; 53) Pasionat (fig.); 54)
Conjuctie; 56) Vehicul; 58) Interjectie.
Deslegärile jocurilor se prbnesc la redact.
tie pând la 10 Oct. cor. Fiecare joc acor-
dd deslegâtorului un numar earecare dt
puncte. Gel care obline numrtrul cel ml
mare de Pancte, prin deslegarea celui mai
mare numdr de jocuri, din numerile 33, 34,
35 si 36, 8va primi un premiu de 1000 lei IV. Pecetia Magicfi : Rotind una din cele
Preminl al doilea e de 500 lei: premittl trei coroane ale acestei pecetiti de un numar
trellea 300 lat. Urmätoril sapte decimated, impar de semicercuri $i apoi citind dupä o
primesc câte un volum din operile auteri anumita ordine literile cuprinse in sectoare
lor renumill. Deasemenea vent publics nap se va obtine cloud, versuri pline de mult pa-
triotism precum si numele celui ce le-a ros-
male tuturor deslegâtoriler. Timmins se vor
tit.

www.digibuc.ro
 ANUL II, No. 33
1 Septembrie 1928
20+1+.+1.274;%6.1"Wil
444+#41-14-0-11 z Apare Sfirubdta

U ERILE VIETII INCEP DE TIMPURIU.

Atelierele Adevgrur S. A.
www.digibuc.ro