www.digibuc.

ro
 SAPTAMANA IN TARA
ADUNAREA
GENERALA A UGH
NAVA j.E
Duminicá a avut loc,
la Cercul Militar,
adunarea generald
a Ligii Navale Ro-
mine. Fotografia
noastra infat ¡-
seas :
D o mnul amirai
Coandd citind te-
legroma omagialá
trimisii M. S. Rege-
lui Carol II.

FESTIVITATEA
INCHINATA
ANGLIEI
Duminicä a avut
loc, In sala Operei
Romtine, un festival
pentru manifesto-
rea prieteniei anglo
románe si pentru o-
magierea M. S. Re-
gelui George VI si
a Reginei Elisabeta
a Angliei. In foil).
grafia no a str
do mnul Reginald
Hoar e, ministrul
Marei Britanii la
Bucuresti rosteste
djscursul de mulfu-
mire la adresa ini-
fiatorilor festiva-
lului.

SERBAREA SADIRII POMILOR

10?

.4"14

7Çkeide4 Nvie

ST P. BA ZACA1 STP.HALELOR Zi

CITITI IN FIECARE SAPTAMANA

MEDICUL NOSTRU" Dominica a avuf loc la
Cea mai bona si mai frumos ilusfrota revista velodrom o importanta
de specialitafe. serbare, cis prilejul sa.
dirii pomilor. Fotogra-
fiile noasfre infatiseaza:
CITITI Asistenta in fimpul in-
AVENTURA
Colectia romanelor de avenfuri.
tonarii imnului regal.
Sadirea pomilor.

Apare in fiecare 15 ale lunei.

Pag. 2 No. 584

www.digibuc.ro
 DIRECTORUL GENERAL AL PRESEI
Domnul Dim. D. Dimancescu a fast numit director general al presei,
la Preledintia Consiliului de Mini$tri. Sub directia D-sale au trecut :
directio presei din Ministerul de Externe, Radiodifuziunea, Cinema-
tografele si Oficiul national de turism. Fotografia noastrii it infii-
ti$eaza pe dl. Dimiincescu cu familia d-sale.

-ernee ee-cyaniez
CAMPICANA RO-" e pima How lloul ,..rparte. LIÌ
MANIE1 DE PAT1-
NAJ parlom modern o apa (le Colo=
Publicim aci foto-
grafia domni$oarel
Romica Pop tam:I-
Hid RICHARD HUDNUT
ra I nzestrata
camploanil de pa- dovedese intotdeauna gust ales
tilt , .
1
cea mat desavarsita ete4anta
,

PACALELI DE 1 APRILIE
In ultimul limp evenimentele si norocul n'au Neut
alta deceit sá joace feste omenirii. Deaceea noi, In
anul acesta, renunteim la traditia pciadelilor del Aprilie
HIUDINIUT
denunteim aceste douil fotografii, pe care le. re-
producem noi, drept farse...
o)
Elegantele din Hollywood, in eau.
APE DE COLONIA
tarea de pacioabe inedite, au geisi PARFUMATE CU
un sistem, original, de-00 imprima
pe frunte, pe 'iota sau pe cite parii GEMEY * LE DEBUT VERT
ale trupului, frunze, flori, in to- LE DEBUT NOIR 4( RICHESSE
nuri calde" i nuante diferite, cu
ajutorul razelor solare, concentrate
asupra pielei prin anumite tupe.

Cei cari scruteozá viitorul $i cari

itaate 40szie
Actla{ efect obtinut in 2-3 ore pe care.I
$tiu dupci anumite semne $i carac- poet* o baie de soars la mare altitudine,
tere so ghiceascei soarta omului il yeti putea obtine numai In 5 minute
prin razele puterHce ultraviolet. ale
au gisit o nous met o d pentru SOARELUI ARTIFICIAL de ALTITU.
rri
$tiinta lor : pedomancia. De aci DINE" ORIGINAL HANAU: Folo-
incolo se va putea profetiza vii- deci pentru s5nitatea Dvs. strimutând
torul si ciungilor, dupii liniile din in cäminul Dys. aceste bel de are
laba piciorului. scurte dar pline de Yaloare peru
sinitate.
Intrebuintind acest adevisrat izvor de
soar*, mai tirziu nu v. yeti Mai putea
lipsi de el.
Cereti inci de asiazi In mod gretult brow.
No. 843, continind 40 pagini ilustraie precum Fonfra inqrijirea
ti o demonstratie fir8 nici o obligatie paintru Onainten radiatianilor
Drs.,
intrbuintali
>4111111111P-' Creme Engadine
/77 'Industria Medico Technica S. A.

notate. paean, ¿parade complecte lei 6.000. lei 28.000'

SoatileNetificial de Altiludirte"
0 RIGINAL HANI&U
INDUSTRIA MEDICO TECHNICA S. A. BUCUREST1 STR. A. BR1AND go TELEFON 4-17-00

MAGAZ INUL
pe luna Aprilie 160 pagini 25 leis
Pag. 3 No. 584

www.digibuc.ro
 FRAMANTAR IL E
MANEVRELE
BRITANICE
IN MEDITERANA
Principala preocupare a
Angliei, in retsbolul civil
din Spania, o formeazii
Gibraltarul. In fotografia
noastra, doi marinari en-
glezi privind de pe Inäl-
timile Gibraltarului mane-
vrele vaselor britanice in
Mediterana.

Guvernul egiptean a inceput construirea unui

drum militar dela Cairo la canalul Suez, trecánd
prin desert. Drumul duce la Geneiffa. Dace'
Suezul ar aidea in maini dusmane, legatura
capitalei cu canalul ar fi totusi asiguratii.

AP.
BARCELONA, CEL MAI MARE O1A4 DIN
SPAN1 A, E BOMBARDAT DE AVIOANE
414
NATIONALISTE APROAPE IN FIECARE ZI
.."14

Fotografia noastrà infertiseaza o vedere generalà,

din avian, a orasului Barcelona.

Pag. 4 No. 584

www.digibuc.ro
POLITICE ALE EUROPE!
S'a aplanat conflictul A-

polono-lituan
Dinteun incident petre-
cut la granita polono-
lituanci, in care a fast
ucis un granicer polo-
nez, a isbuenit un con-
flict intre cele douii
state si Po Ionia a fri-
mis Lituaniei un ulti-
matum, care un moment
a pus din nou in peri-
col pacea Europei. Li-
tuania inset a acceptat
conditiunile ultimatum-
ului polon i conflictul
s'a aplanat. In fotogra-
fine noastre : Trupe
poloneze masafe la gra-
nita cu Lifuania si o
demonstratie pe strazile
Varsoviei, la care pu-
blicul cerea ocuparea
Lituaniei.

Armata cehoslovacii. in urma evenimentelor din

40 Europa centrala si spre a fi pregritita pentru
orice eventualitate, a inceput manevrele.

RIPA
RAC EALA

NIVEA va pazeste, pentru-ca pielea Dv,

sä nu se moleseascd si sa nu se usuce
in timpul nopii. ntrebuintati inainte de Crema
culcare Crema NIVEA! Numai NIVEA NIVEA
0 LECTURA PASIONANTA : contine Eucerita", tonicul ideal al pielpi,
in cutii tuburi
ROMANELE CAPTIVANTE" care-i mentine fragezimea tinereasca.
i

Pag. 5 No. 584

www.digibuc.ro
Sos:tovirurott
IN ANGLIA MAI EXISTA PEDEAPSA CU BICIUL
L OCUITORII cari populeaz5 cartierul londonez Mayfair au putut asisfa la con-
damnarea la care au fosf supusi gangsterii din lumea buns, Harley si
Wilmer, s5 fie biciuiti.
Pisica cu 9 cozi, curn i se spune in termeni populari acestui instrument de torturS,
is; exercitä incii teroarea asupra celor cari confravin legilor sociale. Cu toate pro-
testele doamnelor umanitariste, cu toate lacrimile ca aceast5 pedeapsä s5 fie supri-
matä, nu s'a ajuns la induplecarea acelora ce o mentin.
Mayfair este cartierul, dupä aprecierile unui politist dela Scotland Yard, cel mai des-
triabälat al Londrei. Aici se gSsesc speluncile suspecte unde se fac orgii clandestine,
chiar cand aceste spelunci au aerul unor localuri de noapte ultra sic. Tot aici se pot
vedea artistii cari prezint5 numerele de music hall, dansatori extrem de eleganti si
cari sunt In acelasi timp recrutii unei lumi noui, ce pregSteste gangsterii de mai
tärziu. Sunt printre ei odraslele unor familii dintre cele mai onorabile, du pS cum sunt
si chibitii tripourilor si toti interlopii din lume.
Cartierul Mayfair este pares centrul lor ales. Multi dintre ei sunt vázuti apairând
in localuri la bratul cafe unei doamne o distinsä lady In viSrstia -- care isi sa-
tisface, datorit5 banilor ce-i are, bucuriile vietii cu acesti fineri si spilcuiti domni.
De cele mai multe ori, acesti tineri domni lucreaz5 cu procente pentru anumite case
suspecte, numite saloane discrete cu tarife exorbitante si frecventate de o clientela
avida de senzatii speciale, orgii si destr5b6l6ri cari au fäcut faima cartierului.
SCOTLANDUL VEGHIAZA
Ca peste tot in Londra, mai ales In cartierul Mayfair, Scotland Yard-ul, celebra
politie, ii are oamenii ei. BineInteles acesti oameni nu sunt cunoscuti, ei
fiind recrutati de cele mai multe ori din lumea insäsi a celebru-
lui cartier. Astfel un gigolo a putut s dea pe mâna
politiei pe o celebrä tiitoare a unui club clan
destin, Billy Joyce. La ancheta fäcutä
s'a putut descoperi cä a
cestä interlopä
troanä
In f ata inchi-
sorii, se comen-
teazel' exe-
cutia".
www.digibuc.ro
.1c1u.Lu1
ganiza faimoase orgil. Deasemeni a fost arestatä o alt5 pairoanä celebrä,
Minie Pouche, care organize impudice reuniuni femenine, recrutSnd,
pentru aceasta, femei din lumea buns, prin agentele speciale care lucrau
pentru ea.
Aceastà patroan5 ins6 ignore legea englezä foarte drastic5 in aceastä
privintä.
Perechea Ruby Hop-Harold Newdon, face si ea parte din clientele Scot-
land Yardului in cartierul Mayfair. Acest cuplu Intretinea, intr'o casi cu
o fatad6 severa, un salon unde se petreceau cele mai fantastice destrS-
biaTari. Politia a putut surprinde asupra faptului la o descindere clientele
recrutat6 care se deda la perversitSti abominabile si la betii de cocainS,
basis si mai ales a acelei ierbi mexicane, numità marijuana" din familia
hasisului si cunoscut5 de amatorii ei sub numele de praful nebuniei".
Printre acesti sefi ai cartierului desträbälat se numarà si Robert
Harley, un june frumos, fiul unui colonel, care a primit o foarte frumoas5
educatie, expatriindu-se apoi In America. Acolo s'a viciat, a dus o viatä
de gangster pentru ca, Intorcându-se la Londra, sig intro In serviciul pelf-
tiei, apoi s devina gigolo In Mayfair. Complicele siiu, David Wilmer II
seam6n5 leit. Si el a primit o educatie aleasä pe care si-a nenorocit-o In
localurile de perditie si si-a compromis-o Intr'o tälhiarie calificat5 din
care a putut ins6 scSpa, din lips6 de dovezi.
Al doilea complice este Martin Jenkins, fiul unui comerciant. Cariera lui
si-a Inceput-o ca vanátor de zestre. Cum n'a reusif, a terminat prin a fi mic
pa
or
gangster
don
¡uan cu tarif in
Mayfair,
Al patrulea corn-
plice, al lui Har-
ley, este John Londs-
dal. Aceastä banda
lucreaziä in sill mare. Ei au
Inchiriat pentru o loviturä
a lor Intr'un blockouse un apar-
tament luxos in care au atras
pe d. Belenger, reprezentantul la
Londra al marelui bijutier Cartier.
Primit de catre Wilmer, bijutierul a des-
chis cutiile cu pietre pretioase. Când
credea c e gata sä" inchee o afacere strälu-
citä, a nävälit dintr'o inc5pere vecinä, Harley,
,narmat si cu fata mascatä cu un fular. Din douâ lovituri, aplicate in
cap, a putut sa-i smulgä cutia cu pretiosul continut, päräsind a-
partamentul In care l-au läsat credeau ei mort, pe bijutier.
Dupa doua ore, portarul a dal- Insä peste victima, care era färä
cunostintä. Politia a putut gási imediat urma fäpfuitorilor, dupa
amprefele digitale rämase In inc5pere.
Au fost publicate In ziare fotografiile color identificati si
chiar a doua zi chelnerul unui hotel din Oxford a tele-
fonat polifiel cá cei cäutati s'ar afla in hotelul unde ser-
veste el. Sunt foarfe nervosi, discutä lucruri curioase
i beau ca niste nebuni.
Polija i-a luat din hotel ca din oalä. Bijuteriile
furate au fost 95site i restituite pägubasului.
Tâlharii au ayut noroc. Dacâ cel atacat ar fi
 murif, ii astepta spanzuratoarea. Cum acesta a scapat
n'au primit decat pedeapsa cu biciul i respective Inchisoare.
Rack se numeste aparatul, de
Cum banda se compunea din membrii ai aristocratiei,
care este legal condamnatul la
biciuire.
mai multe personalitäti din lumea lor au intervenit pe
Inq excelenta sa Samuel Hoare, spre a evita rusinoasa
pedeapsa cu biciul, bine meritatä de altfei de catre
acesti gangster; din lumea buns. Bine inteles, excelenta
sa nici n'a vrut s auda. Harley si Wilmer au suporta'
biciuirea.
Desi comunicaful oficial spune c pedeapsa a feel
suportata farS ca cei doi s cracneasca sau
sa se plangá, cei initiati sustin c toatà" in-
chisoarea a rasunat de urleteie lor, in-
fr'atat, Incât ceatf detinuti au fosi
cuprinsi de
o bará transversala mobila are dea-
o isterie colectivä.
semenea doua curele de care sunt
PISICA CU NOUA COZ1 prinse mainele condamnatului. O franghie
prinsa deasemenea de scaun servesfe
lea cum descrie unul din ca cel biciuit sa fie legat astfel ca
paznicii inchisorii acesf clasic
nu poatä face nici un fel de miscare.
Deasemenea in jurul gâtului i se pune un guler
instrument de tortura, care
de plutá ca si aceasta parte sensibila a corpului
este biciul. Reglemenfar, el
este format dintr'un :mi- sa fie protejatá. La aceastä corectiune cor-
porala asisfa directorul inchisorii, medicul, gar-
ner de 35 de cm., de dianul sef, sase gardieni si clul. Directorul co-
varful caruia sun+ prinse
manda incepuful lovifurilor printr'un semn fäcut
noda cozi, fiecare fermi-
calaului. Apoi un suerat sfasie aerul. Uu suerat
nata cu un nod obisnuif.
Asta e tot. Alta data
mat. Un tipat surd sau strident, dupa cum se
o bilé de plumb ingreuia
intampla, isbucneste concomitent cu numaratoarea
unit. Un al doilea suerat e urmat de un al
fiecare nod, cauzand rani doilea strigáf concomitent cu doui, care este
grave celui bäfut. Asfazi
lovitura cea mai grea.
instrumentul a fosf ame-
Dupa aceste douä lovituri, medicul se apropie
floret.
de condamnat ii ia pulsul, li asculta inima, ii
Toti condamnatii veniti din
verifica pupilele pentru Ca de multe ori cei con-
rândurile de jos, urlä groaz-
damnati sa fie biciuiti simuleaza moartea sau
nic In fimpul cand suref
nebunia. Când medicul constata cia nu e vorba
biciuiti, povesteste gardia- de nici una din aceste doué, se intoarce spre
nui. Aceste urlete sunt pre-
calau, spunându-i c poafe centinua. Urmeaza
sat-ate de Injuraturi groso-
resful loviturilor, dupä cantifatee pedepsei acor- depsei primife. Astazi, cand biciul e fära bumbi de
lane, de blesteme obsce- data. Urlefele celui biciuit cresc mereu pänä
ne, de amenintari. plumb si cand pedeapsa se face In prezenta medicului,
devin Ingrozitoare. Se spune c dela primele
Pedeapsa cu leiciul o apli- lovituri spatele condamnefului este Inecat in cazurile mortale aproape au disp6rut.
cam penfruca credem in sange. E inexact. La prima tasnitura de sange,
eficacitatea ei. V dau ca biciuirea e oprita. Ceeace e adevarat este ca. se UN RECORDMAN AL DURERILOR
exemplu cazul unui detinuf
Intampla ca pielea sa crape In mai multe locuri,
Wilfred Nicolas, care a cateva ore dupa ce a fost bíciuit, cu toata Reactiunea nervoasa continu s spuie gardianul
fost de mai multe ori bi- vaselina cu care e unsá la infirmerie, dupa exe- celui condamnat, nu per-
ciuit cu cafe 20 de lovi- cutarea pedepsei. mite nicicclata ca acesfa s suporte, intr'o singura e-
turi. Acesta era condam- S'a Intâmplat de multe ori, mai ales pe vre-
nat pentru trafic de carne dinf 12-15 sau 20 de lovifuri de leici, cafe i se
muri, cand se biciuia fara asistenta medicului,
vie. In afará de dure- Marloy, un spargator de sfatura atlefica, s'a pré-
ca cei condamnati s sucombe de pe urma pe-
rea cumplita pe care o busit dupa a doua lovitura de bici, dupa ce a scos niste
provoaca aceasta pedeap- urlete ingrozitoare.
sa corporaiä, sunt semnele Un elf condamnat pentru tentativä de viol, a rezistat,
ei care raman sa amin-
feasca pentru tof- cu toate ca nu era extrem de musculos, opt lovituri pen-
deauna nelegiui- tru, ca dupa aceia, sa implore pe calau sá opreasca
forului ca a fosf pentruca nu mai poate rezista.
Un marinar, condamnat pentru dezeriare i falsificare de
bani i alfele, se lauda ea" va suporfa deodata cele 20
de lovituri cafe i s'au promis.
Voinic ca un faur, tipul si-a muscat buzele, suportând o
lovitura, doua, trei. La a patra Insa a izbucnit In urlete,
ceace a facut pe medic sä ordone Incetaree biciuirei.
Acela Insa care s'a dovedit a fi un recordman al dure-
rilor, este tiganul Suyder, condamnaf sa fie biciuif pen-
tru c si-a vándut o nepoata de 12 ani unei proxenete.
Tiganul a fast condamnat la 10 ani munca grea si 20 de
lovituri de bici. Legat pe scaunul de tortura, tiganul, un
eiize.7474
am mic de statura, a urlef cat a putut si a injurat
Uii magistrat englez in fimpul color sase lovituri, pentru ca dupé aceia, ca si
costumul traditional, cum ar fi luat hotárirea sa-si Infraneze durerile a conti-
cu nerucei albei de hind,
nuaf doer sá geama inäbusit. Mira+, cálaul continua sa
pedepsit pentru faptele loyeasca numarând, opt, noua, zece. Tiganul insiä nu
comise. reactiona mai mulf. Uzând de puterea ce o are, calaul i
s'a adresat : Suyder iti reduc pedeapsa le 15 lovituri
SCAUNUL DE TORTURA a continuat s loveasca fára sá trucheze cadenta regle-
Scaunul de fortura pe care
mentará, pani la 13 lovituri, La a I4-a geamatul surd al
sunt pusi cei condamnati tigenului a incetat, acesta lesinand.
cu biciuirea, esfe un scaun Cu toate profestele, cari apar din când in cand, ale
patrat care are la baza artistilor, oamenilor polifici. intelectualilor i alter perso-
doug curele de care sunt nalitati Inalfe, de a Aline abolirea acestei pedepse,
prinse picioarele condam-
natului. In mijloc e o a calificata ca barbarä, nu s'a reusit. Dat fiind ca nu s'a
treia curea captusitS cu descoperif un sistem mai bun care sa bage spaima In
pluta, care vine in directia räufacafori, biciul va continua sa-si exercite mai departe
rinichilor celui condamnaf, feroarea lui In categoric de pedepse, sustinuta de stafu
ca fereasca. Deasupra englez.

www.digibuc.ro
 Urnaele
C 43 1
0 or nIcs
cotostrofctielor
dita
din pylon
InuncicAll luotii in
inooskrii Ana
revenit
FotogroCtotaut Santo in tocttii
o 16sair
ne oratii
ce
so, dupii *I apa. --.:
matco 11E001
impre¡urimea

de peste
o ov ere
a raoltenit din intreprinderile
situ James
cor e steatne) cu sotul
un
construeste
Cromwell, se Acest
Duke raMoone impreunii America skrakosieric.
Doris lei Cl2 se oflii dots rnotoare
patru de pa-
'10 millorde
situ, avion
avion
avea
duce
4 /
oie va
t
puea \ conskrult,
14onolulu e astie
de tutu!' bal in .
atinge
InSktirni
ll , sager' poat'a atentle
Cromwe nc"at SI se d'a
mar; acestui
irte
oa corpulul poat'S
sä
deosebitä Inc:at
, de pre-
avion
ta dlierente pre6u-
supor
Inieadevär, uk a vIonu-
nea
sin interior tot t inTul
lui va putea in-
reglernentatä,sirnt'S
astiel sä se
ct cälätorii care
Avionul, uil ne\e
se

in
cons trueste Santa t,Ao-
din va
Doug\ as
kCalliornia) ac-
llica
o raia de
avea
de 3500 cu
tiune
va sbura
k\rn media
o
de kirn,
350
de

8 No.
www.digibuc.ro
 LICEUL INDUSTRIAL REGELE FERDINAND I".
In pavilionul din stiin, la porter : biurourile directiei si administratiei ; cancelaria profesorilor. La etaj : stili de clasii,
ateliere de +6mplarie : constructiuni de mobile. Aripa
fund ; laboratorii si saki de expozine. perpendicular& la porter : sofa de mecanic6, la etaj ateliere de ttimpleirie-mecanic6 si manual& Pavilionul cubist din
Pavilionul din dreaPi'd : internatul. in mijlocul cladirilor, bustul Regelui: Intregitor de neam, nasul institutiei, ( turnat in atelierele scoalei)

Candela" lu.
LICEUL INDUSTRIAL DE BAIETI cratii f,, atelie-
rele scoale
dupe: conceptie
proprie.
2. Candelabrul
REGELE FERDINAND I" DIN CRAIOVA, cel mare al bi-
sericii Sf. Du-
mitru. lucrat in
atelierele Lite-
ului industrial.

SUB NOUA SA INFATISARE 3. Cap de stu-

diu, turnat in a-
telierele scoalei

M ULTA vreme, liceul industrial din Craiova se ad5postea

4. Lampe) de bi-
rou lucratii din
sculptat,
inteo constructie veche : un grup de cl5diri nesán5toase, lemn
duisei conceptie
inestetice si r5u impärtite, in care cu greutate se putea proprie. (Expus
obtine din partea copiilor rezultatele de azi. la Paris).
Datoritá perseverentei galvanizate de idealismul câtorva oameni de S. Miniatura bi
bine, acum s'a putut ridica din temelii un cámin unitar, frumos, sericii damnesti
Sfantul Dumi-
bine impártit, asa cum putem vedea in fotografia pe care o re- fro" dii Craiova
producem. Rezultatele obtinute in aceastà scoalS model sunt ad- lucrata din ar-
gint, in atelie-
mirabile. In atelierele acestui liceu s'au lucrat remorcele pentru rele liceului si
tractoarele cu cari Ministerul de Domenii a inzestrat cele 24 de döruitä M. S.
Regelui Coral II
centre de motocultur5 din tarà si multe obiecte asimenea celor cu ataxia solem-
pe care le arat5 fotografiile prezentafe de noi aci au stirnit ad- nitiitilordeinau-
3urare a bise-
miratie si au figurat cu cinste la expozitia internationalä din Paris,
din anul trecut. 6. Serviciu de
inghetat6- din
D. Ing. Skeanu, directorul acestui liceu, ne-a interzis s5 amintim lemn de nut
sculptat i ar-
numele d-sale, impreun5 cu vreun calificativ de lauda, dar foto- gint, (stil ram&
grafiile operelor iesite din aceast5 scoalà vorbesc dela sine. nest).
7. Interiorul
atelierului de
C. PREDA lemniírie.

itt tI i III IC LM Hit

Pag. 9 No. 584

www.digibuc.ro
 I_Litztutu
DRAMA CAUTATORILOR CARI PORNESC IN
NECUNOSCUT SA-I DESCOPERE BOGATIILE
5 Kiln meu trebue sä fie acum acoperit de zäpadS. Cunoasteti oarecare drum, imi explica Hermann,
Shirmek, in Moselle. Eu sunt din apropiere. Un tinut frumos cu 1mi cunosti viata, Tropicele mi-au
adev5rat. intrat in piele la Fort-de-France.
in acest cätun de cäufátori de aur, temperature e 40 gr. la umbrS. La Aveam 20 de ani. Dar, cunosti restul.
marginea colibelor albe, p5durea se Intinde virginS, plin5 de Imbiere, t5- Am prins gustul aurului virgin in
cuti si intunecoasS ca o catedral5 milenarä. Eu domin o imensS savanä bursa dela Sydney ; dela Sydney
de nisip rosu, monotona si arsä, unde cresc cactusi enormi. La poalele am venit in America ; am fost in Guyana,
erman, celutd-
muntelui minelor de aur din Callao, In Venezuela, Herman Reinhart, francez Eldorado... 4orul de our.
din Alsacia, imi povesteste lunge lui aventur5. Ceeace nu OH e c venind in tara asfa am descoperit
taina tinutului Paraguay. Indienii si-o povestesc unii altora. Ea le-a
S'a ferit, fäcSnd un ocol al pietii principale, de cSulitori de aur cari fost incredintat5 de singurul om care a sträbätut vreodatä Paraguay, un misionar
pregätesc in fiecare zi o nous expeditie, si a ajuns in fate colibei 65-
tränei indiene Magda. Aici din August, sunt adunate scrisorile primite din spaniol, mort acum 100 de ani. Dar el vázuse muntii de aur pe cari ii ascunde fron-
Franta, alSturi de hainele lui de european, si deasupra fotografia mamei tiera Braziliei, cascadele la picioarele cärora strälucesc diamantele ; dar el explicase
sale. A bStut la usä ca un cersetor. Magda a v5zut in fate ei un om drumul indepärtatei si imposibilei lui c515torii. Numai cä, cei cari pSnä asfázi au
urmat acelas drum, nu s'au mai reintors niciodatä...
descult, invelit in zdrente, si pe care lat5 dece am pornit i eu in August .1-recut s5-mi
nu-I mai purtau picioarele. Avea o barba incerc norocul. Eram patru, iti amintesti. Populatia
de patriarh si ochi de nebun. Asezat5 ne amintea numele celor morti. Femeije bätráne
in fata ceaunului ce fumega, ea isi pre- murmurau rugäciuni si-si fäceau semnul crucii. Mari-
gStea masa fumánd din vechea ei pipi narii bätrâni täiaserà capätul frángiel care ne retinea
indiana. Pipe, c5rbunii, ceaunul cu fasole
de mal. Va fi o amintire a expeditiei pierdute I"
neagrä s'au rostogolit in nisip si intre Eran, beat si salutam strigSnd : la revedere !"
frunze. Magda se prosternä in fate apa- Aveam o barcä bun5 cu motor si cu Onze si trei
ritiei, cu bratele incrucisate, ca si cum pirogi Incärcate cu munitiuni si de-ale manc5rii.
ar fi v5zut o vedenie. Ce c515torie ! Spre searä eram deja desgustati.
Nu infra, strigä ea. Nu infra, daca Trebuia sä ne infund5m p'anä la jurnätatea trupului
nu vrei s'o omori pe Milda, logodnica ta. in nämol, pentru a ap5ra pirogile la trecerea curen-
Iti poartä doliu de trei luni, c5ci de trei
felor mai repezi ; trebuia s5 ne ferim de coaste ca
luni -Fe crede mort. s5 nu cädem in cavernele figrilor, cari sunt pe
C5utätorul de aur deschise ochii mari,..
malul fluviului. Serpii de apä näväleau in barca.
Intelese cä in sapte luni se petrecu- Noaptea sosi. Nu era cu putinfS nici s5 mânc5m,
ser5 multe. nici sä dormim. Trebui ca sä facem un foc mare si
Chiar claca as reveni din iad, vreau s5 veghem cu pustile impotriva serpilor si a animalelor
s5 trec, strig5 el. Sunt eu, Herman. Se
impleticindu-se c5zu. Delira.
repezi si
Made atras5 de zgomot veni in grabs
2. 0 pirogii (luntre) a cercetatarii-
si ingenunchiS läng5 el. Era o scen5
for de aur.
turburStoare : amändoi erau frumosi, el 3. Herman dând instructiuni unui
cu acea frumusete bärbSteasc5 a tära- indigen.
nilor zdraveni alsacieni, ea cu acea gratie
copiläreascá, care, in tare regelui Dor6,
face pe fetele ce n'au frecut de 16 ani
s5 semene cu päsärile. Milda radea si
plängea in acelas timp. .f.iam c5 era in
ajun s5 se logodeasc5 din nou, deoarece
credea cS pSdurea il ucisese pe Hermann. 41.
El nu stia nimic din toate acestea si se
rise legSnat de dal-Ise. El cerea tafia,
ca sä-i potoleasc5 setea arzätoare. Acá-
terS harnacul de doua grinzi din colibS
si il transportar5 ca s5-1 pSzeasc5 de
arsura soarelui.
Ceasurile treceau. Noaptea se apropiase. Febra ii sc5zuse. Irni amintea
de Alsacia, ca si cum in timpul delirului sSu ar fi fost fransportat ín tara
lui nata15. 11 infreb Thcet, asa cum vorbesti cu unul care a suprevietuit...
,Si tovaräsii täi, Simeon Portughezul ?
Mort. Ucis. Dar nu mä intreba. E o poveste a aurului.
Si Wilson, englezul din Dominique ?
Mort si el, mort de foame. A trebuit sa-I pärSsesc, ca s5 nu mor si eu.
.i Manuel 7 exploratorul din Ciudad Bolivar ?
Nu mai vreau sä stiu nimic de el. Nu mä intreba. D5-I dracului.
Ai gSsit aurul din Paragua ?
Ochii lui Hermann strálucesc. E nebun. Nebunia lui s'a transformat deo-
dati in beatitudine. Am in geantS aur de 20.000 de franci. Numai de
20.000. Dar nu stiu unde sunt pSmánturile aurifere.
DouSzeci de mii de franci ! Ce mizerie. Pentrucá stiu c5 acum 10 luni
cand sosise la Kallao, Hermann avea in buzunar 70.000 de franci, 70.000
de franci astigati cu riscul vietii la Sydney, la Curacao, la Caracac, pe
eampurile aurifere, acolo unde trebue un orn pentru sarcinele cele mai
grele. S, i acum avea numai 20.000 de franci. 0 treime din ceeace con-
tase cand plecase in expeditie ! El intelesese privirea mea, dar de data
aceasta nu mai 15s5 ochii in jos.
Plänge-mä daca vrei, dar ascultS-mä si intelege...
* * I ndigenii, cdufdtori
de our.
1-am ascultat toatS noaptea asta de febrS.
De cand am lost cazangiu in bazinurile portului Hävre, am fäcuf

Pag. 10 No. 584

www.digibuc.ro

Grup de indieni din tara
aurului.
sälbatice. Si nu era decát prima
zi ! In ziva a cincea ajunseräm
la marile cäderi de apä si ca
sS le trecem a trebuit sä ducem
bärcile in spinare. In ziva 15-a,
apáru un orn...
Un indian fár5 indoialä. Dar el
cunostea incá pàmântul nostru
mare. Cei pe cari il ntálnirám
mai frziu peste 15 zile, 15 zile
de pádure fluviu, nu aveau
nki o idee despre !time. Adu-
seserárn pentru dánsii pánzeturi,
perle, stilete, toate lucrurile de
care se yorbeste in povestile de
aventuri. Ne clädurä in schimb
páinea fäcutä din porum6 si al-
cool. Si tot ei ne conduserä pe
drumul muntelui de aur.
Crezi cá era aproape ? Drumul
pe cari ni-I arStau trebuia sá
dureze, färá nici un accident,
ne explicarà sasaticii, 45 de
zile ! Nu mai aveam calendar,
si de altfel calendarul nu ne-ar
fi fost de nici un Nos. Socoti-
rárn intoarcerea ca fi dransii,
cerándu-le sa ne regiiseasa in
fate cascadei celei mari, la dis-
tantS de 9 zile de lagSrul lor,
cam peste vreo 90 de zile. Ei
ne fSgácluirS. Ca semn al fägS-
duelii lor ne dádurä, pentru a
ne conduce, un al cincilea to-
yer*, un cSine silbatec...
Si
in trei luni am vSzut doi munti
de aur, doi munti de quart si
de aur, in care era deajuns sá
scurmi pámántul pentru a gási
pepite mari cát oul. FSzuräm o
9roap5. Unul din noi cobori in
fundul ei s unul rámase afarà :
ceilalti doi spälam pämántul...
Mi-ai spus c5 Simeon e mart,
intrerupsei, pentrucá de indatá
ce Herman vorbea de aur, p5-
rea c5-1 cuprinde delirul.
Am inceput s ne urim, la
cel dintái munte al aurului, re-
lu5 Herman, ca si cum nu m'ar
fi auzit. Frigurile puseser5 sta.-
pánire pe noi. Recare vroia sä
lucreze pentru. dánsul. Manuel
credea c5 Simeon si Wilson ne
furau. Am stet acolo 8 zile
apoi plecarSm dup5 ce desco-
perkem mina. Nu mai merged...
Inteo zi pirogele noastre cu
máncare fi munitiuni se r5stur-
nará in apS fárá sä putem salve
altceva decát medicamentele,
o centurS de cartuse
i douà
pusti. Trebui sä menajäm muni-
tiunile pentru yfinat si s fim
cf mai economi cu bucätile de
porc s5lbatac, pe cari le trans-
portam in spinare. i trebuia sä
mergem, sá mergem, mereu, pen-
truc5 se apropia timpul de in-
toarcere. Cam atunci a murit
Simeon.
cäutarea noastrá si chiar si indienii pierduser5 näcleIdea sá ne
regäseascá. Pe Manuel l'arn lásat la Ciudad. Avea friguri. A
fugit ca un hot, penfruc Ii era teamá cá voiu vorbi. Cred
chiar cä el a lansat povestea cä eu stiam mai mull decát
dânsul despre disparitia misterioas5 a lui Wilson..."
Povestea tragic5 a lui Herman se sfârsise. lt cuprindea din
nou delirul. Acum ca s tiu unde este mina m5 voi intoarce
iar in Paraguay. Si voi fi singur si aurul tot va fi al meu".
15sat pe Herman delirului i visurilor sale nebunesti, mán-
gäiat de frumoasa indian5 Milda, care va putea poate
recherne la realitate.
=Ka
Alsovipn
suiAu
GALATI
PI ow, EAR^
ILENE
1111
Bocure$ti
CARACAS. WPM DI VW, ANTA
TEITUCAIA
feriti-od deNilt
irnitatiuni
teCâltóMRee Roastrii
poor% marco fobricei
pe WO.
Vedere asupra fluviului Oreno C.
1IMEM111
De viaxare Ramos
in depozitele proprii din
Descoperiserám cabana pärisiti a unui sSlbatec in pádurea STRADA CAROL 29, CALEA GRIVITEI 12S
necunosculä. Acolo ere intins un hamac fi gSsifirn un schelei . SI SOSEAUA MIHA1 BRAVU 12 (OBOR)
II PROVINCE: CLUJ: INt040V. CAMEO& GALATI. PLCRVTI. ROMAN TECUCI. BUZAU, CONSTANTA. CANE:LUNG,
de indian mot+ in eL Simion se culc hi locul scheletului. Fri- TARGOVETE TURTUCAIA. IISTRITA NIASRUD). NtARA. SLATINA. MEL CARACAL 'wow DE vEoE
gurile siSbeau. Urla. Era cu neputintä sá-1 atingi (r s tipe.
Trebuia sá-I ducem, sub amenintarea de a muri fi noi, pentruc5
trebuia si ne aflim neapSrat in ziva fixati la intfilnirea pe
care o dicluserám abatecilor. El refuzä. Läsati-m5 sä mor
aici, r5spunse el furios. li 15sar5m ctrva de mancare si piece-
rim. Unul mai mull, unul mai putin... Eram ca fiarele I Mi-era
frics de privirile
Wilson, englezul din Dominique, disp5ru ceva mai tirziu, in
momentul cánd ne apropiar5m de al doilea munte de aur. A-
cola smulser5m chiar dela inceput un kgr. ì jumátate de aur,
dar Manuel il acuzá pe Wilson ci a furat o pepif i c o
ascunsese in centuri. Era adev5rat. Se luará la bátaie. 1-am
linistit. Dar pentruca ura dintre noi sä inceteze trebuia ca
unul din cei doi s moarS... Si a doua zi, cum era rándul Ion
s5 piece la yánat, pornirS impreunS. Auzii un foc de arms.
Manuel se intoarse singur. Nu adusese vánat si Wilson nu se
mai infoarse..."
Manuel era palid privirea i se incruntase. Cred a nu 1-ai
ucis", ii spusei. El ridicä din umeri fi se fScu cä-I caul:6 pe
Wilson. Trebuie s5 se fi rtcif, m5rmSi el". Se uita atát de
fioros spre centura mea plin5 cu aur incât imi inc5rcai pusca.
Timp de trei zile strábätui p5clurea, strigándu-I pe Wilson. A CELE DOUA APARATE PERFECTE. CU REFt.
Paralaxa snprimata. Dubla expunere
treia zi a trebuit s plec5m. F5cur.im planul terenului aurifer Obturator cu perdea, dela Yam 12
aecunde. Obiectiye interchangeabile (1u-
fi coboririm spre eau. Alimentele ne lipseau cu desSvásire. Cu nainozitatea pan& la 1 :1,9). Teleobiectiye
ii grandunghiular. Autodeclaneator.
un foc de puscS, Manuel wise cáinele ca sS-I mänánce. MS STANDARD-EXAKTA pentru rollfilme con
venabile, de format 4X6,.5.
gándii in clipa aceia c ucisese pe ultimut meu prieten. Ne DRESDEN.
KINE-EXAKTA 2006 mm. pentra Maul de
deprinserám totusi unul cu celälalt fi am pornit la drum. Pe Striesen 2; 6nema economic (36 fotografii dinte,
n eareAtur6).
drum spálar5m nisipul cáderilor de api, pentru a auta dia- CereIl pro,peete gratu te
Reprezenfonto pentru Romania :
mante. Zilele treceau. Si insfársit ajunseräm la locul de inn!.
nine, uncleindienii venirá a doua zi i ne indreptarS spre VENDITOR", BUCURESTI, CALEA VICTORIEI 39.
Ciudad Bolivar. De cinci luni numeroase expeditii plecaseri in DE VANZARE IN MAGAZ1NELE DE SPEC1ALITATE.
PeIi No. 584
www.digibuc.ro
 MOW
Fatada pju- Ce-mi pea mie de toote fleacurile d-fale 7 wick., dilate de Max plicfisit.
ha sebiinf.tunn Regii nu inseama nimic in existenta men. Eu cunt un artist! Un creator! Poemele

11111INISIIN
din View si art& male vor fi citite i rn5 vor face s5 firlesc riseroa in suflatele oarnenilor,
chiar dup5 ce toti regii vostri vor fi coboriti in merman+ si died de melt".
Mica Sisi asista de colte ori I encan t e scene si era tot..no de partea tealai ei,
spre deosebire de ceilalti tapte copii legitimi, cari tine.. mama.
APROAPE de necrezuf: noodnce t un secol ni urngtale de and Oral.. CORSETUL
in torn pncneoneren 5 energic5 si curagioasa, marea Maria Torezia de Era in luna August 1853.
Austria. !mar...ease a Germaniei. maid a Ungariei i Boemlei, Ea DUPA ATATEA MARI IMPARATII ALE LUMII VECHI, Sisi devenise o fall tian5r5 al eveinpr000neen 1, minimal de bine desvoltatl. Frumusetea
tinea in frIo pa regale Paid., avánd in aceles finop pe fiica Ed, Maria Anti.- ei, cu ochii negri, era stray. frumusete fernenin5 a Witfesbachilor.
net. regind pe tronul Frantei. CARI AU DISPARUT IN BEZNA TRECUTULUI, A VE- Tinuta regeasc5 a capului, roceo duke cu timbal grad darul limbilor, -.ate aced.
Nu s'a implinif inca nici un sfert de veac, decand pe tronul Austro-Ungariei
domnia falnicul !mar. Franz Josef, apánitor pesfe o populatie de zece ori NIT I RANDUL AUSTRIEI SA FIE STEARSA PENTRU Impiiratnl Franz Josef la Imparilfeasa
alit de mare ca a Ramada de poi efunci. Elisabefa
Suveranul Austriei, care se 'ncurneta ea se amestece pea si in America, frirnitând viirsfa de 23 de ani. zina nuntii, in varsii de 16 ani.
pe frate-sau ca inepdret in Mexic, a mud+ la timp ca se nu vaa pr5bu1irea
TOTDEAUNA DE PE HARTA EUROPEI. TRAGEDIA
pufernicului impede, clup5 co apucase in cursul vietli sale, et.. mari nenorociri
Ii frecuse prin sgodoitncrn dram, in care era principal; au font rudele sale cele FAMILIEI DE HABSBURG. ROMANUL IMPARATESEI
mai apropiate impuscarea frafeki sad impliratul Maximilian, de catre revolutio-
nadi rnexicani ; drarna dela Mayerling, nellinurit5 noi an5 ad, cu care priiej a ELISABETA SI AL IMPARATULUI FRANZ JOSEF.
fort Visit inteov castei din Ochre, fiul ele, arhiducele Rudolf, rnostenitorul fro
capel &dram.; apoi
inebunirea regelui Ludovic al
Bavariei ; asasinarea imaratesei
Elisabefa, sofa sa I asasinaree
la Saraievo, capitale Bosnia', a
eelai de al doilea modenifor al
arliducele Franz Fer-
dinand... _
A feet infeadevar ca o fatalk Vese Jul Duce, era mer. intoaräsif de naps!. lui Sisi. Mai adesea caTari, sosiau pela bálciuri
tale, ca ass blestem, care a er- sau decal/iced pe neasteptate, in pragul caselor modesfe de tea. El o e fia diec5 fiica
rata case de Austria de la iubiN in visa pe l odrackle naturale. C fratii ei bastard, .pilita de neam rege. pornea
moarfea pe esafod, in 1793, a s5 . joace prin atätura curtii, pe and ducele ante din ghitar5 in fate gospodinei si uneori
Mariei Antoaneta ti pán5 estlei distre chic pe numeraR vecini. Pentru cei de fatle, el era cel mai de seam5 ghifarist al lumii.
and ultimul vIlstar, frurnosul Sisi, de o cucernicie arafoare fat5 de taf51 ei, era deasemeni inanfaii
s5-1 priveasa ei sa
print Otto de Habsburg, rOmIne asculte.
fire de tar5, inainte de a-si fi Ducele era voinio, hums, Olripef cu and i ochii negri ai farniliei de Wiffelsbach. Vestrnintele
putut indeplini visul, de a circa se deesebied deobiceiu, de acele ale teranilor dela masts. Ii venea bine cu yenta impede-
treptele tronului strarnosilor sii. big cu verde, in chilotii lui de piele de aprioar5, cu ciorapi de line de un verde deschis,
Pres., ingenunohiat5 odinioarl inaltat ne bocanci.
de Made Tem., vine acurn nl Sisi mop.no dela total ei dragostea atimase pentee natur5 si obiceiurile simple. In schimb
inghit5 mi.!. Austria, atat cat ducesa Ludovica, fiica regelui Maximilian ksif I al Badaiei, era in ceart5 vesnia cu
ramos din puternica ducele
aritie de odinioar5. din inima Asa se crate o prints.' S Dac5 o abed la nivelul d-tale, nu va fi niciodard alfceva dec.
Continenallui. o fiint5 fire cap.. Of cine m'ant radial!
Cu prilejul aces*oni eveniment, Aceste cedar' degeneron odeson in b5t5i, in toat5 regale, urmate de faced posornorDe sau
care modifia aorta Europei, vorn reprosud interminabile
recapitula, dua mirturii de ale contirnporanilor, unele clipe din viata particuite
a ultindi perechi imperiale, Franz Josef si sofa se, imarifeasa Elisabeta, cari au
incheiat, in chip furtunos, epoca de stalucire a marelui impede, coi apus pent. Regele Maximilian al
tcddeauna. BOVerki. bUldessi int.
Vom insisto in special, asopneoie fu impärätesei, care a avut an mare entuzias. parfitesei Elisabefa a
mai ales pentru manid ni poezie. Bardul ei favorif a font Heinrich Heine, pe care Aesfriei.
nenvtii repodiinclu-1, ea i-a ridicat un monument in insula Corfu, al5turi de a alt5 2. Tanana felspar:I:tease'
statue, a lui Byron. era o pasionaffi
A fait mai mull- departe de curtea austriaa, fiind boa prietena a regelui Ledo- Tabloul fn-
dc al Bavariei, acela care a spridnit pa Wagner fi a construif falmoasele casfele, figieeessii Weiland
capod'opere de arhitecturl, vizitate acum de turistii din intr.. lamn, Suveranul manelului dela Har-
himeric, pe care Work era s5-I denurneascl ; Regele are a fast neb.". bours din Elena.
SISI COPILA 9 Painful imperial din
rosedinfa colei
Dish, cum o nun.. pe Elisabefa pininfil, fratii si surorile ei, au avid o copil5rie mai Werrane farnilii
stranie. Ere cinema! copil dintvo cei opt legifirni ai ducelisi Maximilian Josif, print de impisrati din is-
al casei regale de Bavaria, spro care acesta se simtia atras. forie,
li era mai &age chier deaf toll lisfarii rlspánditi prin meleagurile Vedere din Viena
Bavariei, dintre cari fiecare era un broken creels frumusedi unei domnisoare rusfice
ce ocupase un loc cold in inima atdt de inceiatoare a Ducela de aIfis-datii (Pro-
ferstern la 1910)
erau pentee guvernanfele ei pricini de staternica mlndrie. Nepriceperea ei in mate-
media, dispretul penlo stiinta buchisiN din carte, apnoea/rile strenaresti, nneori
chiar deantate, dragostno de nature, de muzica i pond, Nceau randria
Tell intrea ea inteo zi mama-mi spune cat atunci and voi infra in socie-
tal.. maul, on trebui nl port corset. E deci nevoie nl incerc s5-I port... Eu ins5 nu
77K- pot s5-I suf.... Am oroare de dOnsul..."
."
Fleacuri I Toafe anion nu cunt dec11 nurnai prostii. Corsetele stint nimerite pentra
cee mai mare parte a domniazarelor din lumea bun5". Dar t a0000 i fi silita nicio-
dat5 nl te strângi in corset, ca o sardea, viol trupeste, nici nafintopte Pl
Poste o nlpilrrrdrl, Ludovica se dun. sä face o visa surodi sale Sofia din Vie.,
destoinica, energica i infeligenta mara a 1.5rului irnaraf Franz losef, pe care
credea nl tr.en s5-I aft uzeasa la fiecare pas.
LA CURTEA VIENEZA
La vársta de 23 de ani, dua cinci ani de domnie, se punea acum problema alegerii
unei sotii imp5r5testi. Sofia 4i puse ochii pe Elena, cea mai mare fila a surorii sale
Ludovica. Elena era Intr'adevOr cea rya ascultátoare, cea mai driegia si cea mai
evlavioas5 dintre printesele de :alit., de pe acea vreme.
t_ Mesta era motivul pent. care-si poltise sore la Viena. Ludovica fu inantata diè
propunere. Surorile se inteleseser5 cu privire la intálnirea viitorilor sod, care trebuia
LIS
sii .65 loc la Isca

www.digibuc.ro
Se hotärise ca Ss s r5rnSe acasS, la Passenho-
fen. Dar ducele Max a declarat hof5rit, c5 nu vine
sotie : biluterii, daruri bogate, scrisori infricSrate
de amor Dar toate acestea nu-i serviau la PELERINAJ LA MECCA
nici el la IscM, dacä micuta si scumpa lui Sisi va nimic.
fi exclus5 dela aceast5 aritorie. In schimle, pro- In cele din urmS, incepu s5 se arate milos cu
mitea c5 se va purta bine, cu demnitate prin- supusii si. Cinci sute de persoane, acuzate de
ciarä, contribuind din toate puterile la desSvär- inaltä tr5dare" (ceeace insemna in majoritatea
sirea regescului tárg matrimonial". cazurilor, oarecari reflectii, sau fapte banale,
Merse pán5 la a fSgSdui cá" se va imbräca cum socotite ca primejclioase sigurantei statului) furs
se cuvine si ca minunea minunilor va ISsa puse in libertate. Fu suspendatá starea de
ghitara la Passenhofen. asediu in diferite provincii : Galitia, Ungaria...
Mai multe femei, condamnate la moarte, fur5
gratiate.
SOCOTEALA DE ACASA Autocratul absolut devenise un mielusel. Elisabeta
inaugura ceeace Sofia numea desfrâul milei".
Totusi socoteala de acasS nu se potriveste tot-
deauna cu cea din tSrg. PRIMUL PRÄNZ DE GALA
Cand tSnSrul impSrat z5ri amandou5 surorile la
Ischl, insotite de pSrinti, aruncS Elenei o privire Cu prilejul celui dintSiu pránz de gals, dela
semnificativá. Apoi se scuz i IiniØif o intreb6 Hofburg, Elisabeta instiint5 pe toata lumea, cä
pe Sisi, daca vrea s faca cu cránsul .o plimbare avea de gänd s5-si p5streze personalitatea.
prin pare. 55-mi aduci un pahar de bere I porunci ea
P5rintii rárnaser5 uluiti, privindu-se unii pe cei- lacheului.
lalti. Sofia era nedumeritS, Ludovica furioasS, Mii de scuze, Maestate, m5 tern c5 n'arn
iar Elena umilitS. auzit bine.. r5spunse acesta.
Singu'rul, care zambia ironic, sub mustatä, era Printul de Schwartzenberg tusi politicos. N5d5j-
ducele de Max. Impäratul fu subjugat in cSteva duind s'o indrepte pe Majestatea Sa, spre a o
clipe si fSrS de veste. In dosul unui boschet, in- indruma pe calea bunei cuviinti, ridic5 discret In fiecare an mil de mahomedani fac pelerinajul la Mecca, in ora
läntui cu bratul talia subtire a tinerei fete. potirul s5u cu yin : sod Oast. Necredinciosilor le este interzis sa intre ho cetate, iar
Sisi se desfScu repede si se pierdu prin pSdure, Beau in s5n5tatea Maesffii Voastre (mama de fotografii este strict opriti. Corespondentul nostru a
ea o aprioar5 speriat5. Surprins, impSratul alerg5 Elisabeta ridici si ea paharul, dar nu se atinse izbutit totusi sa obtie o fotografie erslusiva a pietrei sfinte negre
dupa dânsa. Sisi, sprintenS, i-o lug inainte cu de continut. Când i se aduse ins5 berea, se ...UMW, in timpul rugaciunii credinciosilor pelerini.
usurintá. gräbi s'o goleasc5 cu nesat. Apoi spre oroarea
Totusi o ajunse in cele din urm5 Si. in vSltoarea fi consternarea generali, i scoase mänusile albe
veseliei, o säruf5 usor pe obrazul ei satinat, pe le flutur5 in aer, intinzándu-i-le lacheului :
frunte si pe mStasea inchis5 a pärului ei drag.
si
A dori niste c5rn5ciori cu hrean
0 MESER1E
A doua zi dimineatS, ap5rea in organul oficios Sofia r5mase incremenit5 in fate acestei purfári PREA PUT1N
al guvernului, Wiener Zeitung, din 18 August 1854, necuviincioasp. 0 persoan5 de spirit sopti veci-
urmStoarea stire : nului, drept comentar : FEMEN1NA
rifajestatea sa apostolicei i regalei, im- Perla din Passenhofen !
petratul Franz Josef l-iul cu consimfd- Tán5ra imp5r5teas5 se adres5 celor din apropi- Miss Juan Nielsen,
memtul Majestalii Sale ttegele Maximilian erea ei, cu un zâmbet fermec5tor. una dintre putinele
al Bavarieis'a logodit, la Ischt, cu prin- Cred c5 n'am nevoe sä mä rusinez de mainile femei care si-a ales
fesa Elisabeta-Amelia-Eugenia. ducesd de mele. Se vede c5 moda aceasta, de a mince ca meserie sudura
Bavaria, fika Altefelor Lor, ducele Maxi- cu m5nusi la mas5, a fost scornit5 de vreo
electrica a meta-
mitian Josif si Ducesa Ludovica, prinfesei imp5räteasä, care suferea de o boalä de piele. Icier, a feet de-
a Casei Regale de Bavaria. Fie cu bine- Ultima mod5, la curtea noastr5, va fi : f5r5 m5nusi ! ) semnata de catre
cuvemtarea A tot puternicului... asa mai asociatia metalur-
departe. INTRIGI DE FAMILIE l INTRIG1 POLITICE. gica americana ca
Sisi nu stia pe acea vreme c5 tânärul suveran, sa deschida con-
viitorul ei sot, semnase dou5 mii de condamn5ri Intre Sofia, mama impSratului, dornic5 de a gresul din Los An-
la moarte, inainte de a implini dou5zeci si patru domina la Curte, si tän5ra impäräteas5, se decla- geles.In fotogra-
de ani, in timp de cinci ani de domnie. rase un r5sboiu surd si inversunat, care avea s5 fia noastra Miss
Ducele de Max nu era deloc incántat de acest5 dureze toat5 viata. Conflictul s'a in5sprit si mai Juan Nielsen de-
intors5tur5 a lucrurile. F5rä a da prea multe ex- mult prin faptul c5 primii copii n5scuti au fost monstreaza un pro-
plicatii, ii spuse fiicei lui s caute s5-1 uite pe fete. Intärzia s soseasc5 mostenitorul tronului, cedeu de sudura
tânärul impärat. Poate se mai putea strica logodna... iar soacra nu se sfiia s5 fees fel de fel de re- electricii, ea GO-
Dar i se paru c'á vede planând, deasupra Sisiei, prosuri brutale nurorei sale, f5r5 s5 tie seams, rolindu-se printr'un
umbra fatals a Soimului Habsburgilor. Comuni- c5 de fapt imp5r5teasa era inc5 o copil5. costal', de asbest.
catia spiritualä dintre tata i fiic5 p5rea de astá Intr'o noapte, tänära Suveran5, c5reia i se po-
datä ruptä. vestiser5 lucruri inutile, a inceput s5 scoat5 stri-
gate inspäimántate si apoi cázu lesinat5. V5zuse
NUNTA IMPARATEASCA stafia lugubr5, faimoasa Dam5 alba", despre CURSELE OE CA1
care iegenda spune c5 apare in fate membrilor
Alaiul Si miretia serb5rilor de nuntS a fost can- familiei de Habsburg, atunci când sunt panditi $1 LOTERIA PEN-
tate in versuri si proz5. Jurnalele Europei des- de o mare nenorocire. Curtenii incepur5 s5 sop-
criau evenimentul in coloane intregi. Munti de teasc5 vesti lugubre : Elisabeta ar fi pe jum5tate TIN SPITALELE
documente umpleau arhivele cu amänuntele ce- nebun5 ! IRLANDEZE
remoniei nuptiale. Träsura de gals era trasi de In vremea asta, impäratul punea la cale cu mi-
opt cai arabi, albi ca laptele. Pe capetele lor nistrul säu Bach, cu barânul Meternich si cu In anul acesta ma-
se cl5finau penajurile albe ale Austriei. Hamurile ceilalti ilustri 65rbati ai timpului, planuri grandi- rile sweepstake na-
Si hSturile erau paetate cu aur. Coamele erau oase. Visau o Austrie mare, care s5 se'ntind5 tional (curse de cai
impletite cu panglici rosii si cu fire de betea15. pân5 la Ormurile M5rii Negre. Moldova si Mun- si loterie) din h.-
De amândou5 partile tr5surii de gaI5, p5seau tenia erau sä fie pur si simplu incorporate, fiind landa s'a desfasu-
mândri niste lachei in livrele scânteetoare. Intre pref5cute in niste provincii model". rat cu muff fast,
rotile dinapoi ale landoului, era ag5tat vulturul Gospodarii de isprav5, destoinici si cu frica lui fiind organhate in
de aur al Habsburgilor, tinând in ghiarele lui Dumnezeu, adec5 täranii români, erau s5 devie folosul spitatelor.
globul i sceptrul imperial. Spitele rotilor erau supusii lui credinciosi credea imp5ratul La Dublin au fast
de aur masiv, iar usile landoului erau pictate de f5r5 sä murmure si fiind bucurosi c5 au ajuns s5 convoiuri pe strazi
Rubens. facs parte dintr'o imp5r5tie mare. pentru publicitate.
Trei mii de lurnan5rii au luminat altarele cafe- In num5rul viitor vom continua povestea trage- In fotogratia noes-
dralei Augustinilor, unde s'a oficiat ceremonia diei habsburgice, spicuit5 din documentele tra, o harta uriasa
nuptia15. a Eirei (Mandel)
Sprijinit5 de bratul lui Franz Josef, Elisabeta ALEX. F. MIHAIL decoreaza fatada
párea fericifá. primariei din Du-
Totusi, a doua zi, toat5 lumea a aflat c5 Imp5-
riteasa incuiase cu cheia apartamentele sale si
c5 tânärul sot a trebuit sS se resemneze. El
Citif Capete de fete
tinere apar in a-
ceasta kart& in-
dormise singur in patul lui in noaptea nuntii.
Aceast5 purtare neasteptat5 a Sisiei, Ii 045 si
mai mult dragostea. El se folosi de toate mij-
MAGAZ IN U L" semnând pri ncipa-
lele orate.
loacele spre a o putea ciistiga pe tän5ra lui Publicatia lu m i i selecte
Pag. 14 No. 584

www.digibuc.ro
 UN UCIGg RITUAL I N DIAN A FOST
ARESTAT IN FLORIDA I APOI ELIBERAT
John Osciola, un indian in viirst6 de 78 de ani din neamul Semino-
rilor, care ocupau inainte intreaga Florida, a fast arestat de po-
litie, pentrucd a ucis pe indianul John Billy, in veirstii de 30 de ani.
La anchetd s'a dovedit cii motivul crimei a fast c6 Billy a cdlcat
in picioare pe fiica gravid6 a lui Osciola. Aceasta se pedepseste
dupa prescriptiile vriijitorilor indieni cu moartea. Din aceast6 pri-
cind. Osciola a fast eliberat, dupii declaratie. In fotografia noastrii
biitrdnul John Osciola este adus de catre fiul sàu i un politist, lc;
cercetore.

INDIENI SIOXI PRETIND DESPAGUBIRI DELA

STATUL AMERICAN
In anul 1890, intr'o uptá intre trupele americane si indien ii Sioxi, Iângá nisi! Genunchiul riinit" au
fast omoriti 147 de ¡ndien rámánând numai 46 in viat6. Doi dintre putinii supravietuitori au venit
acum la Washington spre a cere secretarului de stat in chestiunile indiene, despägubiri pentru ränile
ccipdtate atunci.
Fotografia noastrii, dela stiinga spre dreapta, James Pipe On Head (pipa pe cap) ; John Collier,
secretarul pentru problemele indiene i Dawey Beard, in v6rstä de 76 de ani. cdpetenia Siax, discu-
kind la Washington.
4. 0 maniä i$i sacrificá ocNi
pentru copilul ei orb
Spre a redo lumina ochilor copilului
siiu Roger, in viirst6 de doi ani, care
in urma unei pneumonii si al unui
pojar si-a pierdut un ochiu si e in
pericol s6-I piordà si pe al doilea,
d-na Laverty din North Wales, U.S.A.
a declarat doctorului cif e gata
sacrifice, dace e nevoie, anaindoi ochi.
Doctorul Ramon Castroviejo, cunos-
cutul oculist din New-York va face
aceastá operatie de transplantare,
zilele acestea. Fotografia noastrii,
infáfiseazó pe copilul Roger Law._rry
care va primi un ochiu al rnamel sale.

SPIONI ARESTATI
IN STATELE UNITE
Siguranta americana a facut mai multe arestari
in legatura cu furful unor importante secrete
militare. In fotografia noastra, Ganther Gustav
Rumrich, un fost plutonier dezerfor dhi armata
americana si Johanna Hoffman din Dresda, coa-
feuza pe vaporul Europa", care au foist arestati
sub bänuiala de spionaj. gi
Pag. 15 No. 584

www.digibuc.ro
 APAIATA D N CINELANDIA
I i

:
N viata lor zilnicä, eta de felurita de a celorlalti murifori, toti artistii
din Hollywood mai mutt sau mai putin au anumite aspecte curioase,
neobisnuite, extraordinare. Totusi, can'd e vorba despre Carole Lom-
bard, reclama cinematograficá se dovedeste neputincioas5 spre a oferi publi-
cului amanunte serioase asupra existentii acestei artiste, cu alte cuvinte, nu
ciocnindu-se cu un alt automobil, masina ei se rostogoli de câteva ori si numai
printeo minune nu si-a gäsit moartea in acel spiiimantator accident.
Directorii intreprinderii Pattie" s'au dus s'o viziteze in clinica unde fusese in-
ternatä si se grabira si-i anuleze contractul : angajara n tánar5 superbá in fru-
musetea ei, iar nicidecum masa de carne sangeranda In care o vedeau pre-
schimbata. Lunile urmatoare au fost penfru Carole Lombard pline de nesiguranta
reuseste s'o infatiseze ca pe o fiinfa asezata si chibzuita. Tot atat de anevo-
ioasa este si sarcina de-a invälui in tácere uncle zburdalnicii ale divei si direc- desnadejcle : pána intr'o zi cand, convin,s5 ca n'ar mai fi putut rämâne mai
forii de presä ai marilor infre- desfigurata decat era, hotari sa
prinderi cinematografice inchee recurga la arta expertilor in
cu aceastä scuza : chirurgie plastics.
E putin cam extravaganta... La cateva luni mai tárziu, sco-
Cu toate acestea, imprejurSrile tându-i-se bandajele, Carole
mi-au dat ocazia de a gasi aparu mai frumoasa decat inainte,
o persoana care a consimtit aträgätoare cum o vedern astázi
sá-mi vorbeasca despre Carole pe ecran. Chipul ei se subtiase
Lombard. Convorbirea noastra capätänd o finete incântatoare,
s`a desfasurat inteun sanatoriu, devenise mai expresiv, mai deli-
situat la vreo 20 de kilometri cat : rärnasese nestirbitä numai
departe de Los Angeles uncle ironia sagetátoare a ochilor ei
interlocutorul se ret7asese spre albastri.
a-si incriji sánatatea cam subre- Incepu de-atunci sa lucreze in
zita. Parea un batran ; desi nu fovárasia lui John Barrymore
mai târziu decat cu sase luni care o considerä cea mai buns
inainte il cunoscusem plin de artista din Hollywood. Mai tar-
energie si caruia nu i-as fi dat ziu, s'a casätorit cu William
mai mult de freizeci de ani. Powell, iar in urmä a divortat.
Ce se intâmplase in acele sase
luni ? Realizase un film cu Ca-
role Lombard ca protagonisti.
Un tremur usor il infiora la a-
mintirea acelor zile.
Dupa cat mi-a spus, domnisoara
Lombard luase straniul obiceiu,
sau mai bine zis mania ca, so-
sind dimineata in studio sili
frece nasul de acelea ale tutu-
ror camarazilor si camaradelor,
adica practicând salutul indian
inlocul celui obisnuit, pe care
de buns searna il socotia
demodat. Frecáturile" acestea
s'au prelungit vreme de cateva
luni si cine le ocolea sau refuza
sS se supuna isi aträgea fulge- Carole Lombard la värsta de
rele nabSclaioasei artiste.
lmaginatia ei in iscodirea far- 5 ani.
selor e neintrecuta. Camarazii
de lucru au pierdut de mult
speranta de-a se mai putea a-
seza fará sa gaseasca pe scaun douá-trei tinte, o sárma electricá legatä de
curent sau o tigare aprinsä ; &Bea se deschidea o usá, apoi se stia ca trebue
neaparat sa cadä ceva in capul persoanei care voia sá intre ; din orke parte
se pomemea racorit, pe negandite, cu o galeata cu apa, iar prin sertarele
cabinelor misunau serpi, sopârle si gängänii desgustätoare. Inteo zi, se rataci
manuscrisul directorului de scena si numai cu mare greutate a fost gasit dupa...
trei ore de cercetari ; iar intr'o altá imprejurare, unul din ajutorii directorului
si un fotograf disp5rura in chip misterios : Carole ii incuiese cu cheia intr'o
magazie de decoruri, foarte departatá de locul unde se fume.
Pe semne isi da cu pärerea interlocutorul meu aceste ciudStenii ale tern-
perarnertfului ei se datoresc faptului ca niciodata, in viatä, n'a intalnit greutäti
reale si peste putinta de invins : se poate spune fara gresealä cä pentru ea
totul a pica+ din cer.
S'a pomenit din copilárie la Los Angeles. Cand avea 14 ani, frumusetea ei
ajunsese proverbiala si Cecil B. de Mille intalnind-o odata, se opri in loc s'o
priveasca si-i spuse ca atunci când va fi mare" sa vie sa-1 vada. Insá mama
Carolei nu era de aceeasi parere : familia lor era foarte bine vázuta in ores f i
visa pentru fata o casSforie stralucitä.
Marindu-se, cu anii, Carole deveni si mai frumoasá si Los Angeles e prea
aproape de Hollywood pentru ca ea sa poata trece neluata in seams. Intr'o 11111111111111111MM11111111111111111
zi, i se oferi un rol pe care-I primi. Dar in curánd se simti plictisitá de-a tot
face pe spectatoarea la luptele dinfre cow-boy-ul cavaler si cow-boy-ul ticalos,
sau sá apará, umilá si nefacand nimic, alaturi de protagonist : tineretea ei cerea
miscare, actiune. Hotári astfel sa intre in trupa faimosului realizator de filme IDona elegante atitudini ale Ca-
comice, Mac Sennett, din mainile cSruia iesiserá atâtea stele, ca Gloria rolei Lombard.
Swanson, Bebe Daniels, Marie Pervost. Totusi, Carole nu straluci multä
vreme in trupa aceea si un tartar actor, William Povell, ii obtinu un contract
cu Pathé.
In chipul acesta artista porni pe drumul adevarat, drumul cel mai bun, si din
ziva aceea viata ei a fost o neinfreruptä miscare : juca foot-ball, tennis, calgrea
ca un bárbat, se facea rernarcata in parfidele de golf. Nu cunostea frica, iar
nervii páreau pent-1.0 ea ceva necunoscut. Niciodatä nu conducea automobilul decat
cu 120 km. pe ors, iar agentii de circulatie inchideau ochii oridecâteori o ve-
deau trecând. Dar toate acestea nu se puteau sfârsi decât in riu si, odat5.

Pag. 16 No. 584

www.digibuc.ro
 f5r5 sgomot, fár5 ca sentimen- atunci când are invitati acestia
tele lor reciproce s5 par5 schim- trebue s5 se serveasc5 singuri
bate. Ap5ru apoi in viata ei dintr'Lin frigorifer enorm instalat
Ross Columbo, seful unei or- in perete.
chestre de jazz, care muri intr'un Are un câine, Pushface", c5-
CURIOZITATI DIN LUMEA LARGA
accident acum câtiva ani si in ruia ii spune the Killer" (asa- CASA DE ODIHNA PEN- a cif it 25.000 pagini de rapoarte, al cuvântului. Medicul spitalului
urm5 Robert Riskin, scenarisful sinul) desi inf5tisarea bietului TRU MILIONARI iar in cursul diferitelor discutii constats totusi c starea
din Frank Capra. animal e mai mult speriat5 de- a pronuntat aproape 15.500.000 bolnavei era absolut nor-
De cave timp se spune c5 cât fioroas5. Un doctor ame- de cuvinte. ma15. Numai muschii picioarelor
Clark Gable ar fi divortat
rican a cump5rat
pentru ea si c5 intre amândoi
Toaletele ei sunt totdeauna dintre
un castel vechiu SA NE INGRIJIM DE se atrofiase intr'asa mäsur5 incât
cele mai elegante si le poart5 a trebuit s5 se renunte la ideea
ar exista leg5turi ce, deocam- pe corpul gol, ceeace-i vr5jeste
in apropiere de URMASII NOSTRI de-a o Invita s umble din nou.
dat5, doresc s5 nu devie publice. pe
Salzburg si inten- Deoarece mu It i
admiratori i prieteni, iar
Acelora cari au vizitat Meca tioneaz5 sad trans- technicieni soco- SEXUL SANGEROS
cenzura tip5 impotriva acestor a-
forme in azil pen- tesc câ zgornotele
cinematografului Ii s'ar p5rea puc5turi scandaloase. Dar ceeace Aproape dou
tru milionarii a- strkilor moderne
greu de inchipuit un Hollywood directorii ei socotesc a fi o adev5- mericani obositi. mii de vizitatori
f5r5 Carole Lombard care in rats nebunie este faptul c5 ar- vor fi necunoscute
In acest azil, cei ad5postiti vor pe zi trec prin
haosul acelei lumi extravagante tista are un aeroplan personal irebui s in orasul viitorului,
diferitele sec tii
este cea mai extravagant5 si pe care-I piloteaz5 ea ins5si. prin care iscäleasc5 o declaratie
isi iau obligatia de a
de curând au fost
ale uriaselor aba-
sv5p5iat5 dintre toate, singura Acestia se pierd cu firea numai renunta la orice gând de afaceri sigilate in temelia
unui sgarie-nour din New-York toare dinChicago.
care spune adev5rul f5r5 ocoluri la auzul toanelor ei, clatin5 din pentru tot timpul cât vor r'ámáne Raportul d intr e
si in fata oricui. cap, inaltá din umeri si, ducând in castel, precum i la numele câteva discuri speciale, nealtera-
bile, pe care sun.' imprimate sgo- femeile i b5rbatii
Carole si-a construit o casa f5r5 un deget la frunte, soptesc : lor, luând in schimb un pseudo- cari doresc s5 fie martori la
sufragerie, deoarece prefers s5 Ce sä-i faci ? E putin cam motele tipice ale unei strki, ca :
nim. Anonimatul va fi respectat injunghierea vitelor este de 2
m5nânce láng5 c5min, astfel c5 scrântit5,...". sunete de claxon, scârt5itul frâ-
G. R. in chipul cel mai riguros i ast- la 1. S'a constatat c5 cel putin
nelor, fluerul politistilor si altesgo-
Jel fiecare va putea s5 se odih- cincizeci la sut5 dintre b5rbati
mote obisnuite in viata unui oras.
neasc5 intr'o liniste deplin5. Prin- Discurile au fost inchise intr'o prefer5 s r5mâie afar5, pe când
tre alte lucruri, milionarii VOr aproape foate femeile, f5r5 deo-
caset5 de aram5 care mai con-
trebui s5 taie lemne. tine un gramofon si instructiuni
sebire de clas5, intri5 spre a

atât pentru scoaterea substantei vedea spectacolul sângelui care

10.000 LEI PENTRU UN curge in valuri.
CUIB DE PRIVIGHE- care ap5r5 discurile de agentii
TOARE
carosivi, cât si pentru a le face CEL MAI VECHIU TRA-
s5 cânte. TAT DE NEAGRESIUNE
A distruge un cuib TRENA IMPARATESII Stiati c5 primul
si a omori p5s5- Cea mai lunga tratat de neagre-
relele nu e o tren5 care a in- siune ;titre dou5
prava frumoas5.Ba 4 frumusetat vreo- tari despre care
e chiar o pagub5 dati rochia unei aminteste istoria
adus5 agricultori- femei, pare s5 fi a fost incheiat a-
lor din partea Io- fost acea pe care cum trei mii de
culuL dup5 cum ,Caterina cea ani ? Aceasta a
dovedeste calculul urm5tor. O Mare a Rusiei a demonstrat deun5zi vestitul sa-
privighetoare mânânc5 circa 50 purtat-o in 1762, in ziva inco- vant austriac Joseph Struzevic
de viermi pe zi, adic5 250 viermi ron5rii sale la Petersburg. Avea intr'un foarte interesant studiu a-
pe zi pentru un cuib de 5 pà- o lungime de 68 metri si, spre supra anticei civilizatii a Egiptului.
sàrele, sau 7500 viermi stârpiti a o sustine, a fost nevoie de P5rfile contractante erau Egip-
intr'e lunâ. cincizeci de persoane. tenii si Ittifii iar acordul lor,
BATRANETE SI COPI- fixat in 18 puncte, era sculptat
UN RECORD AL LUI SIR in liblite de argint. Definitia
SAMUEL HOARE LARIE acestui acord : Conventie de
Intr'un spital din pace sif rat ernitate vesnicii",
Sir Samuel Hoare, Johannesburg, s'a precum i cuprinsul lui, care pre-
fost pSn5 acum trezit din somn, vedea un arbitraj penfru orice
câteva luni minis- dup5 treizecisiunu
tn., de stat pentru
neintelegere posibil5 intre cele
CELE TREI PREMIATE LA UN CONCURS DE FRUMUSETE PE PLAJA de ani, o femee dou5 p5rti semnatare, arat5 c5
DELA PALM BEACH, FLORIDA India, se poate 65 trârt5 anume conceptiile diplomatice nu s'au
In mijloc Miss Helen Cater, regina frumusetH din Palm Beach pe mândri c5 a Oa- Anna Stvane- schimbat in scurgerea aces-
1938, premiul II Miss Jane Warwick (dreapta) si cea de-a treia bilit un record de koet. Inchipuiti-
Miss Renness Neilsen (stiinga), la Imnartirea nremiilnr tor trei mii de ani. Numai ul-
timp si de energie v5 uimirea infirmierilor când bol- time clauz5 n'ar putea s5 figu-
spre a intocmi o lege privitoare nava, ale c5rei facult5ti mintale reze intr'un tratat modern. latà-i
la constitutia indian5. In r5stimp s'au vádit alterate de indelun-
de sapte ani ce s'au scurs pân5
textul Reizbunarea divini-
DINTI) POT DEVER! gata perioad5 de Ietargie, ceru rettilor egiptene ittite sii
ia voiarea legii, Sir Samuel Hoare s5 i se dea... juc5rii. Särmana
a finuf 600 de discursuri, a ris- se abatii asupra aceluia care
STRALUCITORI CA BIJUTERIILE b5trâná rec5zuse in mintea co- nu va respecta aceste obli-
puns la 15.000 de intreb5ri, a piláriei in sensul cel mai strict (Ja(ii".
Kolynos indepârteaz5 rapid
uratele pete galbene, dIs-
truge microbii bucali cari 4enu1 padra fardu
produc caria, dntii deve- palid rosee !b!onde rod2,
nind albi si frurnosi. Incer-
cati Kolynos crema de dinti
SCPERK.,.
PARIS . BERLIN NEW YORK .loi
antisepticä.

IÇOLyNo orange .s.bvtci

Sporiti sfráluci- Economisiti-
CREAm rea zambefului
Dv. prin c u rn p r and
lond inthis
KOLYNOS tubul mare oral
blond inchis upr
brunet Cine doPeste
Capacitatea de brun
thatain fonct5
bums*
munca si chatain fond, '
, la pudra Mystikum, fine
/mul, invizibile §i splendid parfumate.
CCL ato-

,
bucuria vietii
suferii adeseori din cauza constipatiei. Ganditi-
chataln fonte
negru fAlegeti inse pudra Mystikum §i
va ce boll periciik=se pot fi eauzate prin negru 'tompactul Mystikum (Ford) dupe tabe
activitatea intestinald nereguìaii. Apri.rati-vg
sändtatea, ingrijindu-vil de un scaun regulat. la Scherk. Veti radia frumusete si incantare, Intot-
in modul cel mai eficace, land Leo-Pilis".
pe zi swat /cleauna i pretutindeni.
suficiente.
Cereti tabela Scherk in ori- pudra
Pag. 17 No. 584
ce magazan ae specialitate. 111ustikum
Compactul Mystikum (Ford'
www.digibuc.ro

I N 1851; malurile lacului Michigan erat.,
complet desarte si singuratece.
Un emigrant irlandez, pe nume
O'Lear y, a venit totusi sä se insfaleze
prin aceste locuri, uncle colinele inainfau
ca un promonforiu in mijlocul apelor si
urmat de vifeaza sa sotie si frei fineri
bäieti, Dyon, Jack si Bobb, a construit o
locuintä rusticä, din trunchiu de copac. Câtiva
ani mai farziu, aci avea sä se ridice o in-
semnatii fortäreatä, care, dupà cateva de-
cenii avea sa devie Chicago, capitala Illi-
nois-ului si unul dinfre cele mai mail orase
ale Stafelor Unite.
Dotat cu o energie putin obicinuitä, O'Leary
a fosf creaforul orasului si a stiut totdeauna
sä transmitä nu numai a lor säi ci si celor-
lalti emigranti cari s'au adunat in jurul ski,
curajul si tenacitatea care le-au ingâcluit sá
inving6 toafe greufiitile si sä doboare toate
piedicile. Sub impulsul ski, micul sat, care
devenea pe zi ce frecea, mai insemnaf, a
träif ani Indelungati de liniste si prosperitate.
Dar O'Leary avea sä moar5 Infr'un
accident stupid. Linia de cale feratà, ce
deservia orasul Chicago, fusese focmai inau.
gu.-atä. Intr'o Duminica insoritä, intreaga
familie se plimba cu trásura, cand fatal
observând la o cotiturä a drumului greaua
locomotivä, care se apropia scuipând nouri
de fum, se hotärT sä se ia la infrecere cu
ea. Plesnind din bici si-a imboldif calul
sä si gräbeascii goana. Era un match
pasionant, iar cälätorii din fren, incu-
rajau prin strigâtele lor pe conduckorul
träsurii, care álerga cu mare vitez6 pe so-
seaua ce ducea dealungul cäii ferate. Dar
accidentul stupid se produse pe. neastep-
tafe. Trásura se ciocni de locomotivä. Sär-
manul O'Leary, gray ránit, pierdea mult
sange. Simtind cii-i slábesc puterile, a che-
mat lang6 el pe sofa si pe cei frei fil
säi cari, printr'o minune, nu aveau
nici cea mai mica ranä.
Dupáce le-a
"s*
.4.'..--;;.`47%t
tin antrenament al
femeilor sportive din
Chicago.
recomandaf sä facâ tot posibilui
opera, a murit.
ca continue
D-na O'Leary trebuia sä se bizuie, de aci inainte,
numai pe fortele ei, sore a castiga existenta afat
penfru dânsa cat si penfru cei frei copii ai säi. 135-
gand de seamä c vecinii se murdäriau, din cauza strá-
zilor noroioase, ale micului ores, se hotäri s creeze o
nouá industrie si anume, spälätoria. Ea deschise o prä-
välie cu firma La sp61 àtori a pari anc7", iar grädina
fu transformatä, in scurtä vreme, intr'o uscäforie infinsá.
Comenzile fiind numeroase, d-na O'Leary adunä, in
scurtä vreme, o avere insemnatä.
Prin 1871, Chicago era un ores mare, in care domnia pros-
peritatea, asffel din foate colturile lumii sosiau, pe malurile
Michigan-ului, oameni, in caufarea norocului. Familia O'L eary
se bucura de o reputatie buná, iar cei trei copii deveniserä
frei bärbati. Dyon se lansase mn infreprinderi mari, Jack se
ocupa de problems administrative lar B o b lo dunce o exis-
tentä färä niciun rost, risipindu-si banii färä socotealä.
In timpul alegerilor municipale, care au avuf lac in vara anului
tLd.a ' Ct t)
187 I, Jack
trr"'"110119111"1"Mrl, O'Leary a frebuit
0 - ° oliotio0 I t
"'""
- 0 rtrn"" lupte in mod serios impotriva
candidatului, sustinut de fratele
D y o n. Jack era pentru o politic5 de epu-
retie. El voia s scoatä din ores elementele sus-
pecte, care frecventau bmrurile, fripourile, ca-
sele räu famate si care umpleau mahalalele,
D y o n, care deschisese tocmai un stabiliment
ai de lux, numit French Casino", unde se
dansau french cancanuri", ca'n Montmarte,
s'a declarat adversarul cel mai hotärit al
:
acestui program. Cu toate acestea, Jack fu
ales. Nuns la putere, el anuntä cä-si va
pune programul in aplicare.
CATASTROF A
Atunci se produse catastrofa Infior5-
toare. In ziva de 7 Octombrie a is-
bucnit un incendiu. A putut fi localizat,
cu IT/ate imprejurärile defavorabile.
Vara fusese intr'adevär foarte sece-
Fotografie nocfGrnii
a expozitiei mondiale
din 'Chicago.
Pag 18 No. 584
www.digibuc.ro
 foasS, vantul sufla cu iar
casele si pán5 chiar si trotua-
rele erau de lemn.
Dupa linistirea primei alarme,
locuiforii si-au reluaf ocupatiile
obicinuite, In timp ce ziarele
cereau municipalitätii s5 ia mä-
pentru evitarea unui nou
suri
incendiu.
In ziva de 8 Octombrie, pe la
ora 9 seara, focul rekbucni. 0
vac5, ce se afla Intr'un staul, a
rasturnat o lamp5 de petrol,
dand astfel foc ieslei. In cafeva
minute, case intreag5 era prada
fl5carilor. Locuintele vecine fiind
de lemn, focul se propaga cu
repeziciune. S'a dat alarma, dar
pompierii, cari aveau obiceiul sä
sarbatoreasca victoriile prin li-
batiuni copioase, erau tocmai
In tolul petrecerii, date cu ocazia
victoriei obtinuta cu o seara
Inainfe, astfel c atunci când s'a
sunat alarma, niciunul dinfre ei
nu era In stare s5 se tie pe pi-
cloare, cisfernele erau
iar materialul in desordine.
goale,
Infre timp, fl5carile câstigau
teren. Un intreg cartier era In
fl5c5ri. Vântul, care mai sufla
înc intensifica incendiul si crea
noui focare. Nu departe de lo-
cul unde isbucnise focul s aflau
mari cl5diri comerciale, care p5-
reau s5 reziste. Curând au fost
ele cuprinse de fl5c5ri, iar
dup5 scurtä vreme s'au pr5busit
cu un sgomot feribil. Palatul de
justitie a fost apoi inconjurat
de fl5c5ri. Dupa trei ore, nu
mai ram5sese din el decal- o
gr5mad5 de ruine fumegánde.
Cand se pralausi c'opotul mare,
care constituia glorie palatului
de justitie, locuitorilor orasului
li se p5rea c5 le-a sunat ceasul
din urm5.
INCHISOAREA IN FLACARI
Putin dupä aceea, lu foc si
Inchisoarea. Cei 150 de deli-
nuti au fost eliberati. Profitând
de ocazie, au pradat un maga .
zin de bijuterii din apropiere.
Imobilele cadeau unele dupa
altele prad5 flacarilor. Se parea
nimic nu poate opri drumul
dezastrului. Un rail care pa'rea
s5 poafa constifui un oarecare
otasfacol, fu trecut cu usurinfa.
Dup5 cateva clipe, sinistrul ajun-
gea la uzina de ap5 care se
afla la doi knometri distant5 de
primul focar al incendiului. Van-
ful sufla cu putere, ridicánd
f5ciuni aprinsi, pe care-i purta
la disfante mari, Intensificand
dezastrul. Nimic nu putea sia
In calea focului. Clädirile, fie ca
erau de car5rnid5, de ciment,
mefal sau lemn, c5deau prad5.
Vuetul focului, trozneful provocaf
de prâbusirea peretilor, explozia
butoaielor de alcool si benzins,
dominau strigSfele de spaima
ale multimii.
Pe la ora trei dimineata se
auzi o defunatur5, care sgudui
aerul, pe o raz5 de multi kilo-
mefri, jur imprejur. Gazomefrul
orasului sarise in aer. Mai bine
de o suf5 de mii de persoane
au frebuit s fug5, din fata in-
cendiului. Focul isbucniseInfr'una
din mahalalele cele mai populate
ale orasului, unde se aflau nu-
meroase stabilimente interlope.
peste valuri de o mama' pe care
Locuitorii au trebuit sa-si pa- apele o acoperiser5, apoi dis.
r5seasc5, in cea mai mare grabâ, parea si el.
locuintele. Unii erau foarte su- In cartierul nordic al orasului,
mar imbräcati, iar altii purtau care fusese ferif de incendiu,
in spate brume de avere, pe se gr5madise numerosi curiosi,
care au putut-o salve. s5 asiste la fragicul spectacol.
Panica stapania strSzile. Lumea Crezându-se apârati de un pä-
alerga z5p5cita incoace i Inco lo, rau, n'au luaf nicio masur5 de
nestiind unde s5 se refugieze. prevedere, astfel c5 spaima ie-a
Indivizi, certati cu morale si fosf cu ataf mai mare, când au
justitia au profitaf de zapäceala v5zuf c5 fl5c5rile au frecut cu
generala, pentru a prada pra-
usurinta de acest obstacol. In-
valiile, pätrunzând In cârciumi,
torcandu-se, au observat cä sunt
unde s'au Imbatat. Unii dinfre inconjurati din frei pärti de f15-
ei, prinsi asupra faptului, au fost cari. Rámanándu-le o singura
spanzurati imediat, dar autori- sperant5, s'au aruncat in ap5,
t5tile, care s'au sfräduit s5 do-
ingreuind astfel situatia celor
mine multimea, n'au reusit sa se cari luasera dinainte aceast5
fac5 ascultafe si au frebuit s5 ma5ur5 de prevedere.
renunfe la lupf5. In intregul oras domnla o de-
Pompierii au incercat s5 reacti-
oneze, aruncând In aer ciiteva
sordine nemaipomenit5. Au fost
numeroase victime. Oamenii au Lux sau
netesitate?
Dintii sänäto0 constituie
ceva tot atfit de im-
portant ca si un stomac
sänätos. Dintii, ca ,ele-
mente vii", sunt in stransä
legatura cu circulatia
sângelui. Prin dinii stricati
microbii patrund in singe
pot da nastere bolilor
de inirna: rinichi i arti-
culatie. ingrijirea zilnieä
Podui peste lacul Michigan. care urmearii SQ tobileas-
cii o eqäfur rapicki intre Chicago si rsàrifuI Amerkei. a dintilor este deci mai
importantá decät ingri-
locuinte, spre a täia astfel dru- cäzuf prada fl5c5rilor sau apei.
mul incendiului. lncercarea nu iar foarte multe bersoane au
jirea frurnusetei. Un in-
le-a reusif insâ, asffel câ fiecare
fost calcate in picioare, sau au cercat mijloc de aparare
nu s'a mai gandit decaf la sal- murif asfixiate. Sinistrul a duraf
varea sa personalä. Se dädeau
contra bolilor de dinti
frei zile si a ras depe fafa
adev5rate lupte, penfru a pune pamântului frei p5trimi, dintr'un consta in cunoscuta pasta
st5panire pe o frakur5. Chiria
unui car costa, la Incepuful noptii
oras Inflorifor si mándru. de dinti Chlorodont, de
Unii 1-au acuzat pe J a ck
10 doled, putin dupa aceea 25 o superioara calitate.
0' Lea r y, c'ar fi autorul sinis-
de dolari, trebuind s5 pratesti Ea stimuleaza activitatea
trului, Incepând astfel programul
dinainte c5rutasului. Uneori in-
s5u de asanare. Dar primarul a glandelor salivare, asi-
fervenia cafe un orn energic, putuf s5 se disculpe cu usurintá.
care reusia, sub arnenintarea
Dup5 localizarea incendiului, pu- gurând astfel in mod
revolverului, s5 puie capát aces- nand in practic5 principiile pa-
tei odioase speculatii.
natural apararea dintilor.
terne, Jack, ajutaf de fratii s5i
Un funel care deservia una din Dyon i Bobb, a inceput s5 Gânditi-va deci mereu :
principalele cai de cornunicatie reconstruiascä orasul. In ziva de
Prim& lucru dimineata
si In care se refugiaser5 nume-
10 Octombrie, la mai putin de ultimul lucru seara
rosi cet5teni, s'a pr5busit. Ace- 48 de ore dupä localizarea in-
easi soart5 au avut-o si cateva cendiului, o felegrama anuntS
poduri. Refugiul natural, cel mai lurnei uluife :
apropiat, parea s5 fie lacul. Orasul Chicago va fi reconstruitl
Nenorocitii intrau in ap5, 'Dana' Astfel, in limp ce unii mai stin-
la larau si se ap5rau de ploaia geau ultimele focare, câtiva
de scanfel, scufundându-se din barbati curagiosi si energici,
când in când In valuri. Pnimii punând In practic5 principiile
cari intraser5 In ap5, trebuind care au fosf acelea ale bStrá-
s5 se retrag5 neconfenit, au
nului O'Leary si care erau
ajuns in locuri adânci, unde s'au identice cu ale poporului ame-
Inecat. Se putea vedea, din rican, consfruiau pe ruinele fu-
limp in limp, un copil finut megânde, un oras nou, Chicago.
Pag. 19 No. 584
www.digibuc.ro
 ROOSEVELT AL !ILEA VA
URMA WI ROOSEVELT AL ILA?
MERICA este o tara a specializarilor. Aceia
a familiei Roosevelt e aproape unica si
numai familia La Follette, din Wisconsin,
ii face o concurentS serioasa. Aceasta specializare
consista In a prepare pe tinerii membri ai familiei
spre cariera politicä si aceasta e cu afht mai sem-
nificativ, cu cat tinerii bine", din America, dis-
pretuesc profund politica.
In familia Roosevelt, vlastarele sumf chiar dela vârsta
adolescentei initiate in directia Inaltului post de
conducere a tarii. Orice s'ar spune de Franklin D.
Roosevelt, el va r5rnáne in istorie, Impreunä cu
varul säu Theodor Roosevelt, ca unul din cei mai
straluciti presedinti ai State lor Unite.
Nimeni nu poate prevedea In momentele de fats,
daca un al treilea Roosevelt va ocupa Casa Alba,
dar e evident c5, in cercul acestei familii, James
Roosevelt, fiul mai mare al presedintelui, care e
pregatit pentru aceasta sarcinä cu grij6 si evidenta,
6 cel mai muff de gándit inamicilor dinastiei
Roosevelt.
CEL MM BOGAT DINTRE ROOSEVELTI
lames Roosevelt are 30 de ani. E de statura
putin chel si de departe cel
subtire,
aine imbracat din Washington. Are farmecul
rintelui sau si extraordinara capacitate a mames sale
de a se ocupa cu douSzeci de treburi deodafa.
Dupa terminarea studiilor la Universitatea din Har-
vard, James se casätori cu Betsey Cus'ning, fiica
unui chirurg din Boston. Draguta, rezervata, Betsey
Cushing este foarte mult iubita de presedintele
Roosevelt. Viata tánarului menaj decurge linistit.
Imediat dupa ferminarea studiilor, James Roosevelt
infra' la o companie de asigurari, unde activitatea
sa dadu admirabile rezultate. tri momentul de fats
el frece drept cel mai bogat dintre membrii fami-
liei Roosevelt, cu exceptia bunicei sale, d-na Delano
Roosevelt.
Un timp, James a dus o
viata destul de usurateca. Ca
la toti tinerii, ii pläceau pe-
trecerile, dar e muff de a-
tunci si astSzi ochii prese-
dintelui sunt atintiti numai
asupra Iui. insoteste pe
El
tatSI sáu In turneele electo-
rale ;i asistá la toafe marile
conventii politice.
1 TOWS! AMABIL
In momentul de fatä, James
Roosevelt ocupa un post de
cea mai mare importanta. El
e diriguitorul New Deal-ului.
Aceasta Inseamn5 ca el e
insarcinaf s mentiná legStura
cu cele douSzeci si patru de
agentii guvernamentale create
de fatal sat,. Fapful denota
cS el este confidentul cel
mai intim al presedintelui si
cunoaFte foate secretele de
Stet.
Vine la birou la ora 8,30 dimineata. Deschide corespon- chestiunea ca James sa urmeze tatalui sau imediat
denta si apoi se duce sa. vada pe fatal sau, inainte ca in 1940.
acesta s5 se fi ridicat din pat, pentru a primi ordinele. Dar este evident ca el lucreaza pentru un viifor
Dupa aceasta pleaca din nou la birou, unde, pana la mai Indepartat i considera postul actual ca o mi-
ora 18,30 si câteodata mai tarziu, primeste pe acei din
nunata scoala a uceniciei.
colaboratori si cari nu stiu cum sa se descurce in labi-
Rolul säu e, in spefa, acela al unui mare vizir. Sa-
rintul complicat al New Deal-ului. El Ii dirijeaza catre
serviciile competente, unde se Insarcineaza sa rezolve lariul sau e de 10.000 dolari anual.
pentru ei chestiunile mai delicate.
James are o situatie foarte dificila. S ocupi un post de
o Mare importanta, cand esti fiul stäpanului atot-puternic,
nu e deloc comod. E notoriu îns c putini din oamenii
sai se plhng de el. Colaboratorii si sunt mai curand
mirati c ie s'o scoatä la capat atat de bine si totusi
atat de amabil si sarguitor.
ACEIASI VOCE CA A TATALUI
James isi mai ajutä parintele si sub alte forme. Prin prie-
tenii si personali si legaturile sale variate, el este un
agent de informatie de primul ordin. Primul care-si vede
stäpanul" la desteptare, e ultimul cared vede inainte de
a se culca. Nimeni in momentul de fata, nici chiar mama
sa, nu este intr'o intimitate atât de stransa cu seful sta-
tului.
mai James Roosevelt tine si discursuri. Vocea sa, la microfon,
se aseamana foarte mult cu aceia a Presedintelui. Daca
nu ai sti cine vorbeste te-ai putea Insela cu multa usu-
rinta. Discursurile sale sunt strict ortodoxe si totdeauna
in linia Deal-ului, ceeace face ca nu se stie inch dacä
el are o filosofie distincta de aceia a stapánului".
Dar fiul lui F. D. Roosevelt pare sa aiba aceiasi linie poli-
flea cu a tatalui sau. Si totusi oricat ar parea de ab-
sorbit de ocupatiile sale cotidiene, el nu neglijeaza pe
acelea care vor forma poate pârghia ce-I va duce la
puterea suprema. Are o gard5 care ii este complect
devotata.
Pentru a fi presedintele Statelor Unite, trebue s ai
tre7prici,-;nr1 de ani impliniti. Deci nu se poate pune
James Roosevelt Il
insoteste pretutindeni
pe fatal sau,
presedintele.
Familia Roosevelt. Al
doilea din stoinga, in
picioare : James
Roosevelt.
*011110;',..
Pag. 20 No. 584
www.digibuc.ro
 CONDAMNAI
Cidaul american Watson viziteazei Europa.-0 nowil
metodii de executie asfixierea.
A M expediat" al douäzeci-
lea condamnat prin me-
toda aceasta, spune Lew
Watson, celebrul calau american,
In vizita... la Paris. Moartea e
instantanee. Nici cea mai mica
suferintä. 0 eruptie de gaz si gate.
Sufletul nenerocitului a paräsit cor-
pul sau. Metoda umanitara. Watson
povesteste ca prima sa executie
cu gaz practicatä In 1932 nu era
deloc Incurajatoare. Armata ne-a
Imprumutat un tub de gaz de raz..
boi. Gardienii au introdus pe con-
damnatul Jacques Reppin de 40
de ani, de doua ori asasin, in ca-
mera care nu avea pe atunci nicio
mobilá. Cu lanturi la main; si la
picioare condamnatul a ramas asa
mai muff buimScit decSt fricos
inevitaloilul.
Am intrat cu fate protejata de o
mascä am deschis tubul de gaz si
am iesit trántind use. Ah, urmarea
o väcl si acum. Prin ferestrele pro-
tejate in interior de un grilaj,
rnartorii Ingramáditi intr'un culoar
observa asa cum o cere regula-
mentul agonia condamnatului. Un
spectacol Infiorafor. Sarmanul indi-
MIME
Executia lui J. Fouler in
933. 'Ciiteva clipe au fast
suficiente.
;
LA MOARTE
Doi condamnati la moarte prin asfiziet Nelson Boyer
asasinul unei femei si Henry Borenz, specialist in ata,
vid sufocat intelesese Insfarsit. Alerga dintr'un colt la
altul, In camera lui de moarte. Gura este larg deschisS.
curile asupra trenurilor.
Ochii iesiti din orbite. Cu amandoua mainile se tine de gat.
Deodatä sare pe tubul de gaz i hicearc s mpiedece erup-
tia mortals. Nimic de facut. Tubul cede din mana, ne
priveste fix si in sfarsit ingenunchiaza inainte de a muri.
Tocmai in acest moment un strigat de panica izbucneste
In randurile martorilor. Infiltratii de gaz emanand din
camera patrund in culoar. Fara sa-mi pierd sângele rece
ordon : Domnilor, iesiti in liniste. Isi inchipue oricine
bilantul hainelor rupte, al dintilor cazuti etc. Daca m'ar fi
ascultat cine trelouia dela inceput asi fi construit o cabins
numai in metal. Si credeti-ma, niciodata n'asi fi folosit
gaze de razboiu. Astazi intrebuintam un gaz nou si o
metoda noua. Gazul este amestecul 35" camera de as-
fixie e metalic5 si e atat de mare ca s poata incapea
un scaun pe care sä stea condamnatul. Rapiditatea ope-
ratiunii este atát de mare ;neat daca un martor emotionat
al executiei inchide ochii in momentul cand träntesc usa
el nu mai vede atunci cand o deschid decat un cadavru
Ultimo perfectiune a exe-
cutiei prin gaze : cabina
Omul care a inaugurat amestecul
35, continua celebrul calau american
se numea Donald Ross de 18 ani.
Asasinase brutal prin lovituri cu o
cheie englezi o femee batrana
pentru a-i fura economiile. In opt
zile a risipit banii victimei sale cu
femei. Una din ele I-a denuntat,
politia a oferit o suta de dolari
pentru capul lui. Eram foarte nervos,
spune Watson. De zece, de douä-
zeci de ori am cercetat instalatia
pentru a o pune la punct. Con-
damnatul cu dintii clärrtSnind im-
Agonia condamnatului este urmiirita plore : iertare, vS rog, iertare. Nu
de martori, in afara celulei de vreau s mor ca un soarece. Deo-
executie. data un strigat de groaza izbuc-
MINNA
neste si IncearcS sa se zbat5; prea
tárziu insa. Trantesc usa. Nici n'am
oum5rat pans la dol si Ross era mort. Actiunea gazului a fost fulgeratoare.
Nu am executat astfel, continui Watson, decat o singurá fernee, o vestitS gangsterita care si-a
ucis bärbatul In chip ingrozitor. PSna'n ultimul moment, directorul inchisorii i-a dat sperante cà
va fi gratiatS. Cand a intrat in celula pentru a-i cere dupa obiceiu sa-si aleagS ultimul menu,
femeia a test apucatá de o ingrozitoare criz5 de nervi. A fast puss In cämasa de forta. Dupa
ce s'a calmat a comandat o mass pantagruelia : hors d'oeuvres, pasträvi, pui, fripturS, branza,
salata si inghetata. I-a frebuit mai mult de o ora ca s devoreze toate acestea. Odata masa
terminatä ea anuntä : Sunf gate, uimind toata lumea prin curalul ei. In fate cabinei femeia a
lesinat. Repede, repede, am strigat, asezati-o pe scaun. Am fast bucuros v inchipuiti sa profit
de aceastä ocazie. Odatä usa cabinei inchisa Margareth Sherkey si-a dat sfarsitul fara sa observe.
Al doualecilea condamnat se numea Peter Sikel, un gangster de temut care a ucis un agent
motociclist.
Sikel a murit curagios, traversând sale unde erau adunati martorii el le adresa surazand un ultim
salut. Buns ziva, domnilor ziaristi. Spuneti citiforilor ca am stiut sâ nghit doctoria mea färg
fac mofturi. In cabina el continua sS surada. Deodata emanatia de gaz il pátrunse si sterse
turásul de pe buze. 0 contractiune imperceptibila si tofu] se sfársi,
Peg. 21 584
www.digibuc.ro
DUM CA PORT

-:;"ftglik

VENUS
A INVINS, LA
LUPTA MARE,
JUVENT US
In cadrul optimilor de finala pentru cupa României, s'a jucat Duminica pe
arena Venus, hi fafa a 13.000 de spectafori, matchul dintre Venus si Ju-
ventus. Dupa o parfida dramatica, primii au invins cu scorul de 3 1, numai
dupa prelungiri. Publicam aci trei faze emofionante din aceasta partida,

CAMPIONATUL NATIONAL DE
CICLO-CROSS
MEW

Duminica s'a alergat in Capifala curs* de cklo-cross,

pentru campionatul national. Campionatul a fast celis-
tigat de alergatorul Tudose (Principele Nkoiae).
Fofografia noastra infatiseazii pe coneurenti la plecare,

SPORTUL STUDENTESC A INVINS

VICTORIA CONSTANTA
Ca match de deschidere, la partida Venus-Juventus, s'a jucat,
tot in cadrul optimilor de finalà ale cupii României, matchul
dintre Sportul Studenfesc Bucuresti si Victoria Constanfa.
Primii au invins cu 4 O.

Pag. 22 No. 584

www.digibuc.ro
 Stimulati intestinui
COMEMORAREA SCRIITORILOR MOR
Dv. lenes si và yeti

simli mai tineri

Intestintil Dv. masoar na nulL Ut metn. Dace
el nu se goleste complcct cel pMin odata pe
zi, resturile alimentelot se ecumuleaza, produ-
cand toxine s acizi. Acestia tree In sange si va
intoxica ntreg organismul. Atunci va simtip
obositi deprimati. Veti suiert de dureri de cap,
:Wren de spate, de reumatism xi multe alte burl
Nu incercati sa remediati acest rii lor(dna in-
testinul cu purgative nuternice, ci luatl mica
doza" zilnica de skim Kruschen, care Incetul co
incetul va readace intestinul Dv. la o functio-
nare normalk Inainte de a fi luat prima jumatate
de sheik yeti ti uimiti de rezultate. Privireis va
fi din nou vioaie, tenul stralucitor, mersul
sprinten va veti Multi tntJnerit, tnteun co-
vant, va yeti bucura de aces invidMta dna-
+ate Krusi.oiana". Flamm! mare 95 lei cel
mic NI lei.

incercati tan
ouge tie Luxe
In urmetio.arele cloud
moduri :
rouge de buze de cab-
O Lin
tate buna nu lasA buzele sà
apara aspre,. si nici nu for-
ineazá bulgarase minuscule, a-
sezandu-Se in mod neregulat
pe buze.
La Cimitirul Be Ilu a avut Un bun rouge de buze poate
fi aplicat in mod simetric farà
loc, sciptämäna trecutä,
comemorarea scriitorilor Torture digestive aj utorul vArfului
MICHEL este un astfel
de getelor.
de
morti. Fotografiile noastre Aveti o senzatie de apasare sau rouge de buze.
infertiseazii pe dl Primor de oboseala, dupä mese, care face Un bun rouge de buze dà
General lulian Peter, ros- penibila cea mai mica sfortare?
Sunteti inclestati de acreli sau de
O
`14.7 acestora o senzatie de pros-
tindu-si discursul. arsuri tirnp de 'ore intregi dupa petime. Daca aveti impresia
v'a aunt buzele uscate, dac:a
Procesiunea spre ce ai mancat?
Nu neglijati aceste dureri de sto- v'ari prins asupra faptului c5 le
morminte. mac. Ele aunt consecinta ragaie- umeziti cu limba, atunci fiti
lilor, a gazelor si al altor miei atentgl... Rouge-ul de buze,
mizerii digestive trecute aproape ce-1 intrebuintati, imbätrines-
neobservate si cari pot degenera te buzele Dv., le rapeste tine-
in gastralgie sau chiar In ulcer. re-tea. Din contra, MICHEL
Cea mai mare parte dintre du- mentine buzele fragede i moi.
rerile de stomac sunt datorite TONURI INCANTATOARE:
excesului de aciditate pe care este Blonde, Brunette, Cherry,
suficient de a-1 neutraliza, luand Vivid, Capucine,
o mica doza de Magnesia Bisurata Raspberry, Scarlet
Marimi: de lux, mare,
pentru a avea o buna digestie. popular,
Magnesia Visurata calmeaza mu-
coasele stomacului, iritate de ca.- Intrebaintaft pentra Corn-
tre acid ttn accelereaza evacuarea pleetarea machiajului Dv,
alimentelor. fardal MICHEL, jar pen-
Dela cea d'intaiu doza de Mag- tru ochii Dv. cosmetical
nesia Bisurata yeti simti o ade- MICHEL, care au usturd
varata usurare i in putin timp rezista ape( i umezelei.
indispozitiile de stomac vor face
loc unel digestli normale i far&
durere.
DIGESTIE ASI6URATA
111111

MAGNESIA
BISURATA
De vanzare la Nate formariite dro-
nieriite. Lai 75 flaconul rul sau in for-
niat mare economic, lei HO,

CABINET C OSMETIC
D s uger ea definitivä a pä-
rului de prisos prin Diatermie
dupä sistem Prof. Krornayer. Tra-
lament contra cäderei pärului.

101 1 LE
La toate scoalele militare din tara au avut loc traditionalele serbiiri care se elau
lngrijirea fetei cosuri, riduri, negi
etc.) prin masage electrice
hormoni. - Inforrnatiuni gratuite.
sr

Bulev. Elisabeta 3 A.
când mai ramtin 101 zile pânà ce elevii din ultimo clasii Ili pun fresa de sublo- Cons. 10-12, 4-6 si cu ore retinute.
cotenent.
Fotografia noastrii infatiseavii pe cei 19 din promotia care peste 101 zile va fi Asiguratl-vii exia+enf I I
ridicata la gradul de sublocotenen+. este bani I Numai in patru sap-
tämûiií, absolut brice persoana
indiferent de etate, sex
culturri poate învãta Ductile-
Rezultatul concursului Radio Philips grafiaCarespondenta comerciali
Stenografia i lucrari de birou
obtinand diploma la absolvire.
Pe urmá Insà m'am convins
singura. Prin SEMORI am
Timpu
ajuns sa Inlätur toate con-
secintele neplâcute ale vie-
si
tei. Dar nu numai atSt prin
,4esinfectarea permanent5

P. C. 1 Realitatea Illustrate Beusita absolut sigura.Inscrieri

zilnic ctsaIa Centraki" strada
Academiei 28. Ceoei prospectul
gratuit. Luna Martie cursuri
cu SEMOR1, organismul se
sjmte complect regenerat.
Acum pot spune futuror fe-
Primim din partea fabricilor PHILIPS din Olanda, raspunsurile la cele noui. meilor; E prea putin ce
douà intrebari ale concursului nostru : spune doctorul Dv. despre
1. Cea mai mare distantii unde s'a ascultat emisiunea postului P. C. U-na Or, M. Rabinovici se-mori,
J., a fost Dunedin, Noua Zeelanclii, la o departare de 11.625 mile Soli de piele si femei, distrugerea SEMOR I oferä mai mult.
(circa 18.000 kilometri). delinitivi a parului de prisos
2. Receptia a fast ascultatii in 90 de târi, care au trimis confirmari. COSMETICA
Cum niciunul dintre nispunsurile primite dela cifitorii nostri, n'a avut
solutiunea justii nu se atribuie niciun premiu.
Buley. Carol 57, Telefon 3.52.73.
Consult. 8 12 si 3 7.
SEMORI
FARNIACII

REALITATEA ILUSTRATA", revis+i de aotueli+Sti cultur5 generalii. Awe sSphiminai, 24 pagini mari, tipirite la heliograyura, si un supliment: e toate pentru toti", in 24 pagini
tipar obicinuit. Editura Adeverui" 5, A. Redactia administratia BUCURE5TI, 6+r. Cons+. 5--7--9. Telefon 3-84-30. Coc, po++al : 2741. Pretul a bonamenteior in farit : Pe un an 400 lei:
sale luni 200 lei frei luni : 100 lei In Albania, Anglia, Danernarca, Finlanda,
; ; Norvegia, Suedie, precum i in statale din America de Nord si Sud, Asia, Africa, Oceania, pe un an lei
700; pe 6 luni 350 lei; pe 3 luni 150 lei, In toate ceieialte +Sri din Europa, pe un an 550 lei; pe 6 luni 280 lei; pe 3 luni 150. Tariful da publicitafe : Le, 15 linia c. 5 pagina Lei 12.000
;

112 paginl, Lei 6000 1

paginä, Lei 3000. Anunciurile se primesc a sci-fis ravistai.
www.digibuc.ro
TIPARUL ATELIERELE ADEYERUL" S. A. BUCURESTI
MAGINI DIN LUMEA FILMULUI
f

www.digibuc.ro
DE DOUA ORI
MARLENE DIETRICH
Marlene Dietrich continua sa dea tonul
modei extravagante la Hollywood. Cele doua
fotografii pe care le publicam o infatiseaza pe
vedeta !a un bal dat la hotelul Ambasador din Los-
Angeles, unde a sosit intovarasita de Douglas Fairbanks
junior si la hipodromul din Hollywood, unde este alaturi
de Barbara Stanwyck.
51 TO TUSI AU FOTOGRAFIAT-0...
Greta Garbo, care se afla aewn la Ravelo, in Italia, se fereste
conform obkeiului, de gazetari. Corespondentul nostru a reusit
totusi sa-i faca, dela mare distant& aceasta fotografie, luata
in parcul vilei, pe care vedeta suedeza o locueste la Ravelo.
CE SA SCRIU?
Joan Blondell, frumoasa vedeta ameritana, a fast
solicitafa recent, la un ceai dat la Hollywood,
pentru admiratorii ei sa acorde numeroase
autografe. Fotogratia noastra o infati-
seaza in clipa cand intreaba suraza-
toare pe unul din admiratori,
ce dedicatie- sa-i dea.